România Liberă, noiembrie 1949 (Anul 7, nr. 1595-1618)

1949-11-02 / nr. 1595

REPREZENTANŢI DE FRUNTE AI ŞTIINŢEI, CULTURII ŞI TEHNICEI DIN U.R.S.S. COMPUN DELEGAŢIA SOVIETICA SOSITĂ IN TARA NOASTRĂ CU PRILEJUL SĂPTĂMÂNII PRIETENIEI ROMÂNO - SOVIETICE Duminică a sosit in Capitali, delegaţia sovietici ce va lua parte la festi­vităţile din cadrul Săptămânii Prieteniei Româno-Sovietice. Soli ai Marii Ţin a Socialismului, reprezentanţi de frunte ai celei mai avansate ştiinţe şi culturi din lume, ai oamenilor muncii care făuresc astăzi comunismul, cea mai îna­intaţi formă a societăţii omeneşti, — membrii delegaţiei—sovietice aduc prin sosirea lor în ţara noastră un nepreţuit ajutor in acţiunea de adâncire a Prie­teniei Româno-Sovietice, in lupta pentru desvoltarea culturii noastre noui, pen­tru construirea socialismului. ACAD. N. N. ANICICOV Preşedintele Academiei de­­Medicină din U.R.S.S.­­ laureat al Premiului Stalin PROF. T. S. GORBUNOV Vice-preşedinţe al Asociaţiei Unionale pentru răspândirea cunoştinţelor politice şi ştiinţifice N­ăscut la Gubernia Vitebsk, in 1904, din părinţi argaţi, prof. T. S. Gorbunov a fost el însuşi argat până la vârsta de 11 ani, pe care a im­plinit-o în zilele Marei Revoluţii Socia­liste din Octombrie. Datorită preface­­rilor înfăptuite de clasa muncitoare ru­să, care au deschis largi perspective milioanelor de foşti asupriţi ei învăţă şi studiază la Facultatea de Istorie din Minsk. Redactor la gazeta muncitorilor agricoli şi corespondent al ziarului , Pravda’’ timp de 7 ani, prof. T. S. Gorbunov depune o Intensă activitate publicistică şi ştiinţifică. Prof. T. S. Gorbunov este autorul a nu­meroase cărţi de Istorie, colaborator al Academiei de Voinţe Sociale, profesor de Istorie la Facultatea de Medicină din Moscova şi Deputat în Sovietul Suprem al U. R. S. S. N. A. ROSSIISKI Maistru-şef la uzina „Calibr” din Moscova distins cu premiul Stalin ACAD. A. I. OPARIN Director al Institutului Biochimic al Academiei de Ştiinţe al U. R. S. S. V. V. IVANOV Membru in Secretariatul Uniunii Scriitorilor Sovietici C­onducătorul delegației sovietice este Acad. N. N. Anicicov pre­şedintele Academiei de Medicină din U. R. S. S. Născut în 1885. Acad. N. N. Anicicov este astăzi unul din cei mai de seamă anatomo-patologi din U­­niunea Sovietică, autor al unui num­e­de 115 lucrări medicale, dintre care cele mai importante se referă la ar­tere a­rcteroză, colorarea intravitală şi siste­­mul reticulo-endotelial. Actualmente Acad. N. N. Anicicov se preocupă de rezolvarea unor probleme de citopatolo­­gie şi de patologie comparată a boilor Infecţioase. La 25 Octombrie 1947 a fost numit membru de onoare al Aca­demiei de Medicină. N­umele Acad. A. I. Oparin este de multă vreme cunoscut în ţar­a noastră. Lucrările sale de biochi­mie şi rezultatele cercetărilor sale se bucură astăzi de o apreciere mondială. Acad. A. I. Oparin s-a născut la 2 Martie 1894, în Ublici, regiunea Iaros­­lav. în 1939 a fost ales membru al A­­cademiei de Ştiinţe a U.R.S.S., speciali­C­unoscutul scriitor sovietic V. V Ivanov, a cărui valoroasă piesă „Trenul blindat” se va reprezenta în curând pe scenele noastre, este unul dintre cei mai iubiţi creatori din URSS­­Născut în 1895 ca fiu de învăţător, V. V. Iva­nov duce o largi activitate U­nul dintre propagandiştii superioa­rei metode de muncă a stahano­­vismului este şi maistru­-şef Ni­colai Rossiiski de la uzina „Calibr” din Moscova. Imbunătăţindu-şi necontenit metodele de muncă, lichidând cu timpii morţi în ratea biochimie. De multă vreme el lu­crează în domeniul studierii fermenţi­lor vegetali, obţinând rezultate dintr­e cele mai importante. Pentru meritele sale deosebite acad. A. I. Oparin este membru al Asociaţiei pentru studierea naturii din Moscova şi al Asociaţiei U­­rgionale a Chimiştilor „D. I. Mende­leev” şi al Academiei de Ştiinţe a URSS, creatoare, afirmându-se încă de la pri­mele sale opere literare. După Congresul Unional al Scriitori­lor Sovietici, V. V. Ivanov a fost ales membru în Secretariatul Uniunii Scrii­torilor Sovietici, secţia sa, N. Rossiiski a fost organizat­o­rul muncii stahanoviste colective în u­­zina sa. Apreciind meritele şi metodele sale de muncă, care au avut răsunet în În­treaga Uniune Sovietică, Guvernu URSS­, i-a acordat premiul „Stalin” Hotărârea primei conferinţe pe ţară a inovatorilor şî raţionalizatorilor din industria carboniferă (Urmare din pag. l-a) cât cărbunele puşca­ să cadă dea drep­­tul în scoc, etc. Deasemenea, inovaţiile tov. Gaborh Petre, Schmidt Gotfried, Novîţkî Ca­rol, Va­sili­u Alexandru şi Teşeau Aurel au contribuit la creşterea productivită­ţii muncii, la realizarea unor însemnate economii.­in cadrul conferinţei noastre, fnun­taţii în producţie ca Alexandra Pobo­reni din Lupeni, Pop Ludovic din Pe­­trila, Săculuş Petre din Aninoasa, Ul­rich Ştefan de la I­nea, Munteanu Ion din Comăneşti şi alţii au expus inova­ţiile pe care le au realizat, au arătat metodele lor de lucru care se bazează pe o diviziune mai bună a muncii, pe întărirea sim­ului de răspundere per­sonală a fiecărui om din echipă şi grupă in parte şi au subliniat spriji­nul permanent pe care îl primesc din partea Partidului şi ajutorul sindicatu­lui d­in lupta pentru sporirea producţiei şi productivităţii muncii. Eforturile muncitorilor şi tehnicieni­lor fruntaşi care au conceput şi pus în aplicare metode noui de lucru, au contribuit la creşterea producţiei şi productivităţii muncii, la înlăturarea timpilor morţi. Străduinţele şi realizările muncito­rilor şi tehnicienilor fruntaşi, pe tere­nul inova­rilor şi raţionalizării muncii, s-au lovit uneori de neînţelegere şi chiar de rezistenţă, din partea unor cadre din aparatul tehnic şi administra­tiv, care nu au reuşit încă să lichideze rămăşiţele vechii mentalităţi. Cu spri­jinul Partidului şi al Sindicatului, a­­ceste rezistenţe au fost înlăturate. Conferinţa socoteşte că este de dato­ria fiecărui muncitor şi tehnician con­ştient să fie preocupat de dorinţa de a-şi îmbunătăţi munca, prin adoptarea unor metode avansate de lucru. Trebue dusă o luptă hotărâtă pentru perfecţionarea procesului de producţie, prin folosirea la­ maximum a instala­ţiilor existente şi utilizarea raţională a fiecărui om, în fiecare grupă, echipă şi abataj în parte. Tot mai mu­lţi mineri trebue să-şi însuşească metodele înain­tate de lucru, căci în felul acesta vor contribui direct la creşterea producţiei şi productivităţii muncii, sporindu-şi totodată şi câştigul lor propriu. Experienţa minerilor înaintaţi, care au adus inovaţii şi îmbunătăţiri proce­sului de producţie, trebueşte larg popu­larizată în mod cu totul deosebit, tre­bue popularizată experienţa minunată a minerilor din URSS, care au realizat o productivitate a muncii, nemaiîntâl­nită în iunie. Deaserpencu, trebue acordată toată atenţia bunei îngrijiri a uneltelor şi uti­lajului tehnic, aplicării şi perfecţionă­rii standardelor de Stat, respectării re­gulamentului general de siguranţă mi­­noră şi protecţia muncii. O grijă deosebită trebue acordată ri­dicării necontenite a nivelului tehnic, profesional, cultural şi politic al mun­citorilor şi tehnicienilor mineri. Cu cât nivelul general al muncitorilor şi tehni­cienilor este mai ridicat, cu atât ei pot introduce şi pune în aplicare cu succes mereu crescând metode de lucru perfecţionate, care să asigure creşterea neîntreruptă a producţiei şi productivi­taţii muncii. Conferinţa consideră că este necesar ca sindicatele să popularizeze lârg me­todele de muncă ale inovatorilor astfel ca ele să fie cunoscute de marea mass­ii a muncitorilor. Conferinţa recomandă organelor Mi­nisterului Minelor şi Petrolului, con­ducerilor tehnice şi administrative­­ ale întreprinderilor, să ajute şi să încura­jeze prin toate mijloacele iniţiativa şi activitatea inovatorilor şi raţionalizato­rilor, să sprijine birourile de invenţii şi inovaţii şi să înfiinţeze fără întâr­ziere asemenea birouri, pretutindeni unde ele încă nu există; să asigure re­compensarea justă şi la timp a munci­torilor care concep şi pun în aplicare metode noui de lucru; să asigure ridi­carea neîncetată a calificării profesio­nale a inovatorilor şi raţionalizatorilor; să înlesnească schimbul de experienţă pe interiorul întreprinderilor şi între întreprinderi, să ajute pe muncitori şi tehnicieni să-şi însuşească tehnica mi­­neră sovietică — tehnica cea mai avan­sată din lume. Conferinţa constată că întrecerea so­cialistă — metodă comunistă de con­struire a socialismului — a dat un im­bold hotărîtor inovatorilor şi raţionali­zatorilor, stimulându le elanul creator şi creind condiţii favorabile pentru rea­lizarea iniţiativelor lor, sub conducerea organizaţiilor de Partid şi sindicate Acestea au ieşit şi mai mult în evi­denţă în cadrul întrecerii socialiste in cinstea zilei de 7 Noembrie, care a insu­­fleţit pe muncitorii şi tehnicienii mineri in lupta pentru ridicarea produc­ţiei şi productivităţii muncii. întrecerea socialistă, în cinstea aîleî tovarăşului Stalin, pornită cu atâta în­sufleţire de masse tot mai largi de muncitori­ şi­ tehnicieni din întreaga ţară, trebuie să constituie pentru mi­nerii, tehnicienii şi inginerii din Valea Jiului şi din alte regiuni carbonifere un­ prilej strălucit, de a-şi manifesta pa­triotismul lor înflăcărat, dragostea fierbinte faţă­­de Uniunea Sovietică şi marele geniu al omenirii muncitoare tovarăşul Stalin. In numele muncitorilor şi tehnicie­nilor din industria carboniferă din în­treaga ţară, inovatorii şî raţionalizato­­rii, întruniţi în această conferinţă, îşi sau angajan­entul sa-şi sporească efor­turile în muncă, să desvoie şi sa, adân­cească întrecerea socialistă, să lupte necontenit ,pentru ca fiecare miner să devină un bur­ miner, pentru extinde­rea in mas­sele largi ale minerilor me­todele naintate de muncă, pentru ridi­carea producţiei şi a productiv­­aţii muncii, pentru a da ţării cărbune mai mult, de mai bună calitate şi mai ieftin înainte pentru construirea socialis­mului vi­ața noastră ! Trăiască Comitetul Central al Parti­dului Muncitoresc Român ! Trăiască Patria noastră scumpă — Reprili­ca Populară Română ! Conferinţa inovatorilor şi raționalizatorilor din in­dustria carboniferă. -1 i R­epublica Populară Română a trecut la economia planificata la 1 ia­nuarie 1949, prin elaborarea prim­ului Plan de Stat. Premizele necesare pla­­nificării economice au fost create prin preluarea, în Noembrie 1947, a întregii puteri politice a statului de către clasa muncitoare condusă de Partidul Mun­ci­toresc Român. Datorită naţionalizării, la 11 iunie 1948, a principalelor întreprinderi industriale, de trans­port, bancare şi de asigurări s’a creat un puternic sector socialist şi s’au pus bazele economice ale tre­cerii la construirea socialismului în ţara noastră. Clasa muncitoare a preluat Întreprinderile î­ntr-o stare de accentuată dezorganizare, ca urmare a degra­­dării tehnice a utilajului, a acţiunii de sabotaj şi eva­ziune financiară, practicate de capitalişti timp de a­­proape trei ani de zile. A trebuit înlăturat vechiul a­­parat de conducere a intreprinderilor și înlocuit cu elemente ridicate din mijlocul clasei muncitoare, au trebuit să fie reorganizate ministerele economice, re­gr­upate și comasate numeroase întreprinderi indus­triale. Numai după îndeplinirea acestor sarcini — o­­dată cu reorganizarea sistemului de credit şi restruc­turarea sistemului fiscal — s’a putut trece, după mai puţin de şase luni dela naţionalizare, la elaborarea primului plan economic, întocmit pe o perioadă de numai un an de zile. Primul Plan de Stat a asigurat ba­za de pornire şi experienţa necesară pentru un plan de durată. Trecerea la economia planificată în România nu ar fi fost posibilă fără ajutorul politic şi economic acor­dat de Uniunea Sovietică. Acest ajutor s-a mai ma­nifestat prin importante uşurări ale obligaţiilor ce is­­vorăsc din tratatul de pace, prin convenţiile comer­ciale şi de colaborare economică, izgonirea capitaliştilor din întreprinderi şi trecerea acestora In mâinile celor ce muncesc au dat munci­torilor un elan considerabil In eforturile pentru mă­rirea producţiei, au dat avânt întrecerii socialiste, încă în anul 1948, în perioada pregătirii primului plan economic, nivelul producţiei industriale a crescut, pe baza programelor de producţie elaborate, de la o lună la alta în diferitele ramuri ale industriei. Nivelul pro­ducţiei din 1938 a fost depăşit la fontă, oţel, laminate, minereu de fier, gaz metan. Obiectivele politico-economice urmărite prin primul Plan de Stat au fost arătate de tov. Gh. Gheorghiu-Dej. se “Tea­tar pre­neral al I.C. al P.M.R., în expunerea fă­cută la 18 Dec.. 1948, în fața Marii Adunări Naționale. Ele constau in consolidarea cuceririlor economice ale clasei muncitoare, în refacerea şi desvoltarea indus­triei, în special a siderurgiei şi metalurgiei prelucră­toare — măsuri pentru înzestrarea agriculturii cu ma­şini şi unelte şi pregătirea condiţiunilor pentru trans­formarea socialistă a agriculturii, asigurarea bazelor îmbunătăţirii treptate şi permanente a situaţiei mate­riale şi culturale a oamenilor muncii. „Aşa cum ne învaţă Lenin şi Stalin, aşa cum ne arată experienţa Uniunii Sovietice” — a spus tovară­şul Gh. Gheorghiu-Dej — „construirea socialismului nu este cu putinţă fără o puternică industrializare, iar această industrializare trebue făcută prin desvoltarea în primul rând a industriei grele, a industriei produ­cătoa­re de imnitoace de producţie”. Planul de Stat pe anul 1949 prevede depăşirea cu 40% a valorii producţiei globale industriale din anul 1948. Prin această depăşire noi lichidăm — în ansam­blul industriei — rămânerea în urmă faţă de perioada dnainte de război, înaintând cu mult pe calea des­­voltarii noastre Industriale. In sectorul siderurgie, planul prevede o depăşire cu 35% a nivelului producţiei de fontă din 1948, o depăşire cu 16% a producţiei de oţel şi o depăşire cu 30% a laminatelor. Planul pre­vede noi şi numeroase explorări petrolifere şi miniere, construcţii de noi fabrici, uzine hidroelectrice furnale înalte, mari uzine chimice, rafinării, lucrări de corec­tare a cursului apelor, etc. Planul prevede de asemenea sarcini importante privind desvoltarea transporturilor pe căile ferate, rutiere, de apă şi aeriene. În domeniul învăţământului se prevede construirea a 170 şcoli ele­mentare, 190 şcoli tehnice medii, sporirea cu 71% a căminelor studenţeşti, iar în domeniul sănătăţii pu­nice sporirea paturilor de spitale cu 22%, a caselor de naştere cu 24%, etc. In ce priveşte agricultura, planul prevede o pro­ducţie agricolă vegetală, a cărei valoare va întrece, cu cel puţin 40% valoarea producţiei vegetale din 1948, prevede sporirea numărului de Staţiuni de Ma­şini şi Tractoare cu încă cel puţin 20 unităţi noi şi sporirea parcului de maşini agricole cu 1.500 de tractoare, creşterea producţiei animale cu 18%. Va­loarea investiţiilor prevăzute pe anul 1949 reprezintă suma de 100 miliarde lei. Trecerea la planificarea economiei ţţ pgş­eş­işt a clasei muncitoare şi a tuturor oamenilor muncii sar­cini mari, care au cerut o încordare puternică a tuturor energiilor. Tovarăşul Stalin spus­ „.. Planul de producţie este activitatea vie şi practică a mili­oane de oameni. Caracterul real al planului nostru de producţie sunt milioanele celor ce muncesc, care făuresc o viaţă nouă“. Milioanele de oameni din ţara noastră conduşi şi educaţi de Partid, au înţeles măreţia obiectivelor trasate prin Planul de Stat şi au trecut la realizarea lui. Lupta pentru realizarea şi depăşirea Planului de Stat a scos la suprafaţă energii nebănuite şi a dez­voltat forţa creatoare a oamenilor muncii. Acest fapt se vădeşte în rezultatele obţinute până acum în rea­lizarea Planului de Stat. Pe trimestrul I planul de producţie pe întreaga industrie a fost realizat cu 107,3%, iar pe trimestrul al II-lea a fost realizat cu 107,4%, deşi sarcinile pe cel de al II-lea trimestru au crescut faţă de primul; pe trimestrul al ill-lea planul a fost realizat cu 108,9%. Producti­vitatea muncii a crescut cu 14% şi continuă să crească. Trebue subliniate rezultatele obţinute în siderurgie unda planul a fost realizat cu 101 la sută pe trimestrul I şî 105 la sută pe trimestrul al II-lea, iar pe tri­mestrul a­ ifl-iea la fontă cu 109,6 la sută, la otel cu 107 la suta, la laminate cu III,8 la sută. S’au obţinut succese simţitoare şi în direcţia îmbunătăţirii insta­laţiei şi utilajului, precum şi în ce priveşte scăderea preţului de cost. Actualmente se introduce la Sovrom metal Reşiţa, din iniţiativa şi cu sprijinul muncitorilor şi inginerilor, un s­istem de evidenţă­ a preţului d­­cost, care permite a se urmări zilnic preţul de cost al produselor­­ principalelor secţii şi a se înlătura ime­diat cauzele ce împiedică scăderea preţului de cost. Furnalul Nr. 2 de la Reşiţa şi cuptorul Nr. 6 de la Hu­nedoara realizează cel mai bun indice tehnic de fo­­losire cunoscut până acum la noi în ţară. S’au turnat pentru prima oară la noi în ţară oţeluri bune pentru rulmenţi. Pentru prima oară s’au fabricat tipuri noi de ma­şini, în special pentru industria petroliferă şi pentru agricultură. In sectorul de materiale de construcţie *j| ir«»* f# tjgjdcam slasassiuîa! ş! producerea cărămizilor de silice, pe care înainte !* importam. In sectorul petrolifer se înregistrează o ameliorare a vitezei de forare şi scăderea pierderilor la prelu­crarea ţiţeiului. in agricultură, deşi în condiţiuni grele şi inegale campania de însămânţări s’a încheiat cu 103,3 la sută faţă de suprafaţa planificată. Î.Ca o constatare generală” — a subliniat tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej cu prilejul adunării fes’tive la cinstea celei de a cincea aniversări a zilei eliberării naţionale a României — „putem spune că planificarea a creat o tendinţă de creştere neîntreruptă în econo­­mia naţională. Prin înlăturarea anarhiei capitaliste di­ producţie şi prin conducerea întregii economii după un­­an unic raţional, statul nostru democratic popular dobândeşte o forţă cum n’a avut şi nu putea avea ţara noastră sub capitalism”. Un deosebit rol în obţinerea rezultatelor primuui Plan de Stat îl are­­sprijinul economic primit din par­­tea Uniunii Sovietice nu numai pe calea importului de cocs, minereu de fier, fontă, cupru bumbac, etc. dar şi pe calea colaborării directe prin societăţile mixte sovieto-române. Participarea activă a specialiştilor so­vietici contribue la desvoltarea întreprinderilor indus­triale, exercită o mare influenţă asupra ridicării ca­lificării muncitorilor noştri şi implicit asupra ridicării nivelului lor material şi cultural. Realizarea la ter­men a Planului de Stat a necesits un control permanent asupra aplicării lui în toate ra­murile economiei naţionale. Acest control se reaşează de către ministerele respective. Comisia de Stat a Planificării şi de Comisia Controlului de Stat, recare organizată, Ministerele controlează întreprinderile care depind de acestea. In urma controlului se iau măsuri de lichidare a lipsurilor care împiedică reali­­zarea planului In faţa clasei muncitoare din ţara noastră se pun noi probleme, izvorîte din ritmul crescând de dez­voltare a industriei socialiste şî din sarcinile gene­rale de construire a socialismului. S’au început lu­crările Canalului Dunarea-Marea Neagră, operă de iStrî sratorţS, « d« o deosebită însemnătate în desvoltarea transpor­turilor şi în general, în des­voltarea economiei ţării noastre. Vor fi redate agri­culturii mii de hectare, se vor ridica noi oraşe şi porturi. Realizările de până acum ale Planului de Stat, pa anul 1949 au demonstrat poporului muncitor din R. P. R. superioritatea planificării economice, supe­rioritatea economiei socialiste faţă de economia capi­talistă și au creat posibilitatea de a dabora proiectul unui plan de durată. Cifrele de control ale Planului de Stat pe anul 1950 fac parte integrantă din planul cincinal al R.P.R. Elementele planului cincinal sunt caracterizate pr­in desvoltarea masivă a industriei grele şi extractive, construirea în ţară a u­nor baze industriale producătoare de maşini, sporirea puterii instalate în uzinele electrice de la aproximativ 600.000 kw., cât se pr­oducea înainte în România Hohenzol­lernelor la cel puţin 2.000.000 kw., ridicarea produc­ţiei de maşini şi unelte agricole care să asigure baza materială necesară operii de transformare socia­­lă a agriculturii După prevederile planului cincinal, Industria side­­rurgică va atinge In anul 1955 producţia de: 700.000 tone cocs, 1.000.000 tone fontă, L250.000 tone oţel, 800.000 tone laminate Pregătind primul plan cincinal al R­P­R, păşim la crearea unei puternice industrii socialiste, cu o teh­nică înaintată, baza ridicării neîntr­erupte a nivelului de viaţă şi de culturi al celor ce muncesc. Venitul naţional se va dubla în anul 1955, iar standardul de viaţă a i ev­ulaţiei muncitoare va creşte d­­e 0% faţîî de anul 1949. Planul de Stat pe 1950, ale cărui cifre de control au fost aprobate de Orsiliul d­e Miniştri prevede in­­vestiţii de peste 140 miliarde lei, destinate în mare măsură de­svoltării industriei extractive şi a energiei electrice, îndeplinirea sarcinilor mari ale planului cincinal se bazează pe elanul constructiv al clasei muncitoare, condusă de Partidul Muncitoresc Român, pe dragos­tea oamenilor muncii pentru Patria care este acum­­ celor ce muncesc, pe ridicarea continuă a nivelului politic al masselor muncitoare. Chezăşia realizării Planului de Stat, chezăşia con­struirii socialismului în ţaţa noastră, este Partidul Muncitoresc Român, forţa politică conducătoare în Stat. Dar fiecare comunist şi fiecare muncitor din R.P R. este pătruns de adevărul că nu poate fi vorba d® succesul construirii socialismului în ţara noastră — ca şi în oricare altă ţară — decât cu ajutorul fră­ţesc al Ţării Socialismului, cu însuşirea teoriei şi a marii experienţe practice a P C. (b) al U.R.SS. sub a cărui conducere s‘a construit socialismul pe a şaseaa parte a globului şi se face trecerea la comunism. SUCCESELE ECONOMIEI PLANIFICATE I­N ROMÂNIA*) de CHIVU STOICA membru supleant în Biroul Politic al P. M. R. *) Articol apărut în „Pentru pace trainică, pen­tru democraţie popularăl” No. 24 (51). A ROMANIA LIBERA* PAGINA 9 Prietenia romano-sovieticâ, — baza victoriilor noastre ■n» ! Oamenii muncii din toa­mM m te ţările se pregătesc să ftr­e­întâmpine in aceste zile mâ­­i­­«t/c­reaţa aniversare a lui 7 ““ Noembrie 1917, ziua Ma­rei Revoluţii din Octom­brie, zi in care proletariatul din Rusia a alungat pentru totdeauna pe capita­lişti şi moşieri şi, instaurând pentru prima dată în istorie puterea sa pe a şasea parte a globului pământesc, a des­chis o eră nouă în Istoria omenirii. Rupând lanţul imperialist acolo un­de se înodau toate contradicţiile lumii ca­pitaliste, clasa muncitoare din Rusia, a­­vând în frunte Partidul bolşevicilor. Partidul lui Lenin şi Stalin, a arătat în mod practic muncitorimii din întreaga lume că capitalismul nu-i veşnic, ade­verind ceea ce Marx şi Engels prevăzu­se­ră în mod ştiinţific cu decenii îna­inte­„...Revoluţia din Octombrie a rănii de moarte capitalismul mondial — rană de care nu se va mai tămădui nici­odată” — ne învaţă I. V. Stalin Şî într’adevăr, anii ce s’au scurs dela Marea Revoluţie din Octombrie, care a determinat Intrarea capitalismului in criza sa generală şi a dat o bază de ne­zdruncinat revoluţiilor proletare şi lup­­tei de eliberare naţională a popoarelor din ţările subjugate şi coloniale, au a­­rătat din plin acest lucru. Puternică este de aceea credinţa şi dragostea popoarelor pentru Ţara So­cialismului victorios, pentru Patria ce­­lor care, primii în lume, ridicând sus steagul luptei revoluţionare, au desfiin­ţat în imensa Rusie exploatarea omu­lui de către om şi au molipsit prin pilda lor cum spune I. V. Stalin — pe proletarii din toate ţările. In timp ce în ţările imperialiste şi dependente, în colonii, popoarele se află în crâncenă luptă pentru dreptul lor la viaţă, la pâine şi muncă, în Uniunea Sovietică şi ţările democraţiei populare — şi ele tinere vlăstare ale Marii Re­voluţii din Octombrie — oamenii mun­cii luptă pentru îndeplinirea planurilor de stat, pentru făurirea unei vieţi me­reu mai fericite, mereu mai îmbelşu­gate. Ţările capitaliste sunt sdruncinate de criză şi de ciocniri sociale puternice,­in Statele Unite capitaliştii, în faţa va­lului de greve şi a nemulţumirilor cres­cânde ale clasei muncitoare — arun­cată în mare parte în şomaj — a asvâr­­li­­ţii închisoare, condamnându-i la ani grei de temniţă, pe cei mai buni fii ai poporului american, fruntaşii Partidului Comunist din Statele Unite; aceasta a demonstrat gradul de fascizare pe care l-a atins democraţia’’ Wall Street Chiî, incapabilă să mai facă faţă ascuţirii Contradicţiilor­ ei , internes Dar poporul american îşi intensifică lupta pentru democraţie. Creşte şi se desvoltă elanul revolu­ţionar şi lupta maselor muncitoare din Franţa, Italia si celelalte tari capitaliste dependente din Europa, împotriva im­perialismului american care le subjugă Se sdruncină din teme­­i „imperiul’' bri­tanic, în timp ce în metropola grevele antipatronale si manifestaţiile împotri­va guvernului laburist se înteţesc. In urma victoriei obţinute de Uniu­nea Sovietică, în cel de al doilea război mondial si urmând unoda ei, popoarele din colonii au înteţit, la chemarea Par­tidelor Comuniste, lupta de eliberare ■naţională Poporul chinez şi-a făurit Ben­umîca sa populară Din Indonezia trecând prin Viet­nam şi Madagascar şi până în America de Sud, semnalul luptei naţionale revoluţionare a cuprins­­popoarele Împilate de imperialismul­­sângeros. Marea Revoluţie din Octombrie a chemat la luptă pentru libertate şi pace popoarele din întreaga lume şi, ■astăzi, în ajunul aniversării lui 7 Noem­­brie,­­ele se află angajate în această u­­riaşă bătălie cu forţe care cresc pe zi ce trece. Creşte indignarea şi ura popoarelor iugoslave împotriva bandei de spioni imperialişti a lui Tito, creşte lupta populară pentru alungarea acestei clici­­de trădători. Uniunea Sovietică, eliberând ţările din Europa de Est şi creind condiţiile ■favorabile victoriei poporului chinez, a făcut că „forţele socialismului sunt stăpâne a?" nu numai pe a şasea par­­te, ci pe a patra parte a lumii”. (Gh. Gheorghiu-Dej). Pe zi ce trece, slăbeşte şi se destram ■mă, sub loviturile forţelor populare, «rânduirea capitalistă, în timp ce lagă­rul anti-imperialîst al păcii şî socîalis­mului creşte şi se desvoltă neîncetat Marea Ţară a Socialismului întâm­pină cea de a 32-a aniversare a Marei Revoluţii din Octombrie prin noi şi grandioase înfăptuiri, în toate domeniile vieţii primului Stat al muncitorilor şi ţăranilor. Pornind de la Marea Revoluţie din Octombrie, terminând victorioase răz­­boiul civil, sdrobind duşmanii interni şî externi, călindu-se în lupta pentru în­deplinirea Planurilor cincinale staliniste, sfărâmând în ţăndări maşina de război a imperialiştilor fascişti germani şi ja­ponezi, refăcându-şî Patria devastată de hoardele hît'erîste In anii ce au ur­mat Marelui Război pentru Apărarea Patriei, popoarele sovietice au ajuns să zidească astăzi comunismul. in timp ce in ţările subjugate impe­rialiştilor, economia se cufundă in haos şi crize, iar viaţa oamenilor muncii de­vine din ce în ce mai insuportabilă, în Uniunea Sovietică, standardul de viaţă creşte, nivelul material şi cultural al oamenilor sovietici depăşeşte cu mult ceea ce a putut cunoaşte omenirea sub capitalism. Succesele de după război ale Uniunii Sovietice, prin victoriile economiei ei, demonstrează încă odată, după marea victorie asupra fascismului, superiorita­tea sistemului socialist asupra celui ca­pitalist. Ca şi toate popoarele lumii, alături de celelalte popoare din ţările demo­craţiei populare şi poporul nostru se pregăteşte să întâmpine sărbătoreşte aniversarea Marei Revoluţii din Oc­tombrie. In ţara noastră, zile­ de 7 Noembrie îi premerg festivităţile ce se desfăşoa­ră în cadrul Săptămânii Prieteniei Ro­­mâno-Sovietice. Poporul român ştie că numai datorită Uniunii Sovietice el poate astăzi cons­­trui, în luptă permanentă cu duşmanul de clasă socialismul în ţara eliberată de către Armata Sovietică de sub jugul imperialist Ajutorul Uniunii Sovietice şi lupta dusă de oamenii muncii conduşi de Partid a dus ţara noastră spre ne­contenite victorii. Acum două zile s’au publicat rezul­tatele Planului de Stat pe cel de al trei­lea trimestru. Pe întreaga industrie, planul pe tr­­in­estrul II] a fost realizat în proporţie de 108,9%, depăşindu-se astfel chiar succesele obţinute în trimestrul II. Succese asemănătoare găsim in toate ramurile economiei noastre naţionale, in toate sectoarele vieţii publice. Călăuzindu-se din plin de experienţa sovietică şi folosind-o, bazându-se pe a­­jutorul U. R. S. S., poporul nostru mun­citor condus de Partid cunoaşte noi victorii in lupta pentru construirea ao­­cialismului. Săptămâna Prieteniei Româno-Sovie­­tice este de aceea pentru oamenii muncii din ţara noastră un nou prilej de a-şi manifesta dragostea şi ataşamentul pro­fund faţă de Uniunea Sovietică. Nu exi­stă în ţara noastră om cinstit care să nu ştie şi să nu recunoască, că dacă noi con­struim astăzi socialismul, apoi aceasta se datoreşte în mod hotărîtor Uniunii Sovietice şi Marelui Stalin. Cele mai largi masse de oameni şi muncii întâmpină măreaţa zi a Revo­luţiei din Octombrie, care a vestit lumii eliberarea de sub exploatarea capitalistă, prin mari întreceri socialiste iiitrecente acestea cinstind Revoluţia din Octombrie şi Marea Uniune Sovietică contribue deopotrivă la înflorirea Patriei noastre şi la cauza păcii în lume Ele sunt o expresie convingătoare a felului în care se îmbină patriotismul oamenilor muncii cu internaţionalismul proletar. Iar In această Săptămâni, participa­rea largă la nenumăratele conferinţe, serbări, expoziţii, va arăta din nou setea nepotolită cu care poporul nostru doreş­te să afle şi să adâncească cunoştinţele sale în legătură cu lupta, victoriile şi viaţa popoarelor sovietice. Poporul mun­citor, condus de Partidul clasei munci­toare, este profund convins că prietenia trainică cu Uniunea Sovietică este ga­ranţia cea mai sigură a independenţei şi suveranităţii noastre naţionale, a pro­gresului necontenit al Republicii noastre Populare. Noi ştim că, tinbuşindu-ne temeinic bo­­gata experienţă a Uniunii Sovietice şi a Partidului bolşevic, grăbim construirea socialismului în ţara noastră. De aceea trimiterea, în cadrul Săptămânii Priete­niei Româno-Sovietice, a unei selii al­­cătuită din reprezentanţi străluciţi ai nouţi culturi şi intelectualităţi sovie­tice, este privită de poporul nostru ca un nou ajutor pe care-l primim, ca o nouă dovadă a dragostei pe care Ţara Socialismului o poartă celor ce muncesc în ţara noastră. Oamenii muncii din Republica Popu­lară Română poartă în inima lor o dra­goste caldă pentru Marele Stalin, eli­beratorul şi prietenul cel mai bun al poporului nostru, învăţător şi conducă­tor al oamenilor cinstiţi din întreaga lume, în lupta pentru pace, împotriva imperialiştilor aţâţători la război. Organizând şi mai temeinic întrece­rile socialiste în cinstea lui 7 Noembrie, continuându-le cu elan în cinstea ani­versării a 70 ani ai Marelui Stalin, par­ticipând activ la manifestările Săptămâ­nii Prieteniei Româno-Sovietice, poporul nostru îşi exprimă din plin dragostea fierbinte şi solidaritatea sa de nezdrun­cinat cu popoarele sovietice, recunoş­tinţa pe care o poartă Uniunii Sovietice şi marelui învăţător al oamenilor muncii din intre­g os lume, Iosif Vissarionovici Stalin. M. Vlaicu

Next