România Liberă, noiembrie 1947 (Anul 5, nr. 986-1010)

1947-11-02 / nr. 986

PROCESUL CONDUCÄTORILOR FOSTULUI PARTID HAT.TÄRÅHESC CUmare din pag. IIam seama că este o activitate ilicită, dar in acel moment explicaţiile lui nu se păreau suficiente. PREŞEDINTEI.!?: Dar totuşi miai arătat că nu prea îţi plăceau şi că ai plecat, din casa lui Era ceva care îţi punea un semn de Întrebare şi din acest moment poate că ştiai care erau scopurile urmărite. ACUZATUL: Totdeauna i-am cerut explicaţii. Domnule Preşedinte, In toată sinceritatea n’am ştiut şi Cam voit să fiu amestecat. PROCUROR COL.STANCIU: Să fie ,răspundă acuzatul in calitatea lui de fost cifrator, dacă oricine are acces ln Direcţia Cifrului ? ACUZATUL: Nu oricine are acce* * la Direcţia Cifrului. PROCUROR: In momentul când acuzatul Roiu, intra cu asentimentul lui să vadă aceste telegrame cifrate, avea voie acuzatul Roiu să intre acolo? ACUZATUL: Nu avea voie şi nici n’a intrat l-a fost comunicat in acea cameră a Direcţiunei Cifrului unde era voie să intre pentrucă la Direcţiunea Cifrului sunt mai mul- ITE10IATORIUL I PREŞEDINTELE: Acuzatul CAMIL DEMETRESCU. (Este introdus acuzatul CAMIL DEMETRESCU) PREŞEDINTELE: D-ta ai citit actul de acuzare ? ACUZATUL: Da. I . PREŞEDINTELE: Ai auzit şi cela cetite de d. Grefier? ACUZATUL: Da. PREŞEDINTELE: Când ai fost numit în Ministerul Afacerilor Străine? ! ACUZATUL: Datele exacte nu mi le-aţi putea reaminti, se toate controla. In Septembrie 1937, nu Ştiu exact. PREȘEDINTELE: La ce serviciu ai lucrat si in ce calitate. ACUZATUL: Să-mi daţi voie un moment să mă pândesc, ca să-mi reamintesc. Am lucrat aproximativ un an la Serviciul expedierii şi înregistrării Tratatelor. PRESF"rT’TtT'T"! La ce alte servicii ai mai lucrat ? ACUZAT L : A noi ar trerut la Direcţia Protocolului, pentru Şase luni ___ PREŞEDINTELE: După aceasta? ACUZATUL: După aceasta, am revenit său am trecut la Direcţia Administrativă. mUmi reamintesc. PREŞEDINTELE: Ai o amnezie? ACUZATUL: Nu, nu am, dar nu mai ţin minte. Sunt deciziile în Arhiva Ministerului şi se poate constata. PREŞEDINTELE: Nu este nimic dacă ai o lipsă de memorie momentană. ACUZATUL: Pe urmă am fost numit la Direcţia Politică şi detaşat la Direcţia Cifrului în 1938/ 1939 Am stat patru luni la Cifru, pe urmă am trecut la Politică şi pe urmă la Moscova, în misiune de cinci luni. Din 1941 am Uăcut la Direcţia Politică câteva luni Şi după aceia, am trecut In Direcţia Cabinetului ca şef de cabinet I”a Ca director nehmet al Cabinetului Cifrcului, în 1943. Am fost mutat la Direcţia Personalului, iar de la această Direcţie am luat un concediu si am fisurat neutre 1.5—20 zile la Comisia Mixtă Româno- Buir-mă. urmă am fost comprimat în 1947 ! PREŞEDINTELE: De ce ai fost comprimat? ACUZATUL: Nu mi s’au dat motivele economii bugetare. PREŞEDINTELE: De ce te plimbai aşa des dela un serviciu la altul ? ACUZATUL: Nu m’ara plimbat. Eram mutat de Minister. PREŞEDINTELE: Cu cine din Minister ai avut reaţiuni mai strânse? ACUZATUL: Din Minister am avut relaţiuni mai strânse cu colegii de la Direcţia Cabinetului, cu , Buzeşti Şi Poponehiu. PREŞEDINTELE: Cu Vişoianu ai avut ? ACUZATUL: înainte de a, pleca la Cairo? PREŞEDINTELE: Cu acuzaţii de aci? ACUZATUL: Am fost in termeni buni cu Lăzărescu, cu Rolu şi în relaţii de colegialitate cu restul. PREŞEDINTELE: Ai făcut parte din grupul celor care colaborau cu Pogoneanu, Vişoianu, Niculescu Buzeşti? ACUZATUL: In sensul rechizitoriului nu, în sens amical da. PREŞEDINTELE: Recunoşti declaraţia dela dosar? ACUZATUL: Recunosc declaraţiile mele, însă nu însuşesc termenul de rechizitoriu: „Am dus tratative”. PREŞEDINTELE: In principiu, cîta recunoşti declaraţiile dela dosar? ACUZATUL: Le recunosc 91 «“ gentus! ie not comenta. I PREŞEDINTELE: Le comentăm noi şi ^ vor comenta Domnii acuzatori .' Ce cunoştinţă ai d-ta despre scoaterea unon „valiza p te camere şi numai In unele e«t* nepermisă intrarea. PROCURORUL: Când acuzatul ROIU a luat cunoştinţă de telegrame, ele erau cifrate sau descifrate? ACUZATUL Erau descifrate. PROCURORUL: Cina are calitatea să schimbe cifrul? ACUZATUL: Nu știu cine are calitatea ele a indica schimbarea cifrului,dar cred că directorul Cifrului. PROCURORUL: Supra cifrullat de OPRISAN, era o schimbare a cifrului? ACUZATUL: Nu schimbarea cifrului înseamnă pentru noi o schimbare a dicţionarului cifrat. In regulamentul de organizare al Ministerului nu scrie nimic cu privire la schimbarea cifrului. PROCURORUL: Dacă s-ar fi primit o telegramă cifrată, o putea schimba altcineva afară de acuzat? ACUZATUL: Numai cineva căruia acuzatul Oprițan i-ar fi Indicat acest mijloc PROCURORUL: Când i s’a indicat supracifrarea, i s'a spus în plin birou sau acuzatul a fost luat deoparte? ACUZATUL: Mi s’a spus în biroul mente din Ministerul Afacerilor Străine ? ACUZATUL: îmi amintesc că in toamna anului 1945, la o lună, două, după Înlocuirea noastră de la Direcţia Cabinetului, am părticinat la transportarea unor valize cu haine şi 2—3 casete mici sate portative, cu unele documente care le avea d. Pogoneanu în păstrare de la fostul sef nentru lucrări PREȘEDINTELE- Ai participat la scoaterea casetelor sale? ACUZATUL: Nu. Am asistat la transport, eram în maşină şi au venit cu valizele Şi am plecat acasă la d. Poconeanu. PREŞEDINTELE: Alte valize n’ai mai dat niciodată din Minister afară? Nici telegrame, nici conţinutul unor telegrame? Se duteau scoate, fără aprobarea Ministerului Afacerilor Străine, din Minister, documente care interesau existenţa Statului la un moment dat. ? ACUZATUL: Nu interesau existența Statului. — In acel moment încetaseră de mult de a interesa existenţ r Sântului. PREŞEDINTELE: Dar puteautoftcrixCr*. îrt Viitor... Directorului Adjunct al CLfrului. Mai erau colegii rnd. VLAD SCHELETTI. La dosar •'» semnalează chiar la declaraţia acuzatului OPRIŞAN. 1 PROCUROilUL: Dar el recunoaşte la dosar' că a fost tara deoparte şi 1 $‘a pus în vedere acest cifru. De ce încearcă să revie asupra declaratiei făcute? ACUZATUL.: Nu încerc să revin asupra acestei declaraţii. Am chemat ca martot pe SCHULETTI ca să arate circumstanţele in care mi s’a făcut aceastâ comunicare. L'am Întrebat de această supracifrare şi a spus că s‘ar putea ca în cursul tratativelor să fie vorba de chestiuni delicate care nu trebuesc să fie cunoscute de toată lumea. IV ar putea să se ceară doar demertea de comisia trimisă la Paris să semneze Tratatul de Pace, care ar cere anumite lucrări şi lămuriri de care nu trebue să ştie toată lumea. Aceasta este explicaţia dată şi pentru prea eventualitate s’a adăugat. PREŞEDINTELE: Suspend şedinţa. Şedinţa se suspendă la orele 6,50. Şedinţa se redeschide la orele 19.10. Altă întrebare la care poate că ai sa fii mai sincer. Ai cunoscut faptu că Grigore Niculescu-Buzeşti ducea tratative politice cu Hamilton Hali? ACUZATUL: Nu. PREŞEDINTELE: Nu ştii nimic. ACUZATUL: N’am văzut "Memorandum-u, nu ştiu de plan. nu ştiu absolut nimic. PREŞEDINTELE: Erai tn cercul car© s’a pîfawBat pn-îai .*®nu nerste mâini în epoca când confSsiunea de receptie a documentelor Palatokul, durpă plecarea Regelui Carol, a inventariat aceestă arhivă. Aceia care îmi a-eversise mie, asm restit*turiHko Palatului cu proces-usrkaS. Pres.: Dan celelalte do* comenta »streSe au rămas? Acuzatul: Le-am numerat. Care documente? Pres.: Toate celelalte dacaiméit©, afară de ceîe care zis» că le-aistreitet. Acuzatul: Aîtele nu maî erau. Pres.: Mu s’au dbrt#undeva, în păet3*DTsa cuiva? Acuzatul: Es» «an «wast im dc-oTtc* atîocuwsentsSor dela S4 Awiristst st e scrie fi ts’Estsst* vel©®*. fHu B©-a bbbi păstrat deoarece la wdine rîscttm să nu-î m®3 «n» dan cautea titra©** nevekeEsi*?. S..-s*rt dat unei cuncştiteţ© d-na Galeta AleKaredSfînj. Cred că acolo au fost gă-Pres.: fî-a mers,gf PcfiiOm mi sî ai sUstms d-trr f.’lîn îndemnul lui blaaveh'e t© d© nasapoariG dela ndnîster? Acuzatul: ^’îss puiea bîiftrefct!’’îţi la a cest termen, nn ©r*ce co* nu mi-l însu* şese. Pnr.SFDlNTZLV: Ne interesează faptul că nu fost scoase cHn Minis, totuşi lui Niculescu'Buzest! şi totuşi nu ştii nimic. ACUZATUL: Se poate vedea şi din declaraţia frate vl meu pe care am citit-o eri seară la dosar. PREŞEDINTELE: Acwatul lori Mocsony ie-a condus tn casa unor Agenţi străini5* ACUZATUL: Da. ACUZATULUI HM OEABETRESCU ACUZATUL: Şi mai puţin — Interesaseră în trecut. PREŞEDINTELE: Unde le-ati dus ? ! Acuamtnl: La PcgaR^aijii, Le-am pass acel© îa* erîîline. Ce iKtesTSa minfetarwa a fost d*strE3»»6*to sid mape si d© miss© ss da Ptrrartrseanta sî résztert serviciilor ressseistive, ß*-i arhSva îwî 23 August b’îsm cctîstifcîi cfstiâ dosare «3 ca czxr® pus smt yttăsîppf Mmsl arhiva PăoSâ a păsmao Sa Pogonessnu. Mai errs o pRiz t© d?il adsîva P©teftí5Í?Mfti|fer de unde nu trebuiau scoase. TRATATIVELE CU HAMILTON ȘI HALL TEXTUL CONVORBIRILOR PURTATE! DE CONDUCĂTOR 1! PJ.T. fif SFII AMERICANI. (Urmare din pagina I) Firmânia cu fuste aceste« treBiue să r,ibă o întinsă rețea siubterană. W. — Maî putem construi cugnunzeite tesStnică, cu un scop polît'c ce ar putea fi mărturisit (și care poate fi^transfermstă într-o orgappaţie ms.itară siabtorasia). Pentru casieri.foittiatvil«’ ar treSiîaî pentru aceasta să svam trei ccanâteteî a) lin comitet secreţi d) Un comitet p*iîs!*c și c) îin comitet ecsî3ife?r legat de primu). Acest plan pe care vî-l supunem are măreţie avanta.i tie a fi foarte suplu şi adaptabil oricăror împrejusrări in funcţiune de desvoltarea situaţiei Internaţionale. Documentul menţionează in încheiere numtătoarele: Chestiunile financiara au fost decssementea prezentate cu menţiunea că vor fi discutate ulterior”. MEMORANDUM (Acest document reprezintă propanerile lui Grigore Niculescu Buzeşti în numele Partidului Naţional Ţărănesc, în calitatea sa de împuternicit d lui Iuliu Staniu. Documentul a fost lăsat în păstrare lui Victor Rădulescu Peconeanu). Pornind de la constatarea că situaţia din România diferă complect de eceia din Polonia sau Iugoslavia, documentul arata necesitatea de a s® creia o aşa zisă mişcare de rezistenţă după condiţiile speciale din România. Documentul conţine apoi următoarele: „Prrtîdsle politice ®î® opoziţiei, cu m*tîc.s©eîe reduse ne care Ie au îa (Rsporitie, încearcă da!a d© a organiza o astfel de acţiune. Aceasta va fî însă maî mult decât limitată c!?n pateza mijloacelor foarte reduse care la stau in «llupoadila lcsr/ țymt tîclele po'SIt*©© ar putea fa ajutate oSsținâncî mijloaceSa pe care mi fce pe cedă actisaîments, această acţiune as putea stânge o Efwpno^re cons’j'dersîjtilă. Ar fi de aceia recomandabil pentru aceste partide politice de a primi mijloace suficienta pentru a da o desvoltare cât s© poate de largă acestei acţiuni. Pentru o eficacitate mai mare ar fi d® recomandat pentru partidei© naţional ţărănesc şi liberal de a prezenta o listă comună pentru alegeri La aceasta adaugăm acordul încheiat Intre ele şi partidul socialist care a decis să colaborez© cu celelalte partide politice. Avantagiul acestui sistem ar fi crearea de formaţiuni quasi-militare, care să fie desvoltate la o dată ulterioară când va sosi momentul final înatr'o mişcare de rezistenţă desăvârşită”. Iareforandum-ul reproeuuee apoi detaliile organizatorica cuprintse in minuta precedentă. Apoi are un capitol special despre probleme finea ciare, pe care-l reproducem mai jos: „Aspectul financiar al chestiune!: a) Pentru acţiunea internă, o sumă de aproximativ 60.090 medalii jubiliare de aur, ar fi necesare. Acestea s’ar putea foarte uşor bate in străinătate, în care caz va fi imposibil de a se stabili sursa fondurilor. Introducerea in ţară a unor sume masiva şi dese in lire sterline sau franci elveţieni s’ar observa imedat, dând o posibilitate excelentă pentru descoperirea sursei. La început, desigur, s’ar putea. Introduce sume mici in dolari sau franci elveţieni, dar numai pentru un scurt timp. Ipoteza confecţionării de lei în străinătate nu trebue luată la consideraţie, comportând prea multe riscuri. Această sumă va acoperi toate necesităţile în timpul perioadei electorale. Contribuţii ulterioare ar putea fi stabilite după necesităţi şi în legătură cu rezultatele acţiunii. b) Con Tlfeutiil© pentru funcţionarea Comitetului politic din străinătate sunt lăsate pentru o examinare ulterioară. Aceşti bani s’ar folosi în felul următor: aj Creiarea şi legăturile cu unităţile de apărare locale; b) A întreţine o reţea de agenţi însărcinaţi cu creearea de — şi legătura cu unităţile d© apărare susmenţionate, c) Informaţiuni strategica pascad) Asis offită juridică și medicală, e) Cumpărarea în România a unei cantităţi minime fie echipament necesitat, exclusiv arme de foc (gaze lacrimogene, rachete, bocanci, cos. vor fi examinate la o dată ulterioară). A) Cheltueli de drum şi mijloace pentru ageaţii secţiunii de informaţii a Comitetului militar. B) Activitate preliminară: a) Închirierea şi pregătirea de baze. b) supravegherea terenului, puncte de adunare, întâlniri, etc. C) Aprovizionarea bazelor. D) Pregătirea comunicaţiilor prin aemnsme, presum şi serviciilor de curieri interni şi externi. S’a convenit că nimic din aceşti becşi nu va fi întrebuinţat pentru nici un fel de propagandă d© partid, miei pentru întreţinerea personagiilor politice din străinătate, ci numai pentru creiarea organizaţiei susmenţionată. Se recomandă urgent, să se evite creiarea şi susfonarea organizaţiilor cor.curente. înăuntrul României Pentru a evita acest pericol, guvernul Statelor Unite este insistent mreat a lua contact cu Guvernul Britanic, pentru un acord în privința politicii comune în această chestiune”. Procesul conducătorilor fo- jfs- stului Partid Ha|icnal-Ţără- fUf 4 neso vine să pună ultima pe- S| S cete a oprobiului public pe- I st© unul din cele mai odioase acte de trădare de ţară cunoscute de poporul nostru. Desigur,, de vinovăţia elicei condusă de iuitu SVfenäu nisnem nu se îndoia la noi în ţară. Socotim că totuşi nssnent nu-şi putuse imagina degradarea morală şi rsoroissi în care această clică reuşise să coboara, din g ură faţă de regimul democrat şi faţă ,de afirmarea drepturilor populare. Desvăluirile făcute, in acest sens, la proces sunt de aceea cu adevăr o! senzaţionale. We asta referi deocamdată numai la eSansă docu'mente discutat© în şedinţa de cri. Este vorba da notele stenografiae lust© la convorbirea dintre Grigore Rîculescu- Buşeşti şi doi reprezentanţi ai servi cîbsSmî de spionaj american şi de suemorundumul presentst da acelaş trădător, în numele Partidului Mafiota! țărănesc, guvernului amari Din aceste documente, găsite Sa a cusaţa, reese cât se poate de limpede caracterul acţiunii desfăşurată d® partidul lui EVraniu, partid care vroia să apară drept „purtător al ideii naţionale”. „In numele ideii naţionale”, conducătorii fostului P. P. Ţ., se puneau în legătură cu serviciul d® spionaj al unei puteri străine, lusndu-şi angajamentul de a furniza informaţii cu caracter militar. „In numele ideii naţionale”, conducătorii fostului P. N. Ţ. organizau o mişcare subversivă, armată, care urma să provoace războiul civil în ţară după indicapile serviciului de spionaj amintit. „In numele ideii naţionale”, conducătorii fostului P. M. T-J cereau ca în comitetul de conducere al întregsî aefîiimî subversive sa între tres ro* mâni şî un reprezentant al uneî pu-* teri străine, care să dea d rect»vela acţiunii polâtîc© şi mâSstare. „In numele ideii naţionale”, conducătorii fostului P. N. "f., cereau^să fie subvesiţîonaţî cu dolari, franci elveţieni şî 6®.000 medalii jubiliare de aur, pentru procurarea de armament, acţiuni da corupţi© şi trădare în ssîîerîor, ete., punându-se, în felul acesta, în serviciul plătit al străinătăţii. „In numele ideii naţionale”, condu-* caters5 fostului P. M. T-i cereau intervenţia politică şi mslâtară a unor jmterî sts’ăsste an vâara internă a ţării şi în vederea sabotării poziţiei internă-' ţîosaale a Românâeî. „In numele ideii naţionale”, conducătorii fostului P. W. T*» cereau declanşarea unui nou război mondial. Iată numai câteva din mârşăvliîe la care coborâseră o seri© da pretinşi oameni politici, transformaţi într’un viespar de trădători şi spioni calificaţi. Faptul că cei mai mulţi dintre acuzaţi îşi recunosc astăzi vina şi mărturisesc caracterul dezastruos pentru ţară şi acţiufilii la care au participat, nu poate şterge de pe fruntea lor noroul trădării d© Neam. „ROMANIA LIBERĂ” Formalități pentru transportul alimentelor (Urmare din pag._La)_ transportat numai pe baza fişelor tip trec sport eliberate de Oficial Industrial al uleiurilor vegetale. ULEIUL ŢĂRĂNESC este liber la transport pentru cumpărători şi pentru producătorii cari şi-au predat cota obligatorie. BOVINELE, PORCINELE ŞI OVINELE VII, precum şi carnea se pot transporta numai cu fişa de transport vizate de Camera Agricolă prin serviciul veterinar şi eliberat® de Oficiul Economic Judeţean. Până la 15 Noembrie 1957, este necesară şi o autorizaţie specială eliberată de Ministerul Industriei şi Comerţului. Consumatorii îndividuali - domiciliaţi în Municipii şi comune urbana, au dreptul să cumpere direct dil la producător şi să transporte fără mici o mentalitate un porc viu ne care-i pot creşte pentru gospodăriile lor. PEŞTELE PROASPĂT ŞI SĂRAT se transportă numai de către Inooop, ecop. Victoria din Bucureşti, coop. Delfinul şi coop. Victoria Deltei din Tulcea pe bază de eliberaţi da millistexritradustrial şi Comerţului. Morunul, aisetra, cega, viza, păstruga şi icrele de orice fel, sarai libure la cumpărare şi transport. * SEMINŢELE OLEAGINOASE (floarea soarelui, rapiţă, etc.) pot fi transportate de producători la interiorul judeţului, de la producători la presă sau direct la INCOOP pe baza unei adeverinţe de producător, eliberată de primăria comunei. PORUMB ŞI MĂLAI: orice cetăţean pentru consumul gospodăriei proprii poate transporta 69 kgr. porumb sau mălai de fiecare persoană, iar cei cere du porci câte 190 kgr. im plus pantru fiecare porc pe baza unei autorizaţii de cumpărare eliberată de primăria comunei fa car® locueşte cumpărătorul şi vizată de primăria comunei în care s’a făcut cumpărarea. & CONSERVE DE LEGUME ȘI CARNE: transportul acestor produse dela fabricile din Capitală pentru locuitorii din Capitală se va face pe baza unei facturi legala pe care se va certifica de fabricant că se livrează din cota liberă. Acela« regim «a va aplica pentru Ptmagrifurii efectuate din fabricile din provincie pentru locuitorii din regiunea respectivă. Transporturile din Capitală în provincie şi tavers se vor face pe bază de autorizaţie eliberată de ministerul Industriei şi Comerţului Direcţia produselor animale. Transportul conservelor blocate în fabrică (cotă dirijată) vor trebui să fie însoţite de asemeni de autorizaţie liberată d© Ministerul Industriei şi Comerţului Direcţia produselor animale. Făina albă sau cernută, pastele făinoase şi biscuiţii precum şi fabricatele din făinuri (conturi, chifle, covrigi, produse de cofetărie, simigerie, plămâlnărie) sunt complect interzise la transport și vânzare. * Documentele ce însoțesc transporturile sunt valabile până la data expirărei termenului înscris nevie de autoritatea emitentă și numai per tin cantitățile Înscrise în documente. Documentele prezentate după constatarea IlegaUM“* vor fi luata atare o ilegalii * ş. î (Urmare dinjpag. l-a) ţărănesc cu agenţiei unor puteri streine. in sală e linişte. Publicul urmăreşte atent. Avocaţii notează. Doi corespondenţi americani par nemulţumiţi. Se interoghează asupra participării d-le Brătianu şi Titel Petrescu la organizarea complotului în streinătate, cei doi semnând alături de acuzatul Maniu mandatul pentru Niculescu Buzeşti, interogatoriul continuă. Urmărindu-se stabilirea motivelor care au determinat fuga din ţară — odată cu Vişoianu — a secretarei stenodactilografe Ioana Bujoiu, se descoperă — şi amănuntul produce impresiei că Ioana Bujoiu, a fost trimisă peste graniţă DIN DORINŢA SERVICIULUI DE SPIONAJ AMERICAN de a înlătura aceste personagii CA UNELE CE ŞTIAU PREA MULTE. După interogarea acuzatului Radu Niculescu-Buzeşti urmează Ion de Mocsony Styrcea. Fostul mareşal al Palatului surprinde dela primele cuvinte prin dificultatea cu care se exprimă în limba română. De altfel acuzatul Styrcea nu-şi aminteşte bine data şi locul naşterii: crede că s’a născut „într’un castel”. După ce dă amănunte asupra întâlnirilor cu reprezentanţii spionajului american, acuzatul arată că Maniu inunda cancelariile cu memorii şi cereri de intervenţie, dar că nu izbutise să dea satisfacţie celor care aşteptau dein el crearea linei situaţii interne încordate care să permită o „intervenţie eficace”. Revenind la stăruinţele depuse de [ reprezentanţii serviciului de spionaj al Statelor Unite de a indepărta pe cei prea iniţiaţi, acuzatul Styrcea relatează că a fost insistent sfătuit să treacă graniţa; la refuzul lui i s’a oferit otravă in vederea unei eventuale arestări şi a cum nu s’a arătat prea dispus să folosească această ultimă soluţie —i s’a atras atenţia că, fiind la curent cu prea multe aspecte ale tratativelor, S’AR PUTEA CA ALTII SA SE GASEASCA IN NEPLĂCUTĂ OBLIGAŢIE DE A-L SUPRIMA FARA CONSIMŢĂMÂNTUL LUI. * In şedinţa de după amiază a început interogarea fostelor „vedeta” ale partidului naţional-ţărănesc. Primul este audiat acuzatul Niculae Penescu, fostul secretar general al partidului naţional-ţărănesc, care a apărut în boxă fără a mai avea servieta cu care venise în prima zi. Din depoziţie s’a văzut că nici n’avea nevoie de materialul din servietă pentru a descrie rolul nefast al lui Iuliu Maniu în conducerea partidului naţional-ţărănesc şi a da amănunte asupra legăturilor acestuia cu ■ reprezentanţii misiunilor anglo - americane. După ce arată că Maniu este principalul vinovat în fixarea defectuoasă a liniei partidului după 23 August, „de care este însă în egală măsură răspunzătoare întreaga conducere”, acuzatul Penescu a încercat să reducă rolul său de secretar general ca fiind unul decorativ, susţinând că nu ar fi fost pus în curent cu anumite acţiuni cu caracter conspirativ. Recunoscând că Maniu a căutat, să adune în partid cât mai multe, elemente legionare şi fasciste, impunând sprijinirea fostului general Rădescu şi fixând apoi o atitudine potrivnică reformei agrare, acuzatul a arătat că, fără consultarea forurilor statutare, fostul preşedinte a hotărît a doua zi după alegerile de la 10 Noembrie 1946 neparticiparea derutaţilor naţional-ţărănişti la lucrările parlamentului. Penescu l-a prezentat pe Maniu ca pe „un dictator cu mănuşi pe mâini şi zâmbetul pe buze”. Se contrazice apoi în ceea ce priveşte încercarea de fugă, afirmând că n’ar fi plecat niciodată fără ordinul lui Maniu, dar amintind — câteva minute mai târziu, cum își plănuise încă din timp instalarea sa la Paris. Publicarea stenogramei interoga* toriului lui Penescu va fi edifica* toare pentru fixarea rolului princi* pal al lui Maniu în organizarea complotului şi a încercărei de fugă de la Tămădău. Urmează interogarea lui N. Lagrandino, fostul director al „Dreptăţii”, care a recunoscut de la început că Maniu imprima linia antidemocratică a oficiosului partidului. ILIE LAZAR, fostul comandant al gărzilor Juli Maniu” dă apoi unele amănunte asupra întâlnirilor, sale cu unii reprezentanţi ai misiunilor străine şi cu cei implicaţi în procesele organizaţiilor teroriste». Atât Carandino cât şi Ilie Lazan au descris pe larg cum Iuliu Maniu a organizat plecarea grupului dela Tămădău, în cele mai mici armănunte, cu întărrri in noaptea de. 13 Iulie la capătul liniei de tramvai 14 şi fixarea primei escale în Turcia, unde urma să primească ajutoare pentru continuarea drumului. . . Ultimul acuzat interogat aseară, în şedinţa care s’a prelungit până la orele 11, a fost Ion Mihalache, care după ce a vorbit despre organizarea secţiei militare a partidului a recunoscut că a plănuit sa fugă în străinătate■ încă înainte de încercarea de la Tămădău. Mihalache a arătat că din Turcia urmărea să ajungă în Elveţia unde să se întâlnească cu Gafencu, Niculescu-Buzeşti, şi Vişoianu destinaţia finală fiind Statele Unite. Fostul vicepreşedinte al partidului naţional-ţărănesc a recunoscut că NOTA ACHESON a fost provocată de Maniu, recunoscând deasemeni întrevederile sale cu unii reprezentanţi şi ofiţeri dir., misiunile, anglo-americane. _ SSeneffr&rttia acestor ian terofsatea1?* ©©rastru© —• fără' îndoială — unul dirt cele maî revelatorii document© al© acestui proces. (Texte1 «oare la numărul «utori. )