România Liberă, septembrie 1947 (Anul 5, nr. 932-957)

1947-09-01 / nr. 932

FOLOSIȚI MICA PUBLICITĂȚI A ZIARULUI N­O­STRU 50 BANI CUVÂNTUL AU FOST FIXATE NOILE TAXE ŞCOLARE ŞE MODIFICĂ REGIMUL întrucât In ultimele zile au cir­culat In presă ştiri diferite In legă­tură cu deschiderea anului şcolar 1947-1948, cu regimul taxelor şco­lare şi al internatelor ne-am adre­sat Ministerului Educaţiei Naţio­nale de la care am primit o serie de informaţiuni mai detailate.­­ Deschiderea cursurilor­­ noului an şcolar Cursurile şcolare primare vor înce­pe d­in toată ţara după cum s’a­nunţat la 1 Septembrie a. c. când va avea loc sfeştania tradiţională de început de an. Şcolile secundare din toată ţara (şi vor începe cursurile după 22 Septembrie a. c. la o dată pe care o va fixa fiecare direcţie fie in parte. In nici un caz nu se va depăşi data de 1 Octombrie a. c. Cursurile universitare, la facultăţile fi şcolile superioare de stat vor în­cepe la 1 Octombrie a. c. intre 15 Septembrie anul curent fi 1 Oc­tombrie vor avea loc examenele par­ţiale fi cele de licenţă. Doctoratele se vor da in cursul lunii Octombrie.­­ Nouile taxe şcolare Conform­­unei dispoziţiuni de anul trecut taxele şcolilor secundare se vor fixa Începând de la totala gra­tuitate şi până la o sumă corespun­zătoare veniturilor celor mai mari. Regimul taxelor şcolara pentru a­­nul care Începe va fi, prin urmare, proporţional cu resursele materiale ale familiei elevului. S’a prevăzut ttru «devii săraci $i silitori scu­­integrală de taxe. In această categorie vor intra, de asemeni, fiii I­ O.V.R.-Işt vor, fiii decoraţilor, etc. Lucrările pentru fixarea taxelor universitare sunt in curs. Se pre­vede totuşi, că nouile taxe vor fi cuprinse Intre 500 şl 1000 lei anual, scutirile, făcftndu-se după aceleaşi norme ca şi in anul precedent.­­I. Taxele şcolare pentru Certificate, diplome etc.­­ Ministerul Echizaţiei Naţiona-INTERNATELOR ŞCOLARE le a dat o decizie prin care fixea­­­ză următoarele taxe pentru eli­berări de certificate, diplome, du­­plicate etc.: Certificate curs in­ferior sau superior de liceu lei 50 diplome de bacalaureat lei 103. Eliberări de duplicate după cer­tificate lei 50, Duplicate după di­ploma de bacalaureat lei 150. Taxe pentru examenele de co­rijenți lei 50; taxă pentru repe­tente lei 100; taxă pentru exa­menul de admitere în cl.­­ 200; taxă pentru echivalarea de diplome de bacalaureat in strei­­nătate lei 300. Taxele pentru examenele elevilor particulari Ulterior s’a fixat pentru exame­nele elevilor particulari o taxă de lei 70 pentru fiecare materie. Achi­tarea taxei se va putea face în cur­sul examenelor şi după examene, de comun acord cu direcţiunile şco­lare. La toate aceste taxe se pot face scutiri sau reduceri, în cazurile pre­văzute de lege, regulament şi ordi­­nile Ministerului. Regimul internatelor şcolare Pentru Capitală, se va convoca o conferinţă Interşcolară la care vor fi Invitaţi directorii tuturor şco­lor care au Internate. Se crede că in urma acestei conferinţe se va fixa o taxă medie pentru toata interna­tele, car© nu va depăşi dublul taxei şcolare, adică 12.000 lei anual. Se va aplica şi aici, criteriul pro­­porţionalităţii, cei săraci fiind scu­tiţi.Este în studiu, de asemeni, o ino­vaţie care se va introduce in admi­nistraţia internatelor şi anume: depunerea fondului general al Efo­riilor şi Comitetelor şcolare care au în sarcina, lor administrarea inter­natelor, la­­instituţii oficiale de credit Vechile liste da alimente pentru internate nu vor mai fi valabile, dec­it in parte, aprovizionarea inter­natelor, urmând să fie studiată şi asigurată de autorităţile care vor dirija serviciile raţionării consumu­­ lui.“­................... ........................................................................................................................................................................................................................................................................................................... Citiţi in pagina a 5-a AU FOST FIXAŢI NOUI COEFICIENŢI PENTRU SALARIILE FUNCŢIONARILOR COMUNALI NU SE MAI FAC RECHIZIŢII DE MAŞINI Marele “Stat Major a trimis tuturor unităţilor din ţară or-j­­­ine prin care se reaminteşte că rechiziţile de maşini au f­ost sistate. mp* .*» as («xa de franc are pfStîtt In rtumsn» cort?. apro&ri? DîrocfrmnR *■ •-^Ir. 106,828^ 15 SeptedEMa TfW. * *»• i»p .Sa2E^ CEL MAI MARI ZIAR DE IN FOR M A TI E $1 RIPO R T A I REDACTIA Sl ADMINISTRATIA București, Str. SSrinda» 5­ 7*9 Centrala telefonică: 6.34.93; 6.34.94 6.34.95. Conf Ced poștal Nr. 7796 ABONAMENTE CAPITALA Şl PROVINCIA: 1 luni lei 120 8 M la 350­­ ANUL V Nr. 932 P. Luni I Septembrie 1947 REDACTORI RESPONSABILI: GR­IGORE PREOTEASA NICULAE BELLU­ încep le­i şi 15 ale lunii ţi se fac sub rezerva urcării prafului SALARIAT! Şl STUDENT!: FIRME INDIVIDUALE: 1500 lei ~ 1 lună lei 100 AUTORIT.,INST., SOC. 12 luni 5.000 lei UNIUNEA SOVIETICA A RATIFICAT TRATATUL DE PACE CU ROMANIA TEXTUL D­ECRETULUI Decretul Prezidiumului Sovietului Suprem al U. R. S. S.-ului: Tratatul de Pace cu România semnat la Paris la 10 Februarie 1947, apro­bat de Consiliul de Ministri al U. R. S. S.-ului și supus spre ratificare, se ratifica Președintele Prezidiumului Sovietului Suprem al U. R. S. S.-ului N. SVERNIK Secretarul Prezidiumului Sovietului Suprem al U. R. S. S.-ului A. A. G O R K I N Presidiumul Sovietului Suprem al U. R. S. S.­­ului a mai ratificat tratatele de pace cu: ITALIA, UNGARIA, BULGARIA, FINLANDA. GEISERAIKISZIBRIL STALIN îmbrăca mintea şi incălţ­ămisir­ea vor fi distribuite pe cartelă NOUL SISTEM DE A­PROVIZIO­­N­A­RE P­E B­AZA DE PUNCTE care au dreptul salariaţii Odată cu reforma monetară, o serie de noui măsuri, necesare con­solidării leului stabilizat au fost luate în studiu, urmând să intre în vigoare­ în cel mai scurt timp. Una din acesta măsuri va fi şi repartizarea raţională a mărfurilor de mare consum. In acest scop,­ după cum am ară­tat prin reportaţii anterioare, una Canti­t­ăţile la ..­­ j • .... • - '* din preocupările forurilor econo­mice superioare este stabilirea ca­drului legal al raţionării consumu­lui, astfel ca să se poată asigura posibilitatea fiecărui salariat de a-şi procura aceste articole — ali­mentare, îmbrăcăminte şi încălţă­minte — la preţ oficial.­­ Pentru găsirea unei mo­dalităţi mai practice de distribuire a mărfurilor, tehnicienii ministerului Industriei şi Comerţului, după lungi şi amănunţite cercetări au ajuns la con­cluzia înlocuirii economa­­telor cu mari magazine de desfacere în care ini­ţiativa particulară va găsi un larg loc de activitate. În adevăr toate produ­sele şi mărfurile ce vor fi raţionate, adică vor fi dis­tribuite pe bază de car­telă, vor fi desfăcute în primul rând prin maga­zinele universale. CUM SE VA FACE APRO­­VIZIONAREA MARILOR MAGAZINE U­itfSt­.... .. "SALE______ Aprovizionarea acestor maga­zine va fi asigurată­ de Stat, a­­cordându-li-se mărfuri suficien­te de toate tipurile, astfel încât să asigure cotele de alimente, îm­brăcăminte şi încălţăminte la ca­re au dreptul salariaţii. Pe lângâ aceste, cote dirijate, magazinele vor avea dreptul şi la o cotă liberă care va varia de la produs la produs, după capacita­tea de producţie a industriei res­pective şi în funcţie de cota diri­jată ce este necesară pentru a­­provizionarea­ salariaţilor şi a membrilor de familie. In vederea organizării­­ şi func­­ţionării acestui nou sistem de distribuire a produselor de primă necesitate salariaţilor, ministe­rul Industriei şi Comerţului a ţi­nut conferinţe consultative cu reprezentanţii comercianţilor de toate categoriile, stabilindu-se de comun acord mecanismul de func­ţionare al acestor magazine. Comercianţii reprezentanţi s-au arătat cu acest prilej satisfăcut­ de condiţiile care le-au fost ex­­puse, mai ales că vor avea ca şi pânâ acum, stabilit un beneficiu legal şi deplina libertate in des­făşurarea activităţii lor com­er­ciale PUNCTAJUL DE CARE VOR BENEFICIA SALARIAŢII Distribuirea mărfurilor pentru salariaţi se va face prin sistemul punc­t Continuare în pagina 3-a) GOSPODINA PRACTICĂ Dar, ce sunt cu tăbliţele astea,­­hládam Popescu? Deh, le-am luat, cu mine, cd nu se șt’e... poate treburi. OFIŢERII DIR CAOWIL DISPONIBIL ISI PĂSTREAZĂ DREPTURILE CÂŞTIGATE La IS August ch­., a a­­părut legea prin estre s’a abrogat legea cadrului dis­ponibil in armată. Potrivit neue! legi, ofi­ţerii trecu­?i în cadrul dis­ponibil până la „aceasta dată îşi păstrează dreptu­rile câştigate în sensul că işi pot aranja drepturile la pensie cu dispensa li­mitei de vârstă. Cei tre­cuţi în rezervă, însă, du­pă 18 August 1947 nu* «nai pot beneficia de pensie decât dacă îndeplinesc condiţiile normale prevă­zute de legea generală de pensii, adică împlinirea vârstei' sâ­­r­nii de 'Serviciu necesari. t scandalul politic mmm DE D. MIRONESCU-MERA LA Feet: origanizaţiile social-democrate cer excluderea din partid a elementelor de dreapta Dezvăluirile făcute ori, de ziarul nostru asupra acuzaţiilor ce se a­­duce subsecretarului de stat Mi­­ronescu-Mera au provocat vii dis-,­cuţii nu­ numai în cercurile politice dar şi în opinia publică rămasă surprinsă că un demnitar care sta sub învinuiri multilaterale mai este încă membru al guvernului şi al u­­nui partid de guvernământ. Lăsând pentru altădată cerceta­rea activităţii­­ d-lui Mera şi a co­laboratorilor d­ate la subsecreta­riatele aprovizionărei şi muncei, după ce se va fi întreprins ancheta, cerută “de unii fruntaşi so­cial-de­­mocrăţi ne vom mărgini' pentru],, astăzi să­‘ne ocupăm- de --acţiunea politică din ultimele zile- ale mini­steriatului-care va, rămâne’o tristă smintire.. Turneul politic făcut de d. Mere in judeţul Putna şi cuvântările ro­stite cu acest prilej au contribuit la­ demascarea intenţiilor şi scopu­rilor urmărite de fostul politician liberal ajuns fruntaş al partidului social-democrat, D. Mera şi-a început faimosul turneu în comuna Jariştea cu o a­­dunăre de chiaburi reacţionari la care a încercat să moştenească ve­chea clientelă e partidului naţio­­nal-ţărănesc prin răspândirea a tot felul de zvonuri, dintre care n’au lipsit nici poveştile cunoscute asu­pra pretinselor colhozuri.. ... .. _ „ La­­o altă adunare în comuna Pu­­fești, d. Mera, neţinând seama­ că în momentul In. .care vorbea mai era membru al guvernului, «i inat 0 atitudine potrivnică și Jendepti- j*' păsă față de celelalte partide din*"*8® B. P. "E.. ........ ...**f* ' ■ - Dai* ceeace este mai grav,“e că nzâatd de cali­tatea de subsecretar de stat a intervenit in apăra­rea comerciantului Simon Mendel din Focşani, ares­tat de organele de con­trol ale­­ Ministerului de­­Industrie şi Comerţ pentru dosire de mărfuri. Infractorul, care define întâmplător şi funcţia de ajutor de primar,­încer­case fără succes mituirea organelor de control.­­ Abuzul săvârşit de d. Mera prin încercarea de intimidare a organelor control a fost adusă la cunoştinţa guvernului ** * I. PAVEL (Continuare în pagina 3-a) * L­EI CONTELE­ ­ de JOACHIM BOTEZ D­intre toţi conţii cu care n'am avut onoarea a sta de vorbă, singurul care mi-a rămas la Inimă este Tolstoi, cel care­­ a scris „Stăpân şi slugă", iar din co­­nacul său dela Iasnaia, a­­făcut şcoli pentru copii de mujici. St P® contele de Saint-Simon, cel cu pe­rucă, o stimez pentru că el a scris că trebuesc desfiinţate bogăţiile moş­tenite, iar împărţeala bunurilor pe acest pământ să se facă după desu­totnicia fiecăruia. Dar pentru dom­nul conte Paollo Marino, mărturisesc că n'am decât stenahorie, adică silă cu scârbăciune. Poate că nu ştiţi însă cine­ este a­­cest conte. Sau aţi uitat. El este acum un pensionar la Hăr­­dăul lui Petrache, adică la puşcăria de pe dealul Văcăreştilor. Mai îna­inte vreme, cf.că a fost un mare bo­­gătaş oltean care, deşi winte, în p lea să facă şcoli pentru puii de judeţi. O punea mai bine la muncă eftin­ă, şi multă Pe numele adevărat il chiamă Nicolae G. Marin. Dar după ce a mâncat tn risipă şi stricăciuni sudoarea altora pe lai mesele verzi de pe Coasta de Azur, şi după ce a rămas lefter, ce să facă 7 S’a întors tn ţară tn calitate, de conte cu un inel de aur un deget pe care era să­pat blazonul vechei familii italiene Marino­, şi un mare tupeu de escroc. Nu de­geaba vorba asta vine­ dein italienescul scrocco ce înseamnă a trăi de­­pleaşcă. Şi lumea l-a crezut ?... De ce nu Nu spune oare în cărţi că strămoşul marelui poet al pleia­­dei franceze Ronsard­­ a fost­ un oare­care oltean Mărăcine ?... Că n’a fost de loc aşa, asta-i rară poveste. Destul că contele­ Niculae Marin eu tupeul şi inelul său magic ar înşelat buna credinţă a multor bogătaşi dein noi care ţiau încredinţat stima­­ba unii şi giuvaericalele lor. Tipul era foarte deştept şi vorbea multe limbi. Ei, şi?... Câţi samsari internaţio­nali nu su­­t isteţ şi poligloţi ?­. Câţi aventurieri... Câţi pungaşi de buzu­nare, eleganţi îmbrăcaţi la­ marele expresse şi hoteluri, nu vorbesc mei multe idiome? Ei, dar vezi că dom­nul Niculce Marin era conte!... Dacă ar fi spus că este un Met profesoraş,­­un lăcătuş, un muncitor cu palmele, nu I.ar fi mers. Şi, apoi, inelul afla cu blazon ce, ţinea loc pentru orice cultură adevărată şi omenie de rând... 4_ ... . .. . . Mai greu păgubită şi desamăgită de acest cavaler de industrie, a fost o tânără farmacistă bucureşteană. C­ont­ele i-a propus S’o­ta la căsătorie, a făcut-o să-şi transforme toată a­­verea în bani, i-a scos un­ paşaport (Continuare in pagina 3-a)

Next