România Liberă, octombrie 1947 (Anul 5, nr. 959-983)
1947-10-14 / nr. 969
Sindicatul Ziariştilor Profesionişti din Bucureşti, vă cheamă azi Duminică 12 Octombrie orele 10 dim.. In sala cinema Corso B-dul Carol 21, la un mare meeting pentru afirmarea ziariştilor faţă de apropiatul proces al conducătorilor fostului partid naţional ţărănesc. UN MARE MEETING Al SINDICATULUI ZIARIŞTILOR PROFESIONIŞTI DIN BUCUREŞTI Vor lua cuvântul fruntaşi ai scrisului românesc pentru a prezenta situaţia presei şi a ziariştilor în timpul guvernării mahiste. ai!!iliillliniIilIIIU!lllllllliiillllilll!Iin!l!!lliIimii!lilllll||||i||||ii||ii|!|||||l||l||||||||ii:i|||H!|!H< llllUllillílliimimilllllIIlllllllüllüIIllimilimiüllUliillUIIIIIilItlüUUlIUllllllllllül) tlllllilllIllliUllltlllllllllllllillllllllIllllIIllllllHll)illliI!lii!l!Iliimiiitl!ll1Illlllllilll!UüllllllliniIllll!!f(ll!!miiT!l!!!nHHÍÍSít!ll!lfItS Astăzi la GkSeşîl ROMÂNIA VA ALINIA următoarea formaţie Vaentin Stănescu Riter Oaroc Mîhănescu Costică Marinescu Petchovschy Farcase Marian Spielmand Moti Dumitrescu III IAR E HIPA UNGAR îi VA FI URMĂTOAREA: Grozits Rudas Kispeter Boszik Nagymarosis Marik Egress! Szusza Hidekuîi Puşkaş Tosh 118 LA POPPENDORF. SENTINELELE FLUIERĂ: ..DEUTSCHLAND UEBER ALLES" POPPENDORF, 9 Septembrie O dimineaţă cenușie şi umedă. De la sosirea noastră, un vânt tăios, încărcat de negurile mării Nordului, suflă peste câmpiile triste ale Meklemburg-ului, servindu-ne un fel de aperitiv al asprelor ierni ale Germaniei. Toată noaptea ploile au curs peste acoperişurile baracnei. Nimeni n’a Închis ochii. Dar, cine mai poate să doarmă? Cu ochii mari, scufundaţi în beznă înfăşuraţi în păturile cenuşii ale intendenţei britanice, cei 150 de refugiaţi de pe „Exodus”, aruncaţi aici din ajun, au încercat zadarnic să adoarmă şi să uite. De afară, răzbate prin vânt, urletul câinilor care însoţesc patrulele. Proectoarele, taie întunericul, din sfert în sfert de oră. .... Nimic de zis, suntem păziţi tine! Intre sentinele şi reflectoare La ora 8 am ieşit afară să văd cum se prezintă decorul nouei noastre vieţi. Trist decor, întriadevăr! RILE «EXODUS» Un orizont fără nici o bucurie, înăbuşit de nouri siniştri care se târau aproape de pământ. Pe primul plan sârmele ghimpate şi tranşeele cu metereze pe care le sapă gsiliştii britanici. In colturi, patru reflectoare. Se profilează siluete îmbrăcate cu căşti şi înarmate: sentinelele Treizeci de barăci (câte 20 de oameni în fiecare) pe un teren pietros. ... în grupe mici, emigranţii încep să iasă din barăci. Cu păturile pe umeri, cu mâinile în buzunare, regăsi® tiu şi obiceiurile din trecuţii ani de lagăr, vin după ştiri. Nimeni nu vociferează. Se vorbe (Continuare în pagina 2-a) LAGĂR 1947 însemnă UNUI EMIGRANT DE PE paginile care urmează au fost extrase carnetul f drum al unui cauze care^e^Â^'^am^Îui sâ Respectăm anonimatul autorului. FRONTA de FLORICA ŞELMARU , ori supo.idax nexet apereaui deosebit de important articol de fond al „Pravdei”, privitor la recenta consfătuire a celor două partide comuniste europene şi la documentele date publicităţii după încheierea acestei consfătuiri. Editorialistul sovietic subliniazăă dublul aspect al hotăririlor luate — de schimb de informaţii şi de coordonare a acţiunii anti-imperialiste — şi eficienţa sporită pe care aceste hotărîri o vor asigura luptei împotriva războiului, pe care o desfăşoară astăzi forţele democratice de pretutindeni şi în primul rând partidele comuniste. Intr’adevăr, după cel de al doilea războiu mondial raportul de forţe dintre tabăra democratică, potrivnică, imperialismului şi războiului, şi aceea a imperialiştilor, apare considerabil modificat în favoarea celei dintâi. Locul şi prestigiul pe care Uniunea Sovietică l-a cucerit în lume, întâiu ca principal autor al înfrângerii Germaniei, apoi. In conferinţele internaţionale care s’au succedat — ca nedesminţit apărător al principiilor menite să asigure lumii o pace dreaptă şi trainică, apariţia regimurilor democratice populare care înlocuind vechi regimuri oligarhice, au făcut dintr’o serie de state vasale nişte ţări suverane şi hotârîte să-şi aperasuveranitatea; întărirea organizaţiilor muncitoreşti în toată lumea, inclusiv în statele imperialiste; conştiinţa sporită a popoarelor coloniale şi lupta lor pentru eliberare; prestigiul cucerit de diferitele partide comuniste, care s’au dovedit în timpul războiului elementul dinamic al luptei anti-hitleriste, iar în anii următori slujitorii clarvăzători ai intereselor naţionale; toate acestea atârnă greu în talerul democraţiei şi al păcii. Toate acestea constitue o experienţă vastă, diversă, acumulată dealungul unor ani deosebit de grei, de bogaţi în probleme, în evenimente şi în verificări. Schimbul o experienţe care este unul din rosturile principale ale Biroului Informativ de la Belgrad, e fără îndoială destinat să multiplice posibilităţile de dejucare a acţiunilor şi provocărilor imperialiste Pe ba. (Continuare în pagina 2-a) RfcDACpA Sl ADMiNiSIRAftA București, Str Sărindar 5-7-9 entrata telefonică: 6.34 93. 634.94 4 14 r(yr)* Mr 7 7$* \ 6 PAGINI 5 LEI I*» * *tnan C.IWB h Mmm ari.«hâtrii D’^cfcnli g.nenO. 6,1,1. ». 108.«»'« Septambl» l*W. CEL MAI MARE ZIAR AUGNAMENTEl Începa 1 și 15 ale lunii CAPITALA și PROVINCIA! , j ^ iei 135 SALARTAfi Sl STUDENȚIs 1 lună lei 135 3 luni lei 400 12 luni FIRME INDIVIDUALE: 2000 lei AUTORrt, INS].. SOC 5 000 lei ANUL V Hi. 969 P. REDACTORI RESPONSABILI: GRIGORE PREOTEASA NICULAE BELLU * A 42iE imm 'U®Ma2 /SUB IISASA CE8VULUI MlltîaR/ SACCO SI VANZETTI! Un proces care a răscolit lumea: DOI OAMENI CONDAMNAŢI LA MOARTE PRIN ELECTROCUTARE de GIANBATISITA FERRERO 30 IUNIE 1947. — Cu toate ca se apropie miezul nopţii, pe aerodromul Le Bourget, mii de oameni se îndeasă unii în alţii, sub ploaia torenţială. Marele reflector de la Mont Valery îşi aruncă zadarnic fascicolele de fuze prin ploaie, scrutând cerul în aşteptarea avionului „Miss America", cu care Byrd avea să realizeze a treia traversare a Atlanticului. „Miss America" nu-şi mai face apariţia; oamenii stau totuşi şi ateaptă, cu urechile ciulite la megafoanele de pe aeroport. Dar acestea nu mai au de câteva ore nicio știre nouă de adus. Repetă de aceea mecanic — și vestea este reluată de amplificatoare __ că avionul căpitanului american a trecut în cursul zilei coasta franceză, venind dinspre apus. întrebarea pe care până mai adineauri nimeni nu îndrăsnea sa şi-o pună, începe să-şi facă loc stârnind nelinişte. Ce s’a întâmplat oare cu Byrd? Nu va împărtăşi şi el soarta lui Nungesser şi Coli? Este vremea primelor încercări de traversare a Atlanticului. Sunt câteva zile numai de când, intrând în portul New York, Lindberg desigintuise un adevărat delir. Când vaporul care aducea din Europa pe primul învingător al oceanului a pătruns în rada portului, sirenele vapoarelor abia putură să-și facă auzite mugetele, peste strigătele sutelor de mii de oameni cari se agitau frenetic, cu fotografii Si drapele, aSteptându-1 pe cel care acum devenise „marele Lindy". Casele de avioane oferă premii necontenit pentru cei cari îl vor imita. Eroii răsar peste noapte, tentati de mirajul gloriei Si al banilor. La două luni după ce au desPărut Nungesser si Coln. „Nework Times’’ se ocupă încă pe pagini întregi de povestirile nescari- lor din Terra Nuova, cel care văzut avionul alb al aviatorilor francezi trecând pe deasupra caselor lor. La Paris, întreprinderile Farmann oferă sume uriașe pentru cel care va realiza sbriul pe care Nungesser Si Colii l-au ratat: Paris-New York! Intre două raiduri Si trei reportaşi despre avia♦orii înghiţiţi de valurile Oceanului, incepe să pătrundă în presă scandalul rivalităţii dintre casele de avioane, care îşi fură piloţii reciproc sau îşi sabotează, tot reciproc, aparatele pregătite pentru Plecări şi recorduri... In mijlocul acestui miraj al aviaţiei, pe care presa îl întreţine cu succes şi de care industriile aeronautice îşi leagă toată prosperitatea viitoare abia de-şi mai face joc, în paginele gazetelor ştirea diferitelor împrumuturi pe care bancherii americani le acordă căilor ferate române sau altor ţări baleinice, peste care ochiul Wall Street-ului îşi fixează privirile. După cum găseşte tot atât de duvintoc, dar dirn motive cu totul diferite, şi procestate la Viena, în către reacţiunea aUL/viacă ridiculizează ideia de Justiţie şi libertate Achitând în mod scandalos neasasinii muncitorilor Ciocnirile de pe Ringplatz şi din Karl Marxplatz, în care muncitorimea numără din nou peste 40 morţi şi 300 riinici, trec şi ele sub tăcere, spre a face loc controverselor grandilocvente cu care Chamberlain, Briand Si Stressemann acoperă. In fata opiniei publice, combinaţiile si aranjamentele din culisele restaurantelor geneveze. In această atmosferă de aparentă seninătate, condamnarea la moarte a lui Sacco şi Vanzetti vine ca un trăsnet menit să aducă oamenii la realitate. „Veți suferi pedeapsa cu ■moartea»” După 7 ani de anchete, procese și condamnări, la închisoarea Charlestown, în suburbia puritanului oraș american Boston se fac ultimele preparative pentru ca cei doi să fie executaţi... Urmărirea în noapte Sentința tribunalului federal fusese necruţătoare, în picioare: „Veţi suferi pedeapsa cu moartea provocată de trecerea unui curent electric dealungul corpului... în anul de la Cristos o mie nouă sute douăzeci şi şapte”. Tragedia începuse în seara de 28 februarie 1920. Pe străzile înzăpezite ale Bostonului, un om încerca să se sustragă atenţiei urmăritorilor săi. Urmărirea continuă sub umbrele serii şi fugăritul începea să audă pe la ureche şueratul gloanţelor trimise de cei cari îl urmăreau. La un colţ de stradă omul se opreşte învins, urmăritorii răsar acum nu numai din spate, ci şi din faţă, din dreapta, din stânga. Este arestat. Un cadavru aruncat în zăpadă A doua zi, birul local anunţă cu litiu pe coloane întregi arestarea lui Salsedo, analist care urmărea să răstoarne tihna notabililor oraşului, instigind muncitorii la revoluţie. Câteva zile mai târziu, acuzaţiile aveai să se reducă la aceea a colaborării la unde ipotetice gaete ilegale la ţară libertăţii mesei, se pare că unele ziare au totuşi capriciul de a apărea în ilegalitate. Si tot în ţara libertăţii (Continuare in pag Ila) ......■urnii&mm COLONELUL _ Eră dimineaţă la secţia li-a a TrifosmaPaaksi IM!B!61;ar, cienpSstul de judecată presîdat de ei» col. magistrat IPJâtfeasI VasiSesitCHi asistat de d-nîi col. magistrat Dofcrogeanu şi 5t.col. Popa M., fof®- 8*Mfi minîsferuCass public ■iüíiHÍ ocupat de d. cct. Viotor Alexandreseu a dat sentinţa în procesul fo sîuîuâ It.coL Cosistsit'in? Qiobanu. inculpated a fost cosntamnat la muncă siSrs’că pe viaţă şi degradare mi CIOBANU CONDAMNAT LA MUNCĂ SILNICĂ PE VIAŢĂ SALARIZAREA MUNCITORILOR OSPĂTARI Ministerul Industriei şi Comerţului stabileşte printr’o decizie salariile muncitorilor ospătari după cum urmează: Prima cifră reprezintă salariul lunar pentru personalul angajat permânem, iar a doua pentrucel angajat pe sezon; Lucrători ospătri ce lucrează în localuri de lux și cl. I-a: 5478, 6348; în localuri de cl. II: 4695, 5478; în localuri de cl. III: 3913, 4695; lucrători ospătari ce lucrează în cantine 3288, 3913; picoli peste 18 ani ce lucrează în localuri de lux și cl. I-a: 2500 2827; picoli peste 18 ani ce lucrează în localuri c. II si III, 2200, 2304. Picoii sub 18 ani urmează regimul de salarizare al ucenicilor din industrii. La salariile de mai sus se adaugă sporul de vechime în câmpul muncii. Salariaţii mai au dreptul deasemeni la indemnizaţii ocazionale de naştere, căsătorie precum şi pentru cazde moarte, care indemnizaţii nu vor putea depăşi 1 la sută din totalul salariilor întreprinderii. CARTEA SOVIET13A ând am păşit, în dimineaţa ce se petrec acolo cu târziu senin de toamnă, ■pragul sălei Dalles unde până la 20 ale acestei luni, încă se mai pot vedea minuni ale tiparniţei ruseşti de acum şi mai de demult, iarăşi mi-a venit în minte o întâmplare. ...Călătoream cu trenul acum vreo cinsprezece ani citind pe nişte file răzleţe, smu alse dintr’o revistă franţuzească, o nuvelă lungă de Lidin. Un domn gras şi rumen care sta pe laviţa din faţă, trăgând cu coada ochiului, îmi zise: „Cum se poate să citeşti asemenea lucruri? Dumneata eşti român?...’’ Iar dacă i-am rărruns, oarecum cu parapon, că tocmai fiindcă’s român îti, vecinătatea unei ţări mari ca Rusia, trebue să aflu tot mai mult din cele spre binele obştesc, domnul cel gras s’a mâniat şi mult n’a lipsit să m’arunce pe fereastra vagonului. Purta epoleţi cu un mare grad milităresc. N’am scăpat teafăr decât arătându-i că filele pe care ceteam erau scoase din publicaţia marilor mutilaţi de războiu francezi: La revue des vivants. Astăzi, din graţia Adevărului care întocmai ca untdelemnul nu poate fi scufundat, asemenea urâţenii samavolnice şi obscurantiste nu se mai pot întâmpla. Expoziţia cărţii ruse din sala Dalles este acest Adevăr. Ea este şi acest Frumos, căci cine ar fi bănuit perfecţiunile formale de tipar şi legătură la care avea să ajungă slova bătrânului cronicar Nestor? Priviţi numai standul unde-i expusă literatura armeană cu un mare dicţionar de care nu credem că se vor învrednici cândva teascurile turceşti. Ea este şi acest Bine universal, dacă consideraţi în ce sfântă tovărăşie stă alături de marii clasici ruşi tânăra literatură a celor 90 de neamuri din URSS: Başchiri, Ciuvaşi, Iacuţi, Inguşeţi, Abassieni, Cireţi, Buriaţi, Calmuci, Uzbeci... Ca să se împlinească prorocirile lui Lenin: „Literatura noastră va fi liberă pentru că nu va mai fi nici o lăcomie de câştig, nici dorinţa de a parveni, ci ideea socialismului şi dragostea pentru cei ce muncesc Această literatură va fi liberă pentru că nu va mai fi destinată unei eroine, blazate, nici acelor zeci de (Continuare in pop III) ------------- de JOACHIM BOTEZ - ÎNCEPÂND DE AZI PEŞTE PROASPĂT ŞI PE CARTELA D. I. Oficiul Economic al Municipiului Bucureşti, aduce la cunoştinţă următoarele: Cu începere de Duminică 12 Octombrie 1947, se va distribui peşte proaspăt şi pe baza bonului Nr. 0 carne „Peşte“ din cartela D. 1, de culoare verde eliberată membrilor de familie peste 14 ani pe luna octombrie a. c. Rația este de 1 Kg. de fiecare bon. ' GE4 IM mb bb'-^L mb EI D/tXIim li A Cit ft 11 ata aas bs J 9 ns n «s m n . 2k jat a np js j Ifj 1 O II I« • fi M 'A B'II I jR i _ I I f % Ai i Ivi 1 Bl ' BpI Km Bl fi Îs B H %s B R Ini' O ANCHETĂ DRAMATICĂ DUPĂ MIEZUL NOPȚII —Reportaj de F BRUNEA-FOX - Ce s’a întâmplat? Ce-i zarva asta? —A prins conductorul pe unul fără bilet... Se piţise in ghereta frânarului.. . — Ei şi? Pentru atâta lucru scandal şi oprire? Ah! Personajele! La ferestre capete buimace, ochi pe jumătate peticiţi de somn. Nici nu s’a luminat de zi. Mecanicul n’a stins încă lanterna locomotivei. Şi în comportiment, chioştecul de lumânare, gutimărit, îşi picură mucii pe tocul ferestrei. Tovarăşiifie vagon smulşi brutal din letargie, cască, se scarpină să se desmorțească, sau din plictiseală aburesc geamurile plouate, scrutează indiferenţi întunericul. E in ordinea lucrurilor... încă un incident... Ei şi ?! Dacă aşi cobori? Afară cât ţine privirea, noapte de toamnă ţesută din bară. Frig. Ghinion! Taman când aţipisem... Mai bine rămâneam un vagon. Când svâcneşte pălălaia în vatra locomotivei, băltoacele dintre gine, se luminează ca petrolul aprins. Peste cele trei perechi de linii, la 30 metri, silueta ţâncă a gării. Deabea când te apropii constaţi că e şi un etaj şi că lampa arde sus. Acuma observi că e şi jos una, probabil în biroul şefului. Afară, lăngă uşă, câteva umbre pe care nu le ajunge felinarul solar cu bandaj în diagonală, ce-şi fumează încă raţia de gaz. În dreapta un petecul de îngrădire, in care respiră până la nasul nostru, câteva petunii adormite. Suficient ca să mă înduioşeze, să dea suflet pel satului singuratec, unde liniştea e sensibilă, întinsă ca o piele de darabană. Vibrează doar pufăitul locomotivei şi înfundat, subteran pan’că, glasuri iritate. Doamne, ce tristeţe! Staţia asta zvârlită ca un zar în imensitate. De jur împrejur, când te depriazi cu mohora ta, nici un pom. Nici măcar o turmă de vagoane vechi, ce dau gărilor mărunte o notă de gospodărie. Ca un ţarc. Ca o bătătură cu bivoli. M’am apropiat. A lătrat un câine undeva îndărătul casei. Un lătrat minor de coteț... Ași vrea să-l văd când urlă lupii... Când fiara stăpână pe bărăganul alb, adulmecă fumul de om, rotindu-se in jurul cantonului, râcâind lângă ușa înghețată. Poftim, a tăcut!... Umbrele de afară s’au dat la o parte: cei trei companioni de călătorie, cari joacă mereu tabinet, pe ţigări. Au venit, atraşi de spectacol, lămpei cu gaz, — lampă cu hor mare de tinichea, cum sunt pălăriile mexicane — obraji supţi, ochii înfundaţi, una cu orbita. Tăcea. — „Mă omule, spune cine eşti, că de nu te trimit la post! Ce cătai la frână ? Hai vorbeşte odată ! Şeful staţiei, tânăr, aproape adolescent, cu faţa roză, se opintia să (Continuare în pag. II-a) . ȘEFUL STATEI Am deschis ușa. Picasem în plină desbatere. Delicventul era o namilă tipiga, cu o Ștersătură de mu*»«•'ată blondă Pu«ta un soi de j»aic i dăsiu verzui, fără nnși urile.ua t eu o funie in jurul tanei. Opinci, o șapcă de piele cu urechiere, cum poartă fochiștii. M’a isbit paloarea lui, sporită și de lumina săracă a Ionel Ţâranu 0. Trestian Antonescu-Cărăbuş ŞI-AU DAT ÎNTÂLNIRE LA MICROFON ALĂTURI DE Blanchard Petre Bratescu H u a t Dinu Dobre in cadrul festivalului care „ROMANŞA LIBERĂ» îl organizează ASTĂZI o or o 10 în haliul starului nostru (STR 3A?iNOA8 S_7—9) le^airanonitepepiacj latchul Blanchard Katescu