România Liberă, octombrie 1947 (Anul 5, nr. 959-983)

1947-10-03 / nr. 959

FOLOSIȚI A ZIARULUI N­O­S­T­R­U, 50 SAMI CUVÂNTUL S-AU FIXAT NOUILE BURSE ALE STUDENŢILOR In urma propunerilor făcute de către ministerul Educaţiei Napon­a­­le, organele ministerului de Finan­ţe au fixat alocaţia de bursă a stu­denţilor la 18 lei pe zi. Noua bursă a studenţilor este deci, de 540 lei pe lună. Fixarea acestei cote, având un ca­­racter provizoriu întrucât se refe­ră la studenpi cu bursa „in pre­lungire” este de prevăzut că la a­­locarea de fonduri pentru anul aca­demic 1947-1948, organele de resort vor mări bursele cuvenite studen­ţilor­­ , i I­I ■■ I («a 3« faiem REDACTIA Sl ADMINISTRATA București, Str. Sărindar 5­ 7~9 Centrala telefonică: 6.34.93; 6.34.94 6 34 95 Cont Cer postal Nr. 7796 « 0. ABONAMENTE! CAPITALA $1 PROVINCIA: s 1T lună lei 135 ^ 3 luni lei 400 4GINI 5 LEI I E.I.T. Nr. 10S.824­,1S SopW&ll BB. _ încep la 1. șî 15 ale lunii și se fac sub rezerva urcării preţului SALARIAŢI ŞI STUDENŢI: FIRME INDIVIDUALE: 2000 lei T . AUTORIT., INST., SOC. 5.000 lei • li luna lei 135 luni ! ANUL V Nr. 959 P. Vr*fî®pT 3 déf^rnnrTé Id47 REDACTORI RESPONSABILI: GRIGORE PREOTEASA NICULAE BELLU­ Ministerul Industriei şi Comer­ţului a fixat preţul stofelor tip fa­bricate şi dirijate după cum ur­mează : Stofă pentru costum bărbătesc 1.40 lat, 500 gr. 388 lei m. Postav loden 1.40 lat, 500 gr. 392 lei m. Stofă pentru palton bărbătesc, 1.40 lat, 1100 gr. 677 lei m. Stofă pentru rochii de damă, 70 cm. lat. 140 gr. 148 Iei m. Stofă pentru palton damă, 1,40 cm. lat. 620 gr. 500 lei m. Stofa centru palton bărbătesc, cu 50% lână import, 1,40 lăt. 824 gr. 640 lei m. Preţurile ciorapilor, tri­cotajelor şi aţe* Deasemenea au fost fixate şi preţurile ciorapilor, tricotajelor *) aţei fabricate din bumbac astfel: Ciorapi de copil dela 350—540 lei duzina; ciorapi bărbătești dela 500 lei duzina; ciorapi de damă de 1­­800 lei duzina; sosfite de dama dela 390 Iei duzina. Tricotaje Flanele bărbătești 1700 lei du­zina; pantaloni bărbătești 1850 lei duzina; pulovere cu mâneci 3400 lei duzina; mănuşi de dama şi băr­băteşti 930 lei duzina; pulovere fără mâneci 20% bumbac 80% vi­goane 1540 lei duzina-Aţă Aţă de cusut subţire, batire de 200 m., tei 96 duzina; ată de cusut mijlocie, batire de 200 m., lei 128 duzina; ată de cusut groasă, batire de 200 m. dela 158 la 188 lei du­zina, ată de cusut ciorapi, 10 bo­bine a 2.5 gr. lei 36 cutia ?i de 5 gr. bobina lei 68 cutia, ată de cu­sut groasă cismareascS nr. 1, ba­tire de^Q0^Ajj|r 70 buc­ ată de s­u­bHs ele MAESIROAEENESCU Cerem anchetarea s­candalului cu laptele Gazeta noastră s’a ocu­pat die câteva ori de scan­daloasa dispariţie a lap­telui de pe piaţă, fără ca până acum­ Primăria Mu­nicipiului să fi arătat că este hotărâtă să ia şi mă­suri. Bine­înţeles, în afa­s­tă de consfătuirile şi con­ferinţele pe care s’m­îc le anunţă, fără a duce la nici un rezultat, încât, revenim cu între­barea: Cine poartă răs­punderea? Cine, în loc să vândă laptele populaţiei sărace, îl transformă în unt şi brânzeturi, vândute pe sub mână, pe preţuri mari, ghiftuiţilor din blocuri cari au schimbat manete de aur şi dolari, sau îşi fixează cu de la ei putere, pe spinarea mun­citorimii lefuri de sute de mii de lei? Şi cine tolerează aceste manopere ale lăptarilor fără obraz şi lacomi de câştiguri nemăsurate? Cum explică diferitele „foruri” ale laptelui dis­pariţia peste noapte a a­­cestui aliment? Cum îşi justifică ele In­activitatea? Cum poate fi BHwmiiuiiwiwM ihhwm Murim —ganw s wwş calificată această inacti­vitate, dacă nu complici­tate? Cerem, în numele popu­laţiei, să se pună odată capăt batjocurii la care se dedau cei care ar tre­bui şi nu sunt în stare să asigure, aprovizionarea cu lapte a copţilor şi sala­­riaţilor Capitalei. Să se ancheteze repede şi să se decidă categoric: înlo­cuirea tuturor incapabili­lor cu oameni treji, cari îşi dau seama pe ce lume se află, cinstiţi, energici şi activi. * W WWW ■'* fll ./ tall* i ■ '| Ucigaşul — un aberat3l ---- VICTIMELE / Sunt 4 ani de atunci. In vara anului 1943 organele po­liţieneşti din capitală reuşiseră după lungi şi meticuloase investi­gaţii, să descopere firul unei sen­zaţionale afaceri criminale. Fusese capturat un sadic asasin pe nume Sârcă Ioan de fel din judeţul Sălaj care în mai puţin de 6 luni de zile ucisese 13 persoane. Cadavrele vic­timelor fuseseră descoperite de au­torităţi pe câmpurile din afara Ca­pitalei şi mai toate prezentau urme de violenţă în jurul gâtului. Ele au fost asasinate prin strangulare. Sârcă Ion un aberat sexual — cri­minalul, a recunoscut după aresta­re că el este autorul asasinatelor şi cu, un cinism care a indignat pe an­chetatori a povestit cu mult lux de amănunte modul în care şi-a su­primat victimele. Sistemul lui nu a diferit de la caz la caz. Criminalul făcea cunoştinţa unor tineri de preferinţă între 15 şi 18 ani, cărora sub pretextul că le găseşte de lucru îi ducea în afara Capitalei pe câmp unde după ce-i îmbăta cu tot felul de băuturi tari, îi siluia, terminând prin a-i strangula. În cursul cercetărilor întreprin­se de autorităţi, toate cele 13 vic­time au fost identificate. Eliberat de Antonescu­­ „pentru reabilitare”.«. ...Şi după ce Sârcă a făcut măr­turisiri complecte şi a reconstituit în faţa anchetatorilor cele 13 crime el a fost încarcerat în închisoarea Văcăreşti. După un an şi cinci luni de prevenţie, procesul nu s’a jude­cat încă. Motivele nu se cunosc. Cert este însă că Sârcă Ion în sexual­­ fusese eliberat din SUNT TINERI INTRE 15 urma unei cereri făcută de el a fost trimis pe front pentru reabili­tare. Statul Major al lui Antone­­scu l-a încadrat într’un batalion de sacrificiu pentru a se „reabilita în faţa societăţii”.­­­­ Timp de doi ani de zile nu s’a mai ştiut nimic de el. Se cunoştea doar că la câteva zile după trimi­terea lui pe front, Sârcă a dezer­tat. Prin toamna anului 1945, în urma unei spargeri săvârşite în judeţul Arad Sârcă a fost arestat din nou şi condamnat la trei ani închisoare. El reuşeşte să evadeze, falsificân­­du-şi actul de naştere şi Buletinul de populaţie. Ulterior s-a stabilit că criminalul a mai înlesnit eşirea din închisoare a încă 300 deţinuţi că­rora le-a procurat de asemenea acte false. Alte şapte crime Organele poliţiei de la Oradea Mare au trimes acum câteva luni direcţiei ge­nerale a poliţiei un raport in care se arăta descoperirea la intervale foarte scurte a şapte cadavre pe câmpurile din afara oraşului. Pe câmpul Bonai din apropierea ora­şului Oradea Mare scrie raportul in mij­locul unei porumbişti jandarmii au des­coperit un cadavru intrat în putrefacţie acoperit cu coceni. Victima prezenta ur­me de violenţă în jurul gâtului era des­puiată de haine şi în apropiere se aflau câteva sticle de băutură tare şi cărţi de şcoală. Identificarea victimei s-a fă­cut cu multă greutate. Este băiatul Mo­­roc Florian in vârstă de 16 ani originar din corn O sand jud Bihor. El fusese ucis prin strangulare după ce criminalul avu­sese relaţii sexuale cu el". închisoare de Antonesai Si 18 ANI ș­i Ia câteva zile dela descoperirea aces­tui asasinat jandarmii dela Băile Felix Bihor au găsit pe câmpul dela Vaser Strom un alt cadavru complect desbră­­cat ce prezenta de asemenea urme de violență în jurul gâtului. Identificarea acestei victime nu s-a putut face la în­ceput deoarece cadavrul era complect descompus abia după arestarea crimina­lalul s‘a putut constata că cel ucis 911 numeşte Monenci Dumitru în vârstă de 17 ani. In urma rapoartelor primite deja por­turile de jandarmi ogranele poliţieneşti din Oradea Mare au presupus că asasi­nul nu poate fi decât Sârcă. N. Munteanu (Continuare in pag. 3-a) N ANGLIA Maestrul George Enescu a diri­jat Duminecă, 28 Septembrie, primul său concert la Londra după război, inaugurând in ace­­laș timp sezonul s­ifonîc de iar­nă al celei mai mari orchestre engleze .,London Filarmonic Or­chestre“. Maestrul a dirijat trei concer­­te date de către această orches­tră în provincie. Direcţia orche­­strei a fost atât de mulţumită încât l-a invitat să rămână diri­jor permanent şi s-a oferit să creeze pentru el un curs special de compoziţie şi dirijare. Toate ziarele au publicat cri­tici entuziaste, subliniind faptul că Enescu a fost profesorul lui Iehudi Menuhin. In cursul viziei sale la Lon­dra, maestrul Enescu a înregis­trat deasemenea plăci cu „Lon­don Filarmonic Orchestire“. A ÎNCEPUT VIZAREA CERTIFICATELOR DE FIRMĂ Camera de Comerţ şi Industrie din Bucureşti face cunoscut comer­cianţilor, industriaşilor şi societăţi­lor comerciale — de orice fel — din Capitală şi jud. Ilfov, că, Oficiul Registrului Comerţului Bucureşti a fost autorizat să acorde vize de prelungire a valabilităţii actualelor certificate sau duplicate de înscrie­­re a firmei. Vizarea se face începând de la 1 Octombrie 1947. Pentru obţinerea vizei de prelun­gire, nu se plăteşte nicio taxă şi nici nu se înaintează vreo cerere. 1 cusut groasă cismărească nr. 24, batire de 1000 m., lei 70 buc; aţă de cusut groasă cismărească nr. 0, batire de 500 m., lei 80 buc; ată de cusut groasă, cismărească nr. 30, batire de 1000 m., lei 62 buc; ată de cusut mijlocie cismărească­ nr. 40, batire de 1000 m., lei 46 bucata. Preţurile mai sus se înțeleg loc o fabrică pentru marfa primită ex­clusiv taxele și impozitul. INCENDIU IN CARTIERUL MASINA DE PÂINE Aseară a îsbucnit un Incendiu in fundătura il­a Masina de Pâine Nr. 3. A ars un apartament și focul s’a întins la imobilul alăturat unde au ars patru camere. La locul­­incendiului a sosit câmpul de pompier, Regele Ferdinand. Focul a fost stins după câteva ore. Pagubele nu sunt evaluate. CLUJ. 39.­­ Poliţia aurului şi devizelor, la urma’unui denunţ, a efectuat o descindere la lo­cuinţa d-nei R. Weinberger, din str. Dragalina Nr. 22. In plafonul dublu al unei că­mări de alimente, s’au descope­rit. In casete plate de metal, 31.215 şilingi austriace, 240 co­roane cehe, 61 dolari, 117 zloţi polonezi 41 ruble precum şi nu­meroase verighete şi inele de aur ca diverse monograme. De asemeni au fost descope­rite aproape 60.000 ţigarete „Carpaţi” şi o mare cantitate de textile dosite. Traficanta, cu acte dresate, a fost înaintată Parchetului Tribunalului Cluj. SCRISOARE DESCHISA A SCRIITORILOR SOVIETICI CĂTRE SCRIITORII DIN ST.­UNITE «De partea cui sunteţi, purtători ai culturii americane?» SCRIITORI PURTĂTORI AI CUL­­TURII DIN STATELE UNITE ALE AMERICII, Vă adresăm această Scrisoare deschisă deoarece ne îngrijorează soarta ome­nirii Nu vrem să vă ascundem neli­niştea, nici că Închidem ochii în faţa nouhor primejdii ce ameninţă cultura, primejdii ce se conturează una după alta chiar din clipa când s'a îmn­­cheiat războiul împotriva celui mai în­verşunat duşman. — fascismul. Noi ne dăm seama de acest pericol In trio măsură mai mare decât alţi). In lupta ei pentru nimicirea fascismului, ţara pe care o reprezentăm a trecut prin atât de grele incercări, a suferit atâtea pierderi şi nenorociri, încât nu putem ţi nu avem dreptul de a trece cu vederea noua ameninţare. Vrem să vorbim direct, fără nicio reticenţă, aşa cum stă bine taiei oameni cinstiţi care acum doi ani au luptat alături unii de alţii, aşa cum se cuvine să discute în­­­tre ei reprezentanţii unor popoare mari, care mai eri şi-au vărsat Împreună sângele contra­­unui duşman comun. Gândindu-ne la soarta culturii, nu avem dreptul să nu ne alarmăm de cele ce pornesc din cercurile conducă­toare ale ţării d-voastră. Sunt lucruri ce depăşesc hotarele acesteia şi privesc omenirea întreagă. Vă rugăm să vă gândiţi la faptul că după terminarea războiului împotriva fascismului, tocmai în ţara d-voastră Se găsesc oameni care sub o formă nouă predică şi promovează efectiv aceleaşi idei lipsite de umanitate care au fost promovate şi Înfăptuite de către fas­cismul nemţesc sdrobit de popoarele noastre. Ideile fasciste bazate pe cultul forţei brutale, pe discriminarea rasială, pe teoriile dominaţiei mondiale a unei rase ,,alese", pe inspirarea dispreţului faţă de alte popoare, faţă de istorie, cultura şi orânduirea lor de stat, pe negarea suveranităţi­­lor naţionale şi am­estecul fără jenă în viaţa lor inter­nă. — îşi găsesc în ultimul timp în mod permanent apărători şi propovă­duitori printre cei mai importanţi oa­meni de stat, printre diplomaţi, mili­tarii diplomaţii, industriaşii, ziariştii şi chiar savanţii ţării d-voastră. Oare nu se înrudeşte cu ideile ras­­oiste Intoleranţa faţă de faptul că în alte ţări pot exista idealuri ?i pran­(Con­tiu oare In pag 3 a) SADICA FAPTĂ A UN­UI NEBUN NEITBUTIND S VIOLEZE Ion Barbu zis Marin, internat în spitalul central de boli ner­voase ca dement furios, a reușit, într’o bună zi să futră fără să poată fi găsit cu toate eforturile depuse. ’ l *■' Zilele trecute, aflându-se lângă pădurea Pantelimon nebunul a O FETIŢĂ DE 11 ANI, văzut o copilă de 1I ani, păzind o vacă. El a căutat s’o ademe­nească, apoi a sărit asupra ei şi a dus-o într’o porumbişte. Aci a încercat s’o violeze. Mica copilă, îngrozită, s’a apărat aşa că de­mentul, ca să-şi satisfacă pofte­le-i bestiale, a trebuit mai întâi DEMENTUL O UCIDE să-şi omoare victima prin stran­gulare. După câteva zile de cercetări stabilindu-se cine este vinovatul, nebunul a fost deferit parchetului care prin acţiunea publică deschi­să eri de d. procuror N. Mişea l-a înaintat în stare de arest ca­binetului 9 de instrucţie. SA FIE SANCŢIONATĂ I­NDOLENŢA DELA OFICIUL ECONOMIC AL CAPITALEI In ultimele zile au­ sosit în Capitală cantităţi apre­ciabile de carne. Pieţele au fost suficient aprovi­zionate şi — aşa cum era şi firesc — s'ar fi cuvenit ca distribuirea cantităţi­lor existente să înceapă de îndată. Şi totuşi lucrurile nu s’au petrecut aşa. Moti­vul? Oficiul Economic al Capitalei a dispus ca dis­tribuţia cărnii să se facă pe bonul nr. 3 din cartela de alimente, brum de care majoritatea cetăţenilor l-au consumat de mult. Şi astfel cetăţenii s’au trezit ori dimineaţă în pa­radoxala situaţie de a sta în faţa tejghelelor înţe­sate de carne şi a nu pu­tea lua nimic, întrucât măcelarii — conform or­dinelor ce primiseră — pretindeau bon inexis­tent. Tre abia târziu, după a­­miază, Oficiul Economic a aflat şi el de această si­tuaţie dând dispoziţii că se poate distribui carnea şi pe bonul tir. 4. Dar, bine­înţeles, comunicarea s’a făcut din gură în gură şi numai puţini cetăţeni a­u avut vreme să revină spre a, putea cumpăra, carnea, pentru ceilalţi distribui­rea va conţinută şi în cursul zilei de astăzi. Acestea sunt faptele. Şi ele acuză grav. Ele nu a­­cordă nici o scuză unu­i organ însărcinat să regle­menteze cât mai bine a­­provizionarea cu termen­­. 9® care-şi permite să uite ce bonuri din cartelă au fost utilizate şi care au rămas în vigoare. Vrem să sperăm că „lapsus-ul” Oficiului Eco­nomic nu va rămâne fără urmări. Este de datoria foruri­lor superioare să anche­­de indata acest caz şi sa sancţioneze fără cru­ţare pe vinovaţi, oricare ar fi ei. Vaci aşa cum lucrează astăzi Oficiul Economic­ei carenţa ilustrată mai sus nu e din păcate singu­ra — dovedeşte deopotri­vă Incapacitate şi desin­­teres. ' ’■ / Şi acestea trebuesc în­lăturate. :■ Tratative economice între România şi Cehoslovacia Am arătat la vreme că o delegare economică a plecat la Praga pentru a trata încheerea unor convenţii co­merciale cu Cehoslovacia. Suntem astăzi în măsură să dăm unele amănunte în legătură cu ac­tivitatea pe care o desfăşoară dele­gaţie noastră în ţara vecină. In cadrul tratativelor de la Praga s’a hotărât, în principiu, ca ţara noastră să exporte o serie de măr­furi de cari dispunem din abunden­ţă. Urmează să livrăm în Cehoslova­cia 400—700 vagoane vinuri selec­ţionate, IGO—500 vagoane fructe, 40 vagoane ceapă, 20 vagoane usturoi, 20 vagoane ciuperci, etc. Deasemeni s’a hotărât să expor­tăm în ţara vecină cereale, lemne şi produse pe­ foltiere. Recolta de anul acesta din Ceho­slovacia este slabă, aşa încât guver­­nul român a promis să livreze 25 de mii vagoane porumb. Actualmente s’au şi dat dispozi­­ţiuni pentru strângerea tuturor a­­cestor produse, urmând ca ele să fie expediate în hiro*a viitoare. Ţinându-se seama de modul In care s’au desfăşurat relaţiunle noastre economice până în prezent, s’au luat hotărâri pentru o intensi­ficare şi desvoltare a lor. Ţara noastră va importa din Cehoslovacia mașini, unelte agrico­le, piese de schimb, material de fo­raj, diferite piese necesare indu­striei petrolifere etc. Aceste produse vor contribui în mare măsură la realizarea operei de industrializare a țării noastre. Se va da deasemeni posibilitate in­dustriilor noastre de a lucra cu o capacitate sporită determinând o îmbunătăţire a situaţiei econom a ţării.

Next