România Liberă, septembrie 1947 (Anul 5, nr. 932-957)

1947-09-01 / nr. 932

Duminică 31 August 1347 im­bruntMi- comentarii Din cauza unei reprobabile gre­şeli de paginaţie, un pasagiu al cu­vântării d-lui ministru Gh. Gheor­­ghiu-Dej (publicat în pag. 2-?, co­loana 7-a, cu subtitlul „Principiul gospodăriei chibzuite”) a apărut lipsit de­ două aliniate, sensul sufe­rind astfel o grosolană deformare. Pentru corecta informare a ceti­torilor şi restabilirea adevăratului înţeles al acestui pasagiu din cu­vântarea d-lui ministru Gh. Gheor­ghiu-Dej îl publicăm mai jos în în­şiruirea lui firească. „COMERCIANŢII ŞI MESERIAŞII îi vor putea asigura beneficiile în cadrul legal, măindu-şi clientela prin desvoltarea iniţiativei pentru procu­rarea mărfurilor în condiţiuni mai avantajoase şi depunând toate efor­turile pentru o aprovizionare cât mai largă şi in condiţiuni optime a consumatorilor. Stabilizarea deschide perspective largi de valorificare a efortului fie­căruia, al muncitorilor, funcţionari­lor, technicienilor şi al intelectuali­lor, industriaşilor, meseriaşilor şi negustorilor ce se încadrează în lupta pentru apărarea intereselor ge­nerale ale ţării. Aceste interese generale reclamă o vigilenţă crescândă din partea tu­turor, pentru identificarea tuturor speculanţilor şi sabotorilor care, ne­­respectând măsurile menite să asi­gure stabilizarea, caută să ne rea­ducă la perioada greutăţilor, lipsurii lor şi nedreptăţilor pe care le-am cunoscut în timpul Inflaţie­i. Pe aceşti speculanţi, sabotori şi cămătari, organele Statului, cu spri­jinul maselor muncitoare, îi vor lovi fără cruţare, căci Guvernul şi mas­­ele muncitoare sunt hotăiţi să des­­rădăcineze şi să strivească orice în­cercare de a anihila eforturile de­puse de cei ce muncesc pentru ri­dicarea economică a ţării şi poporu­lui’­ . Eri după amiază a avut loc în sala cinematografului Tineretului o întrunire a sindicatului funcţiona­rilor fia magazine Cu această ocazie, d. Em. Anghe- Uu, vice-preşedintele Confederaţiei Generale a Muncii a făcut o amplă cugnstere a situiaţiei din aimt© şi de după stabilizare, analizând condi­ţiile în care s’a făcut această im­portantă operaţie. Sefexiadu­se la preţurile dinl939 la care s’a revenit asinzi d. Em. Au­­gfaeliu a arătat că atunci când re­ducţia actuală va ajunge 109 la sută v­­­­ii, z­is'WiwmEsem faţă de cea din 1938, puterea de cum­părare a salariaţilor va fi de 150 la sută faţă de 1938. Le revine tuturor oamenilor mun­­cii sarcina de a mări cât mai mult producţia şi a denunţa orice tenta­tivă de speculă, pentru ca acest de­ziderat unanim să poată fi cât mai curând realizat. * J Conferinţa Com­morn­ealth-ului britanic, va lua sfârşit Luni. In şedinţa de eri s’a căzut de a­­cord asupra măsurilor ce tre­­buie luate pentru dezarmarea Japoniei. S’m discutat deaseme­­ni condiţile în care această ţară poate fi admisă în O.N.U. " Intr'o anumită perspectivă a­­liată Japonia apare mai puţin vi­novată decât România. E oare atât de gravă culpa ţării noastre de a fi întors armele împotriva naziştilor? Contra-fondul ,,Liberalului” de ieri, este intitulat „Minimum de existenţă”. Autorul ţine să preci­zeze de la început că nu despre minimumul de existenţă al funcţio­narilor publici e vorba. Dealtfel ar fi fost şi greu sa-i bănuiască cineva pe stilaţii băeţi ai Casei Brătianu de preocupări atât de mărunte. „Liberalul” se interesează de mi­nimumul de existenţă al funcţiona­rilor vieţii economice şi financia­re”, cuim ar fi de pildă, acţionarii Băncii ri Româneşti.­­Recunoaştem că problema e gra­vă. Cu puţinii pe care l-au reali­zat din schimbarea a 100—200 me­dalii, bieţii oameni sunt amenin­ţaţi să moară de foame. Trebue imediat să li se asigure un minimum de existenţă îî­­n urma unui raport al d-lui aju­tor de primar general Petre Ioan general Dombrowski, primarul general al Municipiului, a aprobat desfiinţarea celor 16.000 de gherete barăci şi tarabe, din Capitală con­struite din scânduri. Desfiinţarea lor ar urma să fie, până Luni 1 Septembrie, fapt în­deplinit. D. director Eugen Popescu, noul şef al Poliţiei comunale, serviciul in sarcina căruia cade executarea acestei hotărîri, ne~a precizat că desfiinţarea acestor prăvălii impro­­tizate,­ a devenit necesară pentru motive de ordin igienic şi pentru câ — departe de a facilita comerţul Capitalei — ele îl deservesc, sus­­trăgându-se controlului sanitar şi economic. In repetate rânduri am semnalat în ziarul nostru faptul că unii pa­troni, împotriva dispoziţiilor cate­gorice, refuză să achite salariaţilor avansurile datorate. Comitetul de întreprindere al sa­lariaţilor de la fabrica „Bumbacul Naţional”, ne aduce la cunoştiinţă o metodă şi mai condamnabilă de a eluda dispoziţiile legale. Patronii fabricii respective, Ma­yer, Trifu şi Nissim, nu numai că refuză plata avansului, dar ame­ninţă pe salariaţi cu concedierea din serviciu. De fapt patronii vor să închidă fabrica, care est© cea mai bine utilată din ţară în ma­terie de egrenăt, deoarece în noua situaţie creată de stabilizare nu-şi mai pot fuce în voe aface­rile de speculă. Este acesta un sistem de sabo­taj, căruia autorităţile în drept au datoria să-i pună de îndată capăt. Pe lângă încercarea de a asvârli pe drumuri sute de salariaţi este vorba şi de un act îndreptat împo­triva efortului general de desvol­­tare a producţiei. D-nii Mayer, Trifu trebue făcuţi să simtă nea încercări nu­mai bile şi Nissim ca as­ume­­simt posi­ * La 1 Septembrie a. c. se împli­nesc trei ani de la renaşterea mişcării sindicale din România şi crearea Co­misiei de Organizare a Sindicatelor Unite. Această aniversare va fi sărbători­tă de organizaţiile sindicale şi de sa­lariaţii din întreaga ţară, prin mee­­tinguri în întreprideri la care con­ducătorii sindicatelor vor arăta co­­vârşîtoarea importanţă, pentru toţi oamenii muncii, a reînvierii, mişcăr­i sindicale unite, precum şi realizările ei de până acum. Cu acest prilej d. Gh­eorghe Apo­stol, preşedintele Confederaţiei Gene­­rale a Muncii, va vorbi la posturile noastre de radio. Sâmbătă 30 August, orele 17.50. * Direcţia cursurilor de limba şi li­teratura rusă, anunţă următoarele cu privire la anul şcolar 1947—1948: înscrierile au început şi continuă zilnic. Examenele de admitere se ţin între 15-39 Septembrie. Cursurile încep la 6 Octombrie. Nu se cere cunoaşterea limbei ruse.­Pentru orice informaţiuni, a se adresa la Secretariatul cursurilor zilnice, între orele 11.30—12,39 a. m. şi 17,30—18.30 p. n­., în Calea Viehs­kisi nr. 141, Telefon 6.01.46. it Primim cu rugămintea de a pu­blica următ­oarele: In iarna anului 1946,1947 la con­ducerea regionalei Muntenia a Ca­sio I. O. V. II a fost numit ca direc­tor Lt. colonel Ignat Ion. In scurtul timp cât a funcţionat In această calitate, susnumiul a frustat instituţia I. O. V. R.-ului cu suma de peste 10 miliarde lei sunt care şi-a învestit-o in diferite averi, printre care şi o maşină Ford Nr. 14474 A pe care a pus-o la dispoziţia, institu­­ţiei pentru al servi tot pe el. In acest scop li­col, Ignat a obligat instituţia să­­ întreţină m­a­şina, să-i plătească şoferul, benzina, cauciucurile şi să-i facă reparaţiile necesare. Simţind­ însă că va urma drumul spre Văcăreşti al celorlalţi defrauda­­­tori ai economatului I. O. V. R. de conivenţă cu un cunoscut de al său, lt. col. Ignat şi-a înstrăinat maşina pentru a o salva. O delegaţie de invalizi la frunte cu col. Hanceliuc şi Ilie Alexe s-a pre­zentat la d. chestor Olaru dela Serv. Circulaţiei căruia i-au cerut să au să facă predarea, maşinei deoarece est© provenită din bani furaţi dela inva­lizi. Delegaţia nefiind mulţumită de fe­rilt cum a fost primită de d. chestor Olaru, s-a prezentat a doua zi la d prim procuror Radovici căruia i a cerut sechestrarea averii lt. col. ignat şi arestarea lui. Dosarul cu toat© actele doveditoare ale fraudelor săvârşite se află la Par­­chet Cab. III instrucţie. Toţi acei care şi au însuşit averi prin jefuirea poporului trebuesc traşi la răspundere şi sancţionaţi drastic * Universitatea Radio "România Liberă” pe 48,3 m. lungime de undă. Programul pe săptămâna 1­7 Septembrie 1947 cuprinde: Luai 1 Septembrie a.c. ora 20: '’Realismul socialist în literatu­ra sovietică”. Conferenţiar L. Răutu; Miercuri 3 Septembrie ora 20: „Maşinile cu aburi”. Con­­ferenţiar Prof. Ing. G. Nicolau Deputat şi Vineri 5 Septembrie, ora 20, ,­Economia liberei concu­renţe şi ec°nomia monopolistă”. Conferenţiar Al- Bârlădeanu Se­cretar General la Min. Industriei şi Comerţului. *■ CONTELE" (Urmare din pagina l-a­ măsluit pentru, Paris, şi a părăsit-­o pe o bancă din grădina­ botanică zi­când că se duce după ţigări... Abia după ce n’a mai venit şi după ce l-a aflat în beciul poliţiei, şi-a dait seama biata logodnică cu ce fel de conte îşi băgase’n plug... Ciudată, de neînţeles păcăleală, pentru o far­macistă care drămueşte toată ziua leacuri cu miligramul... Să nu cântă­rească nicidecum omul cu blazon de conte... Să se lăcomească la o glorie atât de deşartă... Să păţească ruşinea întocmai ca cele două demoazele preţioase, Cn­thos şi Madelen, din comedia lui Moliere... Este însă în franţuzeşte o zicală veche: A lamme avare, galant­es. ered.: Joachim Botez despart că faptul nu va rămâne fără urmări. Turneul politic pomenit s’a în­cheiat însă lamentabil pentru ini­ţiator. Cu prilejul sărbătorirei zilei de 23 August la adunarea din sala tea­trului Pastia din Focşani, d. Miro­­nescu-Mera a încercat să ia cuvân­tul pentru a folosi prilejul în sco­pul aceleiaşi acţiuni potrivnice re­zoluţiei conducerei partidului so­cial-democrat şi de denigrare a ce­lorlalte partide. Asistenţa însă nu l-a lăsat să vorbească, după cum s’a opus şi când a încercat să ia cuvântul Şi ’deputatul Const. Linden, colabora­torul şi aghiotantul d-lui Mera. Dealtfel în ce priveşte pe deputatul Listaen, nu­­mît de d. Mera consilier la subsecretariatul apro­vizionării in timpul scurt id mteîsteriatuluî d-ssle, contrurcerea partidului so­cial democrat va fi sesi­zate de mai mulţi frun­taşi ai partidului care cer demisia Inşi din parlament şi anchetarea activităţii sale la acest subsecreta­riat. In faţa manifestaţiei o Stilă a a­­sistenţei adunării din Focşani, d-nii Mironescu-Mera şi Linden au fost nevoiţi să părăsească sala fei care, după toate aparenţele, a® o putut vorbi în public pentru ultima oară în cariera lor politică. Cazul d-lui Mironescu-Mera a­­vând contingente politice cu cel al dlui Burcă, silit să-și dea demisia din postul de subsecretar de stat al ministerului de Interne va fi rezol­vat zilele acestea Intr'o nouă Şedin­ţă a biroului politic P. S. D. Pe zîuia de erî s’au pri­mit mai multe moţiuni ale organizaţiilor sociale democrat© dn diverse in­stituţii şi întreprinderi care cer excluderea din partid a d-lui Burcă şi a tuturor elementelor de dreapta. La S. T. B în cadrul u­nei adunări similare şi după excluderea a doi cost «tocători demascaţi ca ţiţei Işti s’a procedat la alegerea unei nouî conduu­ceri. Asemenea reorgani­zări care au de scop ex­cluderea tuturor elemen­telor de dreapta urmează a avea Isc în toate orga­nizaţiile P. S. D din Ca­pitală şî din ţară I. Pavel POLITICA (Urmare din pagina l-a) îl MllAptS VOR FI DBTfMIÎE PE CARTELA tsfîeiBisî, cai*« a dat re­zultat ©pt'm in teats fă» rite unde a fost experis­­mentat. Prin acest sistem se fixează pentru fiecare salariat un anu­mit număr d­e puncte pe cartelă, pentru fiecare cumpărătură ce­­rându-se un număr corespunză­tor de puncte. Pentru­ distribuirea produselor de îmbrăcăminte pe bază de punctaj, au fost întocmite trei categorii de cartele şi anume: — pentru salariaţii cari prestează o muncă grea, cartela va avea 118 puncte pentru procurarea diverse-iar produse de îmbrăcăminte şi un supliment cu alte 129 puncte numai pentru procurarea de echipament (salopetă şi flanelă); — pentru restul salariaţilor car­tela va avea 86 de puncte, iar — cartelele membrilor de familie vor avea 74 puncte. Din punct de vedere al produselor ce urmează a face obiectul raţiona­­rii, cartelele sunt de două feluri: cartele lunare — pe raţii — pentru alimente şi cartele pe şase luni — cu punctajele amintite mai sus — pentru îmbrăcăminte. Forma şi punctajele de îmbrăcă­minte fiind definitivate, cartelele vor fi tipărite în câteva zile, ast­fel că pe la mijlocul lunei Septem­brie va începe distribuirea lor la salariaţi. Cu titlu de exemplu, dăm mai jos câteva din produsele de îm­brăcăminte cartelate precum ?? punctajele respective aşa cum au fost stabilite: 1 m. americă va putea fi procurat cu 8 puncte, î te­­zefir sm 12­­puncte* 8 m. toardafet cm 82 puncte, I ol, fîrwyt ©M 12 puncte, una Ufri lactee cforajsî cm 4 puncte etc. Au fost fixai® deasemrenî punctele pen­tru­ ©fă de cusufj pentru stofă, ţesători nnsătose, combinezoane, di'îloţ!, că­măşi etc. Pentru încălţăminte s’a steteilîf, în perioada val a» foSlîtăfSS cartelelor de împ­forspămîasle,. fsate o pere­che de mcălţ® ndsste de fiecare salariat. ROMANIA LIBERA #*aG 3-a Superioritatea regimului nostru . La 8 seara, joi, în colţul Sărindarului, o neobişnuită mulţime de oameni stătea adunată la gura unui megafon, aşteptând cuvântarea ministrului român la Industrie şi Comerţ, d. Gh. Gheorghiu-Dej Câteva minute mai târziu, urmă­rind o informaţie, supăram cu te­lefonul o familie tocmai în timpul când — adunată în jurul aparatu­lui de radio — asculta cu interes aceeaş cuvântare. (La telefon ni s’a răspuns telegrafic, fiind rugaţi să revenim după terminarea cu­vântării). Colegii de redacţie, ve­niţi de prin locuri diferite, ne sem­nalau mai târziu aspectul similar al tuturor colţurilor de stradă sau piaţetelor, unde societatea de radio reuşise să instaleze un megafon. Ni s’a părut, în condiţiunile a­­cestea, că nu exagerăm notând aci interesul aproape general arătat recentei cuvântări a d-lui Gh. Gheorghiu-Dej, —­cum ni s’a pă­rut (citind la rândul nostru textul cuvântării) că şi interesul, şi im­portanţa acordată acestui eveni­ment, îşi află o întreagă şi bine întemeiată justificare. *■ " D. ministru Gh. Gheorghi­u-Dej a vorbit, evident, despre reforma monetară. Analizând însă împre­jurările care au făcut această re­formă întâi necesară, şi apoi po­sibilă, analizând simultan, cu aju­torul unei susţinute paralele criti­ce, deosebirea fundamentală a re­formei 1947 de aceea din 1929, şi trecând peste subiectul rigid al problemei de specialitate pentru a-l încadra în ansamblul temelor de ordin naţional şi internaţional al erei noastre, d-sa ne-a pus în faţa unui document politic oglin­dind sintetic problemele de bază ale României democrate. Şi poate, înainte ca oamenii de specialitate să treacă — disecând — la utili­zarea valoroaselor constatări de ordin teoretic în sectorul econo­miei, această caracteristică a cu­vântării de care ne ocupăm ar merita o deosebită atenţie şi înţe­legere. Urmărind suita expunerii, se impune uşor următoarea consta­tare esenţială: reforma monetară nu a fost o operaţie de strict do­meniu economic, şi cu atât mai puţin una de strict domeniu finan­ciar. Dimpotrivă. Or dacă, în pe­rioada prestare­tizării, discuţiile purtate subliniau în genere carac­terul amplu al reformei în pregă­tire, cuvântarea d-lui Gheorghiu- Dej vine să atragă atenţia asupra indestructibilei legături dintre po­litica generală şi reformă, dintre politica Statului şi trăsăturile ca­racteristice ale acestei reforme tipic democrate. Stabilizarea din 1929 deşi n’a avut aparent o altă finalitate de­cât acea strict financiară (oprirea cursei de devalorizare a leului) şi-a trădat prin felul în care a fost concepută şi executată, prin par­ticipările care au antrenat-o şi utilizat-o şi prin rezultatele mai apropiate sau mai depărtate. O­­biectivele: despăgubirea marei moşierimi, lezată de expropierea din 1921 şi deschiderea pieţii ro­mâneşti capitalului străin în cău­tare de plasament. Izvorîtă din­­tr’un complex de determinante e­­conomice, sociale şi, în definitiv, politice, stabilizarea din 1929 poa­te să rămână şi a rămas — d. Gheorghiu-Dej a dovedit acest lu­cru, documentat — o carte de vi­zită a regimului politic manisto­­brătienist care a făcut-o. In acelaş sens o carte de vizită este şi stabilizarea din 1947. Nu­mai că de astă dată altul este re­gimul politic pe care ea trebue să-l recomande şi, implicit, altele, obiectivele spre care a fost direc­­ţionată. Şi, fiindcă acest regim, de a­­cum, nu mai este expresia unei minorităţi posesoare ci a unor pături care înglobează aproape to­talitatea naţiunii, şi, fiindcă aceste obiective sunt mai largi şi mai în­drăzneţe, mai potrivnice unei tradiţii de care ţara noastră înţe­lege astăzi să divorţeze, caracte­rul extra-financiar, caracterul ge­neral al reformei actuale este de nenumărate ori mai bine conturat decât era acel al reformei mone­tare din 1929. Pentru a înfăptui și duce la suc­ces stabilizarea de astăzi, statul­­major care a condus-o trebuia să mobilizeze eforturi vaste, să or­ganizeze pe variate planuri viaţa naţionala, să coordoneze măsuri şi acţiuni care, tot mai mult, priveau pe fiecare cetăţean al ţării, să pună la bătaie, într’un cuvânt, tot arsenalul de forţe şi de posibilităţi ale noii democraţii româneşti. Stabilizarea de astăzi este — aşa au văzut-o şi iniţiatorii ei şi massele care s’au bătut şi au mun­cit pentru dânsa — o primă etapă, absolut necesară, dar nu suficien­tă în ea însăşi, a unui proces mai vast care este cel al redresării eco­nomice a ţării, al sporului substan­ţial de produse, al îmbunătăţirii masive a nivelului de trai al popu­laţiei muncitoare. Iar peste aceste amplificări şi modificări de conţinut şi de per­spective, sau, mai exact, din cau­za acestor modificări şi amplifi­cări, stabilizarea actuală trebuia făcută de noi şi numai de noi, pentru că era făcută numai pen­tru noi. Nu interpretări dogmatice sau considerente de conjunctură au determinat ca stabilizarea din 1947 să se facă fără intervenţia aşa-zisului „ajutor” din afară, ci însuşi caracterul ei fundamental: acela de reformă destinată să fo­losească exclusiv poporului român. In acest sens, stabilizarea a fost un examen greu, poate cel mai greu, al democraţiei româneşti. Un examen în care au fost puse la încercare toate potenţele acu­mulate în scurta ei existenţă, toate posibilităţile ei de viitor, pe scurt, toată raţiunea ei de a fi. Acest examen a fost trecut, şî trecut cu succes. Şi aceasta nu numai pentrucă stabilizarea s’a făcut şi pentrucă ea se întăreşte pe zi ce trece, ci, în primul rând pentrucă ea s’a făcut într’un a­­nume fel, cu un anume obiectiv şî pentrucă nicio deviere nu s’a în­registrat dela acest drum şi dela acest obiectiv. Cu legitimă mândrie putea să spună d. Gh. Gheorghiu-Dej în cuvântarea sa de la radio: „Am efectuat reforma mone­tară într’o perioadă când o mare instabilitate economică şi politică caracterizează situaţia multor ţări europene şi americane, care alu­necă pe panta crizei, inflaţiei şi şomajului. NOI CONSIDERAM REALIZĂRILE OBŢINUTE DE ŢARA NOASTRĂ PE DRU­MUL REDRESĂRII ECONOMICE DREPT O DEMONSTRAŢIE A SUPERIORITĂŢII REGIMULUI NOSTRU DEMOCRATIC, A PO­LITICII SALE ECONOMICE, CÂT ŞI A POLITICII SALE EXTERNE.” Este aceasta o constatare nu numai de bilanţ ci, în primul rând, de început de drum. Căci pentru toţi acei care au crezut în stabi­lizare şi au aşteptat-o, ea este, înainte de toate, un început. Dl. Dona ASTĂZI PENTRU EXPIRĂ TERMENUL DEPUNEREA AURULUI NO!­AMĂNUNTE ASUPRA PREfrĂT­IRILOR FĂCUTE IN VEDEREA DES­COPERIRII CONTRAVENIENŢILOR Termenul fatal pentru depunerea aurului şi devizelor expiră astă sea­ră la ora 20. Expresia de termen fatal este cât se poate de potrivită. Toți cei cari nu vor fi depus în­treaga cantitate de aur şi valută ce o posedă vor avea surprize cu totul neplăcute. Autorităţile superioare care au urmărit evoluţia depunerilor consta­tă din partea unora dintre defil­ă­­tori o anumtă rezistenţă. Afirmaţia ar părea poate curioasă ţinându-se seamă de afluenţa deo­sebită care s'a constatat în ultimele zile la ghişeele unde se primeau aurul şi devizele. Ha teebue ansă pierdut dîu v&CîN'e că autor*SătSîe pesedă situaţii precise de cea ©ara dâţî'h vslOrSfe în ca&sză. Dacă un's dintre eâ steia canvtes să le depună chiar în laîtîma clieă, mai sunt M'KÎi care ezită»'şî a­­ceştia sssstt ţinaaf* în c®», tirană şî aferată si sprave­­ghere» Surpriza pe care o vor încerca re-.pectivii deţinători va fi dură. Pentru cei cari vor fi găsiţi că mai deţin aur sau devize nu va e­­xista nici o cruţare. Fiind consideraţi ca duşmani ai poporului, — cari n'au înţeles să profite de ultima şansă ce li s'a oferit, — vor suferi consecinţele. Nu se va putea invo­­ca nici un fel de motiv — de orice natură ar fi, mai ales că s'au dat nenumărate advertismente din vre­me. Se înţelege că nu putem divulga toate ,,metodele” ce se vor în­trebuinţa. Dar „curiozitatea” infrac­torilor va fi curând satisfăcută. Autorităţile d­e resort au pregătit un întreg aparat care va intra în activitate în clipa expirării terme­­nului. 113 afară da instrucţia specială urmată corpul araura-a© alcătuit est® dotat sis­t serie de aparate de­tectoare scrissc­ citei străi­nătate. Acesta aparate samt cei-ssacrat®, deoarece au dat rezisStet® excepție­­nete sî te alt® ocasteni sî­­raihlare da descoperire a aurssk­iî. AsifsL cit'pa se știe există — șî supt folosite în eSecteste în 'exploatările sasrsfere — detectoare spe stele cai ac magnetic care reacționează imediat in apropierea aurului. cUKjMgMjK S! AVENTURILE FERICITULUI AUGUSTIN (19) {desen de Gopor

Next