România Liberă, iulie 1947 (Anul 5, nr. 880-904)

1947-07-01 / nr. 880

peîîfcî'oa populaţia neu*, scrisă ora eoeitomal© Prefectura Poliţiei Capitalei, Oficiul da Control al Pâinii co­munică următoarele! Populaţia nevoiaşe care pri­meşte zilnic raţia de mălcii se va prezenta Luni 30 Iunie a. c. In­tre orele 8—13 şi 16—20, la co­misariatul sau postul de jandarmi în rasa căruia domiciliază, cu cartela cu care a ridicat mălaiul până în prezent, pentru a prim­i în schimb noua cartelă pe luna Iulie. Marţi 1 Iulie a. c. va fi valabil bonul nr. 1 din noua cartelă, pen­tru 200 gr. mălai. ELIBERAREA CARTELELOR DE MĂLAI PE LIGHA IULIE * IP­ACI,­­ NELINIŞTI» Concluziile la situaţia politica pot fi adesea d după cu­m şi concepţii suspectate fie partiz­anat. Am putea de pildă, sa spunem azi că datorită eforturilor organizate şi specifice regimului, o grea perioadă de dificultăţi a fost lăsată în urmă, viitorul prezentân­­du-ni-se într’o lumină mult mai favorabilă. Am putea să adăugăm că realit­a­te­a aceasta îşi face loc toi conştiinţa oamenilor, netezind pa aia cam­ ascuţişul temerilor faţă de „.esperisnţ©”, că mai puternică şi valabilă decât rutina şi nivelul re­dus — pa care îi exploatează cum poate extrema dreaptă — se dove­deşte a fî totuşi noţiunea îndrăz­neaţă a stângii, urmărind în ac­el­aş timp şi refacerea ţării 51 modifica­rea sistemului de repartiţie a sar­cinilor şi bunurilor în aşa fel încât azi puţinul să nu satisfacă exclusiv necesităţile foştilor privilegiaţi, iar mâine belşugul să se întoarcă de proporţia maximă spre gospodării­le mulţimilor, râsturnânifiu-se astfel vectara normă de repartiţie şi pro­movând la rangul de privilegiat, i­­mensa majoritr­te a poporului din­­lăuntrul ba­tajelor României. „Gener­as fi partizane” — ni se poa­te răspunde: „Optica rândurilor de m­ai sus este viciată tnrţial de di­recţia de stânga a judecăţii care le a stat la bară”. Cum să reacţionăm? Vom folosi mărturiile opoziţiei, ale celei mai categorice şi înverşu­­ri.În opoziţii. Liberalul No. 404. Articolul poar­tă titlul: „Eliberarea de teamă”. „Ţara trăieşte aparent momente de acalmie. A plouat şi o bună par­te din recoltă s’a mai putut salva. Din­ străinătate vin ştiri numeroase despre unele ajutoare ce se vor da ţârilor in suferinţă. Tratatele de pace aşteaptă ultimele formalităţi pentru a intra în vigoare şi a în­drepta ţara la un drum de stabili­tate şi de libertate, care să pună capăt abuzului şi convulsiunlor din ulitimul timp. ----­-------­„firesc ar fi ca aceste date să aibe unele repercusiuni asupra spiritu­lui public. Ca o redresare şi învio­rare generală să se resimtă. Şi to­tuşi ritmic nu limpezeşte atmosfera de pâclă şi nelinişte ce ne încon­joară. ,,Apăsarea o resimţim din ce­­ în ce mai greu. Oare poate fi explica­ţia? Urna singură: climatul politic creat de guvern. Şi nesfârşit, concluzia: „E linişte la ţară, dar aşteptăm firi neclintite să vină odată şi elibe­rarea de teamă”. Fireşte , articolul citat (căruia î-am reprodus întreagă prima sa jumătate, pentru a face inoperantă mult utilizata justificare a gazete­lor de dreapta: trunchierea) abun­dă în insinuări şi face apel la toe­­sacratăp. Ajunge să spunem că ar­ticolul vorbeşte de „ştiri numeroa­se despre unele ajutoare CE SE VOR DA ţărilor şi suferinţă”, când se cunoşteau pe toate străzile mă­surile luate în sectorul aprovizio­nării, ca urmare directă şi masivu­lui ajutor în cereale acordat Mroa­pe instantaneu de Uniunea sovie­tică, la cererea guvernului român. Probabil însă că ajutoarele în ce­reale, livrate în timp record şi cu cantităţile cerute, de U. S., intere­sează ideologia „Libaralu­l­ui” mai puţin decât „unele ajutoare CE SE VOR DA”. Lăsând însă inexactităţile şi in­sinuările le­ judecata cetitorului, să ne întoarcem la temă. Pfi­eas Sa e 'Bellu 'Continuare în pagina 3-a) (IOül!??3!!|jIS!illl!IIS?l!l!!l!3I!l|III!!1!IIIIUIIl!l!!l!l!lll||;iU!llliillll!Il||lilllll!im9r : illli ||||||f||!!!l!!lî||||||||||||||||!ll||l|||||||||HIIIIIiîllimilîllllil!!lll!lllimillllMII!lllllllllll!l!lllâl?lî; IIIIIIIIIIIIMliílillllIIIir.llllIlllllllillllllllllllllllllllllllllljlllllilllllllllllllllllllllllilMUiliMIIIIIIIIIIIIIinimmmiimJ ­va Ce­­rce în­­oamenilor REDACJIA Şl ADMINISTRAŢIA Bucureşti, Str. Sărindar 5-7-9 Centrala telefonică: 6.34.93; 6.34.94 6.34.95. Cont Cec poştal Nr. 7796 ABONAMENTE» CAPITALA Şl PROVINCIA! 11 lună 125.000 lei­­ luni 300.000 lei PAGINI 5000 LN­­­ar conf. apr. JDtr.pen. P.T.T. Nr. 108. 828/15.9.44 încep la 1 şi 15 ale lunii şi se fac sub rezerva urcării preţului MUNCITORI Şl STUDENT!: ^‘i?^D,!rNDii^U^E­ ^^OOO lei I! lună 100.000 lei AUT° T" ,Nst* ^ 2­ 50a000 lei ANUL V Ir. 880 Marți 1 Iulie 1347 REDACTORI RESPONSABILI: GR 0GORE PREOTEASA N5QULAE BELLII P. 0 F0T06RAFIE HECON&LUDENTA... In ciuda faptului că Brătescu după cum se poate vedea si în fo­tografia de mai sus — a trecut te­matchul cu cehoslovacul Sochor prin mai multe faza dificile, victori­a nu l-a putut scăpa totuși, tatare­­cându-și detaşat adversarul. (Filmul tenatchului pe pagina 2-a). L­A I­­­N­­ I D­' STRIBUREA ZAHĂRULUI DE B U N U R 0 Ministerul Industriei şi Comerţului face cunoscut că la data de 1 Iulie va începe distribuirea zahărului pentru toată populaţia ţării pe luna Mai. Raţia ©sie tie 25© gir. sie persoană pentru po­pu­­asfsa dela oraşe ş» 5® gr. pentru cea dela sale» In Capîtala, zahărul va fi distribuit pe ba­va bănu­iţii Nr. 1 din cartela­ nouă. VOR FI VALABILE .Dîstribuţia se va face prin economate pentru membrii înscrişi şi prin cooperative pentru restul populaţiei. Economatele vor colecta bonurile şi le vor înainta Oficiului­ Economic al Municipiului Bucureşti din str. V. Boe­­rescu, pentru verificare. Pe baza autorizaţiei eliberată da Oficiul Economic, Incop-ul va livra zahăr economatelor la preţul fixat de ministerul industriei şi comerţului. In provincie zahărul se va elibera pe baza bonu­lui Nr. 3 zahăr din cartela nouă, eliberată, de Oficiu­ economic al judeţului res­pectiv. Membrii ec­omo­matelor din mediul rural vor pri­mi zahăr dela economa­tele respective. Zilele şi ordine­’ de distribuţie a za­hărului în Capitală, se vor anuh­iţa printr’un comunicat oficial. , I C U I L I P Perspectivele r­ecoltei e ist ansi! acesta Starea semănăturilor înainte de ploaie. «— Starea lor după ploile din Iunie.-Munca uriaşă a țăranului român Se pare că am intrat cu dreptul 5 epoea mariîor călduri, obir.r*--" site ale lunii lui - ^ după ploii- 5 xu in+- in­prne­­rccare.., a, primite jeput, sfâr­­şitfietui celor fi prea multă grânele? Nu s’p toteres real şi bine .Marelui public pentru muritor şi mai ales pe n­­­ivele recoltei viitoare, csat oamenilor de speciali­­­nstaţilo­r din diverse colţuri­­, cultivatorilor în trecere prin ieşii. Rezumăm în cele ce urmea­ , părerile lor. Proiis excepţionale cfteau lunile întinderea­­ suprafeţelor udate de ploi,­­ durata lor şi cantita­tea apreciabilă die apă pe care au răspândit-o­ în cursul lunii iunie, construe un fenomen foarte rar: pen­tru ţara noastră, importanţa acestor precipitaţiuni este cu atât mai mare,­u­ cât aversa a venit după epoca de relativă secetă a Hunilor Aprilie şi Mai, când plantele abia răsărite, nu se putuseră desvolta din lipsă de u­miditate. Un Iunie NORMAL, adică cu, ploi puţine, ar fi putut compro­mite noua recoltă. ...Şi iată că în ajunul marilor căl­duri, când soarele, lumina şi seninul cerului ajută numai plantelor cu re­zerve suficiente de apă îi­ stilul hră­nitor, au venit ploile binefăcătoare de deunăzi. Starea semânâirilor mas­cate de ploi Situaţia înaintea ultimelor ploi era cea următoare. In Banat, Transilva­nia şi Oltenia, vegetaţia se desvoltă în condiţiuni mulţumitoare. Grâul de toamnă nu suferise nimic în cursul iernii, porumbul primise şi el câteva ploi bunişoare şi cartofii, sfecla de zahăr şi alte câteva plante rădăci­­noase promiteau o recoltă mulţumi­toare. In Moldova, situaţia era oare­cum confuză, , căci unele regiuni nu fuseseră udate aproape deloc. Marea preocupare însă o consti­(Continuare la pag. 2*4} t«uii,jniiii lin I ■■ «ii jiw~~iitMMi*L«MMMBnBMBMJBaaajaBtjBaiaaaaMBMmBauwBMapawi I PRIMULUI MINISTRU Cu ocazia zilei onomastice a d-lui prim ministru dr. Petru Groza, ziarul „România Li­beră“ ti urează „La mulț ani“. „PROGRESE CONSIDERAi BILE“ IN DISCUŢIILE ASUPI TRATATULUI CU AUSTRO VIENA 28 (Itador). — Coresport doatul Agenţiei REUTER comuni­­că: Comisia Tratatului de pace ac­­riace a făcut progrese considerabile de când a început să ţină şedinţe crete cu privire la problema pro­prietăţii terenurilor petrolifere a­­triace, acum zece zile, după cu s-a anunţat Sâmbătă aci. Se crede că examinarea probe­melor petrolifere va dura în zece zile, după care comisia­­ începe discutarea problemei navi­gaţiei pe Dunăre. După planurile actuale, cornit ar urma dă-şi termine lucrăr spre sfârşitul lunei August,­ timp deci pentru ca propunerile’ poată fi supuse conferinţei minş­trilor de externe din Noembrie. ! PRIETEN­A de RADU IEŞU R­OMÂNIA are din nou, azi, motive să se felicite pentru politica sa şi prieteniile pe care a izbutit să şi le asigure. Una din problemele grave, care a tulburat aproape toate sectoarele vieţii publice româneşti, a fost în­­sfârşit soluţionată în condiţiuni op­time. Odată cu întoarcerea delega­ţiei ministeriale române de la Mos­cova, a. Gh. Gheorghiu-Dej a anun­ţat un import de 6000 vagoane grâu şi 2000 vagoane orz, cantitate sufi­cienţa pentru hrana populaţiei pe următoarele două luni, ţinându-se sean­ă că între timp vor mai sosi cereale pe baza unor acorduri cu alte ţări. S-a reţinut şi comentat în opinia publică românească faptul că acest import este acordat de U­­niunea Sovietică în condiţiuni cu totul excepţionale, anume la un preţ mult inferior preţului grâului pe piaţa mondială, preţ mai scăzut chiar decât acela al porumbului importat din Statele Unite. S-a reţinut de asemenea — din declaraţia d-lui Gh. Gheorghiu-Dej —­ faptul că ministrul pentru co­merţul exterior al U. R. S. S., Ar. Mikoian, explica această situaţie subliniind „că guvernul sovietic nu priveşte această convenţie ca o tranzacţie comercială, ci ca un act de ajutorare a României”. Geace dealtfel se observa din primul mo­ment, raportând preţurile sovietice la cele mondiale şi în special la po­rumbul nord-american, al cărui preţ extrem de ridicat a influenţat în mod nefavorabil piaţa româ­nească, împrejurarea solicită o compa­raţie din ale cărei concluzii presti­giul Uniunii Sovietice iese întărit, verificându-se în acelaş timp cum se traduce în domeniul relaţii ternaţionale prietenia întrăi­toare. Dealtfel elementele de conţ­ţie nu se doresc aici. In tir Uniunea Sovietică a avut să la rândul ei de pe urma unor diţii climaterice neprielnice, i­zând o recoltă slabă, Statele­­ a putut beneficia de condiţie time, de un utilaj agricol de puţin deteriorat sau dist război, fără ca această situai fi determinat din partea guvei respectiv o atitudine mai înfl­­oare faţă de ţările în acuta­­­rinţă, o atitudine eliberată nascutela şi atât de discutatei s­cule politice. Iată de unde încă o dată, pe nu ştim câta oară, apare prin Prietenul României, prietenii poarelor. . „Prietenul la nevoie se cunt spunea d. Gh. Gheorghiu-De­cheiându-şi declaraţiile asup­­ultatelor de la Moscova. Şi­ odată această veche cugetare a porului nostru nu şi-a avut vie, o mai deplină consacrare. IU ©F€iiLia’iaiSiiI a €®©v©0iiS © realst»!© 5 SÄHE ESTE SSTUI m PIETELE CAPITA! (Reportajul în pag. a 3-a! — - - — MOSCO­VA. IN TIMPUL VERII NUMEROASE PARCOTE DE ODIHNA, TEATRE Si GRĂDINI DI VARA STAU LA DISPOZIŢIA CETĂŢI-inilor care nu pot pârâsî in timpul viris ni floreşte ...o CULTURA EROICA Despre cărfi si carturare.-C­um se revoltă © cultură muifinaţi®miIă0-gchspeSe «ar® «aută talente*« fostul convenţiei su România "Sunt sigur că prietenia pe care au manifestat-o de atâtea ori popoarele noastre, la care se adaugă dorinţa sinceră de colaborare dintre România şi Iugoslavia, vor contribui la menţinerea libertăţilor câştigate prin luptă şi la progresul cultural al ţărilor noastre“ , a spus d. Vladi­mir Râbnicar, stat timp de mai mulţi ani, în enti­tate de corespondent de presă. D. Vladimir Râbnicar a binevoit să ne comunice, în afară de o sume­denie de noutăţi asupra vieţii cul­turale din Iugoslavia, mesagiu­ de caldă prietenie pentru România al intelectualilor iugoslavi. ,Acum sunt de foarte puţin timp de România — a început d-sa — «a* m’am interesat întotdeauna de via­ţa poporului român, pe care am în­ceput să-l cunosc casă dinainte de războiu de pe când îmi făceam la Bucureşti stagiul de corespondent de presă. De aceea m’am bucurat că aan întâlnit aici un spirit nou, un veritabil spirit democratic. M’am bucurat cu atât mai mult cu cât una din trăsăturile acestui spirit este prietenia pe care o cultivă ţara dvs. faţă de ţările vecine şi faţă de Iugoslavia marelui Tito”. Despre drumurile culturi­i iugoslave Trimisul Iugoslaviei este un­ ve­chi prieten al ţării noastre unde a IN JUGOSLAVIA" se declară d. Vladimir Rilaicar, preşedint de Comisiunii pentru Cultură şi Arte a Rep­ublicei Federative iugoslave CAPITALA Se apropie vara şi sezonul conce­diilor. Lucrătorii din birourile, fabri­cile şi uzinele din Moscova, vor intra pe rând în vacanţa pe care o vor pe­trece la ţară, în munţii Caucazului sau pe litoralul însorit ai Mării Ne­gre. O parte însă rămân pe loc. Unde îşi vor petrece aceştia zilele libere din timpul verii, unde se vor odihni şi re­­crut­a după munca din timpul săptă­mânii? Ce spectacole vor putea vedea, de vreme ce marile teatre su­nt în vacan­ţă sau în turneu in alte oraşe ale Uniunii? Parcurile de cultură In sovietul orăşenesc al Moscovei există o secţie specială, care se ocupă cu organizarea activităţii întreprinde­rilor culturale, întinsa şi bogata ei activitate prin spectacolele de vară, prin parcurile de cultură răspunde în­trebărilor de mai sus. Parcurile de cultură sunt o institu­ţie specific sovietică, nelipsită de nici un oraş şi destinată distracţiei şi re­creaţiei populare, fiecărui oraş care vrea să-şi întrebuinţeze plăcut şi util timpul liber. Moscova, de pildă posedă înăuntrul şi in împrejurimile sale cinci mari parcuri de cultură afară de grădi­nile publice şi de teatrele de vară, amenajate în grădini, sub cerul liber. Majoritatea parcurilor au fost a­­menajate pe locurile, care înainte vreme, aparţineau ţarului sau boieri­lor, nefiind accesibile poporului. Parcul­ central de cultură „Gork” In centrul Moscovei, de pildă, pe chiar malul râului Moscova, se află Parcul central de cultură al Capitalei Uniunii. Parcul Gorki numit astfel în amintirea marelui scriitor. Pe acest loc se afla odinioară grădina Nescu­­cinăi a împărătesei E­cat­er­ina a II-a, locul de excursii al boerilor ruşi din veacul al XVIII-lea.. Astăzi, acest parc enorm este un loc de recreaţie şi distracţie a popu­laţiei Moscovei. Aci se află „Teatrul Verde", sub cerul liber, teatrele dra­matice de vară, circul ”Schapiro“ ac.­ au loc concursuri nautice, antrena­mente nautice, de notaţie, cu para­şuiCo, etc. Tat aci au loc diferite între 13. R. S. S. ceri sportive, jocuri de copii, precum şi carnavalul-masc­at anual al Mos­covei. Pe aleile lui, pe bărci, publicul se odihneşte, privind spectacolele spor­tive sau jocul copiilor. Sofcolnikig Serek­cetev, ism£siE©wsk Sumţt numele altor trei parcuri de odihnă, şi distracţie pentru populaţia Moscovei. Aceste parcuri nu se mai află în centrul oraşului, ci la perife­ria lui sau chiar mai departe, dar le­gate prin linia rapidă a metroului. Parcul Seremetev este situat în sa­tul Puşkino de lângă Moscova şi a făcut parte din moşia contelui Sere­­metiev. Parcul are o vechime de 150 ani şi se află în mijlocul unei păduri de benaizi de 625 hectare. Tot aci se păstrează palatul şi teatrul, pe care, pe vremea lui Seremetev, jucau ac­torii şerbi de pe moşiile sale. Actual­mente în parc s-a amenajat un teren de foot-ball, colţuri de odihnă cu bănci şi pavilioane, precum şi un ci­nematograf de vară. La capătul liniei de metro ,,Sokol­­ijiki“, se găseşte parcul cu acelaş nume. El se află la afara Moscovei. Pe vremuri acolo era o mică locali­t­ori anuare in pagina 3-a.­ Ştafeta tradiţională de cano­taj a studenţilor din Moscova. L’am întrebat apoi pe d. Râhnica.r mi­cos. " ■ ark­iv"

Next