România Liberă, iunie 1950 (Anul 8, nr. 1770-1795)

1950-06-01 / nr. 1770

Pentru pregătirea în fiecare judeţ a întregului inventar necesar recoltării Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri privind pregătirea şi execu­tarea la timp a strângerii recoltei şi executarea pla­nului de colectări pe anul 1950, stabileşte cu preciziune sarcinile ce revin în cadrul acestei bătălii uriaşe fiecărei instituţii, fiecărui om al muncii în parte. Pentru munca de bună pregătire a recoltării, de organizare a reparării în­tregului utilaj şi maşinilor agricole din sectorul de Stat şi particular dintr’un judeţ, pentru asigurarea pieselor nece­sare, a materialelor, a carburanţilor şi lubrefianţilor, cât şi pentru pregătirea, încadrarea şi organizarea muncii perso­nalului de la maşini. Hotărîrea prevede înfiinţarea pe lângă fiecare judeţ a unei comisiuni speciale compusă din preşe­dintele Comitetului Provizoriu jude­ţean, un tehnician­ mecanic împuternicit al Ministerului Metalurgiei şi Industriei Chimice, împuternicitul judeţean al Co­­mitetului de Stat pentru colectarea pro­­duselor agricole şi şeful secţiei agricole a judeţului, ca secretar al comisiunii. Răspunderile acestei comisiuni sunt deosebit de mari, deoarece, de felul in care-şi va duce munca această comisiu­­ne, depinde în bună măsură — date fi­ind sarcinile ce-i revin — recoltarea la timp şi fără pierderi a culturilor. Munca acestor comisiuni trebue să înceapă deîndată, în toate judeţele, pentru că în toate judeţele ţării lucrările pentru pregătirea campaniei de recoltare sunt în curs de desfăşurare, în unele judeţe unde Comitetele Provizorii au lucrat bine — cum ar fi de pildă jud. Timiş-Torontal, — peste 50 la sută din maşinile şi uneltele agricole necesare recoltării sunt reparate. In altele, cum ar fi Covurlui, Dolj, sau Ialomiţa, unde Comitetele Provizorii au avut şi au încă lipsuri în această privinţă, mun­­cile de pregătire lâncezesc, se desfă­şoară cu multă încetineală, creind o situaţie care nu mai poate fi prelungită nici o zi, pentru că ea poate face ca ace­ste judeţe să se trezească că nu au tot utilajul pus la punct înainte de începe­rea recoltării. Acolo unde lucrările sunt într’un stadiu mai înaintat şi unde po­sibilităţile îngăduie, ca în judeţul Ti­miş-Torontal de pildă, Comisiunile ju­deţene trebue să intensifice aceste lu­crări, pentru a putea apoi să asigure sprijinul necesar judeţelor rămase în urmă, înţelegând că datoria de a spri­jini munca de recoltare nu este o sar­cină care se închide între hotarele ju­deţului, ci dimpotrivă, ea impune cea mai strânsă colaborare între toate orga­nele puterii de Stat, între toate între­prinderile şi ministerele, în vederea câştigării aceleaşi mari bătălii: bătălia recoltării şi a colectării. In judeţele unde pregătirile pentru re­coltare au rămas în urmă, Comisiunile judeţene au sarcina să urmărească în amănunt toate lipsurile şi să ia — pe baza unei evidenţe precise şi a unui riguros control pe teren — în toate pri­vinţele, măsurile de îndreptare cuve­nite. In perioada aceasta, accentul principal al muncii Comisiunilor judeţene va tre­bui să cadă în primul rând pe organiza­rea, planificarea şi controlul lucrărilor de pregătire din judeţul lor, urmărind folosirea la maximum a tuturor posibilităţilor, mobilizarea tuturor atelie­relor mecanice de Stat şi particulare. Dacă intr’o comună există secerători nereparate şi în acea comună nu s’au luat măsuri de reparare sau nu s’au pus în practică măsurile luate, atunci desi­gur nu se va putea spune că munca comisiunei a fost dusă în bune condi­­ţiuni, după cum la fel se va spune des­pre munca comisiunei care nu se va în­griji să organizeze atelierele mobile de reparaţii şi ca acestea să fie dotate cu toate materialele necesare sau care abia când va începe treerişul să constate că o locomobilă a unui chiabur n’a fost pusă în stare de funcţiune. Pentru a evita toate aceste greşeli care vor surveni de fiecare dată când i se va lucra superficial şi nu se va con­trola permanent pe teren felul în care sunt executate dispoziţiile sau exacti­tatea cifrelor primite de la comune şi plăşi. Comisiunile judeţene vor trebui să-şi privească cu toată seriozitatea sar­cinile pe care Hotărîrea le pune în faţa lor. In momentul de faţă, de pildă, Comi­siunile judeţene au sarcina ca până la 1 iunie să controleze starea tractoarelor, batozelor, locomobilelor, motoarelor şi celorlalte maşini din sectorul de Stat şi particular, înaintând Ministerului Agri­culturii situaţii precise, cu datele de mai sus spre a putea primi sprijinul ne­cesar fie prin planificarea reparaţiilor, fie prin organizarea ajutorării intre ju­deţe. In acelaş timp acest control va trebui să alcătuiască un punct de plecare în munca Comisiunilor judeţene, întrucât din situaţiile întocmite, ele vor trebui să şi tragă primele concluzii în legătură cu sarcinile care le stau în faţă p pentru a asigura folosirea întregului utilaj în campania de recoltare. Dar pentru acea­sta Comisiunile judeţene trebue să evite cu desăvârşire înregistrarea me­canică şi necontrolată a datelor; ele tre­bue să mobilizeze întregul aparat al sec­ţiilor agricole din Comitetele Provizo­rii judeţene, de plasă, cât şi Comitetele Provizorii comunale, precum şi agenţii agricoli respectivi, în vederea adunării din fiecare comună sau sat a datelor exacte, CONTROLATE şi riguros co­respunzătoare realităţii. Numai prin întocmirea unei situaţii întemeiată pe realităţi, fiecare Com­isiune judeţeană îşi va putea planifica şi organiza mai bine munca în viitor. Dar în afara acestui control referitor la situaţia maşinilor şi atelierelor de reparat, — şi odată cu el — Comisiu­nile judeţene vor trebui să studieze cu toată atenţia posibilităţile pe care le au pentru a-şi putea duce la îndeplinire şi celelalte sarcini ce le revin în urma Hotărîrii. Ele vor trebui de pe acum să ia măsurile de pregătire şi completare a cadrelor pentru muncile de vară, mă­suri de organizare a centrelor de car­buranţi, de reparare a podeţelor şi şose­lelor în vederea asigurării căilor de comu­nicaţii rapide la arie şi toate celelalte sar­cini pe care le trasează Hotărîrea. Acest lucru cere din partea Comisiunei jude­ţene o largă privire de ansamblu asupra muncilor pe care Ie are de Înfăptuit, cere o serioasă planificare şi organizare a muncii, un temeinic şi amănunţit con­trol pe teren. Pentru a putea aduce cu succes la îndeplinire aceste sarcini, Comisiunile judeţene au datoria de a cere şi de a urma îndeaproape îndrumarea Comite­telor judeţene de Partid, care, deopo­trivă cu eie, sunt mobilizate In aceiaşi mare bătălie. Muncind sub sprijinul şi îndrumarea Partidului, mobilizând In jurul lor ma­­ssele de oameni al muncii, — ţărani muncitori, ţărani colectivişti, tracto­rişti şi mecanici, — Comisiunile jude­ţene vor avea chezăşia muncii Îndepli­nite la timp şi In bune condiţiuni, vor avea siguranţa că răspund pe deplin sarcinii pe care Partidul şi Guvernul le-a pus-o In faţă, sarcina de­ a lupta pe frontul strângerii recoltei,­ pe fron­tul belşugului şi a bunei stării a între­gului popor muncitor. SA APĂRĂM COPIII! Apelul Comitetului International pentru pregătirea zilei de 1 Iunie, Ziua Internaţionala a Copilului i­n numele a sute de milioane de bărbaţi şi femei, purtători de cu­vânt ai mamelor, ai tinerilor, ai oa­menilor muncii chemăm pe toţi acei ca­re privesc cu îngrijorare situaţia şi vii­torul copiilor să se alăture de noi pen­tru a apăra şi salva copiii. Groaza de bomba atomică apasă asu­pra vieţii a milioane de fiinţe; cei care ameninţă cu ea nu se mulţumesc cu faptul că astăzi există milioane de or­fani de război, ei grăbesc pregătirea u­­nei noui catastrofe mondiale, şi ca un preludiu la masacrul general, ei seamă■ nă groaza prin războaie coloniale în mai multe ţări din Asia. Acolo unde creditele militare au pre­cădere asupra bugetelor destinate ocro­tirii nouilor generaţii, copilul este pă­gubit de ajutorul pe care societatea este datoare să i-l dea. Mizeria în familie şi şomajul cresc, copiii suferă de lip­surile şi de nesiguranţa care vor lăsa urme adânci în viaţa lor de mai târziu. Propaganda de război se infiltrează pre­tutindeni, desvoltând spiritul de gang­sterism şi ură de rasă. Milioane de co­pii, jertfa bolilor, a foametei, a unei mi­zerii înspăimântătoare sunt exterminaţi în ţările coloniale şi dependente din A­­sia şi din Africa. Milioane de copii muncitori chinuiţi de munci istovitoa re mor extenuaţi de la vârsta de 6 ani, doboriţi de o cruntă exploatare. Copiii au asupra societăţii drepturi sacre, deoarece ei vor face lumea de mâine. Şi această lume va fi făurită potrivit cu ceea ce societatea le va per­mite să dobândească. Prin Charta Naţiunilor Unite, 60 de naţiuni semnatare s’au angajat să o­­crotească copilul, să-i asigure dreptul la educaţie, dreptul la deplina sa de­voltare, s’au angajat să ferească gene­raţiile viitoare de flagelul războiului. Popoarele, toţi bărbaţii şi toate femeile de bună credinţă, au datoria să ia cu îndrăsneală în mâinile lor apărarea a­­cestor înalte principii, oriunde aceste principii sunt călcate în picioare. Copiii nu-şi pot apăra singuri dreptu­­­rile, mamele, părinţii, tineretul, toate colectivităţile, toate organizaţiile interna­ţionale, naţionale, locale şi corporati­ve din lumea întreagă au datoria să se unească pentru a impune pacea şi pentru a asigura copiilor o viaţă feri­cită. Femei, tineret, oameni ai muncii, veniţi alături de noi, pentru a participa la Ziua Internaţională a Copilului, 1 Iunie, şi pentru a pregăti Conferinţa In­ternaţională a Copilului, pentru dreptul la viaţă, pentru dreptul la sănătate, pentru dreptul la învăţătură, la o edu­caţie democratică pentru toţi copiii din lume. ANUL VIII Nr. 1770 P. 6 PAGINI 4 LEI Taxa de francare plătită in numerar coof. aprobării Direcțiunii Generale PXT. 108.828, 16 Septembrie T514. Joi I Iunie 1950 Româaia Ifară REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA ABONAMENTE: încep la 1 şi 15 ale lunii Bucureşti, Str. Constantin Miile 5-7-9——JL 1 lună lei 120 * SALARIAȚI ȘI STUDENȚI *— Contr. Tel.: 3.34.93, 6.34.94, 6.34.95— 1 an lei 1400 1 lună lei 100— Cont. Cec Postal Nr. 7796 SERVICIUL ABONAMENTE TEL. 5.21.21 REDACTOR RESPONSABIL NICOLAE BELLU ­AREA ADUNARE NAŢIONALA A VOTAT LEGEA CODULUI NUNCH - ÎNCHIDEREA SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE — Şedinţa de Marţi dimineaţa a Marii Adunări Naţionale s-a deschis la ora 10 sub preşedinţia to­varăşului general-maior C. Doncea. Pe banca Prezidiului se aflau: Acad. Prof. Dr. C. I. Parhon, Profesor P. Constantinescu Iaşi, Ion Niculi, Marin Florea Ionescu şi alţi membri ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Pe banca ministerială erau prezenţi: Dr. Petru Groza, Gh. Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, I. Chişinevschi, Chivu Stoica­ şi alţi membri ai Guvernului. Intrarea în incintă a membrilor Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi ai Guvernului a fost salutată cu îndelungi aplauze. Intrându-se în ordinea de zi, s-a continuat discu­ţia generală cu privire la proectul de lege a Codu­lui Muncii. Au luat cuvântul tov: deputaţi: Tóth Géza, B. Feldman, I. Cozma, I. Soituţiu, Szabó Etel, Rozalia Moldovanu, Lucreţia Tulucan, Gheorghe Calcan şi I. Tăbârcă. După ce Marea Adunare Naţională a votat luarea în considerare a proectului de lege, desbaterile au continuat sub preşedinţia tovarăşului M. Mujic, vice-preşedinte al Biroului Marii Adunări Naţio­nale. Tov. deputat Nichifor Stere, în calitate de rapor­tor, a citit articolele cu modificările aduse în co­­misiune. Trecându-se la vot, Marea Adunare Naţională a votat în unanimitate proectul de lege pentru Codul Muncii. După o scurtă pauză, la ora 14,15, şedinţa s’a redeschis sub preşedinţia tovarăşului general-maior­ C. Doncea. S’a luat în discuţie proectul de­ lege pentru ratificarea unor decrete emise de Prezidiul Marii Adunări Naţionale în intervalul dintre cea de a 6-a şi cea de a 7-a sesiune. Raportorul proectului de lege, tov. deputat Gh. C. Stere a dat citire raportului comisiei. Proectul a fost votat de Marea Adunare Naţională. Tovarăşul general-maior C. Doncea, preşedintele Biroului Marii Adunări Naţionale, a închis apoi lucrările sesiunii. Şedinţa s-a ridicat la orele 14,45. In pag 2-a: Desbaterile din Marea Adunare Națională asupra proectului de lege a Codului Muncii. In pag. 3-a: Textul legii Codului M­uncii. Milioane de semnături pe Apelul Comitetului Permanent al Congresului Mondial al Partizanilor Păcii 222.238 semnături în judeţul Teleorman 94.898 semnături în judeţul Râmnicu-Sar­at In judeţul Râmnicu Sărat Apelul a­­n plasa Osteşti 10.171 în plasa Suvo-1 plasa Măicăneşti, 10.549 în plasa Dumi­­fest semnat de 94.898 cetăţeni dintre I , IR v I care: 13.092 la Râmnicu Sărat 14.679 110v, 16­ 762 în plasa Boldu, 14.611 în I­treşti şi 15.034 In plasa Râmnic, 181.942 semnături în judeţul Satu Mare 12.480 în plasa Halmeu, 12.817 în plasa I în plasa Satu Mare şi 8.328 in plasa Someş, 6.143 in plasa Ardusat, 10.548 I Copelnic Mănăştur. In pag. 6-a: In judeţul Teleorman Apelul a fost semnat de 222.258 cetăţeni dintre care 7.086 la Turnu Măgurele, 8.669 la Ro­In Judeţul Sălaj Apelul a fost semnat de 226.809 cetăţeni dintre care 7.190 la Zalău, 11.008 la Cărei, 5.002 la Simleul In judeţul Satu Mare Apelul a fost semnat de 181.942 cetăţeni dintre care 34.826 la Satu Mare, 33.338 In plasa Baia Mare, 13.179 In plasa Soncuţa Mare, 13.584 în plasa Seini, 17.108 In plasa Ardud, 16.601 in plasa Negreşti, şiori, 12.250 la Alexandria, 5.876 la Zimnicea, 25.044 în plasa Turnu Mă­gurele, 23.028 în plasa Roşiori, 25.924 în plasa Alexandria, 18.011 în plasa Bă­lăci, 33.163 în plasa Salcia, 16.737 în plasa Vârtoape, 21.970 în plasa Zimni­­cea și 24.500 în plasa Văreşti, in plasa Şimleu, 17.620 în plasa Cras­­na, 18.534 în plasa Zalău, 28.073 în plasa Jibou şi 21.784 în plasa Cehul, 8.232 în plasa Siblea, 17.197 în plasa Curtea de Argeş, 10.469 în plasa Pi­teşti şi 7.980 în plasa Costeşti, 226.809 semnături în judeţul Sălaj Silvaniei, 18.045 în plasa Cărei, 25.988 în plasa Valea 24.898 în plasa Taşnad, 20.136 în plasa Supurul de Jos, 28.531, 133.873 semnături în judeţul Argeş In judeţul Argeş Apelul a fost semnat­­ în plasa Lunca Corbului, 10.944 în plasa de 133.873 cetăţeni şi anume: 20.847 la Merişoru, 7.053 în plasa Inobişte, 9.924 Piteşti, 17.184 în plasa Râciu, 13.952­ in plasa Cuca, 8.088 în plasa Stoiceni. Numeroşi preoţi ortodocşi, catolici şi evanghelici Apelul pentru interzicerea armei atomice semnează Elevii care vor absolvi anul acesta ultima clasă de liceu se pregătesc pentru studiile lor viitoare. Pentru aceasta ei vizitează facultăţile şi institutele de învăţământ superior către care vor să-şi îndrepte paşii şi cu deose­bire facultăţile şi institutele tehnice, care sunt menite să asigure cadrele de specialişti atât de necesari in proce­­sul de industrializare al ţării şi de socializare al agriculturii. Iată de pildă, elevele liceului nr. 6, care vizitează cu mult interes Facultatea de maşini agricole. Ele ascultă cu multă atenţie explicaţiile care le sunt date de către tov. combainer Rădulescu Ion, în faţa unei combaine re­cent importată din Uniunea Sovietică. 45 ANI DELA CONSTITUIREA PRIMELOR SOVIETE IVANOVO 30 (Agerpres). — TASS transmite: S’au împlinit 45 de ani de la data constituirii la Ivanovo a Sovietului împuterniciţilor care a fost unul din primele Soviete de deputaţi ai celor ce muncesc din Rusia. Constituit în zilele grevei din vara anului 1805 Sovietul din Iva­­novo-Vosnesensk era compus în cea mai mare parte din munci­tori textilişti cu idei revoluţionare. In fruntea lui erau bolşevicii. Un număr de deputaţi bolşevici din a­­cest prim Soviet trăesc şi astăzi în oraşul Ivanovo. Anii au trecut. Pe nesimţite oraşul Ivanovo a luat o altă înfăţi­şare. Pe locurile unde a curs sân­gele muncitorilor grevişti se ridică clădirile noii fabrici „Krasnaia Tul­ka”, una din întreprinderile frunta­şe ale regiunii. Pentru o recoltă îmbelşugată Se fac experienţe pentru cuplarea a două batoze la un singur tractor Zilele trecute a avut loc la S. M. T. «Steaua Roşie» din comuna Hagieşti­­Ilfov o experienţă pentru cuplarea a două batoze acţionate de un singur tractor. La această experienţă au participat num­eroşi muncitori, tractorişti şi teh­nicieni de la diferite S.­M.T.-uri precum şi reprezentanţi ai Ministerului Agri­culturii care au urmărit experienţa cu deosebit interes.­­ Experienţa a reuşit şi urmează să fie pusă în practică in campania de recol­tat şi treerat care va începe în curând.­­Cu acest prilej, s’a dovedit încă o­­dată spiritul inovator al oamenilor mun­cii care­­se străduesc să găsească meto­de noui de lucru. Acţionând două batoze cu un singur tractor, însemnează că celălalt tractor liber poate fi utilizat în campania des­­mirişt­itului, lucrare ce trebue făcută la 3 zile după recoltarea păioaselor. Muncitorii, tractoriştii şi tehnicienii de la diferite Staţiuni de Maşini şi Trac­­toare, urmăresc cu deos­ebit interes experienţele făcute de S.M.I. Hagieşti- Ilfov, pentru cuplarea a două batoze la un singur tractor. La SMT-Hagieşti-Ilfov ...­­. Se pregătesc din vreme pentru strânsul recoltei In vederea campaniei de­ recoltare, ţă­rănimea , muncitoare din comuna Valea Cânepei-Brăila şi-a pregătit­ toate unel­tele şi maşinile pentru recoltare, repat­rând deasemeni numeroase, pluguri, 18 semănători ,şi 46 praşitoare.­­Stănescu Ionel corespondent ★ • Aceeaşi muncă pentru • pregătirea la S.M.T., din comuna Şendreni, judeţul Covurlui,­­repararea maşini­lor şi uneltelor necesare campaniei de recoltare a rămas în urmă. Aceasta se datoreşte faptului că Centrul Mecanic S.M.T. din Galaţi nu a trimis nici până în prezent pie­sele de schimb necesare­­reparării strânsului recoltei, formează preocupa­rea de seamă şi a mecanicilor de la For­­ma Comunală a Comitetului Provizoriu Arad. Anntrenaţi în întreceri socialiste, până mai zilele trecute se reparaseră complet două tractoare, batoze, seceră­­to­rile-legători şi diferite unelte agricole( HOCHMANN EVA) coresp. voluntară maşinilor, deşi aceste piese au fost cerute în repetate rânduri. Conducerea Centrului Mecanic S.M.T. din Galaţi trebue să ia foar­­te urgent măsurile necesare, pentru ca piesele de schimb să fie date la timp S.M.T.-urilor din județ. Z. BALMUȘ , coresp. voluntar Centrul mecanic S. M. T.-Galațî trebue să dea la timp piesele de schimb A terminat repararea batozelor cu 15 zile înainte de termen DOROHOI 30 (Agerpres).­­ La Gospodăria Agricolă de Stat din co­muna Coţuşca, judeţul Dorohoi, muncitorii şi tehnicienii obţin fru­moase succese in muncă, în toate domeniile de activitate. In munca de întreţinere a cultu­rilor, s’au plivit pentru a doua oară cele 215 ha. cu păioase și s’a în­ceput a doua praşilă la porumb și cartofi, realizându-se până la 26 Mai, 71 ha. In vederea Strângerii recoltelor, repararea celor 5 batoze ale Gos­podăriei a fost terminată cu 15 zi­le înainte de termenul prevăzut în plan. Prin întrebuinţarea de piese vechi recuperabile, s-a realizat la reparaţii o economie de peste 40.000 lei, evidenţiindu-se în această ac­­­ţiune tov. Brici Dumitru şi Epure Constantin. La gospodăria agricolă de Stat din Tâmbureşti-Dolj a început recoltarea rapiței CRAIOVA. (Prin telefon).­­ Datorită îndrumării primite din partea grupelor de Partid şi a bunei organizări a direc­ţiei gospodăriei, muncitorii şi tehnicie­nii de la gospodăria agricolă de Stat Tambureşti-Dolj, au însămânţat din timp şi în bu­ne condiţiuni răpită programa­tă pentru acest an. Metodele agrotehnice avansate după care s'a însămânţat, au permis ca răpi­tă să crească şi să se desvolte repede, dftnd posibilitate muncitorilor din gos­podărie să treacă zilele trecute la secer­­işul şi treerişul ei. Până în seara zilei de 27 Mai a fost secerată suprafaţa de 70 ha., iar în dimi­neaţa zilei de 28 Mai a început treeri­şul. Deasemeni, până în ziua de 29 Mai, a fost treerată rapiţa de pe cele 20 ha. ale secţiei Tâmbureşti, fiind în curs de treerat restul de rapiţă de pe terenul celorlalte secții ale gospodăriei.­­ V. Vasil­escu

Next