România Liberă, decembrie 1947 (Anul 5, nr. 1012-1018)
1947-12-02 / nr. 1012
Jj SINGUR RECIBL dat de primii ncsijpî FLORIA CAPSALlh | |\ VIOLETTE TAYLO PRLVSTEANU, TRp. La pian Florin® Dumcinica 7 Dec, la dimineaţa« Bilele Iassssa I calea 'VSctcrîeî. dtmi calea mmm de dan, Potagonişti dansului: iTIŢA DUMITRESCU, N. BAZACA, ANAIDA CHECAIS. Oi» H § swSSvqlHisbi Teatrul SAVOY ora 10.30 . p . v. cassa Teatrului Savoy și Ag. Scala, AL 'MM RADETI CU LACREMI ■& Zilnic ora 5 . ... EMILÎ POPESCU, SI HORIA SERBANESCU ALDAREdeBANI TEATRUL NOSTRU MtAiacaviims' ULTIMA Zik MAINE4 ..LILI Arm,” TEfiTrarmi ftR -14.30 M&mS PROGRAM NOU LA r,: __ LE VISITI rsrui'PEffTBe fl REBBIUTflf-IW,, ^ IDOL’/ ?fed- ■tWEsnc-i-m AZI PREMIERA POLITISTA DE MARE SENZATIE Azi matineu de la ora 9 dim. . . fe.J ' \ZJ/ Ui \„v .”^..... m• ARTĂ Am asistat zilele trecute la un spectacol. Se reprezenta o piesă americană din acelea care poartă pecetea fals imprimată a inofensivului. O piesă în care tot ceea ce se întâmplă, este absolut inofesiv, un conflict dramatic aşişderea, o piesă despre care mulţi erau tentaţi nu numai să o considere inofensivă, ba chiar să susţină că piesa... serveşte. Dacă prima impresie ar putea să conducă uşor la astfel de concluzii pripite, este mai greu poate să înlături coaja artistică a spectacolului în care a fost învelită piesa, pentru a-i putea sesiza inofensivitatea ofensivă. John Van Drutten, căci despre el este vorba, nu este primul dramaturg american care intenţionează în lucrările sale o poetizare a banalului. Au făcut-o şi Thorton Wilder, şi Clifford Odets şi alţii. Iar noi nu împotriva acestei intenţiuni ne vom ridica. Dimpotrivă. In măsura în care acest lucru se efectuiază în opera de artă cu scopul de a dezvălui lectorului sau spectatorului amănuntele intime ale vieţii, care trec neobservate din cauza ritmului ei, şi le poate valorifica pentru omul care n’a avut timpii sau posibilitatea să se oprească pripra fiecarui amănunt,, asupra fiecăruielement de viaţă" cere conţine în el ascuns grăuntele de poezie, în măsura în care Cinistiui scoate la iveală acest grăunte al vieţii pentru a-l dărui acelora care nu l-au cunoscut, dar şi pentru a arăta în acelaş timp de ce nu l-au cunoscut, faptul în sine nu că este numai inofensiv ci el serveşte cu adevărat, depăşeşte grautatea actului fri "sine,* tteVe-' hind stimulent şi dinamizator. Este tocmai ceea ce nu face John Van Drutten, spre deosebire de Clifford Odets, de pildă. Este de altfel cea ce caracterizează o întreagă literatură americană care sub această formă directă, cu corespondenţe multiple sufleteşti, — totuşi, se opreşte în mod conştient şi voluntar acolo, unde ar trebui ■să înceapă atitudinea. Totuşi atitudinea există, dar preconcepută. Atitudinea există, dar nu în lumea eroilor operei ci în intenţiunile autorului ei. Prezentând viaţa ca o scurgere implacabilă de mici evenimente, linele cu farmec altele desagreabile, prezetând oamenii supuşi acestui implacabil, fără nici o intenţie de a încerca o schimbare a condiţiei de existenţă, mulţumiţi de muţimea şi inferioritatea lor considerând acest lucru ca pe ceva normal şi intransformabil. Van Drutten nu este un simplu scriitor care vrea să potenţeze viaţa banalului cotidian prin extragerea poeticului, ascuns în spatele conformismului, ci el se face apologetul unei întregi ideologii pe care noi vom numi-o dintr’odată, fără menajamente, decadentistă şi reacţionara. Este vorba de acea ideologie nefastă care stă astăzi la baza producţiei cinematografice, literare, plastice, artistice în general, care serveşte într’o amploare nu uşor sesizabilă lupta grea dintre cele două lumi americane, a trusturilor şi a mulţimii, fiind bineînţeles în slujba trusturilor şi nu a masselor. Sub această formă abilă prea ades întrebuinţată, se încearcă o anihilare a combativităţii, se încearcă masacrarea unei lumi a profiturilor imense desvăluind un colţ poetizat al vieţii de mizerie a mulţimilor. Scopul urmărit este îndepărtarea atenţiei de la marile probleme de viaţa, crearea unei resemnări faţă de condiţia de existenţă impusă şi escamotarea prezenţei factorilor strivitori care o impun. Piesa lui Van Drutten face parte din acea literatură înşelătoare şi periculoasă, căci ea se face ecoul intereselor acelui lagăr care omoară tocmai poezia vieţii prin subjugare, prin înfrângerea omului. Şi nu exagerăm deloc atunci când spunem că astfel de scriitori ca Van Drutten sunt auxiliarii mercenari ai ultimilor dar periculoşilor reprezentanți ai imperialismului. Senslon Alter eseu INOFENSIVA Om ce... am mat Marţi, 2 Decembrie, ora 15 are loc la Teatrul Municipal primul spectacol pentru artişti organizat...joie , săptămânal] ‘‘S&toit *|fcă âjlîtt$s«3isti niciodată” de O. B. Shaw. Pornind de la premiza că actorii sunt împiedicaţi prin natura muncii lor săurmărească, spectacolele celorlalte teatre" — care joacă la aceeași oră — „Rampa“ organizează în fiecare Marți după amiază un spectacol pentru actori. biscuţiileqpt0fli®ip*8r® i«wi urma fiMăriir sp ectacol; ’ 'Voit Tio'înpl'edlfâ îif mod fericit aceste reprezentafii seminarii pentru organizarea cărora „Rampa“ merită felicitări "! A a reapărut în unele date reclama scabrosului roman (?!) „Paiaţe“ al cunoscutului scormonitor de intimităţi Neagu Rădulescu. De aşa numita carte ne-am ocupat la momentul oportun. Socotim astăzi însă că este cazul să atragem atenţia asupra reclamei care prezintă maldărul de pornografie tipărită drept „Satira burgheziei româneşti Dacă n’o să se găsească, nimeni care să-l pună la punct pe prea îndrăzneţul autor al „soldatului neaţă“, să nu ne mirăm dacă mâine îşi va înveli maculatura în banderole indicând: „o carte pentru progresul teatrului românesc“I I j'ÎGtu*« iuitoî&M ni' .oase*K»f /JS. catese". Am văzut-o şi ne pare rău. Ne pare rău pentru seara noastră pierdută, pentru lipsa de discernământ şi preocuparea artistică de care dă dovadă un artist tânăr şi talentat ca d. Marcel Anghelescu, ne pare rău că d. V Maximilian dă girul său unui spectacol o, I «4s»quiénÉffé*u toate eforturile care se fac \x nentru limpezirea climatului nostru spiritual şi pentru orientarea culturii româneşti spre valori pozitive, se mai găsesc destule organe de presă, care mai cultivă totuşi, confuzia, elogiul unor ijuipiiuni potrivpice progresului, stijana. (Dentarji) unele doctrine, obscurantiste, în sfârşit, încurajarea unor producţii literare maladive factice, gratuite. * La editura ,Casia Şcoalelor” a apărut recent o nouă lucrare d-lui Andrei Tudor intituijlată „Moscova, reportaj din metroiSOiPala lumii noui”. Cartea este o prezentare vie și luminoasă, a impresiilor culese de autori dintr’o călătorie întreprinsă în capitala U. R. S. S. AZI MATINEU LA ORA 9 DIMINEAȚA CORNELIA TEODOSIU — PUIU SERBU — DENISE VRANCEA — BIMBOLMARCULESCU IULIANA SYM— TAXTZY GRIGORIU VIOLETTE TAYLOR N. BAZACA şî N. GARDESCU SAVOY Seara i 7,30 — Matfcieu i 3,30 Cântă, râd şi danse axă în nemuritoarea operetă FARMECUL UNUI VALS Dir. get*, a spectacoluluit GEORGR UAL sté I A ■life:-fcit■%■jt .\ ;'":?v■■■■'. ,v. : . :. ■ •■..■ ROMÂNIA LIBERĂ1 Ritz: „Amiralul Nahimov^ Filmul de la „Ritz”, care transpune pe ecran o pagină glorioasă din lupta omului rus, pentru apărarea patriei sale — victoria navală de la Sinope și apărarea Sebastopolului, în timpul războiului Crimeii — duce, aproape inevitabil, gândul spectatorului înspre alte aspecte ale cinematografiei contimporane, ilustrate astăzi în primul rând de producţiile americane şi engleze. Paralelase impune şi concluziile apar cu uşurinţă. In timp ce studiourile angloamericane ne-au deprins cu o producţie uniformă, de filme plate şi lipsite de semnificaţie, pure virtuozităţi de imagini în care manechine elegante îşi agită în mod absurd silueta, cinematografia sovietică păşeşte mereu înainte în câmpul realizărilor artistice, mărturisind deopotrivă, un progres conţinu şi în ceea ce priveşte desăvârşirea tehnică, dar mai ales în ceeace priveşte adâncirea din ce în ce mai mare , a semnificaţiilor omeneşti. Este clar, şi cazul este admirabil ilustrat de filmul „Amiralul Nahimov", că la vizionarea unei opere cinematografice sovietice — cum este în mod special cazul de faţă — spectatorul îşi dublează emoţiile estetice cu un simţământ de admiraţie şi entuziasm faţă de sensurile etice ale personagiului şi ale conflictului. In cazul filmului prezentat de cinematograful Ritz, ceea ce entuziasmează pe planul semnificaţiei, este: exaltarea, în persoana amiralului Nahimov, a curajului, a dispreţului de moarte, a dragostei de patrie şi a sitarului dreptăţii care sunt virtuţile cele mai frumoase ale omului sovietic dar care în acelaş timp, şi în cadrul aceluia, certificativ sunt virtuţile omului în general. Şi dacă cei mai rafinaţi amatori ai cinematografului, vor trebui s& admită că „Amiralul Nahimov” re* prezintă în acelaşi timp, o admiratibilă şi pură pagină de cinemato* graf, un adevărat festin de ima* gini şi de mişcare, aceasta nu poate fi datorită decât strânsei legături, care există— şi trebue să eseistei, — între forma şi conţinutul unei opere artistice. Mesagiul , eroic, pe care ni-l transmite ..Amiralul Nahimov este exprimat adecvat de stilul ciinematografic a lui Pudovkin, stil inspirat din realismul artei sovietice în genere obiectivul se opreţşte asupra celor mai mărunte detenţii ale realităţii, atrăgându-le semnificaţia şi integrând pe om în mediul natural din care face parte.. Spre deosebire de universul ah-*,stract al filmului american contempr poran, Pudovkin ne oferă un univers plin,complex ca însăşi viaţa. Aici îşi găsesc loc splendide peisa* gii şi scene magnifice de bătăndjj (de un dinamism care lasă mult în urpiă „Gunga-Din” sau „Brigolida 42”) ca şi mărunte scene dinn viaţa Cotidiană: corvoada marinari*', lor spălând puntea sau odihna ma*r, rinarilor după ziua de muncă. Detaliul, este însă totdeauna plin de semnificaţie. Pudovkin ştie că o mână care se strânge nervos, foto* grafiată în prim plan, poate expri* ma mai intens frământarea sufle* beased, decât o tiradă vibrantă in* tovărăşită de gesturi mari. Să mai adăugăm că seen,ele dă massă sunt conduse cu o deosebită abilitate, dealtfel specifică producțiilor cinematografice sovietice și că un decupaj adecvat imprimă filmului un ritm de un admirabil dinamism. # Interpretul principal al filmului creează un personagiu pe care, cu greu spectatorii îl vor putea uita, după cum greu vor putea să uită, acest film în întregime, care me*rită a fi vizionat ca unul din cele mai bune producţii. din actuale stagiune cinematografică. M. Ghîntou 1 * “ • • • m m m m m mmm <m m m mm m . m m m m *'■ m ‘m m a rn'm.m' «" «?. m‘ m CRONICA FILMULUI AU APĂRUT URMĂTOARELE CĂRŢI KARL MARX: „Mizeria Filosofiei” P. C R. L. TOLSTOI: „Război şi pace” Cartea Rusă. A. A. JDANOV: „In jurul lucrării lui G. I. Alexandrov”, P. C. R. HENRI WALLON: „Clausfr. franceză în ultimul deceniu” Ed. Ins, Rom. de Cultură Universală. G. PLEKHANOV: „Contribuţii la istoria materialismului” Ed. P. C. R. I .. (ALB): „Istoria războiului civil” Volumul II Ed. P. C. R. L. RAUŢU: „România factor activ al luptei antiimperialiste“ Ed. P. C. R. - L CONST. MURGESCU: „Industria grea pivot de reconstrucţie al României”, Ed. Eminescu. B. ZAHARESCU: „Curs elementar de economie politică” Ed. Eu ropolis. i 7,30: Radio jurnal; 7,45: Buletinurile Ştiri în limba rusă; 7’50: Publicitate; 7’53: Muzica dimineţii; 8,15: Continuarea muzicii de dimineaţă; 8,45: Ora copiilor; 9’45: Transmisiunea slujbei religioase de la Biserica Kreţulescu; Il’60: Transmisiune de la Ateneul Român — Concertul simfonic al Orchestrei Filarmonica: 13’00: Cotele apelor Dunării. Publicitate; Ora satului; 13’55: Publicitate; 14’00: Radio jurnal; 14’17: Revista presei; 14’22: Publicitate; 14’27: Ora veselă de N Stroe; 14’57: Publicitate; 15’02: Buletinul meteorologic; 15’05 Rezumatul programului de a doua zi; 1510: Muzică uşoară; 1515: Transmisiunea matchului de football CFR — Bucureşti — ITA Arad; 1615: Orchestra Nicu Stănescu; 17’00: Ora sindicală; 17’30: Varietăţi sovietice; 18’00: Orchestra Electrecord 19.00: Ansamblul Theodor Sibiceaniu; 19.30: Radio jurnal; 19’45: Universitatea radio — Ciclul de la o epocă la alta. De la sclavagism la feudalism de prof. Daicovici; 19.55: Buletin sportiv; 20’00: Corul Carmen dirij de prof . Ktrescu; 20.30: Ora femeii; 20.50: Mic concert simfonic; 21’05: Veria Niki Cucu — canto; 21.20: Cronica externă de George Ivaiscu; 21.35: Constantin Bobescu — vioară; 22.00: Radio jurnal — 22.15: Buletinul de știri în limba rusă; 22.20: Buletin sportiv; 22.32: Publicitate 22.36: Seară de dans; 23.30: Radio jurnal; 23.35: Seară de dans; 23.50: Muzică românească; 24.00: închiderea emisiunii. ROMÂNIA LIBERA 12.00: Muzică românească; 11.08: Buletin informativ; 12.10: Muzică uşoară; 12.20: Actualităţi la microfon; 12.24: Muzică românească; 12.30: Buletin de iftrt; 12.40: Etfefdl tigorăţ 12.60: Pe toate pentru toţi; 12.55: Muzică de prânz 13.00: Speculii din presă; 13.05: Forma-' ţia de muzică ritmică Teodor Sibiceanu; 13.20: Ora copiilor; 13.30: Formaţia de muzică ritmică Teodor Sibiceanu; 13.40: Buletin de ştiri; 13 50: Formaţia de muzică ritmică Teodor Sibiceanu; 14.00: Ştiri şi fapte din toate colţurile lumii; 14.05: Niculiţă Teodor Intermezzo Duminical; 14.25: închiderea emisiunii; 18.30: Cântă Mara Milton, acompaniată la pian de Mălînescu; 18.45: Cronica dramatică de Simion Alterescu; 18.54: Chansonette francez©; 19.05: Iazuri sovietice; 19.13: Ştiri sportive; 19.17: Muzică românească; 19 20: Buletin de ştiri; EMISIUNI PENTRU STRĂINĂTATE 19.20: Deschiderea emisiunii în limba rusă; Buletin de ştiri; Harry Brauner muzica compozitorilor români; 20.00: Deschiderea emisiunii în limba franceză; Buletin de ştiri; Harry Brauner; Muzica compozitorilor români; 20.30: Dwge&liderea emisiunii în limba engleză; Buletin de știri; Harry Brauner; Muzica compozitorilor români; 21.00: Inchi-dores emisiunii. - Pentru săptămâna viitoare VĂ REGHAtaSAM URMĂTOARELE SPECTACOLE teatre NAŢIONAL SF. SAVA: „Tânăra gardă”, „Nunta din Pe-rugia”, „Ruy-Blas”, „Gaiţele”. NAŢIONAL-STUDIO: „Inspectorul de poliţie”, „Nopţile mâniei”. NAŢIONAL-COMEDIA: „Cheatiunea rusă*. C. G. M.LIPSCANI: „Cântecul muncii”. I MUNICIPAL: „Nu se știe niciodată”. ATLANTIC: „Coadă la S”.