România Liberă, mai 1949 (Anul 7, Nr. 1440-1464)

1949-05-03 / nr. 1440

NESFÂRȘITE COLO­A­NE ALE FRONTULUI PĂCII AU DEMONSTRAT PE STRĂZILE CAPITALEI A­SPECTE (Urmare din pag. l­ a) muncitori cântă elevii unei școli e­­lem­entare. Lozinca luptei pentru Pate se ridică, este reluată și pur­­tată de buzele tuturor. Toți sunt ti­neri, până și bătrânii toți sunt dor­nici de viață și de muncă. Tinerii înțeleg că numai pacea este aceea care le asigură posibilitatea să înve­țe pentru a fi folositori patriei și poporului muncitor. Mulți dintre ei au părinți și frați care nu au putut să învețe carte sub regimul de asu­prire burghezo-moșieresc. Mulți din­tre ei au cunoscut anii grei ai răz­boiului, ani de mizerie și lipsuri. De aceea astăzi, când imperialismul anglo-american amenință lumea cu un nou măcel, ei își unesc glasurile tinere cu ale celor vârstnici pentru a demasca manevrele mârșave ale ațâțătorilor la război. Cântecele lor revoluționare se transformă într'o lozincă scandată de sute de glasuri: ,,Pentru pace luptăm noi, jos cu cei ce vor răsboi“! Pe calea Victoriei, sub balcoanele învestmântate cu roșul aprins al miilor de steaguri se grupează în primele rânduri coloanele ceferiș­tilor de la „Grivița Roșie‘‘. În capul cbloanei, pe plancarde uriașe, sunt chipurile iubite ale Conducători­lor poporului. E un freamăt nou, clocotitor, care străbate și umple de entuzi­asm măreția a­­cestei zile. Ghirlandele ro­șii de flori cad ca niște fluturi uriași din balcoa­nele caselor de pe Calea Victo­riei. Dinspre strada General Manu, țăranul muncitor Marian Mitti, în vârstă de 69 ani, cotește grăbit spre Calea Vic­toriei. A plecat pe jos dis dedimi­­neață din com. Popești Leordeni, pentru a merge împreună cu ne­poții lui dela tt­­em­ă, la defilare.­­ Doar ziua asta este laolaltă pentru noi toți, marea sărbătorire... ...Și sub sprâncenele albe și stu­foase ale bătrânului Mitu a sclipit un zâmbet cald, de mare dragoste. * In așteptarea încoronării munci­torii de la „Covrbni-Tractor” din Brașov stau de vorbă cu ostașii unei unități de cavalerie. Un tânăr a desfăcut acordeonul și a început să cânte o horă. Muncitorii și ostașii se prind în joc și hora se lărgește tot mai mult. Str. Visarion devine neîncăpătoare. Au intrat în horă și salariații agricoli din părțile Biho­rului. Costumele lor pitorești se îm­bină armonios cu salopetele cenușii ale muncitorilor și uniformele kaki ale ostașilor. Toată strada pare o grădină înflorită sub razele soarelui. Urale nesfârțite însoțesc lozincile prin care muncitorii își manifestă dragostea față de Partidul clasei muncitoare. ,,P. S.­ R. — avangarda noastră e”, răsună din mii de piepturi pe dea­supra străzilor înțesate de oameni. La Universitate s’au oprit pentru un moment muncitorii uzinelor „23 August”. Un grup de tineri ținând la înălțimea umerilor plan barere confecționate de ei în timpul liber, cântă un marș. In fața Ministerului de Industrie, pavoazat cu drapele roșii și cu por­tretele secretarilor Partidului Mun­citoresc Român, s’au strâns munci­torii de la filaturile de bumbac. Ia­tă în primele rânduri fruntașele muncii: Stanciu Safta, Popa Olga, și Cuznezan Viorica. Ele poartă cu In­dia­ a Victoriei, bărbați și femei îmbrăcați în costume din cele mai felu­rite, au venit încă de la orele opt dim­i­­neața să-și ocupe locurile de unde să poată urmări parada. Pe piepturile mul­tora strălucesc Ordinele și Medaliile Muncii. Sunt fruntași și fruntașe în producție, muncitori de tip nou,­ cres­cuți în spiritul Partidului de clasă, oa­meni care gândind asupra procesului de producție au adus inovații în muncă și au depășit normele, isbutind astfel să­ se ridice în locurile cele mai de cinste din întreprinderile lor. Numele conducă­torilor iubiți ai clasei muncitoare, lozin­­cile pentru pace, angajamentele în ca­drul luptei pentru plan, sunt rostite pu­ternic de mii de piepturi de massa oa­menilor muncii care s’a pregătit pentru această măreață sărbătoare a solidarității internaționale a celor ce muncesc, des­­voltând întrecerile socialiste, realizând mari victorii în muncă pentru îndepli­nirea Planului de Stat. Aici se strâng pe întreprinderi și ramuri de producție muncitorii, tehnicienii și funcționarii, purtând alături de steagurile roșii și r­­eviste medaliile cu care au fost de­corate. Placarde uriașe, grafice a­­r­ătând depășirea planului de pro­ducție, se înalță în soare. Pe bulevardele Ștefan cel Mare, Ana Ipătescu și Calea Victoriei, co­loanele de muncitori, țărani și inte­­lectuali au pornit marșul spre Piața Victoriei, tretele conducătorilor clasei muncitoare,1 panouri reprezentând realizările lor, ex­primate prin grafice sugestive. Rândurile, se strâng din ce în ce mai mult, coloa­nele devin din ce în ce mai compacte. Zecile de m­ii de oameni formează un singur corp cu o singură voință trăind aceiași mare bucurie a muncii. Treptat, tribunele pentru fruntașii muncii, invi­tați și corpul diplomatic sunt ocupate­ până la ultimul loc. Este ora 9 fix. Un val uriaș de ovații­ și aplauze se ridică deodată peste în­treaga piață. Din miile de piepturi gla­surile se înalță ca un tunet, se împle­tesc în aer într-o vibrare caldă de dra­goste și recunoștință, în tribuna oficială și-au făcut apariția conducătorii iubiți ai clasei muncitoare, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, în frunte cu secretariatul și biroul său poli­tic, membrii Prezidiului Marii Adunări Naționale și ai guvernulu. Mulțimea de oameni ai muncii scandează timp de mai multe minute într-un cor uriaș numele tov. Gheorghiu Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teoh­ari Georgescu, Gh. Florescu, ministru adjunct Augustin Alexa, Olimpia Tenescu, ministru ad­junct C. Mateescu, A. Șerban, Ion Pas, P. Bodnarenco și Sorin Tom­a, membri în CC al PMR; ministrul Justiției A. Bu­niciu, ministrul Silviculturii Ion Vin­­țe membru supleant al C.C. al P. M. R; ministru adjunct N. Ceaușescu, S. Bughici, Gh. Stoica, D. Petrescu, Ghi­­zela Vass, P. Drăgoescu, C. Doncea, membri supleanți ai CC al PMR. Au mai luat loc în tribună: Ing. N. Profiri, ministrul Comand­ațiilor, N. Po­pescu-Doreanu,­­ministrul învățământu­­lui Public, Ed. Mezincescu, m­inistr­ul Artelor și Informațiilor, Stanciu Stoian, ministrul Cultelor,­ Bucur Schiopu, m­i­­nistrul Comerțului și Alimentației, Bârlădeanu, ministrul Comerțului Ext­ri­or, precum și miniștrii adjuncți: Gr. Preoteasa, Marin Jianu, Stelian­­ Tan­sescu, Al. Sencovici, V. Modoran, L dovic Takacs, Miron Dumitru, Al. Iaco­b. Prisnea, Em. Vinea, Gh. Hossu,­­ Vijoli, Al. Buican, general N. Pârvule­cu, Gr. Geamănu, Gaston Marin, I. V­drașcu, Florica Mezincescu, precum Petre Bălăceanu vicepreședinte al Co­misiei de Stat a Planificării. Din partea Corpului Diplomatic au fos­t de față: S. I. Kavtaradze, Ambasador 1 Uniunii Sovietice; Boris Ălanosov, Am­basadorul Republicei Populare Bulgaria, Lubomir Linhart, Ambasadorul Cehoslol­vaciei, Eugen Szeli, Ministrul Ungariei, Tadeus Findzinski, însărcinatul cu Afa­ceri al Poloniei, Lefter Hoxza, Insărci­natul cu Afaceri al Albaniei, precum ș­i-nii: A. V. Zotov, prim consilier de ambasadă, G. S. Spandorian, consilier de ambasadă, M. F. Iunakov, reprezentant comercial, general Zabelin, atașat mili­tar, general locotenent Kalganov, A. V. Karetkim, prim secretar de ambasadă, E. N. Briuhanov, atașat militar naval, din partea Ambasadei Sovietice, A. Dan­­cev, consilier de ambasadă, J. Rainov, consilier comercial și Gh. Pauncev, se­cretar de ambasadă, din partea Ambasa­dei R. P. Bulgaria, M. Sever, prim se­cretar al Ambasadei Cehoslovaciei, Mag­da Solymár, atașat de legație, din partea Legației Ungare. Au mai fost de față: Mihai­ Arbuzov, vice­președinte al Comitetului de Radio de pe lângă Consiliul de Miniștri al URSS precum și delegațiile muncitorești străi­ne și anume: Popov Dimitrie și Guița Andrieva (Bulgaria), Molnár Ferencz și Tacâcs Imre (Ungaria), Wodzlaw Layn­­schevinscz (Polonia), Ernest Zoelner și Rudolf Meisser (Germania). Deasemeni Acad. prof. Traian Săvu­­lescu, președintele Academiei R.P.R. și academicienii: prof. St. Nicolau, S. Stoi­­lov, prof. dr. N. Lupu, prof. Eug. Ma­­covschi, G. Călinescu, Mihail Roller, etc.; Al. Voitinovici, procuror general al R. P. R., St. Nițulescu, ministrul R.P.R. la Bruxelles, N. Voiculescu, președintele Comitetului Provizoriu al Sfatului Popu­lar al Capitalei, general C. Popescu, general Mihail Florescu, șeful Direcției Superioare Politice a Armatei, generalii Mihai­ Lascăr, Valter Roman, Teclu Ia­­cob, Victor Drăgănescu, Paul Alexiu, prof. Mihail Dragomirescu, Maria Rosetti vice­președintă UFDR, dr. Iosif Bogdan, vice­președinte ARLUS, dr. C. Dimitriu, secretar general ARLUS, Sanda Ran­gheț, secretar general adjunct ARLUS, Zaharia Stancu, președintele Uniunii Scrii­torilor din R.P.R., Matei Socor, director general al Societății de Radiodifuziune, precum și consilieri ministeriali ai de­partamentelor, muncitori și muncitoare evidențiați în pro­tecție, reprezentanți ai vieții culturale și artistice, ziariști străini și români, etc. Cele șase fanfare militare intonează primele acorduri ale Internaționalei. A­­cordurile majestoase ale imnului prole­tariatului internațional acoperă întreaga piață. Imediat, sunetelor metalice ale fan­farei li s-au alăturat glasurile calde ale muncitorilor și cântecul se ridică puter­nic, domină parcă orașul întreg, cu a­­dâncimea lui impresionantă. Oamenii muncii arată în această forță a cântecului proletariatului internațional, voința lor de a împinge înainte timpul, de a înlătura piedicile care se ivesc în cale, pentru a crea prin lupta lor o lume nouă, o societate nouă. Se intonează apoi Imnul Republicii Populare Române.­­ O furtună de aplauze și urale izbucneș­te, salutând cele două imnuri: unul al proletariatului internațional, altul al Pa­triei pe care oamenii muncii din țara noastră o făuresc cu sprijinul proletaria­tului din întreaga lumea întreagă, și în primul rând, cu sprijinul și datorită lup­tei, primei țări a socialismului victorios, Uniunea Sovietică. Ia cuvântul tov. Dumitru Petrescu, membru supleant al C.C. al P.M.R., care aduce salutul Comitetului Central al Par­­tidului Muncitoresc Român, oamenilor muncii din întreaga țară, chemându-i la mobilizarea tuturor forțelor pentru întă­rirea și desvoltarea Republicii noastre. Ultimele cuvinte isun­t acoperite de uralele mulțimii. Pretutindeni, din toate părțile pieții, de pe străzile învecinate, zecile de mii de oameni scandează ca un singur glas: R. P. R... P. M. R.„. După un răstimp, fanfarele intonează puternic un marș. . . Marea de steaguri roșii și tricolore în­cepe să se miște. Și printre uriașele panouri cu portretele marilor dascăli ai proletariatului, valul de oameni și stea­guri începe să se reverse prin piață ca apa nestăvilită a unui fluviu. Defilarea este deschisă de coloanele muncitorilor de la Grivița Roșie. Cei de la Locomotive, în sunetul muzicii, poartă placarde mari înfățișând depășirile de producție: 115 la sută pe Ianuarie, 117 la sută pe Februarie și 161 la sută pe Martie. Muncitorii dela Uzinele 23 August au în față pancarte reprezentând stemele R.P.R­. P.M.R. și C.G.M., precum și tablourile conducătorilor iubiți ai clasei muncitoare, ale secretarilor C.G. al P. M. R. Muncitorii defilează cu pumnul stâng ridicat, iar tribunele scandează en­tuziasm împreună cu ei. STA­LIN! STA­­­LIN! STA­LIN! Muncitorii de la Uzina „Steaua Roșie” trec îmbrăcați în roșu și alb, culori care simbolizează­­ mișcarea muncitorească și pacea. Militari în uniformă, ofițeri, sub­(Continuare in pag. 3-a) PIAȚA VICTORIEI Sweelingul Defa Sarea „Trăiască marele conducător al popoarelor, Iosif Vissarionovici St­alin”, a fost una din lozincile cu care au manifestat de 1 Mai oamenii muncii VKmaaiammmmKtm TRIBUNELE OFICIALE Peste câteva minute va începe marele meeting și demonstrația de 1 Mai, la care Organizația de București a PMR a chemat întreaga populație muncitoare a Capitalei. In tribunele oficiale, au luat loc: prof. dr. C. I. Parhon, Președintele Prezidiu­lui Marii Adunări Naționale, acad. prof. P. Constantinescu-Iași și I. Niculi, Vice­președinți ai Prezidiului Marii Adunări Naționale, Aîarin Florea Ionescu, Secre­tar­ al Prezidiului Marii Adunări Națio­nale. De asemeni Dr. Petru Groza, Preșe­­dintele Consiliului de Miniștri, Gh. Gheorghiu Dej, Prim Vice-Președinte al Consiliului de Miniștri, Secretar Ge­neral al Comitetului Central al Partidu­lui Muncitoresc Român, Ana Pauker, Vice-Președinte al Consiliului de Miniș­­tri, Ministrul Afacerilor Externe, Secre­tar al CC al PMR, Vasile Luca, Vice­președinte al Consiliului de Miniștri, Ministrul Finanțelor, Secretar al CC al PMR, Teohari Georgescu, Ministrul A­­facerilor Interne, Secretar al CC al­ PMR, Lotar Rădăceanu, Ministrul Mun­cii și Prevederilor Sociale, Secretar al CC al PASR, I. C. Ninevschi și Al. Mo­­ghioroș, Secretari ai CC al PMR, Șt. Voitec, membru în Biroul Politic al CC al PMR, Președintele Comisiei de Or­ganizare a Cooperației, Em. Bodnăraș Ministrul Apărării Naționale, Gh. Vasi­­liche, Ministrul Minelor ș­i Petrolului, Miron Constantinescu, Președintele Co­misiei de Stat a Planificării, Teodor Ior­­dăchescu, Ministrul Construcțiilor, mem­bri in Biroul Politic al CC al PMR, Chivu Stoica, Ministrul Industriei, Iosif Rangheț, Vasile Vaida, Ministrul Agri­culturii, Mihail Moraru­ și Zaharia Ta­nase, membri supleanți ai Biroului Po­litic al CC al PMR. Deasemeni au fost de față: Liuba Chișinevschi, Constanța Crăciun și C. Pârvulescu, membri ai CC al PMR și ai Prezidiului Marii Adunări Naționale; L. Răutu, g-rai D­­ Coliu, ministru adjunct general P. Borilă, Emil Popa, membru în Prezidiul Marii Adunări Naționale, Al Drăghici, ministru adjunct L. Sălăjeanu, 1 MAI IN ȚARA LA IAȘI IAȘI (Prin telefon). — Zorii zilei de 1 Mai au găsit orașul Iași îmbrăcat într’o haină de sărbătoare. In jurul fabricilor, in jurul atelierelor a uzinelor, a instituțiilor s’au adunat în pâlcuri numeroți oameni ai muncii. Grupurilor muncitorești li se alătură, soldați, studenți și elevi. Mulțimea s’a adunat apoi în centrul o­­rașului, unde la colțul dintre str. Cu­za Vodă și Piața Republicii se află tribuna. Fanfara cântă Internaționala. Glasurile a zeci de mii de oameni formează alături de ea un cor imens. Apoi ia cuvântul tovarășul C. Mistor secretarul Organizației Județene PAI n­. CLUJ (prin telefon). — 1 Mai, ziua solidarității internaționale a celor ce muncesc a fost sărbătorită în Capitala Ardealului cu un fast deosebit. Străzile au îmbrăcat haine de sărbătoare, ca­sele, fabricile și instituțiile fiind pavoa­zate toate cu lozinci și cu portretele fruntașilor Partidului Muncitoresc Ro­­m­ân. Dimineața o mulțime imensă formată dint oameni ai muncii din fabrici, birouri și de pe ogoare, din întregul județ, s’a îndreptat spre Piața Libertății pentru că Microfonul transmite departe în toate colțurile orașului cuvântarea. Pe str. Ște­fan cel Apare spre capătul str. Cuza Vo­dă, pe str. Republicii imensul fluviu de oameni scandează lozinci. La ora zece un șir de motocicliști deschide defilarea. Ur­mează ceferiștii. Trec apoi muncitorii textiliști, cei de la CAM, în fruntea fie­cărei coloane sunt inovatorii și fruntașii în producție. Urmează muncitorii de la ETACS. Placardele și diagramele pe care ei le poartă arată victoriile obținute de muncitori în cadrul luptei pentru împli­nirea Planului de Stat. V. SITE­AMU corespondent lua parte la grandiosul meeting orga­nizat în cinstea zilei solidarității inter­naționale a oamenilor muncii. După amiază, in Piața Libertății au cântat fanfarele, oamenii muncii încin­­gându-se în hore și ceardașuri. Ziua întreagă a decurs într-o atmosferă de caldă solidaritate. După amiază a avut loc în pădurea Hoia o reușită serbare câmpenească. GH. IS ACU corespondent LA CLUJ LA CONSTANTA CONSTANȚA (prin telefon).­­ Ziua­­ de 1 Mai a fost sărbătorită de către toți oamenii muncii într'un cadru fes­­tiv. Un mare număr de stegari purtau drapelele tuturor Sindicatelor muncito­rești, în frunte cu Sindicatul CFR care deținea Drapelul Muncii. Urmau muncit­­orii Șantierului „Sovromtransport”, Sindicatul Textil, Sindicatul Pescarilor, Sindicatul Salariaților Agricoli, Dezro­birea, Arte Grafice, USASZ, Corpul HUNEDOARA (prin telefon).­­ Ora­șul fontei și al oțelului, orașul siderur­gicilor hu­nedoreni a devenit in ziua de 1 Mai un oraș roșu, îmbrăcat parcă în drapelul fruntașilor muncii. Orașul este o imensă scenă pe care oamenii muncii vor aduce cu ei diagramele și graficele, pancartele, prin care vor ara­ta zeul cum și-au împlinit muncitorii angajamentele luate din plan, în cadrul întrecerilor socialiste, in întâmpinarea acestei mărețe zile. Coloane nesfârșite de oameni ai mun­cii, muncitori, țărani, funcționari, elevi și eleve, femei și tineret, se îndreptau Didactic, PCR, Metalo,Chimie, PTT, îmbrăcăminte, etc., și toate organiza­țiile de masă. In județ, în reședințele de plăși au avut loc defilări și conferințe, iar du­pă amiază în toate Căminele Culturale s’au dat reprezentații artistice și s’au organizat serbări câmpenești, la care au participat cele 72 echipe artistice ale județului. MAX DANIELESCU corespondent­ă spre centrul orașului pentru a manifes­ta și sărbători ziua de 1 Mai in spiritul solidarității internaționale a tuturor oa­menilor muncii sub semnul trecerii în revistă a forțelor de luptă ale clasei muncitoare. După terminarea defilării, partici­panții au pornit spre Orașul Nou Mun­citoresc. A urmat apoi o serbare populară câm­penească la care au participat toți ma­nifestanții, până seara târziu. . M. DUMITRAȘCU corespondent LA HUNEDOARA LA SIBIU Sibiu, TM. (prin telefon). - ziua sa­! circa 50.000 de participanți in mani­­fidaritații internaționale a celor ce a testat pentru pace și pentru Solidarita­­muncesc a fost sărbătorită în localita­­­­tea celor ce muncesc, te într’un cadru festiv și impunător.! MIMI MUNTEANU In Piața Republicii, frumos pavoazată,­­ coresp, voluntar IA BRAȘOV BRAȘOV (prin telefon).­­ Peste 70.000 de participanți au manifestat în orașul nostru în cadrul unui grandios meeting în cinstea zilei de 1 Mai. Prin fața tribunei au trecut primii, muncitorii de la „Steagul Roșu” purtând portretele marilor dascăli ai clasei mun­­itoare și ai conducătorilor P. M. R. și graficele de producție, înfrățiți cu ostașii poporului, au defi­lat apoi muncitorii de la celelalte între­­prinderi, școlarii, UTM-îștii, UFDR.ui, etc. Pe stadionul Filin­t Sârbu s-a desfă­șurat după amiază u­n program artistic, la care au participat 15.000 spectatori. Tot după amiază, pe terenul sportiv municipal s-a desfășurat un program prezentat de echipele sportive din oraș și județ. Seara a avut loc retragerea cu torțe. E. TROCAN ■-presp. voluntar LA PETROȘANI PETROȘANI (prin telefon).—Ziua de 1 Mai a fost sărbătorită în lo­calitățile miniere din Valea Jiului într’un cadru cu totul deosebit. Toate localitățile au fost împodo­bite cu lozinci, tablouri, drapele și diagrame, care reprezentau angaja­mentele luate de muncitorii mineri și realizările obținute în cadrul Pla­nului de Stat. Minerii au scandat lozinci contra ațâțătorilor la război, precum și la­TURNU SEVERIN (prin telefon).­­■ încă de la ora 7 dimineața coloane de muncitori își îndreaptă pașii spre partea de Est a­­ orașului unde are loc încolo­­narea manifestanților. înainte de începerea manifestației, tov. Dăescu Vasile, secretarul județe­zinci care cuprindeau angajamente de continuare cu acelaș elan al lup­tei pentru depășirea Planului de Stat. In acelaș cadru măreț s’a sărbă­torit ziua de 1 Mai la Hațeg, Baru Mare și Pui. In după amiaza zilei s’au desfășu­rat în toate localitățile programe artistice sportive. V. MUREȘANU corespondent ne! PMR a arătat însemnătatea zilei de 1 Mai. După amiază, a urmat o serie de ma­nifestări culturale­­ și sportive în întreg orașul. ELIZA ACHIMESCU corespondentă LA TURNU SEVERIN SA MEDIAȘ MEDIAȘ, (prin telefon). — Mun­citorii din uzine și de pe ogoare din jud. Târnava Mare au sărbă­­­torit ziua de \ Mai, printr­-o uriașe manifestare a forțelor și a solida­rității oamenilor, muncii. Peste 70.000 de muncitori și ță­rani au luat arte la marea mani­festare care a avut loc în cinstea FOCȘANI (prin telefon).­­ Oamenii muncii din orașul nostru au sărbătorit ziua de 1 Mai cu un deosebit entuziasm. La ora 10, în Piața Libertății s-au a­­dunat peste 7000 muncitori tineri și femei, care au manifestat pentru prie­tenia cu Uniunea Sovietică, pentru pa­ce și contra ațâțătorilor la un nou răz­boi, BACAU, (prin telefon). — In o­­rașul nostru, manifestarea cu oca­zia zilei de 1 Mai, a avut o amploa­re deosebită La orele 10 meetingul a început prin cuvântarea tov. Bucur Ion, membru în biroul organizației ju­­dețene P. M. R., care a arătat sem­zilei de 1 Mai la Mediaș, Sighișoa­ra, Agnita, Rupea, Seica Mare și la alte Comune din jud. Târnava Mare. După amiază a urmat o reușită serbare. GH. SAVIN corespondent Coloanele de manifestanți, in frunte cu cei distinți cu „Medalia Muzicii” și cu fruntașii sn­ producție au defilat in fața tribunei în car­e se aflau membrii județenei PMR, membrii Comitetului Provizoriu și cei ai organizațiilor de masă. S­ TARNAUCEANU corespondent­ ­ificația zilei de 1 Mai. Manifestanții au aclamat indre­­lung Uniunea Sovietică și pe Gene­ralisaimul Stalin, secretarii P. M R și guvernul. B. GRAUR corespondent LA FOSSAM! LA BÂCAU LISTA DECORAȚILOR CU «MEDALIA MUNCII» Sâmbătă a avut loc solemnitatea acor­dării „Medaliei Muncii” unui mare numar de muncitori, tehnicieni, ingineri, artiști, scriitori și ziariști, fruntași în muncă și in întrecerea în cinstea lui 1 Mai. La meetingul care a avut loc cu acest prilej la Grivița­ Roșie a luat cuvântul tov. prof. u­niv. Leonte Răutu care adre­­sânu-se decoraților le-a spus: „Strălucirea medaliilor voastre supără mult pe imperialiști. Ei își dau seama că fiecare succes în muncă, fiecare ino­vație, fiecare depășire de normă, în­seamnă o puternică lovitură de ciocan dată ațâțătorilor la război. Voi, prin munca­­ voastră, contribuiți efectiv la marea operă de întărire a păcii în întrea­ga lume”. Asemenea meetinguri au mai avut loc la Teatrul Savoy, la uzinele „23 Au­gust”, la uzinele Vulcan, la țesătorii „Dâmbovița” precum și la numeroase fabrici, uzine și întreprinderi din toata țara Iată lista celor decorați cu acest b­ilej: Medalia Iahnicîî UZINELE „23 AUGUST”: lutes Nicolae, strungar; Bora Vasile, lăcătuș constr.; A­­vram­ciu șt., a rămar șef echipă; Sab­o Alexandru, strungar; Ionescu Niță, sacii, tuș; Olteanu Constantin, lăcătuș; Stoi­ca Gheorghe, lăcătuș; Negoițu Mihai, lă­cătuș; Radu Mihai, lăcătuș; Tărnoveanuu Nicolae, topitor; Perian Alexandru, șef atelier; Croitorii Constantin, șef echipă; Ungureanu Gheorghe, șef echipă zidar șa­­moteur; Rațiu Maria, miezuitoare; Lăză­­rescu Ion, maistru electrician; Sorrtoc Gheorghe, mecanic; Cicodelia Constantin, modelier; Stoica Gheorghe, mecanic; laios Petre, mecanic; Tom­a Vasile, strungar; Avram Ecaterina, strungar; Ifraim Ion, șef echipă tras la rece; Andreescu Gheor­ghe, lăcătuș; Dumitru Nicolae, strungar; Bădărău Tudose, șef echipă tras la rece! Servacianu Gheorghe lăcătuș; Voicu ște­fan, frezor; Velicu loan, tâmplar; Grigo­­raș Dumitru, sudor; Ionel Elisabeta, sudor; Radu loan, găuritor; Gheorghe Crețui, 13 cătuș; Beer Rudolf, lăcătuș constr.­ Mol­doveanu Vasile, fierar matrițer; Avram Constantin, strungar; Marius Georgescu, mecanic Inginer; Mătase Ion, Inginer sef; Boros Elena, miezuitoare; Vieru Alex. C. F. R.: Mircea Nicolae, ajustor; Chiri­­țescu Ion, turnător; Angh­el Nicolae, strungar; Tarea Ion, Cazangiu­; Rachieru Dumitru, cazangiu; Nicolae Petre, strun­gar; Ioniță Florea, strungar; Odobașu Du­mitru, cazangiu; Ristea Sevastache, cazan­giu; Comnea Petre, cazangiu; Vasile Du­mitru, Căldărar; Diaconu Dumitru, cazan­giu; Ilie Vasile, strungar; Băluțoiu Gheor­ghe, montator; Godini Dumitru, tâmplar; Pitulice Petre, fierar; Iacobescu Ștefan, strungar; Bizesciu Gheorghe, strungar; Oancea Ton, mecanic; Dinu­­ Gheorghe, montator; Ionescu Pintilie, mecanic; Co­­jocaru Alexandru, turnător; TroUmaler Ion, turnător; Stanciu Nicolae, ajustor; Epuraș Vasile, mecanic; Popa Constantin, mecanic; Constantinescu Alex., fochist; Costach­e Gheorghe, fochist; Tone Ștefan, mecanic; Grigoriu Ștefan, mecanic; Duță Stan fochist; Radu Dumitru, fochist; Fe­­chete Io.,n­, mecanic; Săvescu The, meca­nic; Petrache Ștefan, fochist; Plușcalu Alexandru, fochist; Anghel Nicolae, turnă­tor; Andrei Nicolaie, fierar; Avram Marin, sudor; Măldărescu Ion, lăcătuș; Badea Constantin, tablar; Guran Gheorghe, lă­cătuș; Mitrana Matei, ajustor; Chiroase Dumitru, fierar; Teodoresen Petre, țapi­lor; Dinu Marin lăcătuș; Scc­eli Ștefan, tapițer; Ancuța Ion, mecanic; Fierarii Mi­hai, mecanic; Sănii Iliescu Mihai, mecanic; Bistrițeanu Ion, strün­gar; Spiceanu ște­fan, fochist; Lovin Ion mecanic; Ramos Adalbert, fochist; Badea Marin electrician; Aheea Ion, mecanic; Boăgîn Petre, linoti­pist; M­­arinescu Alexandru sculer; Marti­nescu Vasile, lapít­­r' Micolescu­­­ Jscot,­in. lăcătuș; Ionescu Ștefan, acumulator; Ada­m­escu Victor, electrician; Mușat Maria, lucrătoare; Pâtruțescu Traian, lăcătuș; Bogdan Gh. Andrei, lăcătuș; Calotă Ște­fan, fierar; Ionescu Dumitru, șef htoiler; Vasilescu Nicolae, strungar; Stan Vasile, lăcătuș; Gongu Nicolae, cazangiu; Ioniță Gheorghe, fochist; Opran Tudor, strungar; Dinu R.­­constantin, lăcătuș; Panteleciuc Eduard, lăcătuș; Vio Ernest, strungar; Munteanu Gheorghe, electrician; secaius Ion, șef atelier; Mihăileanu Dumitru, pi­chor; Stoică Maria, îngrijitoare; Ciobanu Ion, junior; Năstase loan, maistru; Bră­­tescu, Virginia, chimistă; Simion loan, in­giner șef; Dascălu Cuman. Teod­orescu Traian. STEAUA ROȘIE: Gheorghevici Constan­tin, mecanic; Cuczer Vasile, intuitor; Tu­dor Petre, cazangiu; Broscoi Andrei, ca­zangiu; Horvat Francisc, cazangiu ajutor; Isncu Iosif, strungar; Badea Nicolae, strungar; Lazăr G. loan, cazangiu; Efta­­siade Constantin, turnător; Fălcușanu Pe­tre, cazangiu; Zamfirescu Marin, strungar; Mihalcea Nicolae, inginer; Urzică Vasile; Udrea Ion. A. C. S. GHEOR­GHIU-DEJ: Șerbănescu Alexandrina, croitoreasă; Vișan Elena, croitoreasă; Scripca Elena, croitorească; Vasilache Constanța, croitoreasă; Constan­tin Florica, croitoreasă; Tesmeniță Con­stantin, mecanic; VULCAN: Pocaliuc Chirilă, cazangiu; Feldman Nicolae, cazangiu; Imre Boia, strungar; Hariga Mihai, turnător; simio­­nescu Mircea, turnător; Petroiu Nicolaie, strungar; Racoviceanu Ilie, strungar; Ma­rin C. Gheorghe, turnător; Trifon Gheor­ghe, ajutor lăcătuș; Schmidt Ion, lăcătuș; Șerban Ion inginer. FILATURA ROMANEASCA BUMBAC: Păun Natalia, maistoriță prim­ă; Marinescu­­­ Mafia, lucrătoare; Dumitru Constantin, șef sect. învățământ; Marinescu Valeria, mai­storiță; podărescu Elena, maistoriță; Boz­­ga Elena, șefă echipă levate; Munteanu S,­ruin, inginer; Tuperman Mauriciu, ingi­ner; Popescu Suzana, popescu Ana, Mi­­hăilescu Aneta, Buceag Ioana, Tănasa Margaretă Vlad Gherghina, Petrescu Mi­­haela, Alexe Maria, Baciu Voica, lucră­toare; Valvos Maria, răsucitoare; Chiriac Elena, lucr. secția dublare; Stoian Alexan­drina, lucră, secția redire; Ședăn Maria, lucrătoare; Tufan Ioana, lucrătoare; Nanu Aurelia. DAMBOVIȚA: Macău Zoica, filatoare; Amzescu Maria, bobinatoare; Ilinca Ana, laminatoare; Peter Olga, coarde; Petre Alexandru mecanic; Constantinescu Gh., funcționar; Bunegiu Aureliana, țesătoare; Drăgoi Alexandrina, țesătoare; Tauru Romnica, filatoare; Stroescu Dorina, fila­toare; Dumitru Ioana, filatoare; S. T. B.: Gavrilescu Constantin, strun­gar; Anghelescu Gheorghe, strungar; Do­­brescu Vasile, strungar; Marin Fiorea, lă­cătuș; Nita Fiorea, fierar; Roventa Dumi­tru, fierar; Mitrea Ioniță, lăcătuș; Pave­­lescu Dan, inginer; Constantinescu Ion, su­dor; Popescu Gheorghe, tehnician; Bulu­­maș Ion, turnător; Ivan Ioan, strungar; Vintilă Zenovia, încasatoare; Turcu Barto­lomeu, șef de echipă; Manolescu Constan­tin, lăcătuș; Iancu Trica, electrician; Za­­hiu Tudor, Constantinescu Nicolae. (Urmează) Tov. N. Voiculescu, președintele Comitetului Provizoriu al Capitalei, în­­mânând M­­edalia Mun­cii fruntașilor In producție, în cadrul festivității care a avut loc io sala Savoy Sâmbătă 30 Aprilie, s'a deschis în Ca­pitală, în prezența unu­i numeros public, al 17-lea local de librărie al Editurii Par­tid­ulu­i Muncitoresc Român, care se gă­sește în B-dul G-rai Magiieru nr. C. Creșterea­ numărului de librării ale E-­ditur­ii P.I­l.R. a urm­at un ritm progresiv și in provincie, unde trela 50 librării câre funcționau în Ianuarie 1949, numărul lor a crescut la 60. in Februarie, la­ 79 în Martie și 84 îr­ luna Aprilie a. c. Creșterea a fost determinată de numă­rul tot mai sporit al cititorilor de cărți pr­ogresiste, aceste cărți cunoscând ce­reri în cifre impresionante. Astfel nu­mai în librăriile Editurii P.M.R. s’au vândut în luna Ianuarie un număr de 384.567 cărți cu conținut progresist, pe lu­ia Februarie 452.311 cărți și broșuri progresiste iar pe luna Martie 527.981 lucrări progresiste. Din aceste câteva cifre se desprinde interesul din ce în ce mai mare al ma­selor pentru studierea lucrărilor cu ca­racter ideologic și politic, extinderea continuă a numărului librăriilor Editurii P.M.R. aducând un real aport politic prin difuzarea în toate colțurile țării a cărților și broșurilor progresiste. (Ra­der), >

Next