România Liberă, iunie 1947 (Anul 5, nr. 855-879)
1947-06-01 / nr. 855
PAG. 2-a A luat fiinţă «Casa da Cultură» a filialei A.R. L. U. S. - Piteşti 1 PITEŞTI. — Asociaţia Română [pentru strângerea legăturilor cu JJ.R.S.S., filiala locală şi-a inaugurat noul sediu în bulevardul Ferdinand, casa Purcăreanu, carein viitor se va numi „Casa de Cultură’’ a filialei A.R.L.U.S. Pr., ieşti. La inaugurare au luat parte toate oficialităţile civile şi mi-'' litare din oraş în frunte cu d.nii: Anton Botoşeneanu, inspector general administrativ, Constantin Nicolae, prefectul judeţului, ge. Tteral Nichita Constantin, comandantul Diviziei de Voluntari,, Teodor Banchide, primarul oraşului, etc. Festivitatea începe cu serviciul Religios oficiat de P.S. preoţi: maior Paraschiv Popescu şi Cpt. Ionescu, confesorii garnizoanei după care fanfara Şcoalei de Artilerie a cântat imnurile Regal Românşi Sovietic. D. Gen. P. Panu, preşedintele filialei, intri o însufleţită cuvântare expune evoluţia filialei de la înfiinţarea ei din ianuarie1945 şi până în prezent. Deasemenea evidenţiază evoluţia filialei care în primul ande activitate numără 800 membrii pentru ca astăzi numărul lor să crească la 5.000, iar numărul cercurilor săteşti în cele 11 plăşi se ridică la 90. D. general Panu îşi încheie cuvântarea cu un apel adresat intelectualilor de a contribui din toate puterile la înfăptuirea scopurilor asociaţiei. A urmat apoi un bogat program artistic, avuncta UN CRIMINAL DIN JUD. ARGEŞ ARESTAT LA R.-SĂRAT R.-SARAT.• Un oarecare Dumitru Cocoş, originar din Vaslui, urmărit de autorităţile judiciare pentru un omor comis în jud. Argeş, a fost arestat, •zilele trecute, de organele chestură dim, acest oraş. In timpul nopţii, el a reuşit să evadeze din arestul poliţiei, cu o dexteritate uimitoare, căci avea mâinile vârâte bor cătuşe. După două zile, insă, Cocoş a fost prins la Mărăşeşti, unde săvârşise un furt îndrăsneţ. Numitul a fost înaintat, sub excortă, parchetului trib. Argeş. şi MANIŞTII APĂRĂTORI AI AUTORILOR MASACRELOR DIN MOLDOVA au masacrat mii de cetăţeni paşnici. Procesul uneia dintre aceste bestii a venit spre judecare zilele trecute în faţa Curţii de Apel Botoşani cu următorul complet: Valeriu Tarnovschi, preşedinte; Grigore Crasovschi şi Al. Romanescu, membri; Tănăseanu, procuror delegat şi Chirică Floricel, grefier. E vorba de fostul şef al Postului de jandarmi din comuna Şerbăuţi jud. Suceava plot. Bojică Gh., care în noaptea de 2-3 iulie 1940 a ucis pe evreii Leib Ellenbogen, Emil Gheller, pe soţia şi sora lui Gheller ca şi pe un evreu concentrat în acea regiune. In plină zi a ucis pe evreul concentrat, care tocmai trecea prin faţa postului iar în aceeaşi noapte — după cum reiese clar din declaraţia funcţionarului public Hapenciuc Clemente, în casa căruia locuiau victimele, ca şi din declaraţiile altor martori, — Bojică pătrunzând în camera de dormit a evreilor, i-a ucis cu 4—5 focuri de pistol. Deosebit de aceasta, după cum ne declară ginerele lui Ellenbogen — care depune ca martor în proces — Bojică mai este autorul a zeci de asasinate căruia i-au căzut victime evrei localnici şi concentraţi, pe care i-a executat într’o pădure apropiată. Apărătorul asasinului, deputatul manist av. D. Ionescu, „înduioşat“ de situaţia... familiară a lui Bojică — tată a 6 copii (printre care o fiică măritată şi ceilalţi copii mari, buni de muncă) rămaşi numai în seama mamei lor şi proprietar a 4 ha. de pământ şi a unei case — a cerut şi a reuşit să obţină amânarea procesului până în Septembrie şi până atunci punerea în libertate pe cauţiune a clientului său, arestat din Iunie 1946. De remarcat că comandantul Legiunii de jandarmi Suceava din 1940 cercetând cazul imediat după comiterea crimelor, l-a ridicat pe Bojică de la post iar toate celelalte instanţe de judecată de până acum l-au găsit pe Bojică vinovat de crimă şi toate acuzaţiile bine întemeiate. HL Florian Sunt încă vii în amintirea tuturor atrocităţile săvârşite în vara anului 1940 de elementele fascista care DOUA VAGOANE ALIMENTE PENTRU COPIII DIN BUZAU BUZĂU. 23. — In localitate s’au primit două vagoane cu pesmeţi, lapte condensat şi brânză. Aceste alimente vor fi împărţite de către organele Ministerului Sănătăţii, femeilor gravide lipsite de mijloace, copiilor sugaci şi celor în vârstă de 15 ani, împărţirea va începe în cursul saptămânei, pe baza de fişe ce vor fi date celor de mai sus. in trei zile săteni din Smucea-Botoşani au constuuit ei mijloace priori o şosea de 1800 m. încă din anul 1913 fusese proiectată construirea unei şosele menite să economisească sătenilor din Siminicea, înconjurul iară fost a 7-8 km. Cum această şosea trebuia să treacă pe moşia proprietatea Marin Miclescu, guvernele din trecut au împiedicat punerea in aplicare a acestui proect. Acum, un grup pe săteni în frunze cu primarul comunei, d. Gh. Vaizer, mobilizând 500 săteni în jurul acestei opere de utilitate publică,, cu toţii împreună au construit în trei zile şoseaua în lungime de 1800 m. M IL COFETAR «W MORDAK UN BRĂILA A ÎNCERCAT SA SE SINUCIDĂ BRĂILA* — Cu o puternică doză de pastile somnalin a în' Cercat să se sinucidă zilele trecute cunoscutul cofetar Iorgu Andronic din str. Regală. Datorită grabnicelor intervenții medicale, sinucigașul a fost salvat. Din cercetări s’a stabilit că actul funest se datorește jenei financiare. RECONSTITUIREA STADIONULUI SPORTIV PIN BÂHNICUL VÂLCEA R.-VALCE era lipsit de un stadion corespunzător jocurilor divizionare de football şi nu rare au fost cazurile când pe teren s-au produs incidente regretabile. Din iniţiativa Judeţenei P. C. R. Vâlcea, cu concursul atât al d-lui Prefect cât şi al d-lui Primar, de curând au început lucrările de reconstruirea şi reamenajare a stadionului sportiv, pentru a fi adaptat tuturor cerinţelor moderne. Lucrările sunt conduse de d. Filip Nicolae, secretarul chesturii R.Vâlcu. Semnalăm cu această ocazie şi aportul pe care îl dau Uniunea Tineretului Muncitoresc și garnizoana militară din localitate. LA BOTOŞANI A FOST REFĂCUT SPITALUL .IZOLAREA, DISTRUS DE NEMŢI în Aprilie 1944, bandele hitleriste au distrus, în retragerea lor, printre alte clădiri şi instituţii publice, spitalele „Mavromaate” şi „Izolarea” din oraşul Botoşani, în cadrul programului de refacere a instituţiilor sanitare, iniţiat de Ministerul Sănătăţii, a fost terminată zilele acestea restaurarea spitalului „Izolarea’”. Pentru executarea acestei lucrări, Ministerul a lus la dispoziţie din timp suma de 50 milioane lei cu care au fost procurate materialele şi angajate lucrările. Spitalul adăpostit până acum în localul spitalului de copii „Fii laistropia” şi-a reînceput astfel activitatea în sediul propriu, graţie ajutorului Ministerului Sănătăţii şi Serviciului Sanitar Judeţean precum şi muncii fără preget a personalului acestui spital în frunte cu medicul său Briwjar, & or. Cozsaia* Camera de comerţ din Satu-Mare in ajutorul populaţiei nevoiaşe Camera de Comerţ din Satu Mare, din iniţiativa d-lor Angelescu secretarul Camerei şi Constandache Şeful Contabilităţii, împreună cu personalul acestei instituţiuni, din colectările de diferite sume au depus: Lei 21.700.000 C. A. R. S-ului, lei 15.000.000 pentru ajutorarea elevelor şcolilor profesionale, precum şi alte sume pentru opere de asistenţă în acest oraş. MOARTEA SUSPECTĂ A UNEI FUNCŢIONARE DIN R.-SĂRAT R.-SĂRAT. Zilele trecute, a fost internată în stare foarte gravă, la spitalul judeţean din localitate, tânăra funcţionară Dumitra Chişcăneanu, în etate de 30 ani, de la administraţia financiară R.-Sărat. După scurtă vreme de la internare numita a încetat din viaţă. Fiind prezumţii că nefericita s’a otrăvit, din motive ce nu s’au stabilit încă, d. dr. loan Dumitrescu, medicul primar al aces- tui oraş i-a făcut autopsia, probele de organe fiind trimise la laboratory de analiză 3% Bucu - ~ jfcft. ROMÂNIA LIBERA TAXELE PERCEPUTE DE CAMERA DE COMERŢ ŞI BURSĂ Monitorul Oficial de erl publică o decizie şi un tablou prin care sunt fixate taxele şi spesele pe care le poate Incasa sindicul Bursei de Efecte, Acţiuni şi Schimb din Bucureşti şi Camera de Comerţ şi Industrie. întreprinderile obligate SA-ŞI PROGRAMEZE PRODUCŢIA PE LUNILE IUNIE SI IULIE La Ministerul Industriei şi Comerţului a avut loc o importantă conferinţă prezidată de d. S. Zeigher, secretar general la care au luat parte delegaţii tuturor industriilor şi fabricilor din ţară. S-a luat în discuţie problema programării circulaţiei materiilor prime, fabricatelor şi semifabricatelor pe C. F. R. I La sfârşitul conferinţei s’a hotărât ca toate fabricile şi industriile să-şi rogrameze de urgenţă produsele lor care urmează să fie transportate in cursul lunilor Iunie şi Iulie. Toate aceste industrii vor trebui să păstreze contact direct cu ministerul industriei şi comerţului pentru a primi la timp Instrucţiunile necesare. PREŢ MAXIMAL PENTRU ÎNCHIRIEREA VAGOANELOR CISTERNĂ Subsecretariatul de Stat al preţurilor dat o decizie prin care se stabileşte pentru închirierea vagoanelor cisterne proprietatea societăţii „Auxiliara!“ necesare transporturilor parodiere un preţ maximal de 685.440 lei pe zi pentru un vagon cazan. In acest pret se cuprind primele de asigurare, cheltuelile de revizie periodice precum si toate celelalte cheltueli. noul preţ AL ACIDULUI SULFURIC Subsecretariatul de Stat al preţurilor a dat o decizie potrivit căreia preţul acidului sulfuric monohidrat 100% farcteat în ţară, se fixează la iei 12.000 kgr. , I . Acest preţ se înţelege franco vagon reflermă linia de garaj a întreprinderii producătoare, exclusiv impozitul pe cifra da afaceri, timbrele de factură şi contribuţia naţională. Preţul acidului sulfuric de alte con. 1-ifict.1ţ;nnl se vor stabili de intreprinderil% producătoare în raport direct, proporţional cu conţinutul de acid monohidrat, luând ca bază preţul acestuia -.tabuit mai sus. 1 SUI PENTRU EXPLOATAREA SERVICIILOR DE CĂRĂUŞIE PUBLICĂ Printr'un jurnal al Consiliului de Miniştri apărut în Monitorul Oficial de ieri se fixează taxele pentru exploatarea serviciilor de cărăuşie publică pe drumuri cu vehicule cu tracţiune mecanică după cum urmează: Pentru autobuze şi autoturisme cu autorizaţii provizorii pe trasee rezervate şi nerezervate, între 80 lei şi 510 lei per persoană şi kilometru. Deasemeni se fixează 4 categorii de autocamioane, pentru transportul mărfurilor. Astfel cat. A între 0,0,5 tone şi 5 tone greutate de la 26.000 lei Ifl 195.000 lei. Cat. B 0 tone — 5 tone dela 384.000 lei la 3.528.000 lei. Cat. C intre 0 și 5 tone, dela 1.344.000 lei și 12.864.000 Iei. Cat . taxă unică lunară 40.000 lei. Pentru economate între 0 şi 5 tone, dela 538.000 lei şi 5.146.000 lei. INTENSIFICAREA CAMPANIEI DE CONSTRUCŢII MUNCITOREŞTI Direcţiunea Generală cfr în dorinţa de a veni în ajutorul salariaţilor săi lipsiţi de locuinţe a programat pentru Perioada 1947-1948, construirea a încă 150 apartamente în Şoseaua Viilor Recenta programare vernită imediat după terminarea celor 183 apartenenţe din cartiere* „Grand“ «I Steaua“ relevă acţiunea CFR- ului pentru ridicarea bunei stări a salariaţilor ei. Paralel cu începerea lucrărilor susamintite, Direcţiunea Generală dr. a cumpărat de la Soc, „Distribuţia“ terenul aflat în Eul Filantropia, unde se va construi un întreg cartier muncitoresc care va cuprinde şcoli de toate categoriile pentru copii ceferiştilor, sală de cinema precum şi un parc. Hoţii de trenuri vor fi sancţionaţi de organele judecătoreşti Direcţiunea Generală a C.F.R. Sesizată de faptul că se înregistrează furturi în trenuri au luat măsuri severe de pază în vagoanele de călători şi marfă. In acelaş timp Ministerul Comunicaţiilor a intervenit pe lângă Ministerul Justiţiei ca în afara măsurilor de ordin administrativ, infractorii să fie deferiţi instanţelor judecătoreşti. D. prof. Lucreţiu Pătrăşcanu, Ministrul Justiţiei, a dat o circulară, tuturor Instanţelor Judecătoreşti, prin care se fixează norocele ţ şîejggUgsiu- I Răsfoind ziarele şi revistele străine, trebue să întâlneşti fie poza, fie un scurt comentar asupra performanţelor Magdei Rurac; în unele, clişeul este complectat şi de cronica respectivă. Aşadar străinătatea vorbeşte de Magda, de celebra Magda Rurac. Dar iată că şi la noi lumea a început să-şi dea seama de ce înseamnă victoriile acestei sportive, situând-o pe primul plan al comentariilor. Fiecare îşi exprimă admiraţia pentru acest remarcabil talent. Unii au aplaudat-o pe Magda la ANEF. Alţii şi-au exprimat simpatia, trimiţându-i trofee speciale. Astfel, în afară de ceiace i s’a oferit în mod oficial, d. LACHE PROFIRESCU — un animator al sportului dela noi — i-a dat o splendidă cupă şi un premiu. Un anonim l-a trimis acasă un trofeu nu mai puţin important. Nu mai vorbim, — fireşte — de nenumăratele buchete de flori, cari împodobesc atât de frumos micul ’palat“ al celebrului cuplu sportiv Rurac. Toată lumea vorbește de Magda. Pe drept cuvânt, căci succesele d-nei Rurac au adus o sărbătoare sportului românesc, e ştie că footballul nostru are un program extrem de bogat. In vederea partidelor viitoare, organele de conducere au luat măsuri pentru ca reprezentativa noastră să se prezinte în condiţiuni optime. Printre altele s’a hotărît ca să se angajeze o echipă specială care să fie sparing, partener al Naţionalei pentru matchul cu Iugoslavia. Alegerea a căzut asupra formaţiei MTK din Budapesta, careurmează să susţină două partide in Capitală, servind drept partener pentru formarea selecţionatelor noastre. Jocurile urmează să aibă loc la 14 şi 15 Iunie, ştiut fiind că partida cu Iugoslavia se va ţine la 22 iunie. Pentru aceste întâlniri noi vom alinia două echipa naţionale, în prima urmând a Intra "vtdetala", iar * W! footballului. v Matchurile de Duminică vor servi drept criteriu, ele fiind urmărite de observatori speciali. PartideSe stiwáji^íjire aga Soc Omsíhînecă Lnnnf Am scris despre partidele divizionare de Duminică ce se ţin în Capitală. Până în momentul de faţă, organizatorii neputându se pune de acord, jocurile vor avea loc Duminică şi Luni Programul acesta este în funcţie dacă de Rusalii este sau nu sărbătoare regală. In cazul când se lucrează, matchurile se vor disputa la concurenţă Duminică. Jocurile sunt acestea: JUVENTUS—FERRAR şi Erl după amiază a Început Pe terenurî!e T C R matchul internaţional de tennis Italia, — România Jocurile au fost urmărite d3© un public numeros, iar în asistenţă fim remarcat prezenţa d-lor miniştri I Gh Maurer, Vântu, Alexandrini, şi a d-lor Sergîu Petrovici, preş. OSP, Odisie Pârvulescu, secretar general OSP, etc. Partidele s’au prezentat într’o notă de atracţîozitate. După prima zi clasamentul de naţiuni este 1—1, matchul de dublu-mixttrebuind să fie întrerupt din cauza timpului înaintat. Cel mai bun om al oaspeţilor a fost. Cuceli, care a dovedit o clasă, maro Vînîcius Burac a pierdut la mare luptă In faţa lui Marcello Del Bello, după ce a avut în setul cinci 5—2 şi de treî ori match nul daraluls a învins pe Boss! — un treilea jucător Italian, realizând astfel o Performanţă frumoasă Hezisitațiele jeltfice ale zilei Iată rezultatele: SIUPLUlDOMNI: Marcel Del Belo (It.) b V. Burac (Romi 3—6; 6—1; 9—1; 7—i •. * j.**’RSL Caratelsefiny fi. Renato Bossi CIOCANUL—DERMAGANT. Arbitrii materiurilor în etapă sunt n^t mitorii: Prahova- Jiul petroşani, la Ploeşti, arh dl Cristea Marin. Ciocanul Dermagant la Bucureşti, arb. d. Manu Aurel. Libertatea—Oţelul UDR, la Oradea, arb. d Mitran C-tin. Universitatea—Carmen la Cluj arh d. Petre Kronner. Juventus Bucureşti—Ferrar, la Bucureşti arh. d. Vartolomeu Virgil. F. C. Craiova—ITA, la Craiova arb. d Vasilescu Bart. cfr Timiș. — CFR Buc. la Timișoara arb . St Alexandru, (It) 3—6; 6—2; 6—4; 8—6 DUBLU MIXT: Migda'Burac-C Tănăsescu (Rom.) contra Anelîcse Bossî—• G. Cucellî (It.) 6—2; 6—8; 5—5 întrerupt. Programul de astăzi In continuare campionatele cuprinde astăzi următoarele matchuri: DUBLU MIXT: M Rurac—C. Tănăsescu — A. Bossî—Cuceni (It) întrerupt de ieri . SIMPLU DOMNI: Seda (It.) — Gogu Miziru (Rom) SIMPLU Anchese Bossî (It.) — Magda Rurac (Rom ) DUBLU DOMNI: Cucelli, Del Bellot (It) contra Tănăsescu, Rurac (Rom.) Partida Tănăsescu—Cuceli, aşteptată cu mult interes e programată pentru Sâmbătă. Matchul de tennis Mo■mânia-Ungarîa începe I cu mîtrică. lîcuminţim că oaspeţii deplasează o echipă puternică frunte cu Asbot& M. Lp. - CARNET SPORTIV S. T. R. (ENAPESTA) JOACĂ DOUĂ RUDI IA BIUIP CA SPARING- PARTENER AL NAȚIONALEI DUPĂ PRIMA ZI A MATCULUI DE TENNIS ITALIA-ROMANIA REZULTATUL ESTE EGAL: 1-1 Sâmbătă 31 Mai 1349 (Hr. De perspectva falsă a regisorului s-a resimţit şi conducerea personagiilor, pe care nu le-a cuprins şi nu le-a definit decât parțial. Actorii, aproape toţi de calitate, au căutat, pe măsura talentului şi a intuiţei personale să împlinească aceasta viziune. Dar, formaţi şi ei la aceiaşi şcoală, au aproximat de multe ori eroii, în loc să-i pătrundă şi să-i realizeze. Doui dintre ei au sesizat că „Omul din Ceatal” este o dramă nu a pescarului din Deltă, ci a omului. Aceştia sunt d-nii Emil Botta (Lavrentie) şi Iulian Necşulescu (Ion). Cel dintâi a dat „omului din Ceatal“ toată consistenţa dramatică a omului care, rupând lanţurile suferinţei personale descoperă suferinţa colectivă şi se ridică împotriva ei. Mărturisim acum că ne-am temut întrucâtva de un Lavrentie iluminat, desprins de pământ şi de oameni din teatrul autohton care a cunoscut personagii de structură mesianică, Lavrentie d-lui Davidoglu este un nou venit. Despăşindu-şi experienţa, domnul Emil Botta ne-a dat un Lavrentie sobru cu gesturi puţine şi vorba rară, vibrând de o umanitate concentrată. Domnul Emil Botta este de altfel singurul dintre interpreţi care a ţinut seamă de adevărul elementar că, pe măsura participării lor la viaţă, oamenii ■6 transformă, se adâncesc. Expresia feţei, atitudinea, glasul d.sale, spun, paralel cu textul piesei şi cu desfăşurarea acţiunii evoluţia lui Lavrentie. In aşa fel încât masca spiritualizată de la sfârşit — deşi cam „literară“ — îşi găseşte justificarea în drumul parcurs. In rolul lui Ion, d. Iulian Necşulescu a adus mai puţină mobilitate. A adus, să fim drepţi, şi mai puţină experienţă decât d. Emil Botta. Şi rolul ar fi fost greu chiar pentru un actor cu state de serviciu îndelungate. Fiu de pescar fruntaş al pescarilor, Ion a fost, mai bine de un an — se spune în piesă — la oraş. A cunoscut acolo alte realităţi decât cele din Delta natală, s-a strecurat în el un început de desrădăcinare, încrederea celor din Ceatal, răspunderea faţă de ei îl reţin o clipă. Apoi pleacă, se întoarce, pleacă iar. Fiecare întoarcere se împleteşte într'o dramă, fiecare plecare e o experienţă şi toate îşi lasă pecetea. Ion ajunge etapă cu etapă de la zbuciumul lui la lupta celorlalţi, din Ceatal la mare „unde se aleg apele“. D. Iulian Necşulescu a adus în rolul acesta complex elanul şi sensibilitatea d-sale care sunt două însuşiri autentice. Dar nu a parcurs drumul împreună cu Ion. D-sa a fost acelaş de la început până la sfârşit. Acelaşi cam livresc. Furat de poezia teatrului, d-sa l-a spus uneori, cu căldură, dar l-a spus: vorbele nu creşteau din personajul Iul Ion, din căutările Iul; glasul nu era al fiului de pescar (fie el şi după un an petrecut la oraş), ci acela, modulat şi melodios, al unui literar erou ro- * S S mantie. Stăruim atât asupra personagiului şi asupra interpretului pentru complexitatea celui dintâiu şi pentru că în posibilităţile teatrale ale celui de al doilea avem încredere. L-am dori doar mai plecat asupra omului, mai puţin ispitit de armoniile exterioare. Lucrul e poate mai puţin greu pentru c.sa decât pentru înfilrtaşii săi în teatru: nu trebue uitat că acest succedaneu de „frumos“ a ţinut multă vreme în teatru — şi nu numai în cel românesc — loc de stil şi de concepţie. D-lui Ciprian îi vom aduce critici asemănătoare din rolul fratelui celui mai mic. Toma, d-sa a făcut un adolescent oarecare. Personagiul ei se tatr'adevăr foarte tânăr. Dar dacă adolescenţa are date comune tuturor celor care o trăiesc nu e mai puţin adevărat că adolescentul de la ţară va avea alte vibraţii interioare altă expresie, alt umblet şi alte gesturi decât cel dela oraş, cel din uzină decât tânărul burghez, cel din zilele noastre decât cel din veacul trecut. E drept că d. Ciprian deţine un record nedorit, despre care am mai scris, a repetat simultan şi joacă simultan trei roluri de adolescenţi. Interferenţele între roluri sunt inevitabile, sau decolorarea fiecăruia din ele până la stabilirea unei quasi, identităţi. Avem impresia că d. Ciprian merge pe această din urmă cale. Vina cea mai mare nu o poartă însă d-sa. Şi nădăjduim că, ţinând seama de condiţia de creaţie a actorului în general şi de formare a celui tânăr în deosebi, direcţia teatrului nu va mai îngădui asemenea performanţe. D. Titus Lapteş (Mihai) a făcut o creaţie de excelentă calitate. Şi ţinuta, şi expresia feţii, şi inflexiunile vocii, şi râsul şi zâmbetul şi rictusul sunt ale omului convins că „averea aduce cinste" şi că nimic nu-i poate sta în cale. Ii vom imputa un singur moment: acela când, desnădăjduit de inundaţia care-l sărăceşte, cere ajutorul celor pe care i-a înfruntat şi i-a înşelat. D. Lapteş joacă întreaga scenă cu violenţă cu excese vocale. Intensitatea dramatică se pierde din pricina lipsei de gradaţie. Credem că, dimpotrivă, momentul ar căpăta un relief mai puternic dacă d. Lapteş ar ajunge treptat la desnâdejde, pe trasură ce întâmpină tăcere.»osti'ă •turi’fiuu? oamenilor din jur. Plecarea joi în intre ogorul acoperit de apel» care-l vor ucide ar deveni astfel un moment culminant. Ne-a părut rău că bucuria de a o revedea pe d-na Eliza Petrăchescu pe scena Teatrului Naţional nu a coincis cu aceea de a înregistra o realizare de seamă a acestei actriţe pe care o preţuim. D.sa a jucat rolul Tincăi cu rutină dar exterior. Am păstrat tot timpul impresia că personajul i-a rămas străin. Impresie cu atât mai ciudată cu cât am apreciat de multe ori simplicitatea intensă dramatică a actriţei, iar personagiul acesta de femeie obiect, de femeie purtată de ici colo pe drumurile bărbaţilor care o aleg, încercarea, ei de a alege, înfrântă repede de obiei, nuinţa de a trece „dintr'o mână într'alta“, oferea d-nei Petrăchescu vaste posibilităţi de interpretare. Intr'un rol de dramă — femeia care descoperă prin dragoste lupta şi înţelesurile ei — excelenta actriţă de comedie care e d-na Eugenia Popovicsi a trecut un examen greu. Şi I-a trecut cu succes; unele stridenţe în glas sau în mişcare nu depăşesc Uritele amănuntului uşor de eliminat. Dar în rolul Leancăi, d.sa a adus o sensibilitate în care l-a apropiat personagiul şi i-ai dăruit viu, comunicativ spectatorului. Trebue să menţionăm şi să subliniem, aci excepţionala creaţie a d-lui Ghibericon. D-sa a fost Spiro, omul nostalgiilor şi al călătoriilor nerealizate, pitoresc în apariţie şi în limbaj, personagiul acesta care în limbaj convenţional se numeşte comic are o vibraţie tragică, adânc umană, pe care interpretul a realizat-o cu o sinceritate caldă şi convingătoare. In rolul orbului, d. Mitru a adus o mască impresionantă. Dar dacă vorba i-a fost la început domoală, ii învins uneori emfaza tradiţională „vechii şcoli” de teatru. D. Rovinţescu (Pavel Feodorovici) a fost de câteva ori şi d-sa un „paterfamilias” cam retoric. Dar a găsit accente simple, emoţionante pentru a spune durerea înfundată a omului dârz lovit de nenorocire şi revolta omului drept împotriva nedreptăţii. (Nu ne referim la ultimul act unde tăieturile — despre care am scris în prima parte a cronicii noastre — îi impun ingratele obligaţii ale monologului). D. Pătraşcu a construit cu o justeţe remarcabilă rolul lui Maxim, orăşean cu carte care şi-a căutat, din cine Ştie ce motive, liniştea printre pescari. Ii vom imputa excesele vocale în disputa cu Ion. D.na Elena Sereda şi d. C. Economu, au realizat cu talent şi cu sprinten optimism, un cuplu de tineri, muncitori şi îndrăgostiţi, care urmează firesc drumul deschis de Lavrentie şi Ion. Spectacolul acesta covârşitor de greu reprezintă, în ciuda deficienţelor de amănunt sau de concepţie, o mare biruinţă. Piesă de idei, frescă, dramă. „Omul din Ceatal” a fost pentru toţi cei care au pregătit spectacolul o piatră de încercare, o verificare. Nu putea fi o reuşită omogenă: proporţiile temei care apropie piesa de tragedia antică sau de drama shakespare-iană, împletite cu cromatica specială a lumii in care autorul şi-a aşezat acţiunea, alcătuiau un tot prea nou în repertoriul teatrelor noastre pentru ca regilor şi actori să-l poată realiza cu mijloacele şi cu experienţa de care dispun astăzi. Dar ceea ce au realizat, pasiunea cu care au realizat, le deschide larg porţile viitorului. I CRONICA TEATRALĂ de FLORICA ŞELMARU Studioul Teatrului Naţional: „Omul din Ceatal“, dramă in 3 aste (10 tablouri) de Mihail Davidoglu SPECTACOLUL. INTERPRETAREA)