România Liberă, octombrie 1947 (Anul 5, nr. 959-983)
1947-10-03 / nr. 959
FOLOSIȚI A ZIARULUI NOSTRU, 50 SAMI CUVÂNTUL S-AU FIXAT NOUILE BURSE ALE STUDENŢILOR In urma propunerilor făcute de către ministerul Educaţiei Naponale, organele ministerului de Finanţe au fixat alocaţia de bursă a studenţilor la 18 lei pe zi. Noua bursă a studenţilor este deci, de 540 lei pe lună. Fixarea acestei cote, având un caracter provizoriu întrucât se referă la studenpi cu bursa „in prelungire” este de prevăzut că la alocarea de fonduri pentru anul academic 1947-1948, organele de resort vor mări bursele cuvenite studenţilor , i II ■■ I («a 3« faiem REDACTIA Sl ADMINISTRATA București, Str. Sărindar 5 7~9 Centrala telefonică: 6.34.93; 6.34.94 6 34 95 Cont Cer postal Nr. 7796 « 0. ABONAMENTE! CAPITALA $1 PROVINCIA: s 1T lună lei 135 ^ 3 luni lei 400 4GINI 5 LEI I E.I.T. Nr. 10S.824,1S SopW&ll BB. _ încep la 1. șî 15 ale lunii și se fac sub rezerva urcării preţului SALARIAŢI ŞI STUDENŢI: FIRME INDIVIDUALE: 2000 lei T . AUTORIT., INST., SOC. 5.000 lei • li luna lei 135 luni ! ANUL V Nr. 959 P. Vr*fî®pT 3 déf^rnnrTé Id47 REDACTORI RESPONSABILI: GRIGORE PREOTEASA NICULAE BELLU Ministerul Industriei şi Comerţului a fixat preţul stofelor tip fabricate şi dirijate după cum urmează : Stofă pentru costum bărbătesc 1.40 lat, 500 gr. 388 lei m. Postav loden 1.40 lat, 500 gr. 392 lei m. Stofă pentru palton bărbătesc, 1.40 lat, 1100 gr. 677 lei m. Stofă pentru rochii de damă, 70 cm. lat. 140 gr. 148 Iei m. Stofă pentru palton damă, 1,40 cm. lat. 620 gr. 500 lei m. Stofa centru palton bărbătesc, cu 50% lână import, 1,40 lăt. 824 gr. 640 lei m. Preţurile ciorapilor, tricotajelor şi aţe* Deasemenea au fost fixate şi preţurile ciorapilor, tricotajelor *) aţei fabricate din bumbac astfel: Ciorapi de copil dela 350—540 lei duzina; ciorapi bărbătești dela 500 lei duzina; ciorapi de damă de 1800 lei duzina; sosfite de dama dela 390 Iei duzina. Tricotaje Flanele bărbătești 1700 lei duzina; pantaloni bărbătești 1850 lei duzina; pulovere cu mâneci 3400 lei duzina; mănuşi de dama şi bărbăteşti 930 lei duzina; pulovere fără mâneci 20% bumbac 80% vigoane 1540 lei duzina-Aţă Aţă de cusut subţire, batire de 200 m., tei 96 duzina; ată de cusut mijlocie, batire de 200 m., lei 128 duzina; ată de cusut groasă, batire de 200 m. dela 158 la 188 lei duzina, ată de cusut ciorapi, 10 bobine a 2.5 gr. lei 36 cutia ?i de 5 gr. bobina lei 68 cutia, ată de cusut groasă cismareascS nr. 1, batire de^Q0^Ajj|r 70 buc ată de subHs ele MAESIROAEENESCU Cerem anchetarea scandalului cu laptele Gazeta noastră s’a ocupat die câteva ori de scandaloasa dispariţie a laptelui de pe piaţă, fără ca până acum Primăria Municipiului să fi arătat că este hotărâtă să ia şi măsuri. Bineînţeles, în afastă de consfătuirile şi conferinţele pe care s’mîc le anunţă, fără a duce la nici un rezultat, încât, revenim cu întrebarea: Cine poartă răspunderea? Cine, în loc să vândă laptele populaţiei sărace, îl transformă în unt şi brânzeturi, vândute pe sub mână, pe preţuri mari, ghiftuiţilor din blocuri cari au schimbat manete de aur şi dolari, sau îşi fixează cu de la ei putere, pe spinarea muncitorimii lefuri de sute de mii de lei? Şi cine tolerează aceste manopere ale lăptarilor fără obraz şi lacomi de câştiguri nemăsurate? Cum explică diferitele „foruri” ale laptelui dispariţia peste noapte a acestui aliment? Cum îşi justifică ele Inactivitatea? Cum poate fi BHwmiiuiiwiwM ihhwm Murim —ganw s wwş calificată această inactivitate, dacă nu complicitate? Cerem, în numele populaţiei, să se pună odată capăt batjocurii la care se dedau cei care ar trebui şi nu sunt în stare să asigure, aprovizionarea cu lapte a copţilor şi salariaţilor Capitalei. Să se ancheteze repede şi să se decidă categoric: înlocuirea tuturor incapabililor cu oameni treji, cari îşi dau seama pe ce lume se află, cinstiţi, energici şi activi. * W WWW ■'* fll ./ tall* i ■ '| Ucigaşul — un aberat3l ---- VICTIMELE / Sunt 4 ani de atunci. In vara anului 1943 organele poliţieneşti din capitală reuşiseră după lungi şi meticuloase investigaţii, să descopere firul unei senzaţionale afaceri criminale. Fusese capturat un sadic asasin pe nume Sârcă Ioan de fel din judeţul Sălaj care în mai puţin de 6 luni de zile ucisese 13 persoane. Cadavrele victimelor fuseseră descoperite de autorităţi pe câmpurile din afara Capitalei şi mai toate prezentau urme de violenţă în jurul gâtului. Ele au fost asasinate prin strangulare. Sârcă Ion un aberat sexual — criminalul, a recunoscut după arestare că el este autorul asasinatelor şi cu, un cinism care a indignat pe anchetatori a povestit cu mult lux de amănunte modul în care şi-a suprimat victimele. Sistemul lui nu a diferit de la caz la caz. Criminalul făcea cunoştinţa unor tineri de preferinţă între 15 şi 18 ani, cărora sub pretextul că le găseşte de lucru îi ducea în afara Capitalei pe câmp unde după ce-i îmbăta cu tot felul de băuturi tari, îi siluia, terminând prin a-i strangula. În cursul cercetărilor întreprinse de autorităţi, toate cele 13 victime au fost identificate. Eliberat de Antonescu „pentru reabilitare”.«. ...Şi după ce Sârcă a făcut mărturisiri complecte şi a reconstituit în faţa anchetatorilor cele 13 crime el a fost încarcerat în închisoarea Văcăreşti. După un an şi cinci luni de prevenţie, procesul nu s’a judecat încă. Motivele nu se cunosc. Cert este însă că Sârcă Ion în sexual fusese eliberat din SUNT TINERI INTRE 15 urma unei cereri făcută de el a fost trimis pe front pentru reabilitare. Statul Major al lui Antonescu l-a încadrat într’un batalion de sacrificiu pentru a se „reabilita în faţa societăţii”. Timp de doi ani de zile nu s’a mai ştiut nimic de el. Se cunoştea doar că la câteva zile după trimiterea lui pe front, Sârcă a dezertat. Prin toamna anului 1945, în urma unei spargeri săvârşite în judeţul Arad Sârcă a fost arestat din nou şi condamnat la trei ani închisoare. El reuşeşte să evadeze, falsificându-şi actul de naştere şi Buletinul de populaţie. Ulterior s-a stabilit că criminalul a mai înlesnit eşirea din închisoare a încă 300 deţinuţi cărora le-a procurat de asemenea acte false. Alte şapte crime Organele poliţiei de la Oradea Mare au trimes acum câteva luni direcţiei generale a poliţiei un raport in care se arăta descoperirea la intervale foarte scurte a şapte cadavre pe câmpurile din afara oraşului. Pe câmpul Bonai din apropierea oraşului Oradea Mare scrie raportul in mijlocul unei porumbişti jandarmii au descoperit un cadavru intrat în putrefacţie acoperit cu coceni. Victima prezenta urme de violenţă în jurul gâtului era despuiată de haine şi în apropiere se aflau câteva sticle de băutură tare şi cărţi de şcoală. Identificarea victimei s-a făcut cu multă greutate. Este băiatul Moroc Florian in vârstă de 16 ani originar din corn O sand jud Bihor. El fusese ucis prin strangulare după ce criminalul avusese relaţii sexuale cu el". închisoare de Antonesai Si 18 ANI și Ia câteva zile dela descoperirea acestui asasinat jandarmii dela Băile Felix Bihor au găsit pe câmpul dela Vaser Strom un alt cadavru complect desbrăcat ce prezenta de asemenea urme de violență în jurul gâtului. Identificarea acestei victime nu s-a putut face la început deoarece cadavrul era complect descompus abia după arestarea criminalalul s‘a putut constata că cel ucis 911 numeşte Monenci Dumitru în vârstă de 17 ani. In urma rapoartelor primite deja porturile de jandarmi ogranele poliţieneşti din Oradea Mare au presupus că asasinul nu poate fi decât Sârcă. N. Munteanu (Continuare in pag. 3-a) N ANGLIA Maestrul George Enescu a dirijat Duminecă, 28 Septembrie, primul său concert la Londra după război, inaugurând in acelaș timp sezonul sifonîc de iarnă al celei mai mari orchestre engleze .,London Filarmonic Orchestre“. Maestrul a dirijat trei concerte date de către această orchestră în provincie. Direcţia orchestrei a fost atât de mulţumită încât l-a invitat să rămână dirijor permanent şi s-a oferit să creeze pentru el un curs special de compoziţie şi dirijare. Toate ziarele au publicat critici entuziaste, subliniind faptul că Enescu a fost profesorul lui Iehudi Menuhin. In cursul viziei sale la Londra, maestrul Enescu a înregistrat deasemenea plăci cu „London Filarmonic Orchestire“. A ÎNCEPUT VIZAREA CERTIFICATELOR DE FIRMĂ Camera de Comerţ şi Industrie din Bucureşti face cunoscut comercianţilor, industriaşilor şi societăţilor comerciale — de orice fel — din Capitală şi jud. Ilfov, că, Oficiul Registrului Comerţului Bucureşti a fost autorizat să acorde vize de prelungire a valabilităţii actualelor certificate sau duplicate de înscriere a firmei. Vizarea se face începând de la 1 Octombrie 1947. Pentru obţinerea vizei de prelungire, nu se plăteşte nicio taxă şi nici nu se înaintează vreo cerere. 1 cusut groasă cismărească nr. 24, batire de 1000 m., lei 70 buc; aţă de cusut groasă cismărească nr. 0, batire de 500 m., lei 80 buc; ată de cusut groasă, cismărească nr. 30, batire de 1000 m., lei 62 buc; ată de cusut mijlocie cismărească nr. 40, batire de 1000 m., lei 46 bucata. Preţurile mai sus se înțeleg loc o fabrică pentru marfa primită exclusiv taxele și impozitul. INCENDIU IN CARTIERUL MASINA DE PÂINE Aseară a îsbucnit un Incendiu in fundătura ila Masina de Pâine Nr. 3. A ars un apartament și focul s’a întins la imobilul alăturat unde au ars patru camere. La loculincendiului a sosit câmpul de pompier, Regele Ferdinand. Focul a fost stins după câteva ore. Pagubele nu sunt evaluate. CLUJ. 39. Poliţia aurului şi devizelor, la urma’unui denunţ, a efectuat o descindere la locuinţa d-nei R. Weinberger, din str. Dragalina Nr. 22. In plafonul dublu al unei cămări de alimente, s’au descoperit. In casete plate de metal, 31.215 şilingi austriace, 240 coroane cehe, 61 dolari, 117 zloţi polonezi 41 ruble precum şi numeroase verighete şi inele de aur ca diverse monograme. De asemeni au fost descoperite aproape 60.000 ţigarete „Carpaţi” şi o mare cantitate de textile dosite. Traficanta, cu acte dresate, a fost înaintată Parchetului Tribunalului Cluj. SCRISOARE DESCHISA A SCRIITORILOR SOVIETICI CĂTRE SCRIITORII DIN ST.UNITE «De partea cui sunteţi, purtători ai culturii americane?» SCRIITORI PURTĂTORI AI CULTURII DIN STATELE UNITE ALE AMERICII, Vă adresăm această Scrisoare deschisă deoarece ne îngrijorează soarta omenirii Nu vrem să vă ascundem neliniştea, nici că Închidem ochii în faţa nouhor primejdii ce ameninţă cultura, primejdii ce se conturează una după alta chiar din clipa când s'a îmncheiat războiul împotriva celui mai înverşunat duşman. — fascismul. Noi ne dăm seama de acest pericol In trio măsură mai mare decât alţi). In lupta ei pentru nimicirea fascismului, ţara pe care o reprezentăm a trecut prin atât de grele incercări, a suferit atâtea pierderi şi nenorociri, încât nu putem ţi nu avem dreptul de a trece cu vederea noua ameninţare. Vrem să vorbim direct, fără nicio reticenţă, aşa cum stă bine taiei oameni cinstiţi care acum doi ani au luptat alături unii de alţii, aşa cum se cuvine să discute între ei reprezentanţii unor popoare mari, care mai eri şi-au vărsat Împreună sângele contraunui duşman comun. Gândindu-ne la soarta culturii, nu avem dreptul să nu ne alarmăm de cele ce pornesc din cercurile conducătoare ale ţării d-voastră. Sunt lucruri ce depăşesc hotarele acesteia şi privesc omenirea întreagă. Vă rugăm să vă gândiţi la faptul că după terminarea războiului împotriva fascismului, tocmai în ţara d-voastră Se găsesc oameni care sub o formă nouă predică şi promovează efectiv aceleaşi idei lipsite de umanitate care au fost promovate şi Înfăptuite de către fascismul nemţesc sdrobit de popoarele noastre. Ideile fasciste bazate pe cultul forţei brutale, pe discriminarea rasială, pe teoriile dominaţiei mondiale a unei rase ,,alese", pe inspirarea dispreţului faţă de alte popoare, faţă de istorie, cultura şi orânduirea lor de stat, pe negarea suveranităţilor naţionale şi amestecul fără jenă în viaţa lor internă. — îşi găsesc în ultimul timp în mod permanent apărători şi propovăduitori printre cei mai importanţi oameni de stat, printre diplomaţi, militarii diplomaţii, industriaşii, ziariştii şi chiar savanţii ţării d-voastră. Oare nu se înrudeşte cu ideile rasoiste Intoleranţa faţă de faptul că în alte ţări pot exista idealuri ?i pran(Contiu oare In pag 3 a) SADICA FAPTĂ A UNUI NEBUN NEITBUTIND S VIOLEZE Ion Barbu zis Marin, internat în spitalul central de boli nervoase ca dement furios, a reușit, într’o bună zi să futră fără să poată fi găsit cu toate eforturile depuse. ’ l *■' Zilele trecute, aflându-se lângă pădurea Pantelimon nebunul a O FETIŢĂ DE 11 ANI, văzut o copilă de 1I ani, păzind o vacă. El a căutat s’o ademenească, apoi a sărit asupra ei şi a dus-o într’o porumbişte. Aci a încercat s’o violeze. Mica copilă, îngrozită, s’a apărat aşa că dementul, ca să-şi satisfacă poftele-i bestiale, a trebuit mai întâi DEMENTUL O UCIDE să-şi omoare victima prin strangulare. După câteva zile de cercetări stabilindu-se cine este vinovatul, nebunul a fost deferit parchetului care prin acţiunea publică deschisă eri de d. procuror N. Mişea l-a înaintat în stare de arest cabinetului 9 de instrucţie. SA FIE SANCŢIONATĂ INDOLENŢA DELA OFICIUL ECONOMIC AL CAPITALEI In ultimele zile au sosit în Capitală cantităţi apreciabile de carne. Pieţele au fost suficient aprovizionate şi — aşa cum era şi firesc — s'ar fi cuvenit ca distribuirea cantităţilor existente să înceapă de îndată. Şi totuşi lucrurile nu s’au petrecut aşa. Motivul? Oficiul Economic al Capitalei a dispus ca distribuţia cărnii să se facă pe bonul nr. 3 din cartela de alimente, brum de care majoritatea cetăţenilor l-au consumat de mult. Şi astfel cetăţenii s’au trezit ori dimineaţă în paradoxala situaţie de a sta în faţa tejghelelor înţesate de carne şi a nu putea lua nimic, întrucât măcelarii — conform ordinelor ce primiseră — pretindeau bon inexistent. Tre abia târziu, după amiază, Oficiul Economic a aflat şi el de această situaţie dând dispoziţii că se poate distribui carnea şi pe bonul tir. 4. Dar, bineînţeles, comunicarea s’a făcut din gură în gură şi numai puţini cetăţeni au avut vreme să revină spre a, putea cumpăra, carnea, pentru ceilalţi distribuirea va conţinută şi în cursul zilei de astăzi. Acestea sunt faptele. Şi ele acuză grav. Ele nu acordă nici o scuză unui organ însărcinat să reglementeze cât mai bine aprovizionarea cu termen. 9® care-şi permite să uite ce bonuri din cartelă au fost utilizate şi care au rămas în vigoare. Vrem să sperăm că „lapsus-ul” Oficiului Economic nu va rămâne fără urmări. Este de datoria forurilor superioare să anchede indata acest caz şi sa sancţioneze fără cruţare pe vinovaţi, oricare ar fi ei. Vaci aşa cum lucrează astăzi Oficiul Economicei carenţa ilustrată mai sus nu e din păcate singura — dovedeşte deopotrivă Incapacitate şi desinteres. ' ’■ / Şi acestea trebuesc înlăturate. :■ Tratative economice între România şi Cehoslovacia Am arătat la vreme că o delegare economică a plecat la Praga pentru a trata încheerea unor convenţii comerciale cu Cehoslovacia. Suntem astăzi în măsură să dăm unele amănunte în legătură cu activitatea pe care o desfăşoară delegaţie noastră în ţara vecină. In cadrul tratativelor de la Praga s’a hotărât, în principiu, ca ţara noastră să exporte o serie de mărfuri de cari dispunem din abundenţă. Urmează să livrăm în Cehoslovacia 400—700 vagoane vinuri selecţionate, IGO—500 vagoane fructe, 40 vagoane ceapă, 20 vagoane usturoi, 20 vagoane ciuperci, etc. Deasemeni s’a hotărât să exportăm în ţara vecină cereale, lemne şi produse pe foltiere. Recolta de anul acesta din Cehoslovacia este slabă, aşa încât guvernul român a promis să livreze 25 de mii vagoane porumb. Actualmente s’au şi dat dispoziţiuni pentru strângerea tuturor acestor produse, urmând ca ele să fie expediate în hiro*a viitoare. Ţinându-se seama de modul In care s’au desfăşurat relaţiunle noastre economice până în prezent, s’au luat hotărâri pentru o intensificare şi desvoltare a lor. Ţara noastră va importa din Cehoslovacia mașini, unelte agricole, piese de schimb, material de foraj, diferite piese necesare industriei petrolifere etc. Aceste produse vor contribui în mare măsură la realizarea operei de industrializare a țării noastre. Se va da deasemeni posibilitate industriilor noastre de a lucra cu o capacitate sporită determinând o îmbunătăţire a situaţiei econom a ţării.