România Liberă, octombrie 1948 (Anul 6, Nr. 1262-1288)

1948-10-14 / nr. 1273

r y \ ­»Data examenuultsi de admitere în învățământ»l superior. —­Fermele de stat, în fruntea campaniei de însă­­mânțări. In pagina 5-a — Organele silviss din toata țara s'au angajat Svortul demisiei lui Ciang- Kai Shek a produs o scă­dere vertiginoasă a mo­nedei chineze. In pagina 3-a în întreceri socialiste. — Prima serie de elevi ai școlilor de maeștri sosi­­dori și mineri a absolvit cursurile. In pagina 8-a IsSîîj citirea unui val de greve Rufz esse iminentam HAMBURG, 13 (Rador).— ASSO­CIATED PRESS transmite: Hanz Boeckler, președintele Fede­rației Sindicale din Germania occi­dentală, a anunțat că isbucnirea u­­nui val de greve neoficiale în între­prinderile din Germania de Vest, este iminentă. Boeckler a $pus di­­n rândurile celor­­ 560.000 de mu­ncî­­tori metalurgiști din Ruhr, nemulțu­­mirile­ cresc în fiecare zi, MOL I ¥ Rr. 1273 1/ 1 - r­a­­­i­­­l Taxa de franjare alărîtă tn numerar CA WHWtraif^BMlWnB P, T. TH 108.828, 88 Septembrie 1944. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Str. Const. Mille 5­7­9 Cent. tel. 6.34.93, 6.34.94, 6.34.95 Gont Cec poștal Nr. 7796 ABONAMENTE* t lung sei 120 SALARIAȚI ȘI STUDENȚI. ? U„ - , X I *»« w iofi 8 PAGINI 4 LEI J«i H »*■>"*»•<» încep la 1 și 15 ale lui.fi Autorități, Instituții: Loc. „ 3066 Firm@ individual ® lei 2000 REDACTOR RESPONSABIL: NICULAE BELLU Introducerea­ studiului materialismului dialectic și istoric. In învățământul superior R­evista „STUDII“ a publicat în ultimul său număr, „Pro­­gramul cursului de materia­lism dialectic și materialism is­toric pentru învățământul supe­rior pe anul 1948—1949“. Acest program are un caracter pro­vizoriu, în sensul că predarea lui ca obiect de studiu se va face în cursul anului universitar 1848— 1949, potrivit cu hotărîrile pe care le va lua Ministerul învățămân­tului Public în cadrul reformei în­vățământului superior, urmând ca el să­ie complectat și definitivat ulterior pentru catedrele speciale ce vor lua ființă. Introducerea studiului materia­­lismului dialectic și a materialis­mului istoric în facultățile noastre are o semnificație revoluționară pentru învățământul românesc. Ea se datorește luptei dusă de clasa muncitoare, condusă de Partidul Muncitoresc Român, și se înca­drează în opera de adaptare a în­vățământului de toate gradele, la condițiile noilor realități din țara noastră. Ea este o consecință a ne­cesității de a orienta întreaga noa­stră știință, pe drumul luminos al marxism-leninismului, singura i­­deologie care a dat o explicație științifică naturii și societății, sin­­gura metodă de gândire care a pus la­ dispoziția omenirii cunoașterea (Continuare în pag. 6-a, col. 3—5) Pity* y«­­ X­k­A • / J­A íw­a. .* 1 N­­­unsv>.îîsî­r ?. CINEMATOGRAFUL «MIXIM GORKI» filele acestea se va deschide în s­pitală un nou cinematograf de premieră, stuat peste drum de palatul SAR de Telefoane. Noul cinematograf se va ■ [UNK]nimi «Maxim Gorki» și va d-admini­stra de CinextHm.­Sala­ este una din cele mai elegante din Capitală, înzestrată cu o acustică desăvârșită, și aparate mo­derne. Premiera de inaugurare va fi marele film sovietic «Alexandru Matro­sov». In clișeu, haloul cinematografului. !ll!!i!l!ilíll!l!l!!Illi!!IIIIIHIIj!l!lllllj!l!llll!l!lil!ll!!ii!!IRII!!llli!l!!l!!i!!!!llíll!!!l!!iin!l!il!i!!!!l!!II!fflll|j!llí{ltWliy Adoptarea propunerilor sovietice ar contrib­ui la stabilirea păcii și securității în întreaga lume A DECLARAT A­. I. VÂȘINSKI, IN DISCURS­UL ȚINUT IN FAȚA COMITETULUI politic al O­N­U PARIS, 13 (Rador). — TASS transmite rezumatul discursului ținut de d. A. I. Vâșinski, șeful delegației sovietice, în ședința din seara zilei de 12 Octombrie s comitetului No. 1 al Adunării Generale ONU. In acest discurs, d-sa a făcut bilanțul rezultatelor discuției cu privire la propunerile sovietice de a se interzice arma atomică, de a se reduce cu o treime ar­mamentele celor cinci mari pu­teri în termen de un an și de a se institui un organism interna­țional care să supravegheze apli­carea acestor măsuri. D­in discursul său, șeful delegației so­vietice a arătat că și în această chestiu­ne pot fi deosebite două grupuri de sta­te. Un­ grup de state luptă cu consec­vență pentru pacea și securitatea popoa­relor, depunând toate eforturile pentru a asigura adoptarea unor hotărîri care să constitue un prim pas spre înlătura­rea primejdiei unui nou război, un prim pas pe calea­ consolidării păcii. Un alt grup de puteri continuă să acționeze pe linia care se caracterizează prin lupta cu orice preț pentru a se împiedica in­terzicerea armei atomice și reducerea armamentelor și forțelor armate, cel pu­țin ale celor cinci mari puteri. D. Vîșinski a subliniat­­ că această cam­panie împotriva propunerilor sovietice este condusă, așa cum s’a întâmplat în multe cazuri asemănătoare, de reprezen­tanții­­ Statelor Unite, fiarei Britanii ■și­ Franței care folosesc toate mijloacele posibile de calomniere a atitudinii dele­gației sovietice pentru a submina în fe­lul acesta încrederea în propunerile U­­niunii Sovietice. În discursul său, șeful delegației so­vietice a demascat manevrele adversa­rilor propunerilor sovietice și a demon­strat cât de lipsită de orice temei este toată campania întreprinsă de aceștia în Adunarea Generală. Ocupându-se de eforturile făcute de reprezentanții puterilor occidentale și în special de d. Bevin pentru a prezenta lucrurile ca și cum o colaborare pașnică între aceste puteri și Uniunea Sovietică ar fi împiedecată de deosebirea dintre sistemele lor politice, d. Vîșinski a rea­mintit că această deosebire nu­ a împie­decat formarea în timpul războiului a unei coaliții între Uniunea Sovietică. (Continuare în pag. S­^­X col. 4—?) NORMELE DE COLECTARE A PORUMBULUI Instrucțiunile Comisiunii «de Sfat pentru selectarea cerealelor. - Obligațiile producătorilor .-Categoriile scutite de a preda com­.-Îndatoririle comisianiilor județene de plasă și comunale Prin * Decizia Consiliului de Miniștri, Comisiunea de Stat pentru colectarea cerealelor a fost însărcinata cu organizarea și conducerea operațiunii de co­­lectarea porumbului In ședința ținută în cursul săp­tămânii trecute, Comisiunea de Stat pentru colectarea cerealelor a aprobat și transmis tuturor comisiilor județene următoarele instrucțiuni, referitoare la mo­dul de colectare al porumbului. Realizarea planurilor locale și executarea operațiunilor revin comisiunilor județene, de plasă și comunale care rămân să func­ționeze în continuare în aceiași organizare și cu aceleași atribu­­țiuni ce au fost arătate în in­strucțiunile trimise cu ocazia e­­xecutării planului de colectare a cerealelor păioase recolta 1948. Planul general de colectare întocmit de Comisiunea de Stat cuprinde canti­tățile de porumb pe cari trebue să le (Continuare în pag. S­/­ col. 1—3) €­O­U­M­A­L­E P­R­N 1­1 ANIVERSAREA SOCIALISTE 13.­­MOSCOVA. (Rador). «Tașs» transmite: In Uniunea Sovietică a devenit o tradiție de a întâmpina sărbăto­rile prin succese în muncă. Astfel, cea de a 31-a aniversare a Marei Revoluții Socialiste din Octom­brie, este întâmpinată de munci­tori prin mari realizări în toate ramurile de producție. Din toate colțurile țării vin știri cu privire la îndeplinirea înainte de termen a planului anual de producție. Oa­menii sovietici au aflat cu multă satisfacție știrea că uzina Dnepro­­ghes ridicată din ruine, a îndepli­nit planul anual de furnizare de curent electric, că uzinele de trac­toare din Stalingrad distruse până la temelie în timpul războiului și reconstruite de oamenii sovietici, au produs în luna August anul a­­cesta de 2 ori mai multe tractoare decât produceau lunar înainte de război, iar în anul 1948 ele vor li­vra țării tractoare cu șenile într-o cantitate de 65 la sută mai mare decât în 1940. Mii de întreprin­deri industriale sunt pe punctul de a realiza întregul plan anual, până la 7 Noembrie. Multe mii de mun­citori au îndeplinit planul cincinal. Numai la Kiev, peste zece mii de Stahanoviști au îndeplinit de la pa­tru până la șase norme anuale. Prin munca lor neprecupețită pen­tru binele patriei, ei doresc să facă Statul Sovietic mai bogat și mai puternic. Astfel, din Moscova vor economisi Statutar 12 miliarde ruble peste prevederile planului.­Acest exemplu a fost ur­mat de întreaga țară. Colectivele întreprinderilor industriale din (Continuare în pag. 2-a, col. 5) s­E G­ĂTESC O ¥­I­E­T­I­C­A MAREI REVOLUȚII DIN OCTOMBRIE SITUAȚIA RECOLTĂRII CULTURILOR DE PORUMB, FLOAREA SOARELUI, VIȚĂ m vig Și SFECLA , ZAHĂR Ministerul Agriculturii ■comunică: Starea d­e umiditate a satului este în gan­eral sta ■penară, fiind S3 județe cu satul umed și potrivit da umed în restul jude­țelor. Situația recoltării prin­­­cipalelor culturi se pre­­zintă până La Sc Odern- Starie duspă­otam urmează: Peruani* 2.H»2 © 199S ha­; Floarea soarelui 330=560 ha.; Cartofi 136=390 ha. 5 Vii 33=239 ha.; Sfiera de zahăr 23=230 ha.; Județele fie frunte cu însămânțările sussf: Făgă­raș, Ciuc și Neamț. Juidețele râmase în ur­mă sunt­ Ciraș, Tulcea 5 € 5 ® 1j și Arad. Răspun­sul Sseineralissim­ulu­i Stalin la scrisoarea guvernului coreean privitoare la schimbul de ambasadori MOSCOVA, 13 (Rador). — TASS transmite:" 4 Generalissimul Stalin a primit din partea lui Kim Ir Sen, preș­ședintele de consiliu al Republicii Democratice Populare Coreea, o scrisoare prin care acesta, în nu­mele poporului coreean, roagă pe generalissimul Stalin și guvernul sovietic să examineze posibilita­tea stabilirii relațiilor diplomatice și a schimbului de ambasadori între Uniunea Sovietică și Republica Democratică Populară Coreea, precum și a stabilirii de relații economice între cele două state, spre folosul comun al popoarelor lor. Ig ,-j Populară Coreea și Uniunea So­vietică va contribui la întărirea relațiilor de prietenie între cele două popoare și totodată va pro­­­mova cauza păcii și securității Iui Extremul Orient.­­ La această scrisoare, generalis­ ț­simul Stalin, președintele consiliu­­­lui de miniștri ai Uniunii Sovieti­ce, a răspuns următoarele: "­ „Confirm primirea, scrisorii DvS.$ din 8 Octombrie, prin care faceți cunoscut că guvernul Republicii Democratice Populare Coreea a în­ceput să-și exercite funcțiunile­­ șie prin care propuneai stabilirea rela­țiilor diplomatice și schimbul de, ambasadori cu Uniunea Sovietică și totodată stabilirea de relații econo­­­mice corespunzătoare între cele două state. ■"­ Guvernul sovietic, care a sus­ți­­­nut în mod consecvent dreptul națiunii coreene de a-și creza statul ei unic independent, salută constra Șeful guvernului coreean își ex­primă în scrisoarea sa convinge­rea că stabilirea relațiilor diploma­tice între Republica Democratică (Continuare in pag. 2-a, col. 4—5) GENERALISSIMUL STALIN PORNIVID LA ÎNDEPLINIREA ANGAJAMENTELOR LUATE IN ÎNTRECERILE SOCIALISTE O­AMENII 7 NOEN PENTRU­ ­ MUNCII ÎNTÂMPINĂ BRNE LUPTÂN NO­­I REALIZĂRI CUM AU ORGANIZAT ÎNTRECEREA MUNCITORII DE LA C. F. R.—BRAILA e 2! ce trece; tot mai mulți oameni ai muncii simnt an­trenați în întrecerile socia­liste declanșate până acum, iar numărul angajamentelor concrete crește de asemeni. Noi întreceri pornesc în toate industriile, în toate părțile țării. Mărirea producției atât canti­tativ cât și calitativ, economia de materiale, reducerea deșeurilor și rebuturilor,­­ acestea sunt o­­biectivele cele mai importante ale întrecerilor socialiste. Pentru realizarea acestor obiec­tive, muncitorii pun din ce în ce mai mult accentul pe organiza­rea în amănunt a întrecerilor pe secții, pe echipe și individuale. Astfel aflăm de la coresponden­­­tul nostru din­­ Brăila, Petre Socul, că muncitorii din depoul C. F. R. Brăila au luat inițiativa ca pentru întâmpinarea celei de a 31 aniver­sări a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie să organizeze o mare întrecere socialistă între lo­comotive și ateliere pe deoparte și între muncitorii din ateliere și de pe locomotive, pe de alta. CFR-iștii brăileni vor să realizeze până la 7 Noembrie următoarele: La locomotive: economisirea de com­bustibil și uleiuri; reducerea numărului de comenzi pentru reparații, economie de material la pregătirea cursei; redu­cerea întârzierilor și întreținerea cură­țeniei locomotivelor, la atelierele depo­ului: îmbunătățirea calității reparațiilor cu prilejul spălării locomotivelor, res­pectarea normelor de timp la repara­ții, economia de materiale și întreține­rea mașinilor și sculelor din ateliere. Mecanicii au luat inițiativa ca în tim­­­pul staționării mașinilor coșul și grăta­rul să fie astupate. Deasemeni, pentru a reduce consu­mul de combustibil s-au mai luat mă­suri ca locomotivele să nu se mai schimbe în Brăila. In luna August cu toate că nu erau C. Dragostair < (Continuare fn pag. 2-a, coi. 4—5) ARTA I N U, R. Ș. & 1) O sasai dia faptui H«i ® a *r ogere! „Marsa“ de Eîmski-Korsakov, pe scena teatrului Mosre din Mos­cova;, ăj. Bun­gni ® de «tag« al ® școalei de arte vremoase și arhitecturi din Leningrad, într’una din sălile de curs T­L­ O­A­A­P s­untem în Octombrie. Soa­rele se mai arată din când în când. Copiii și porum­beii mișună toată ziua pe cărările M­N­A­A­RI­S Despre politica slugarnica­­ a cabinetului Queuille, grevele muncitorești și mani­festațiile lui De Gaulle de V. PALTOZATKI ,corespondent special al ziarului „Izvestia”” parcului de lângă Notre-Dame; anticarii de pe malul Senei des­chid­ lăzile lor, bătute în cure ei spun liniștiți: „Toamnă parisia­­nă...”. Nu acelaș lucru se poate spune, în general, despre viața pariziană. Orizontul politic al Franței rămâne învăluit într-o ceață deasă. Format din rămăși­țele a două cabinete care au că­zut subit, guvernul Queuille nu este în stare sa scoată țara din greaua situație. Viața se scumpește necontenit, impozitele sunt ruinătoare. Și toate aceste greutăți cad, în pri­mul rând, pe umerii muncitorilor. Muncitorul care primește 400 franci pe zi, nu o poate scoate la capăt. In Septemvrie, în toată Franța s’a răspândit un val d­e greve. Chiar la începutul lunii intraseră în grevă 40 mii de muncitori textiliști, a urmat gre­va a 15 mii de metalurgiști din St. Nazaire, minerii din Lotarin­­gia, etc. Intr’una din zilele de­­ Continuare in pag. 6­*, cot ®—'% CURSURI DE SPECIALIZARE PENTRU FUNCȚIONARII PUBLICE D­in inițiativa și cu sprijinul or­ganizației de Partid, la Direc­ția Acordurilor cu Străinăta­tea din Ministerul Comerțului Ex­terior s’a organizat un curs pro­fesional pentru inițierea cadrelor noi din această Direcție, precum și pentru lămurirea și cunoaș­terea, de către toți funcționarii, a adâncilor schimbări structurale din economie și, în special, cele din co­merțul internațional. Inițiativa dovedește o serioasă preocupare pentru problemele ce stau în fața salariaților respec­tivi. Ea marchează un pas înainte în pregătirea funcționarilor publici, în direcția adâncirii problemelor de specialitate spre a putea corespun­de cât mai bine sarcinilor ce le re­vin, ca și pentru buna funcționare a aparatului de Stat. Funcționarul public, în vechea o­­rânduire socială, era obligat să se păstreze departe de alte probleme decât acelea ale muncii mecanice pe care o executa. Nu i se cerea — sau chiar îi era interzis — să gândească, să în­țeleagă și să participe activ la dis­cuții privind orientarea instituției din care făcea parte. Cursul profesional sus amintit do­vedește odată în plus că în insti­tuțiile noastre se rupe astăzi cu o asemenea mentalitate dăunătoare. Funcționarul public trebuie să-și ducă munca lui în așa fel încât să înlăture golurile provocate de so­luționări incomplete sau superficiale, ferindu-se de greșala unui practi­cism îngust, care să-l limiteze doar la cele câteva rânduri ale hârtiei în fața căreia stă: I se cere să aibe viziunea de an­samblu a întregei probleme, să cu­noască interesele instituției — care sunt ale întregului popor, — să fie convins că activitatea lui nu este izolată, ruptă de rest, în angrena­jul uriaș al aparatului de Stat în care el e o rotiță de preț, modul în care el­­ își îndeplinește funcțiu­nea, are urmări imediate în bunul mers al întregului mecanism și în buna desfășurare a luptei întregului popor. Bucur Berceanu (Continuare in pag. 6-a, col. L) i

Next