România Liberă, iunie 1947 (Anul 5, nr. 855-879)

1947-06-01 / nr. 855

PAG. 2-a A luat fiinţă «Casa da Cultură» a filialei A.R. L. U. S. - Piteşti 1 PITEŞTI. — Asociaţia Română [pentru strângerea legăturilor cu JJ.R.S.S., filiala locală şi-a inau­gurat noul sediu în bulevardul Ferdinand, casa Purc­ăreanu, care­in viitor se va numi „Casa de­ Cultură’’ a filialei A.R.L.U.S. Pr., ieşti. La inaugurare au luat parte­ toate oficialităţile civile şi mi-'' litare din oraş în frunte cu d.nii: Anton Botoşeneanu, inspector ge­neral administrativ, Constantin Nicolae, prefectul judeţului, ge­. Tteral Nichita Constantin, coman­dantul Diviziei de Voluntari,, Teodor Banchide, primarul ora­­­şului, etc. Festivitatea începe cu serviciul Religios oficiat de P.S. preoţi: maior Paraschiv Popescu şi Cpt. Ionescu, confesorii garnizoanei după care fanfara Şcoalei de Ar­tilerie a cântat imnurile Regal Român­­şi Sovietic. D. Gen. P. Panu, preşedintele filialei, intri o însufleţită cuvân­tare expune evoluţia filialei de la înfiinţarea ei din ianuarie­­1945 şi până în prezent. Dea­­semenea evidenţiază evoluţia filialei care în primul an­­de activitate numără 800 mem­brii pentru ca astăzi numărul lor să crească la 5.000, iar numărul cercurilor săteşti în cele 11 plăşi se ridică la 90. D. general Panu îşi încheie cu­vântarea cu un apel adresat in­telectualilor de a contribui din toate puterile la înfăptuirea sco­purilor asociaţiei. A urmat apoi un bogat pro­gram artistic,­­ avuncta UN CRIMINAL DIN JUD. ARGEŞ ARESTAT LA R.-SĂRAT R.-SARAT.­­• Un oarecare Dumitru Cocoş, originar din Vaslui, urmărit de autorităţile­ judiciare pentru un omor comis­ în jud. Argeş, a fost arestat, •zilele trecute, de organele ches­tură dim, acest oraş. In timpul nopţii, el a reuşit să evadeze din arestul poliţiei, cu o dexteritate uimitoare, căci a­­vea mâinile vârâte bor cătuşe. După două zile, insă, Cocoş a fost prins la Mărăşeşti, unde săvârşise un furt îndrăsneţ. Numitul a fost înaintat, sub excortă, parchetului trib. Argeş. şi MANIŞTII APĂRĂTORI AI AUTORILOR MASACRELOR DIN MOLDOVA au masacrat mii de cetăţeni paş­nici. Procesul uneia dintre aceste bes­tii a venit spre judecare zilele tre­cute în faţa Curţii de Apel Boto­şani cu următorul complet: Valeriu Tarnovschi, preşedinte; Grigore Crasovschi şi Al. Romanescu, mem­bri; Tănăseanu, procuror delegat şi Chirică Floricel, grefier. E vorba de fostul şef al Postului de jandarmi din comuna Şerbăuţi jud. Suceava plot. Bojică Gh., care în noaptea de 2-3 iulie 1940 a ucis pe evreii Leib Ellenbogen, Emil Gheller, pe soţia şi sora lui Ghel­­ler ca şi pe un evreu concentrat în acea regiune. In plină zi a ucis pe evreul concentrat, care tocmai tre­cea prin faţa postului iar în ace­eaşi noapte — după cum reiese clar din declaraţia funcţionarului public Hapenciuc Clemente, în casa căruia locuiau victimele, ca şi din decla­raţiile altor martori, — Bojică pă­trunzând în camera de dormit a evreilor, i-a ucis cu 4—5 focuri de pistol. Deosebit de aceasta, după cum ne declară ginerele lui Ellenbogen — care depune ca martor în pro­ces — Bojică mai este autorul a zeci de asasinate căruia i-au căzut victime evrei localnici şi concen­traţi, pe care i-a executat într’o pădure apropiată. Apărătorul asasinului, deputatul manist av. D. Ionescu, „înduioşat“ de situaţia... familiară a lui Bojică — tată a 6 copii (printre care o fii­că măritată şi ceilalţi copii mari, buni de muncă) rămaşi numai în seama mamei lor şi proprietar a 4 ha. de pământ şi a unei case — a cerut şi a reuşit să obţină amâna­rea procesului până în Septembrie şi până atunci punerea în libertate pe cauţiune a clientului său, ares­tat din Iunie 1946. De remarcat că comandantul Le­giunii de jandarmi Suceava din 1940 cercetând cazul imediat după comiterea crimelor, l-a ridicat pe Bojică de la post iar toate celelalte instanţe de judecată de până acum l-au găsit pe Bojică vinovat de cri­mă şi toate acuzaţiile bine înte­meiate. HL Florian Sunt încă vii în amintirea tu­turor atrocităţile săvârşite în vara anu­lui­ 1940 de elementele fascista care DOUA VAGOANE ALIMENTE PENTRU COPIII DIN BUZAU BUZĂU. 23. — In localitate s’au primit două vagoane cu pes­­meţi, lapte condensat şi brânză. Aceste alimente vor fi împăr­ţite de către organele Ministe­rului Sănătăţii, femeilor gravide lipsite de mijloace, copiilor su­gaci şi celor în vârstă de 1­5 ani, împărţirea va începe în cursul saptămânei, pe baza d­e fişe ce vor fi date celor de mai sus. in trei zile săteni din Smucea-Botoşani au constuuit ei mijloace priori o şosea de 1800 m.­ ­ încă din anul 1913 fusese pro­iectată construirea unei şosele menite să economisească săteni­lor din Siminicea, înconjurul iară fost a 7-8 km. Cum această şo­sea trebuia să treacă pe moşia proprietatea Marin Miclescu, gu­vernele din trecut au împiedicat punerea in aplicare a acestui proect. Acum, un grup pe săteni în frunze cu primarul comunei, d. Gh. Vaizer, mobilizând 500 să­teni în jurul acestei opere de utilitate publică,, cu toţii împreu­nă au construit în trei zile şo­seaua în lungime de 1800 m. M IL COFETAR «W MORDAK UN BRĂILA A ÎNCERCAT SA SE SINUCIDĂ BRĂILA* — Cu o puternică doză de pastile somnalin a în' Cercat să se sinucidă zilele tre­cute cunoscutul cofetar Iorgu Andronic din str. Regală. Datorită grabnicelor interven­ții medicale, sinucigașul a fost salvat. Din cercetări s’a stabilit că actul funest se datorește jenei financiare. RECONSTITUIREA STADIONULUI SPORTIV PIN BÂHNICUL VÂLCEA R.-VALCE era lipsit de un sta­dion corespunzător jocurilor divi­zionare de football şi nu rare au fost cazurile când pe teren s-au pro­dus incidente regretabile. Din iniţiativa Judeţenei P. C. R. Vâlcea, cu concursul atât al d-lui Prefect cât şi al d-lui Primar, de curând au început lucrările de re­construirea şi reamenajare a stadio­nului sportiv, pentru a fi adaptat tuturor cerinţelor moderne. Lucrările sunt conduse de d. Fi­lip Nicolae, secretarul chesturii R.­­Vâlcu­. Semnalăm cu această oca­zie şi aportul pe care îl dau Uniu­nea Tineretului Muncitoresc și gar­nizoana militară din localitate. LA BOTOŞANI A FOST REFĂCUT SPITALUL .IZOLAREA, DISTRUS DE NEMŢI în Aprilie 1944, bandele hitle­­riste au distrus, în retragerea lor, printre alte clădiri şi insti­tuţii publice, spitalele „Mavro­­maate” şi „Izolarea” din oraşul Botoşani, în cadrul programului de refa­cere a instituţiilor sanitare, ini­ţiat de Ministerul Sănătăţii, a fost terminată zilele acestea res­taurarea spitalului „Izolarea’”. Pentru executarea acestei lu­crări, Ministerul a l­us la dispo­­ziţie din timp suma de 50 milioa­ne lei cu care au fost procurate materialele şi angajate lucrările. Spitalul adăpostit până acum în localul spitalului de copii „Fi­­i laistropia” şi-a reînceput astfel activitatea în sediul propriu, graţie ajutorului Ministerului Sănătăţii şi Serviciului Sanitar Judeţean­ precum şi muncii fără preget a personalului acestui spital în frunte cu medicul său Briwjar, & or. Cozsaia* Camera de comerţ din Satu-Mare in ajutorul populaţiei nevoiaşe Camera de Comerţ din Satu Mare, din iniţiativa d-lor Ange­­lescu secretarul Camerei şi Con­­standache Şeful Contabilităţii, împreună cu personalul acestei instituţiuni, din colectările de di­ferite sume au depus: Lei 21.700.000 C. A. R. S-ului, lei 15.000.000 pentru ajutorarea elevelor şcolilor profesionale, precum şi alte sume pentru o­­pere de asistenţă în acest oraş. MOARTEA SUSPECTĂ A UNEI FUNCŢIONARE DIN R.-SĂRAT R.-SĂRAT.­­ Zilele trecute, a fost internată în stare foarte gravă, la spitalul judeţean din localitate, tânăra funcţionară Dumitra Chişcăneanu, în etate de 30 ani, de la administraţia financiară R.-Sărat. După scurtă vreme de la internare numita a încetat din viaţă. Fiind prezumţii că nefericita s’a otrăvit, din motive ce nu s’au stabilit încă, d. dr. loan Dumi­­trescu, medicul primar al aces-­­ tui oraş i-a făcut autopsia, pro­bele de org­ane fiind trimise la laboratory de analiză 3% Bucu­ - ~ jfcf­t. ROMÂNIA LIBERA TAXELE PERCEPUTE DE CAMERA DE COMERŢ ŞI BURSĂ Monitorul Oficial de erl publică o decizie şi un tablou prin care sunt fixate taxele şi spesele pe care le poate In­casa sindicul Bursei de Efe­cte, Acţiuni şi Schimb din Bucureşti şi Camera de Comerţ şi Industrie. întreprinderile obligate SA-ŞI PROGRAMEZE PRODUCŢIA PE LUNILE IUNIE SI IULIE La Ministerul Industriei şi Comer­ţului a avut loc o importantă confe­rinţă prezidată de d. S. Zeigher, secre­tar general la care au luat parte dele­gaţii tuturor industriilor şi fabricilor din ţară. S-a luat în discuţie problema pro­gramării circulaţiei materiilor prime, fabricatelor şi semi­fabricatelor pe C. F. R. I La sfârşitul conferinţei s’a hotărât ca toate fabricile şi industriile să-şi rogrameze de urgenţă produsele lor care urmează să fie transportate in cursul lunilor Iunie şi Iulie. Toate aceste industrii vor trebui să păstreze contact direct cu ministerul industriei şi comerţului pentru a pri­mi la timp Instrucţiunile necesare. PREŢ MAXIMAL PENTRU ÎNCHIRIEREA VAGOANELOR CISTERNĂ Subsecretariatul de Stat al preţurilor dat o decizie prin care se stabileşte pentru închirierea vagoanelor cisterne proprietatea societăţii „Auxiliara!“ ne­cesare transporturilor parodiere un preţ maximal de 685.440 lei pe zi­ pentru un vagon cazan. In acest pret se cuprind primele de asigurare, cheltuelile de revizie periodi­ce precum si toate celelalte cheltueli. n­oul­ preţ AL ACIDULUI SULFURIC Subsecretariatul de Stat al preţurilor a dat o decizie potrivit căreia preţul ac­idului sulfuric monohidrat 100% fa­­r­cteat în ţară, se fixează la iei 12.000 kgr. , I . Acest preţ se înţelege franco vagon refle­rmă linia de garaj a întreprinderii producătoare, exclusiv impozitul pe ci­fra da afaceri, timbrele de factură şi contribuţia naţională. P­reţul acidului sulfuric de alte con. 1-ifict.1ţ;nnl se vor stabili de intreprin­­deril% producătoare în raport direct, proporţional cu conţinutul de acid mo­­nohidrat, luând ca bază preţul acestuia -.tabuit mai sus. 1 SUI PENTRU EXPLOATAREA SERVICIILOR DE CĂRĂUŞIE PUBLICĂ Printr'un jurnal al Consiliului de Mi­niştri apărut în Monitorul Oficial de ieri se fixează taxele pentru exploata­rea serviciilor de cărăuşie publică pe drumuri cu vehicule cu tracţiune me­canică după cum urmează: Pentru autobuze şi autoturisme cu autorizaţii provizorii pe trasee rezer­­vate şi nerezervate, între 80 lei şi 510 lei per persoană şi kilometru. Deasemeni se fixează 4 categorii de autocamioane, pentru transportul măr­furilor. Astfel cat. A între 0,­0,5 tone şi 5 tone greutate de la 26.000 lei Ifl 195.000 lei. Cat. B 0 tone — 5 tone dela 384.000 lei la 3.528.000 lei. Cat. C intre 0 și 5 tone, dela 1.344.000 lei și 12.864.000 Iei. Cat . taxă unică lunară 40.000 lei. Pentru economate între 0 şi 5 tone, dela 538.000 lei şi 5.146.000 lei. INTENSIFICAREA CAMPANIEI DE CONSTRUCŢII MUNCITOREŞTI Direcţiunea Generală cfr în dorinţa de a veni în ajutorul salariaţilor săi lipsiţi de locuinţe a programat pentru Perioada 1947-1948, construirea a încă 150 apartamente în Şoseaua Viilor Recenta programare vernită imediat după terminarea celor 183 apartenenţe din cartiere­­* „Grand“ «I Steaua“ re­levă acţiunea CFR- ului pentru ridica­­rea bunei stări a salariaţilor ei. Paralel cu începe­rea lucrărilor susa­­mintite, Direcţiunea Generală d­r. a cumpărat de la Soc, „Distribuţia“ tere­­nul aflat în Eul Filantropia, unde se va construi un întreg cartier muncito­­resc care va cuprinde şcoli de toate ca­tegoriile pentru copii ceferiştilor, sală de cinema precum şi un parc. Hoţ­ii de trenuri vor fi sancţio­naţi de organele judecătoreşti Direcţiunea Generală a C.F.R. Sesi­zată de faptul că se înregistrează furturi în trenuri au luat măsuri se­vere de pază în vagoanele de călători şi marfă. In acelaş timp Ministerul Comuni­caţiilor a intervenit pe lângă Ministe­rul Justiţiei ca în afara măsurilor de ordin administrativ, infractorii să fie deferiţi instanţelor judecătoreşti. D. prof. Lucreţiu Pătrăşcanu, Minis­trul Justiţiei, a dat o circulară, tutu­ror Instanţelor Judecătoreşti, prin care se fixează norocele ţ­ ş­îejggUgs­iu- I Răsfoind ziarele şi revistele străine, trebue să întâlneşti fie poza, fie un scurt comentar asupra performanţe­­lor Magdei Rurac; în unele, clişeul este complectat şi de cronica respec­tivă. Aşa­dar străinătatea vorbeşte de Magda, de celebra Magda Rurac. Dar iată că şi la noi lumea a înce­put să-şi dea seama de ce înseamnă victoriile acestei sportive, situând-o pe primul plan al comentariilor. Fiecare îşi exprimă admiraţia pen­tru acest remarcabil talent. Unii au aplaudat-o pe Magda la ANEF. Alţii şi-au exprimat simpatia, trimiţându-i trofee speciale. Astfel, în afară de ceiace i s’a ofe­­rit în mod oficial, d. LACHE PROFI­­RESCU — un animator al sportului dela noi — i-a dat o splendidă cupă şi un premiu. Un anonim l-a trimis acasă un tro­­feu nu mai puţin important. Nu mai vorbim, — fireşte — de ne­­număratele buchete de flori, cari împodobesc atât de frumos micul ’pa­lat“ al celebrului cuplu sportiv Ru­rac. Toată lumea vorbește de Magda. Pe drept cuvânt, căci succesele d-nei Rurac au adus o sărbătoare sportului românesc, e ştie că footballul nostru are un­­ program extrem de bogat. In vederea partidelor viitoare, orga­nele de conducere au luat măsuri pentru ca reprezentativa noastră să se prezinte în condiţiuni optime. Printre altele s’a hotărît ca să se anga­jeze o echipă specială care să fie sparing, partener al Naţionalei pentru matchul cu Iugoslavia. Alegerea a căzut asupra formaţiei MTK din Budapesta, care­­urmează să susţină două partide in Capitală, servind drept partener pentru formarea selecţionatelor noastre. Jocurile urmează să aibă loc la 14 şi 15 Iunie, ştiut fiind că partida cu Iugosla­via se va ţine la 22 iunie. Pentru aceste întâlniri noi vom alinia două echipa naţionale, în prima urmând a Intra "vtdetala", iar * W! football­ului. v Matchurile de Duminică vor servi drept criteriu, ele fiind urmărite de observatori speciali. PartideSe stiwáji­^íjire aga Soc Omsíhînecă Lnnnf Am scris despre partidele divizionare de Duminică ce se ţin în Capitală. Până în momentul de faţă, organizato­rii neputându se pune de acord, jocurile vor avea loc Duminică şi Luni Progra­­mul acesta este în funcţie dacă de Rusa­lii este sau nu sărbătoare regală. In cazul când se lucrează, matchurile se vor disputa la concurenţă Duminică. Jocurile sunt acestea: JUVENTUS—FERRAR şi Erl după amiază a Început Pe terenu­­rî!e T C R matchul internaţional de tennis Italia, — România Jocurile au fost urmărite d3© un pu­blic numeros, iar în asistenţă fim remar­cat prezenţa d-lor miniştri I Gh Mau­­rer, Vântu, Alexandrini, şi a d-lor Ser­­gîu Petrovici, preş. OSP, Odisie Pâr­­vulescu, secretar general OSP, etc. Partidele s’au prezentat într’o notă de atracţîozitate. După prima zi clasamentul de naţi­­uni este 1—1, matchul de dublu-mixt­­trebuind să fie întrerupt din cauza tim­pului înaintat. Cel mai bun om al oaspeţilor a fost. Cuce­li, care a dovedit o clasă, maro Vînîcius Burac a pierdut la mare luptă In faţa lui Marcello Del Bello, după ce a avut în setul cinci 5—2 şi de treî ori match nul daralul­s a învins pe Boss! — un trei­lea jucător Italian, realizând astfel o Performanţă frumoasă Hezisitațiele jeltfi­c­e ale zilei Iată rezultatele: SI­UPLUlDOMNI: Marcel Del Belo (It.) b V. Burac (Romi 3—6; 6—1; 9—1;­­ 7—i •. * j.**’R­SL Carate­ls­efiny fi. Renato Bossi CIOCANUL—DERMAGANT.­­ Arbitrii materiurilor în etapă sunt n­^t mitorii: Prahova- Jiul petroşani, la Ploeşti, arh dl Cristea Marin. Ciocanul Dermagant la Bucureşti, ar­b. d. Manu Aurel. Libertatea—Oţelul UDR, la Oradea, arb. d Mitran C-tin. Universitatea—Carmen la Cluj arh d. Petre Kronner. Juventus Bucureşti—Ferrar, la Bucureşti arh. d. Vartolomeu Virgil. F. C. Craiova—ITA, la Craiova arb. d Vasilescu Bart. cfr Timiș. — CFR Buc. la Timișoara arb . St Alexandru, (It) 3—6; 6—2; 6—4; 8—6 DUBLU MIXT: Migda'Burac-C Tă­­năsescu (Rom.) contra Anelîcse Bossî—• G. Cucellî (It.) 6—2; 6—8; 5—5 întrerupt. Programul de astăzi In continuare campionatele cuprinde astăzi următoarele matchuri: DUBLU­ MIXT: M Rurac—C. Tănă­­sescu — A. Bossî—Cuceni (It) întrerupt de ieri . SIMPLU DOMNI: Seda (It.) — Gogu­ Miziru (Rom) SIMPLU Anchese Bossî (It.) — Magda Rurac (Rom ) DUBLU DOMNI: Cucelli, Del Bellot (It) contra Tănăsescu, Rurac (Rom.) Partida Tănăsescu—Cu­ce­li, aşteptată cu mult in­teres e programată pen­tru Sâmbătă. Matchul de tennis Mo­­■mânia-Ungarîa începe I cu mîtrică. lîcuminţim că oaspeţii deplasează o echipă pu­ternică frunte cu As­­bot& M. Lp. -­­ CARNET SPORTIV S. T. R. (EN­APESTA) JOACĂ DOUĂ RUDI IA BIUIP CA SPARING- PARTENER AL NAȚIONALEI DUPĂ PRIMA ZI A MATCULUI DE TENNIS ITALIA-ROMANIA REZULTATUL ESTE EGAL: 1-1 Sâmbătă 31 Mai 1349 (Hr. De perspectva falsă a regisorului s-a resimţit şi conducerea personagiilor, pe care nu le-a cuprins şi nu le-a definit decât parțial. Actorii, aproape toţi de calitate, au căutat, pe măsura talentului şi a intuiţei personale să împlinească a­­ceasta viziune. Dar, formaţi şi ei la a­­ceiaşi şcoală, au aproximat de multe ori eroii, în loc să-i pătrundă şi să-i rea­lizeze. Doui dintre ei au sesizat că „Omul din Ceatal” este o dramă nu a pesca­rului din Deltă, ci a omului. Aceştia sunt d-nii Emil Botta (Lavrentie) şi Iu­lian Necşulescu (Ion). Cel dintâi a dat „omului din Ceatal“ toată consistenţa dramatică a omului care, rupând lanţurile suferinţei perso­nale descoperă suferinţa colectivă şi se ridică împotriva ei. Mărturisim acum că ne-am temut în­trucâtva de un Lavrentie iluminat, des­prins de pământ şi de oameni d­in tea­trul autohton care a cunoscut persona­­gii de structură mesianică, Lavrentie­­ d-lui Davidoglu este un nou venit. Despăşindu-şi experienţa, domnul Emil Botta ne-a dat un Lavrentie sobru cu gesturi puţine şi vorba rară, vibrând de o umanitate concentrată. Domnul Emil Botta este de altfel sin­gurul dintre interpreţi care a ţinut sea­mă de adevărul elementar că, pe mă­­sura participării lor la viaţă, oamenii ■6 transformă, se adâncesc. Expresia feţei, atitudinea, glasul d.sale, spun, paralel cu textul piesei şi cu desfăşu­­rarea acţiunii evoluţia lui Lavrentie. In aşa fel încât masca spiritualizată de la sfârşit — deşi cam „literară“ — îşi gă­seşte justificarea în drumul parcurs. In rolul lui Ion, d. Iulian Necşulescu a adus mai puţină mobilitate. A adus, să fim drepţi, şi mai puţină experienţă decât d. Emil Botta. Şi rolul ar fi fost greu chiar pentru un actor cu state de serviciu îndelungate. Fiu de pescar fruntaş al pescarilor, Ion a fost, mai bine de un an — se spune în piesă — la oraş. A cunoscut acolo alte realităţi decât cele din Delta natală, s-a strecurat în el un început de desrădăcinare, încrederea celor din Ceatal, răspunderea faţă de ei îl reţin o clipă. Apoi pleacă, se întoarce, plea­că iar. Fiecare întoarcere se împleteşte într'o dramă, fiecare plecare e o experienţă şi toate îşi lasă pecetea. Ion ajunge etapă cu etapă de la zbuciumul lui la lupta celorlalţi, din Ceatal la mare „unde se aleg apele“. D. Iulian Necşulescu a adus în rolul acesta complex elanul şi sen­sibilitatea d-sale care sunt două însuşiri autentice. Dar nu a parcurs drumul îm­preună cu Ion. D-sa a fost acelaş de la început până la sfârşit. Acelaş­­i cam livresc. Furat de poezia teatrului, d-sa l-a spus uneori, cu căldură, dar l-a spus: vorbele nu creşteau din persona­­jul Iul Ion, din căutările Iul; glasul nu era al fiului de pescar (fie el şi după un an petrecut la oraş), ci acela, modulat şi melodios, al unui literar erou ro- * S S mantie. Stăruim atât asupra personagiului şi asupra interpretului pentru complexi­tatea celui dintâiu şi pentr­u că în posi­bilităţile teatrale ale celui de al doilea avem încredere. L-am dori doar mai plecat asupra omului, mai puţin ispitit de armoniile exterioare. Lucrul e poa­te mai puţin greu pentru c.sa decât pentru înfilrtaşii săi în teatru: nu tre­­bue uitat că acest succedaneu de „fru­­mos“ a ţinut multă vreme în teatru — şi nu numai în cel românesc — loc de stil şi de concepţie. D-lui Ciprian îi vom aduce critici ase­­mănătoare­ din rolul fratelui celui mai mic. Tom­a, d-sa a făcut un adolescent oarecare. Personagiul ei se tatr'adevăr foarte tânăr. Dar dacă adolescenţa are date comune tuturor celor care o trăiesc nu e mai puţin adevărat că adolescentul de la ţară va avea alte vibraţii interioare altă expresie, alt umblet şi alte gesturi decât cel dela oraş, cel din uzină decât tânărul burghez, cel din zilele noastre decât cel din veacul trecut. E drept că d. Ciprian deţine un record nedorit, despre care am mai scris, a repetat si­­multan şi joacă simultan trei roluri de adolescenţi. Interferenţele între roluri sunt inevitabile, sau decolorarea fiecăruia din ele până la stabilirea unei quasi, identităţi. Avem impresia că d. Ciprian merge pe această din urmă cale. Vina cea mai mare nu o poartă însă d-sa. Şi nădăjduim că, ţinând seama de con­diţia de creaţie a actorului în general şi de formare a celui tânăr în deosebi, direcţia teatrului nu va mai îngădui asemenea performanţe. D. Titus Lapteş (Mihai) a făcut o crea­ţie de excelentă calitate. Şi ţinuta, şi expresia feţii, şi inflexiunile vocii, şi râsul şi zâmbetul şi rictusul sunt ale omului convins că „averea aduce cins­­te" şi că nimic nu-i poate sta în cale. Ii vom imputa un singur moment: a­­cela când, desnădăjduit de inundaţia care-l sărăceşte, cere ajutorul celor pe care i-a înfruntat şi i-a înşelat. D. Lapteş joacă întreaga scenă cu violenţă cu excese vocale. Intensitatea dramatică se pierde din pricina lipsei de gradaţie. Credem că, dimpotrivă, momentul ar căpăta un relief mai puternic dacă d. Lapteş ar ajunge treptat la desnâdejde, pe trasură ce întâmpină tăcere.»­osti'ă •tu­ri’fiuu? oamenilor din jur. Pleca­rea joi în intre ogorul acoperit de apel» care-l vor ucide ar deveni astfel un moment culminant. Ne-a părut rău că bucuria de a o revedea pe d-na Eliza Petrăchescu pe scena Teatrului Naţional nu a coincis cu aceea de a înregistra o realizare de seamă a acestei actriţe pe care o pre­ţuim. D.sa a jucat rolul Tincăi cu rutină dar exterior. Am păstrat tot timpul impresia că persona­jul i-a rămas străin. Impresie cu atât mai ciudată cu cât am apreciat de multe ori simplicitatea in­­tensă dramatică a actriţei, iar perso­nagiul acesta de femeie obiect, de fe­­meie purtată de ici colo pe drumurile bărbaţilor care o aleg, încercarea, ei de a alege, înfrântă repede de obiei, nuinţa de a trece „dintr'o mână în­­tr'alta“, oferea d-nei Petrăchescu vaste posibilităţi de interpretare. Intr'un rol de dramă — femeia care descoperă prin dragoste lupta şi înţe­lesurile ei — excelenta actriţă de co­­medie care e d-na Eugenia Popovicsi a trecut un examen greu. Şi I-a trecut cu succes; unele stridenţe în glas sau în mişcare nu depăşesc Ur­itele amă­­nuntului uşor de eliminat. Dar în rolul Leancăi, d.sa a adus o sensibilitate în care l-a apropiat personagiul şi i-ai dăruit viu, comunicativ spectatorului. Trebue să menţionăm şi să subliniem, aci excepţionala creaţie a d-lui Ghibe­­ricon. D-sa a fost Spiro, omul nostal­giilor şi al călătoriilor nerealizate, pi­toresc în apariţie şi în limbaj, perso­­nagiul acesta care în limbaj convenţio­­nal se numeşte comic are o vibraţie tragică, adânc umană, pe care inter­pretul a realizat-o cu o sinceritate caldă şi convingătoare. In rolul orbului, d. Mitru a adus o mască impresionantă. Dar dacă vorba i-a fost la început domoală, i­i învins uneori emfaza tradiţională „vechii şcoli” de teatru. D. Rovinţescu (Pavel Feodorovici) a fost de câteva ori şi d-sa un „paterfamilias” cam retoric. Dar a găsit accente simple, emoţionan­­te pentru a spune durerea înfundată a omului dârz lovit de nenorocire şi revolta omului drept împotriva nedrep­tăţii. (Nu ne referim la ultimul act unde tăieturile — despre care am scris în prima parte a cronicii noastre — îi impun ingratele obligaţii ale monolo­gului). D. Pătraşcu a construit cu o justeţe­ remarcabilă rolul lui Maxim, orăşean cu carte care şi-a căutat, din cine Ştie ce motive, liniştea printre pescari. Ii vom imputa excesele vocale în disputa cu Ion. D.na Elena Sereda şi d. C. Economu, au realizat cu talent şi cu sprinten op­timism, un cuplu de tineri, muncitori şi îndrăgostiţi, care urmează firesc dru­­mul deschis de Lavrentie şi Ion. Spectacolul acesta covârşitor de greu reprezintă, în ciuda deficienţelor de a­­mănunt sau de concepţie, o mare bi­ruinţă. Piesă de idei, frescă, dramă. „Omul din Ceatal” a fost pentru toţi cei care au pregătit spectacolul o pia­tră de încercare, o verificare. Nu putea fi o reuşită omogenă: proporţiile temei care apropie piesa de tragedia antică sau de drama shakespare-iană, împle­tite cu cromatica specială a lumii in care autorul şi-a aşezat acţiunea, al­cătuiau un tot prea nou în repertoriul teatrelor noastre pentru­ ca regilor şi ac­tori să-l poată realiza cu mijloacele şi cu experienţa de care dispun astăzi. Dar ceea ce au realizat, pasiunea cu care au realizat, le deschide larg por­ţile viitorului. I CRONICA TEATRALĂ de FLORICA ŞELMARU Studioul Teatrului Naţional: „Omul din Ceatal“, dramă in 3 aste (10 tablouri) de Mihail Davidoglu SPECTACOLUL. INTERPRETAREA)

Next