România Liberă, septembrie 1947 (Anul 5, nr. 932-957)
1947-09-01 / nr. 932
Duminică 31 August 1347 imbruntMi- comentarii Din cauza unei reprobabile greşeli de paginaţie, un pasagiu al cuvântării d-lui ministru Gh. Gheorghiu-Dej (publicat în pag. 2-?, coloana 7-a, cu subtitlul „Principiul gospodăriei chibzuite”) a apărut lipsit de două aliniate, sensul suferind astfel o grosolană deformare. Pentru corecta informare a cetitorilor şi restabilirea adevăratului înţeles al acestui pasagiu din cuvântarea d-lui ministru Gh. Gheorghiu-Dej îl publicăm mai jos în înşiruirea lui firească. „COMERCIANŢII ŞI MESERIAŞII îi vor putea asigura beneficiile în cadrul legal, măindu-şi clientela prin desvoltarea iniţiativei pentru procurarea mărfurilor în condiţiuni mai avantajoase şi depunând toate eforturile pentru o aprovizionare cât mai largă şi in condiţiuni optime a consumatorilor. Stabilizarea deschide perspective largi de valorificare a efortului fiecăruia, al muncitorilor, funcţionarilor, technicienilor şi al intelectualilor, industriaşilor, meseriaşilor şi negustorilor ce se încadrează în lupta pentru apărarea intereselor generale ale ţării. Aceste interese generale reclamă o vigilenţă crescândă din partea tuturor, pentru identificarea tuturor speculanţilor şi sabotorilor care, nerespectând măsurile menite să asigure stabilizarea, caută să ne readucă la perioada greutăţilor, lipsurii lor şi nedreptăţilor pe care le-am cunoscut în timpul Inflaţiei. Pe aceşti speculanţi, sabotori şi cămătari, organele Statului, cu sprijinul maselor muncitoare, îi vor lovi fără cruţare, căci Guvernul şi masele muncitoare sunt hotăiţi să desrădăcineze şi să strivească orice încercare de a anihila eforturile depuse de cei ce muncesc pentru ridicarea economică a ţării şi poporului’ . Eri după amiază a avut loc în sala cinematografului Tineretului o întrunire a sindicatului funcţionarilor fia magazine Cu această ocazie, d. Em. Anghe- Uu, vice-preşedintele Confederaţiei Generale a Muncii a făcut o amplă cugnstere a situiaţiei din aimt© şi de după stabilizare, analizând condiţiile în care s’a făcut această importantă operaţie. Sefexiaduse la preţurile dinl939 la care s’a revenit asinzi d. Em. Augfaeliu a arătat că atunci când reducţia actuală va ajunge 109 la sută vii, zis'WiwmEsem faţă de cea din 1938, puterea de cumpărare a salariaţilor va fi de 150 la sută faţă de 1938. Le revine tuturor oamenilor muncii sarcina de a mări cât mai mult producţia şi a denunţa orice tentativă de speculă, pentru ca acest deziderat unanim să poată fi cât mai curând realizat. * J Conferinţa Commornealth-ului britanic, va lua sfârşit Luni. In şedinţa de eri s’a căzut de acord asupra măsurilor ce trebuie luate pentru dezarmarea Japoniei. S’m discutat deasemeni condiţile în care această ţară poate fi admisă în O.N.U. " Intr'o anumită perspectivă aliată Japonia apare mai puţin vinovată decât România. E oare atât de gravă culpa ţării noastre de a fi întors armele împotriva naziştilor? Contra-fondul ,,Liberalului” de ieri, este intitulat „Minimum de existenţă”. Autorul ţine să precizeze de la început că nu despre minimumul de existenţă al funcţionarilor publici e vorba. Dealtfel ar fi fost şi greu sa-i bănuiască cineva pe stilaţii băeţi ai Casei Brătianu de preocupări atât de mărunte. „Liberalul” se interesează de minimumul de existenţă al funcţionarilor vieţii economice şi financiare”, cuim ar fi de pildă, acţionarii Băncii ri Româneşti.Recunoaştem că problema e gravă. Cu puţinii pe care l-au realizat din schimbarea a 100—200 medalii, bieţii oameni sunt ameninţaţi să moară de foame. Trebue imediat să li se asigure un minimum de existenţă îîn urma unui raport al d-lui ajutor de primar general Petre Ioan general Dombrowski, primarul general al Municipiului, a aprobat desfiinţarea celor 16.000 de gherete barăci şi tarabe, din Capitală construite din scânduri. Desfiinţarea lor ar urma să fie, până Luni 1 Septembrie, fapt îndeplinit. D. director Eugen Popescu, noul şef al Poliţiei comunale, serviciul in sarcina căruia cade executarea acestei hotărîri, ne~a precizat că desfiinţarea acestor prăvălii improtizate, a devenit necesară pentru motive de ordin igienic şi pentru câ — departe de a facilita comerţul Capitalei — ele îl deservesc, sustrăgându-se controlului sanitar şi economic. In repetate rânduri am semnalat în ziarul nostru faptul că unii patroni, împotriva dispoziţiilor categorice, refuză să achite salariaţilor avansurile datorate. Comitetul de întreprindere al salariaţilor de la fabrica „Bumbacul Naţional”, ne aduce la cunoştiinţă o metodă şi mai condamnabilă de a eluda dispoziţiile legale. Patronii fabricii respective, Mayer, Trifu şi Nissim, nu numai că refuză plata avansului, dar ameninţă pe salariaţi cu concedierea din serviciu. De fapt patronii vor să închidă fabrica, care est© cea mai bine utilată din ţară în materie de egrenăt, deoarece în noua situaţie creată de stabilizare nu-şi mai pot fuce în voe afacerile de speculă. Este acesta un sistem de sabotaj, căruia autorităţile în drept au datoria să-i pună de îndată capăt. Pe lângă încercarea de a asvârli pe drumuri sute de salariaţi este vorba şi de un act îndreptat împotriva efortului general de desvoltare a producţiei. D-nii Mayer, Trifu trebue făcuţi să simtă nea încercări numai bile şi Nissim ca asumesimt posi * La 1 Septembrie a. c. se împlinesc trei ani de la renaşterea mişcării sindicale din România şi crearea Comisiei de Organizare a Sindicatelor Unite. Această aniversare va fi sărbătorită de organizaţiile sindicale şi de salariaţii din întreaga ţară, prin meetinguri în întreprideri la care conducătorii sindicatelor vor arăta covârşîtoarea importanţă, pentru toţi oamenii muncii, a reînvierii, mişcări sindicale unite, precum şi realizările ei de până acum. Cu acest prilej d. Gheorghe Apostol, preşedintele Confederaţiei Generale a Muncii, va vorbi la posturile noastre de radio. Sâmbătă 30 August, orele 17.50. * Direcţia cursurilor de limba şi literatura rusă, anunţă următoarele cu privire la anul şcolar 1947—1948: înscrierile au început şi continuă zilnic. Examenele de admitere se ţin între 15-39 Septembrie. Cursurile încep la 6 Octombrie. Nu se cere cunoaşterea limbei ruse.Pentru orice informaţiuni, a se adresa la Secretariatul cursurilor zilnice, între orele 11.30—12,39 a. m. şi 17,30—18.30 p. n., în Calea Viehskisi nr. 141, Telefon 6.01.46. it Primim cu rugămintea de a publica următoarele: In iarna anului 1946,1947 la conducerea regionalei Muntenia a Casio I. O. V. II a fost numit ca director Lt. colonel Ignat Ion. In scurtul timp cât a funcţionat In această calitate, susnumiul a frustat instituţia I. O. V. R.-ului cu suma de peste 10 miliarde lei sunt care şi-a învestit-o in diferite averi, printre care şi o maşină Ford Nr. 14474 A pe care a pus-o la dispoziţia, instituţiei pentru al servi tot pe el. In acest scop licol, Ignat a obligat instituţia să întreţină maşina, să-i plătească şoferul, benzina, cauciucurile şi să-i facă reparaţiile necesare. Simţind însă că va urma drumul spre Văcăreşti al celorlalţi defraudatori ai economatului I. O. V. R. de conivenţă cu un cunoscut de al său, lt. col. Ignat şi-a înstrăinat maşina pentru a o salva. O delegaţie de invalizi la frunte cu col. Hanceliuc şi Ilie Alexe s-a prezentat la d. chestor Olaru dela Serv. Circulaţiei căruia i-au cerut să au să facă predarea, maşinei deoarece est© provenită din bani furaţi dela invalizi. Delegaţia nefiind mulţumită de ferilt cum a fost primită de d. chestor Olaru, s-a prezentat a doua zi la d prim procuror Radovici căruia i a cerut sechestrarea averii lt. col. ignat şi arestarea lui. Dosarul cu toat© actele doveditoare ale fraudelor săvârşite se află la Parchet Cab. III instrucţie. Toţi acei care şi au însuşit averi prin jefuirea poporului trebuesc traşi la răspundere şi sancţionaţi drastic * Universitatea Radio "România Liberă” pe 48,3 m. lungime de undă. Programul pe săptămâna 17 Septembrie 1947 cuprinde: Luai 1 Septembrie a.c. ora 20: '’Realismul socialist în literatura sovietică”. Conferenţiar L. Răutu; Miercuri 3 Septembrie ora 20: „Maşinile cu aburi”. Conferenţiar Prof. Ing. G. Nicolau Deputat şi Vineri 5 Septembrie, ora 20, ,Economia liberei concurenţe şi ec°nomia monopolistă”. Conferenţiar Al- Bârlădeanu Secretar General la Min. Industriei şi Comerţului. *■ CONTELE" (Urmare din pagina l-a măsluit pentru, Paris, şi a părăsit-o pe o bancă din grădina botanică zicând că se duce după ţigări... Abia după ce n’a mai venit şi după ce l-a aflat în beciul poliţiei, şi-a dait seama biata logodnică cu ce fel de conte îşi băgase’n plug... Ciudată, de neînţeles păcăleală, pentru o farmacistă care drămueşte toată ziua leacuri cu miligramul... Să nu cântărească nicidecum omul cu blazon de conte... Să se lăcomească la o glorie atât de deşartă... Să păţească ruşinea întocmai ca cele două demoazele preţioase, Cnthos şi Madelen, din comedia lui Moliere... Este însă în franţuzeşte o zicală veche: A lamme avare, galantes. ered.: Joachim Botez despart că faptul nu va rămâne fără urmări. Turneul politic pomenit s’a încheiat însă lamentabil pentru iniţiator. Cu prilejul sărbătorirei zilei de 23 August la adunarea din sala teatrului Pastia din Focşani, d. Mironescu-Mera a încercat să ia cuvântul pentru a folosi prilejul în scopul aceleiaşi acţiuni potrivnice rezoluţiei conducerei partidului social-democrat şi de denigrare a celorlalte partide. Asistenţa însă nu l-a lăsat să vorbească, după cum s’a opus şi când a încercat să ia cuvântul Şi ’deputatul Const. Linden, colaboratorul şi aghiotantul d-lui Mera. Dealtfel în ce priveşte pe deputatul Listaen, numît de d. Mera consilier la subsecretariatul aprovizionării in timpul scurt id mteîsteriatuluî d-ssle, contrurcerea partidului social democrat va fi sesizate de mai mulţi fruntaşi ai partidului care cer demisia Inşi din parlament şi anchetarea activităţii sale la acest subsecretariat. In faţa manifestaţiei o Stilă a asistenţei adunării din Focşani, d-nii Mironescu-Mera şi Linden au fost nevoiţi să părăsească sala fei care, după toate aparenţele, a® o putut vorbi în public pentru ultima oară în cariera lor politică. Cazul d-lui Mironescu-Mera având contingente politice cu cel al dlui Burcă, silit să-și dea demisia din postul de subsecretar de stat al ministerului de Interne va fi rezolvat zilele acestea Intr'o nouă Şedinţă a biroului politic P. S. D. Pe zîuia de erî s’au primit mai multe moţiuni ale organizaţiilor sociale democrat© dn diverse instituţii şi întreprinderi care cer excluderea din partid a d-lui Burcă şi a tuturor elementelor de dreapta. La S. T. B în cadrul unei adunări similare şi după excluderea a doi cost «tocători demascaţi ca ţiţei Işti s’a procedat la alegerea unei nouî conduuceri. Asemenea reorganizări care au de scop excluderea tuturor elementelor de dreapta urmează a avea Isc în toate organizaţiile P. S. D din Capitală şî din ţară I. Pavel POLITICA (Urmare din pagina l-a) îl MllAptS VOR FI DBTfMIÎE PE CARTELA tsfîeiBisî, cai*« a dat rezultat ©pt'm in teats fă» rite unde a fost experismentat. Prin acest sistem se fixează pentru fiecare salariat un anumit număr de puncte pe cartelă, pentru fiecare cumpărătură cerându-se un număr corespunzător de puncte. Pentru distribuirea produselor de îmbrăcăminte pe bază de punctaj, au fost întocmite trei categorii de cartele şi anume: — pentru salariaţii cari prestează o muncă grea, cartela va avea 118 puncte pentru procurarea diverse-iar produse de îmbrăcăminte şi un supliment cu alte 129 puncte numai pentru procurarea de echipament (salopetă şi flanelă); — pentru restul salariaţilor cartela va avea 86 de puncte, iar — cartelele membrilor de familie vor avea 74 puncte. Din punct de vedere al produselor ce urmează a face obiectul raţionarii, cartelele sunt de două feluri: cartele lunare — pe raţii — pentru alimente şi cartele pe şase luni — cu punctajele amintite mai sus — pentru îmbrăcăminte. Forma şi punctajele de îmbrăcăminte fiind definitivate, cartelele vor fi tipărite în câteva zile, astfel că pe la mijlocul lunei Septembrie va începe distribuirea lor la salariaţi. Cu titlu de exemplu, dăm mai jos câteva din produsele de îmbrăcăminte cartelate precum ?? punctajele respective aşa cum au fost stabilite: 1 m. americă va putea fi procurat cu 8 puncte, î tezefir sm 12puncte* 8 m. toardafet cm 82 puncte, I ol, fîrwyt ©M 12 puncte, una Ufri lactee cforajsî cm 4 puncte etc. Au fost fixai® deasemrenî punctele pentru ©fă de cusufj pentru stofă, ţesători nnsătose, combinezoane, di'îloţ!, cămăşi etc. Pentru încălţăminte s’a steteilîf, în perioada val a» foSlîtăfSS cartelelor de împforspămîasle,. fsate o pereche de mcălţ® ndsste de fiecare salariat. ROMANIA LIBERA #*aG 3-a Superioritatea regimului nostru . La 8 seara, joi, în colţul Sărindarului, o neobişnuită mulţime de oameni stătea adunată la gura unui megafon, aşteptând cuvântarea ministrului român la Industrie şi Comerţ, d. Gh. Gheorghiu-Dej Câteva minute mai târziu, urmărind o informaţie, supăram cu telefonul o familie tocmai în timpul când — adunată în jurul aparatului de radio — asculta cu interes aceeaş cuvântare. (La telefon ni s’a răspuns telegrafic, fiind rugaţi să revenim după terminarea cuvântării). Colegii de redacţie, veniţi de prin locuri diferite, ne semnalau mai târziu aspectul similar al tuturor colţurilor de stradă sau piaţetelor, unde societatea de radio reuşise să instaleze un megafon. Ni s’a părut, în condiţiunile acestea, că nu exagerăm notând aci interesul aproape general arătat recentei cuvântări a d-lui Gh. Gheorghiu-Dej, —cum ni s’a părut (citind la rândul nostru textul cuvântării) că şi interesul, şi importanţa acordată acestui eveniment, îşi află o întreagă şi bine întemeiată justificare. *■ " D. ministru Gh. Gheorghiu-Dej a vorbit, evident, despre reforma monetară. Analizând însă împrejurările care au făcut această reformă întâi necesară, şi apoi posibilă, analizând simultan, cu ajutorul unei susţinute paralele critice, deosebirea fundamentală a reformei 1947 de aceea din 1929, şi trecând peste subiectul rigid al problemei de specialitate pentru a-l încadra în ansamblul temelor de ordin naţional şi internaţional al erei noastre, d-sa ne-a pus în faţa unui document politic oglindind sintetic problemele de bază ale României democrate. Şi poate, înainte ca oamenii de specialitate să treacă — disecând — la utilizarea valoroaselor constatări de ordin teoretic în sectorul economiei, această caracteristică a cuvântării de care ne ocupăm ar merita o deosebită atenţie şi înţelegere. Urmărind suita expunerii, se impune uşor următoarea constatare esenţială: reforma monetară nu a fost o operaţie de strict domeniu economic, şi cu atât mai puţin una de strict domeniu financiar. Dimpotrivă. Or dacă, în perioada prestaretizării, discuţiile purtate subliniau în genere caracterul amplu al reformei în pregătire, cuvântarea d-lui Gheorghiu- Dej vine să atragă atenţia asupra indestructibilei legături dintre politica generală şi reformă, dintre politica Statului şi trăsăturile caracteristice ale acestei reforme tipic democrate. Stabilizarea din 1929 deşi n’a avut aparent o altă finalitate decât acea strict financiară (oprirea cursei de devalorizare a leului) şi-a trădat prin felul în care a fost concepută şi executată, prin participările care au antrenat-o şi utilizat-o şi prin rezultatele mai apropiate sau mai depărtate. Obiectivele: despăgubirea marei moşierimi, lezată de expropierea din 1921 şi deschiderea pieţii româneşti capitalului străin în căutare de plasament. Izvorîtă dintr’un complex de determinante economice, sociale şi, în definitiv, politice, stabilizarea din 1929 poate să rămână şi a rămas — d. Gheorghiu-Dej a dovedit acest lucru, documentat — o carte de vizită a regimului politic manistobrătienist care a făcut-o. In acelaş sens o carte de vizită este şi stabilizarea din 1947. Numai că de astă dată altul este regimul politic pe care ea trebue să-l recomande şi, implicit, altele, obiectivele spre care a fost direcţionată. Şi, fiindcă acest regim, de acum, nu mai este expresia unei minorităţi posesoare ci a unor pături care înglobează aproape totalitatea naţiunii, şi, fiindcă aceste obiective sunt mai largi şi mai îndrăzneţe, mai potrivnice unei tradiţii de care ţara noastră înţelege astăzi să divorţeze, caracterul extra-financiar, caracterul general al reformei actuale este de nenumărate ori mai bine conturat decât era acel al reformei monetare din 1929. Pentru a înfăptui și duce la succes stabilizarea de astăzi, statulmajor care a condus-o trebuia să mobilizeze eforturi vaste, să organizeze pe variate planuri viaţa naţionala, să coordoneze măsuri şi acţiuni care, tot mai mult, priveau pe fiecare cetăţean al ţării, să pună la bătaie, într’un cuvânt, tot arsenalul de forţe şi de posibilităţi ale noii democraţii româneşti. Stabilizarea de astăzi este — aşa au văzut-o şi iniţiatorii ei şi massele care s’au bătut şi au muncit pentru dânsa — o primă etapă, absolut necesară, dar nu suficientă în ea însăşi, a unui proces mai vast care este cel al redresării economice a ţării, al sporului substanţial de produse, al îmbunătăţirii masive a nivelului de trai al populaţiei muncitoare. Iar peste aceste amplificări şi modificări de conţinut şi de perspective, sau, mai exact, din cauza acestor modificări şi amplificări, stabilizarea actuală trebuia făcută de noi şi numai de noi, pentru că era făcută numai pentru noi. Nu interpretări dogmatice sau considerente de conjunctură au determinat ca stabilizarea din 1947 să se facă fără intervenţia aşa-zisului „ajutor” din afară, ci însuşi caracterul ei fundamental: acela de reformă destinată să folosească exclusiv poporului român. In acest sens, stabilizarea a fost un examen greu, poate cel mai greu, al democraţiei româneşti. Un examen în care au fost puse la încercare toate potenţele acumulate în scurta ei existenţă, toate posibilităţile ei de viitor, pe scurt, toată raţiunea ei de a fi. Acest examen a fost trecut, şî trecut cu succes. Şi aceasta nu numai pentrucă stabilizarea s’a făcut şi pentrucă ea se întăreşte pe zi ce trece, ci, în primul rând pentrucă ea s’a făcut într’un anume fel, cu un anume obiectiv şî pentrucă nicio deviere nu s’a înregistrat dela acest drum şi dela acest obiectiv. Cu legitimă mândrie putea să spună d. Gh. Gheorghiu-Dej în cuvântarea sa de la radio: „Am efectuat reforma monetară într’o perioadă când o mare instabilitate economică şi politică caracterizează situaţia multor ţări europene şi americane, care alunecă pe panta crizei, inflaţiei şi şomajului. NOI CONSIDERAM REALIZĂRILE OBŢINUTE DE ŢARA NOASTRĂ PE DRUMUL REDRESĂRII ECONOMICE DREPT O DEMONSTRAŢIE A SUPERIORITĂŢII REGIMULUI NOSTRU DEMOCRATIC, A POLITICII SALE ECONOMICE, CÂT ŞI A POLITICII SALE EXTERNE.” Este aceasta o constatare nu numai de bilanţ ci, în primul rând, de început de drum. Căci pentru toţi acei care au crezut în stabilizare şi au aşteptat-o, ea este, înainte de toate, un început. Dl. Dona ASTĂZI PENTRU EXPIRĂ TERMENUL DEPUNEREA AURULUI NO!AMĂNUNTE ASUPRA PREfrĂTIRILOR FĂCUTE IN VEDEREA DESCOPERIRII CONTRAVENIENŢILOR Termenul fatal pentru depunerea aurului şi devizelor expiră astă seară la ora 20. Expresia de termen fatal este cât se poate de potrivită. Toți cei cari nu vor fi depus întreaga cantitate de aur şi valută ce o posedă vor avea surprize cu totul neplăcute. Autorităţile superioare care au urmărit evoluţia depunerilor constată din partea unora dintre defilători o anumtă rezistenţă. Afirmaţia ar părea poate curioasă ţinându-se seamă de afluenţa deosebită care s'a constatat în ultimele zile la ghişeele unde se primeau aurul şi devizele. Ha teebue ansă pierdut dîu v&CîN'e că autor*SătSîe pesedă situaţii precise de cea ©ara dâţî'h vslOrSfe în ca&sză. Dacă un's dintre eâ steia canvtes să le depună chiar în laîtîma clieă, mai sunt M'KÎi care ezită»'şî aceştia sssstt ţinaaf* în c®», tirană şî aferată si spraveghere» Surpriza pe care o vor încerca re-.pectivii deţinători va fi dură. Pentru cei cari vor fi găsiţi că mai deţin aur sau devize nu va exista nici o cruţare. Fiind consideraţi ca duşmani ai poporului, — cari n'au înţeles să profite de ultima şansă ce li s'a oferit, — vor suferi consecinţele. Nu se va putea invoca nici un fel de motiv — de orice natură ar fi, mai ales că s'au dat nenumărate advertismente din vreme. Se înţelege că nu putem divulga toate ,,metodele” ce se vor întrebuinţa. Dar „curiozitatea” infractorilor va fi curând satisfăcută. Autorităţile de resort au pregătit un întreg aparat care va intra în activitate în clipa expirării termenului. 113 afară da instrucţia specială urmată corpul araura-a© alcătuit est® dotat sist serie de aparate detectoare scrissc citei străinătate. Acesta aparate samt cei-ssacrat®, deoarece au dat rezisStet® excepțienete sî te alt® ocasteni sîraihlare da descoperire a aursskiî. AsifsL cit'pa se știe există — șî supt folosite în eSecteste în 'exploatările sasrsfere — detectoare spe stele cai ac magnetic care reacționează imediat in apropierea aurului. cUKjMgMjK S! AVENTURILE FERICITULUI AUGUSTIN (19) {desen de Gopor