România Liberă, iunie 1947 (Anul 5, nr. 855-879)

1947-06-01 / nr. 855

UN MR SIMBOLIC O­F F. R I­T GENERAM STALIN Miercuri 28 Mai a. c. a avut loc festivitatea predării casei ţărăneşti dăruită de cercurile ARLUS din Ministerul Finanţelor, Generalissi­­mului Stalin. Au rostit cuvinte omagiale dom­nul prof. dr. I. I. Parhon,­­preşe­dintele ARLUS-ului şi d. Ministru Traian Săvulescu, Ministrul Agri­culturii, la care a răspuns din par­tea Ambasadei URSS d. Iacovlev. Au luat parte la festivitate d-nii: Traian Săvulescu, Ministrul Agri­culturii; Ştefan Voitec, Ministrul Educaţiei Naţionale; C. Agiu, Sub­secretar de Stat; Ambasador Iorgu Iordan; d-nil Iacovlev şi Lisicov, din partea Ambasadei URSS, d. Colonel Malahovsky, reprezentând pe d. Gen. Col. Susak­ov; prof. C. I. Parhon; Mihail Sadoveanu, pre­şedintele Adunării Deputaţilor, N. Popescu-Doreanu şi I. Chişinevski J­ocul iniţiativelor Câteva ştiri răzleţe, a­ a­­părute în ultimele zile, în ziare diferite, stau în faţa noastră îndemnâtulu-ne să le desprindem înţe­lesul. Din Uniunea Sovietică pe URJSP, ne-au sosit, în răstimp de numai 19 zile, între 20 A­­prilie şi 9 Mai, şi în baza acordului economic din 20 Februarie; 5145 to­ne fontă care vor fi folosite la fa­bricarea de oţeluri; 5929 tone cocs care va fi folosit de industria noa­stră siderurgică la producţia de fontă şi datorită cărora numai la uzinele Hunedoara sunt puse în funcţiune acum şi furnalul nr. 3 Şi ua cuptor electric „Siemens Mar­tin”; 669 tone feromangan; 23 tone electrozi cu ajutorul cărora vom putea produce o cantitate de car­bid de două ori mai mare decât a­­vem nevoie pentru consumul in­tern, ceea ce dă un important dis­ponibil de export, etc. etc. Ceea ce înseamnă un impuls se­rios dat ridicării producţiei în in­dustria noastră grea şi datorit ex­clusiv eforturilor pe care Statul le face spre a sprijini industria na­ţională, spre a-i crea condiţiunile cele mai bune posibile în vederea revenirii la normal. Aceasta pentru a nu ne mai re­feri la creditele masive acordate, la comenzile făcute şi la complexul de măsuri — dintre care însăşi recen­ta recalculare a preţurilor şi sala­riilor nu poate fi omisă — şi­ care, toate, nu visează decât să pună ba­za cât mai temeinice procesului de reconstrucţie. * In acelaş timp, altundeva citim operative muncitoreşti de produc­ţie din Cluj, refăcând o nouă fabri­că pe ruinele unei uzine de gaz, di­strusă în timpul războiului, şi lu­crând în colaborare cu uzinele „Ni­trogen” din Târnăveni „au reuşit să producă electrozii necesari fabrică­rii carbidului, în calitate ce rivali­zează cu toate produsele străine, prin randament şi rentabilitate”. Inutil să reamintim că fabricarea în ţară a electrozilor este deosebit de importantă pentru activitatea industriei metalurgice, miniere, etc. şi că începutul acesta va trebui cu atenţie urmărit. El ne-a reamintit de succesele strălucite ale tehnicienilor şi mun­citorilor de la IAR-Braşov, de rezul­tatele obţinute de muncitorii de la Hunedoara, care au ajuns în toam­na trecută să repună în funcţiune al doilea furnal al uzinelor lor, de muncitorii de la Astra-Braşov care au construit din temelii un cuptor Siemens-Martin, primul din ţară care va funcţiona cu gaz metan, producând 500 tone oţel lunar, ne­sintetizând în felul acesta nu nu­mai efortul muncitorimii noastre, dar contribuţia ei efectivă la redre­sarea industriei metalurgice a ţării. # In schimb, ori un alt ziar ne a­ducea vestea că la uzinele „Titan, Nădrag, Călan” nu se dă de rostul a vreo 339.000 kgr. laminate, a că­ror soartă direcţiunea respectivă în­cearcă zadarnic s’o descarce din nişte inventare dubioase. Şi cazul nu este izolat. La „Reşiţa” condu­cerea cere reducerea programu­lui de producție — stabilit pe ________Cssfin Murgescu (Continuare în pag. 4-a) ŰiiiiniliiililiiiiiiiiSiiiiÍiiiiiiiilililiiíiiiillIIIiiiniliÍliiiiiíííiiijiiHiiililiiiiiiÍiiiiiiíiíilÜiiiiiiliilli iiiiíliiniiliiÍHíiliilicffiilflIínniiilliíliiiiiiiíiiiliiiiilliiliiiiililiniiCilíiliiiíiíiiiíiiililiniiiílíííi.iiiiiiliiiliiiliiillÍiiiliííiiiiiíiil iiiiiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiliiii!iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiI!iniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii eS­ tehnicienii și lucrătorii unei co­ pRI AU ÎNCEPUT CAMPIONATELE INTERNATIONALE DE TENNIS In clişeul de sus, înainte de începerea competiţ­ieî, echipele sunt prezentate bub­icului. Următoarele două clişee: îta. Banul itf. D. Beilo şî V­annac, în timpul jocului. (Amănunte în pag. a II-a). ANUL V—Nrs îaxa de franca­re plăf/fă ta nwftff^conf. aprobării DirecTRmU­ REDACȚIA S| ADMINISTRAŢIA Bucureşti, Str. Sărindar 5-7-9 Centrala telefonică: 6.34.93; 6.34.94 6.34.95, Conf Cec poștal Nr. 7796 1 ■ -y # • ; CEL MAI MAREZIAR D £ : : IN FORM AȚI­E ST^REP O RT A J ABONAMENTEl CAPITALA Sl PROVINCIA: 1 lună 125.000 lei 4 luni 300.000 lei pAGINI 5000 LEI 8/15 Septem­jbrie ,1944. încep la 1 şi 15 ale lunii şi se fac sub rezerva urcării preţului MUNCITORI Şl STUDENŢI: [!^EDIND'Nfl?U^ 1.5°0n0n0n°r. ?ei * 1 AUTORIT­, INST­. SOC. 2.500.000 lei 1 lună 100.000 Iei 12 luni Dîcirszstfeă I Iunie 1947 REDACTORI RESPONSABILI: GRICORE PREOTEASA NICULAE BELLII POIMÂINE SE DESCHID­E TÂRGUL DE MOSTRE DE LA ZAGREB Lucrările de pregătire pentru deschiderea târgului de mostre internaţional care se va ţine la Zagreb sunt pe sfârşite. Dru­mul care merge spre pavilioane este asfal­tat, iar pavilioanele sunt refăcute. Interioarele acestor pavilioane sunt decorate cu operele pictorilor croaţi. Standurile fiecăruia dintre expozanţi au fost fixate pentru ca vizitatorii să fie cât mai bine informaţi asupra produselor expuse, ca­talogul expoziţiei va fi tipărit în patru limbi. Vizitatorii se bucură de 50®­ o reducere pe căile ferate și pe vapoare. mm TjrVT'.-'T' •' IMiHMi : ' ■■ ' ' : • ■ ■ M HMwmwNSh­aMp;: TM inM • • t/V : ^ A : r­ ' «Hi.­­m im O ACŢIUNE PENTRU COLECTAREA FIERULUI VECHI Smfiaîiva muncitorilor din sindicatele metalo-chimice mice, a luat iiiîţîaviz^­­de a antrena muncitorimea în munca de colectare a Ieri după amiază a avut loc la sediul Uniunii Sindicatelor din industria me. Daturgîcă şî chimică, o conferinţă de presă, convocată pentru a se discuta pro­­blemele Interesând producţia din acest sector. Lămuririle au fost date de d­l Va­si­lescu, membru în Comitetul executiv al Uniunii D-sa a început prin a arăta că în ca­­drul plsmului de producţie al Ministe­rului Industriei şi Comerţului, privind sectorul siderurgic, muncitorii metalur­grc­şti înţeleg să depună toate eforturile pentru ca munca să dea rezultatele spon­­tate . Planul de producţie al Ministerului îpriveşte în primul rând industria noa­­­­stră siderurgică — cea mai importantă I pentru desvoltarea industrială jj ţării —­­ urmărind realizarea in timp de 12 luni la 250 000 tone de fier k­mîntrt . Prin tratativele duse la Moscova de către delegaţia română in frunte cu­­ ministru­­ Gheorghiu Dej, mc'e.'iilp prî­­me necesare Înfăptuirii acestui plan au fost asigurate prin import din U­R­ S . Dar pentru producerea de fîer lami­nat mai este necesar — în proporţie de 660 le sută — şi fier vechi Acesta se găseşte in ţară După crScUlele tehnici­­enilor sunt necesare 205.250 tone de fier vechi, dintre care numai 56 250 tone sunt asigurate din deşeuriie proprii ale industriei siderurgice Muncitor­ii w®s* eclecia fier vscosa Pentru obţinerea rostului de fier ve­chili, Uniunea Sindicatelor metiooehl. fierului vechi (Continuare în pagina 4-a) Trei imobile in flăcări VIOLENTUL INCENDIU DIN STRADA MIRSA VODĂ Un violent incendiu s’a declarat aseară la orele 20, la imobilul situat în str. Mircea Vodă 23, colț cu str. Vintilă, proprietatea d-lui avocat Bernescu. Focul a izbucnit din cauza unui primus care a explodat. D. Paul Sadoveanu, care locuia în acest imobil avea trei butoaie cu benzină în podul casei, benzină pe care o întrebuința pentru automo­bilul d-sale. Flăcările ajungând la unul din butoaie, s’a produs o pu­ternică explozie. Imediat, tot podul a fost cuprins de flăcări. La intervale scurte, vecinii au au­zit apoi alte două explozii, prove­nind dela celelalte două butoaie cu benzină. , Din cauza vântului care bătea, focul s’a întins şi la imobilele ală­turate, astfel încât au Început sa ardă şi casele din str. BUrcea Vodă nr. 19-21. Până la sosirea pompierilor şi chiar după ce au sosit, s’au petre­cut adevărate scene de groază. Locatarii celor peste 30 de apar­tamente au fost cuprinşi de panică. Femeile strigau şi plângeau, unele cu copii mici în braţe. O parte dintre locatari, — cei mai mulţi sunt slujbaşi modeşti, — au pierdut totul: mobile, haine, etc., agoniseala vieţii lor întregi. Nu sunt victime omeneşti, câţiva dintre locatari având uşoare lezi­uni şi arsuri. La ora când închidem ediţia lu­crările de localizare continuă. S’a deschis o anchetă pentru a se stabili de unde a pornit incen­diul. Pagubele n’au putut fi încă eva­luate, dar este sigur că ele sunt foarte mari. Unul dintre pompieri, fruntaşul Moroianu, a fost grav ră­nit In timpul operaţiunilor. — FOCUL A­DUS AT TUSI OSE —H fe , a”' , V C­OPIL NEASTÂMPĂRAT­ UMĂTATE de oră, cât şi-a de­bitat repertoriul compus din 5 poezii, Mirciulică a fost obiectul atenţiei generale. Oamenii şi-au plătit distracţia printr’un ’’Drăguţ copil” sau ’’Val, ce inteligent” şi apoi s’au aşezat ca de­ obicei, la poker. La început l-au mai trimis câte o ochiadă sau vreo ameninţare în glu­mă cu degetul, care însemna ”Ho­­ţule” — apoi încet-încet, furaţi de vâltoarea jocului, au Uitat de exis­tenţa lui. Lăsat singur, ca în atâtea alte Du­minici, Mirciulica a început sâ-şi caute de joacă. A luat întâi albumul de fotografii, dar se uitase de atâtea ori la dân­sul, că-l ştia pe dinafară, a privit apoi la ’’pozele” cărţilor, dar nici ele nu mai prezentau nici o noutate. Se învârtea de colo până colo prin casă şi nu-şi găsea un rost. Intr’un târziu a zărit pe trotoarul de vis-a-vis câţiva copii care se ju­cau. S’a mai uitat odată la cel mari şi convingându-se că erau prea absor­biţi de joc ca să se poată preocupa de lipsa lui, s’a strecurat afară. Doar în clipa când automobilul a frânat brusc la un nistru de el şi Mirciulică a început să ţipe, pasio­naţii din jurul mesei i-au observat lipsa. Au sărit de pe scaune ca arși și au dat buzna afară să vadă ce s’a întâm­plat. Numai madam Firea, căreia acci­dentul îi stricase o bunătate de ca.­cialma, a rămas In casă și nu s’a pu­tut abţine să nu spună: — Al dracului copil. O clipă l-ai scăpat din ochi și a »i făcut o boro, hoață.. Na ©4-S29 J lO nouă crimă misterioasă in Capitală ENIGMATICUL CAZ DI­N BD. FILANTROPIA. SI AŞTEAPTĂ REZULT­ATELE AUTOPSIEI In ultima vreme, asasinatele se ţin ăiar vecinii şi cu ajutorul acestora, lanţ în Capitală. F.rî, a fost descoperită, ■ cu un glonte de revolver în inimă, tânăra Ţinea Cernat, în vârstă de 19 ani, domiciliată în Bd. Filantropia 26. Deşi aparenţele pledau pentru si­nucidere, anumite Indică dovedesc in mod neîndoios că este vorba de o crimă. ___________■___________ Dar să vedem cum s’au petrecut faptele. este viefîma Ţinea Cernat, originară din comu­na Rânzeşti, jud. Tutova, a venit în Capitală cu câteva luni în urmă, ca să urmeze cursurile unei şcoale de moaşe. Stătea la sora şî cumnatul ei, Ele­na şi Ion Gherasim, din Bd. Filan­tropia 29 şi părea o fată serioasă, care-şi vedea liniştită de treburi. înainte de a veni în Capitală, Tînca locuise câtva timp la Piteşti, unde avea o bună prietenă. Tot aici, la Piteşti ea cunoscuse un tânăr de care se îndrăgostise şi cu care începuse să întreţină relaţii amoroase. După câtva timp a rămas gravidă, venind apoi în Capitala. Dacă Ţinca Cernat şi-a mai regu­zat amantul, nu se ştie precis. In orice caz, sora ei nu ştie nimic in această privinţă. «Nas­­tă stim­at feliaea“ In seara crimei d-na şi d. Gherasim au plecat la cinema. ‘ Tinea n’a vrut să meargă cu el — „Nu mă simt bine!” — le-a spus ea. , Deceţi-vă, singuri, vă aştept până vă în­toarceţi!“. Era gravidă în luna 9-a, având dureri mari. Dar nu se plângea nimănui. Sora şi cumnatul ei au plecat Ceea ce s’a petrecut apoi în cameră, nu este nimeni în măsură să spună deocam­­dată. O oră după plecarea soţilor Gherasim, a sosit fratele victimei, Ion Cernat, mare mutilat care venise în Capitală să înca­seze pensia. Ion cernat a bătut în uşă, dar nu i-a răspuns nimeni. A apăsat pe clanţă şi a Intrat, uşa ne­­fiind încuiată. In pat, Ţinea cernat era întinsă moartă Ut» re voi vet* automat Fratele, victimei a alarmat ime a transportat victima la Spitalul Filantrop'd unde s’a stabilit că fu­se­se împușcată. Glonțul trecuse prin inimă. Lucru curios, orificiul de intrare al glontelui fusese astupat cu un tampon de vată. La domicilul victimei s’a deplasat imediat comisarul de serviciu dela circa 35. S’a găsit, sub perna din pat, un revolver automat calibrul 6.35 cu 3 cartușe și un tub gol, provenit de la un glonte proaspăt tras. Pe masă, lângă pat, era un pahar cu un lichid gros, care a fost dat la analiză pentru a se stabili ce este. H,­ML . APROPIATA RATIFICARE A TRATATULUI CU ROMÂNIA DE CĂTRE U. S. A. NEW-YORK, 30 (Ra­dio). — Senatorul Van­­denberg, preşedintele Comisiei de a­f­aceri străine « Senatului a­­merican a declarat a­­seară la o conferinţă de presă că SENATUL VA RATIFICA PÂNĂ LA SFÂRŞITUL SĂP­TĂMÂNII VIITOARE TRATATELE DE PA­CE CU ITALIA, ROMA­­NI­A, UNGARIA ȘI BUL­GARIA. .P.S.S. PATRIARHUL ALEXEI AL OSCOVEI Şl AL ÎNTREGII RUSII, SOSEŞTE AZI IN CAPITALA IN PRIMIREA OFICIALĂ LA UNGHENI Şî IAŞI - L'ki-IA Idilli. Mssfflgiwl BdP.S.S. Pa­­triarhului* Alexeii_ cătr© poporul r©*wâta» sl Saîse- Briisa ©rtoîliîXiă romana „$$4ind . pe pământul prietenei noastre 'România, în aşteptarea plăcută a întâlnirii cu prea Feri­citul Patriarh Nicodîm şi a co­muniunei pioase cu , clerul şi poporul credincios, sunt fericit să transmit binecuvântarea Bi­­sericii Ortodoxe Ruse, Bisericii Române surori şi întregului po­por român de aceiaşi credinţă cu noi, legat cu poporul rus prin sângele vărsat în luptele comune pentru libertate şi indepen­denţă, dreptate şi pace­­ pentru întreaga omenire. 1 ALEXEI, Patriarh al Moscovei şi al întregei Rusii 29 Mai 1947, Iruse, care-l însoţesc în vizita făcută, în ţara noastră: P.S.S. Mitropolitul Grigorie al Leningradului şi Novgorodului, P. S. S. Arhiepiscopul Vitalie­ Dniepe­­trovsk, Ştefan Carcov protoereul clerului din Moscova, protoereul Grigorie Razomovski, arhidiacon G. Antonenko, arhidiacon Serghei Col­­ciski şi Chelenic Istomeu Nicolae. S’au făcut prezentările, înaltele feţe bisericeşti au schimbat tradi­ţionala sărutare de frăţie şi drago­ste creştinească. Trenul special s-a îndreptat apoi spre Iaşi, unde a avut loc primirea oficială.­­ Primirea drnl capitala­­ Moldovea In gara Iaşi se mai aflau în în­tâmpinare d-nii: Scarlat Huhules­­cu secretar general al Ministerului Cultelor, reprezentând Guvernul, Î.P.S.S. Mitropolitul Irineu al Mol­dovei, Iorgu Iordan Ambasadorul României la Moscova, P.S.S. Arhie­reu Emilian Antal mitropolit-locote­nent al Bucovinei de Sud, P.S.S. Justinian Vicarul Mitropoliei Iaşi, C. Bordei arin prefect al Judeţului Iaşi precum şi reprezentanţi ai autorităţilor locale ai partidelor politice, ai armatei şi instituţiuni­lor de cultură, sindicatelor, etc. (Continuare în pag. 4-a) Ieri dimineaţa, la ora 10, a intrat în ţară, prin punctul de frontieră Ungheni, înalt Prea Fericitul Ale­xei Patriarhul Moscovei şi al între­­gei Rusii. La Ungheni se afla, în întâmpina­re, o parte din delegaţia plecată din­ Capitală, formată din reprezen­tanţi ai Bisericii Române, ai Am­basadei Sovietice şi ai Ministerului Cultelor, în frunte cu: P. S. Epis­copul dr. Nicolae al Oradiei, P. S. Episcopul Iosif al Argeșului, S. A. Dangulov Consilier al Ambasadei Sovietice, N. P. Feodorov, prim se­cretar de Ambasadă, preot Grigore Cernăianu, directorul general al Cultelor, preot G­ Vintilescu, direc­tor al Sfântului Sinod. După sosirea trenului special în gară, membrii delegaţiei au urcat în vagonul salon al înalt Prea Fe­ricitului Patriarh, unde se mai a­­flau în afară de înalt Prea Sfinţia Sa ceilalţi reprezentanţi ai Bisericii (Continuare în pag. 4­ a) mmm crainic VA FI CONFRUNTAT cu Ksasu și am eu. mmb. Nichifor Crainic, arestat acum câ­teva zile într'o comună din jud. Mureș, se află de eri încarcerat în arestul Ministerului de­ Interne. In cursul după amiezii de eri el a fost supus unui lung ’interogatoriu înisistându-se în special asupra ac­tivităţii sale în timpul cât a funcţio­nat ca ministru în „guvernul fanto­mă“ a lui Horia Sima care avea se­diul la Viena Nu s-au putut, obţine încă amă­nunte asupra declaraţiilor pe care le-a dat în faţa anchetatorilor. Se afirmă însă că Nchifor Crainic este pe cale de a face senzaţionale măr­turisiri în legătură cu modul cum a funcţionat guvernul trădător de la Viena. Crainic , pe numele său adevă­­rat Ion Dobre­­r este deocamdată singurul „membru al guvernului“ de la Viena, care a căzut în mâinile autorităţilor. Alţi câţiva ,­miniştrii din acelaş guvern se află­­ după câte se ştie arestaţi în zona franceză de ocupaţie din Germania şi urmea­ză să fie aduşi în ţară in timpul cel mai scurt. Printre ei se află Vasile Iasinski, Ilie Gârneaţfl şî generalul M­haîl Gheor­ghe fostul ambasador la Ber­lin, devenit mai târziu ministru de războ’iu în formaţiunea guverna­mentală a lui Horia Sima. Când aceştia vor fî repatriaţi­­ro şi pentru aceasta lucrează o comisi­une română mixtă, ce se află în Ger­mania —* vor fî confruntaţi cu Ni­­chifor Crainic astfel că noi şi sen­­zaţionale desvăluîri vor fi făcute a­tunci. CE PREŢURI PLĂTESC SINDICALIŞTII L­A BĂI Direcţiunea tarifelor din ministe­rul industriei şi comerţului, a fixat preţurile băilor în staţiunile balneo climaterice. Sindicaliştii, care ocupă în respec­tiva localitate, camere cu tarife maximale, vor beneficia de preţuri reduse le băi. Tariful­ va fi preţul redus din anul trecut majorat cu de 10 ori. Ministerul a stabilit însă că pre­ţurile nu pot depăşi următorul pla­fon: Băi calde de nămol 40.000 lei băi calde obişnuite 35.000 lei şi băile reci 20.000 lei. PLOI MARI IN NORDUL MOLDOVEI Observatorul Băneasa ne inform­­ează că ploile au continuat ieri să cadă în diferite părţi ale ţării. Ploile au căzut pe o zonă care cu­prinde următoarele nuclee: Predeal 43 litri pe metru pătrat; Lugoj 26 1; Piatra Neamţ 17 1; Ro­man 11 1; Vârful Omului 13 1; Cluj 11 1; Turda 9 1; Bistriţa 9 1; Iara 2 1; Arad 4 1; Deva 3 1; Timişoara picături; Reşiţa 2 1; Caransebeş 7­ litri; Petroşani 3 litri; Păltiniş,­­ 1; Turnu Severin 1 1; Sibiu 0,5­ 1; Făgăraş 14 1; Sighişoara picături; Sinaia 1 1; Intorsura Buzăului 8 1; Brusturoasa 9 1; Tg. Ocna picături; Tecuci 0,1 1; Bârlad 7 1; Iaşi X 1 pe metru pătrat.­­ Timpul se menţine nestabil cu­ cerul variabil. Vântul va domina cu 15—60 kiS pe oră. Temperatura în creştere. Vor continua să cadă ploi locale în Sudul şi Nord Estul ţării. t­u­ri­ NU SE LUCREAZĂ Luni 2 Iunie a. c., (Sf. Trei­­me), fiind sărbătoare legală, întreprinderile comerciale și industriale nu lucrează.

Next