România Liberă, august 1950 (Anul 8, nr. 1823-1846)

1950-08-02 / nr. 1823

U A trecut un an de zile dia Înfiinţarea primelor gospodării agricole colective. De atunci şi până astăzi, numărul şi pu­terea lor au crescut. Pe mă­sură ce ţărănimea săracă şi mijlocaşă se convinge de avantagiile muncii în colec­tiv, pe măsură ce succesele obţinute vor fi cunoscute de un număr cât mai mare de oameni, sectorul socialist al agricul­turii noastre se va desvolta şi se va în­tări. Pentru aceasta însă trebue dusă o muncă susţinută de zi cu zi, pentru lă­murirea ţărănimii muncitoare. Ştim că socialismul nu se poate construi cu anal­fabeţi. Deci una din principalele sarcini ale noastre în momentul de față este a­­ceea de a lichida cu moștenirea tristă pe care ne-a lăsat-o burghezia: analfa­betismul. Problema culturalizării satelor­ noastre nu trebue să constitue obiectul unei sin­gure campanii — eșalonată pe o anumi­ta perioadă de timp, — ci trebue să stea In atenţia instituţiilor de cultură şi a autorităţilor de care în primul rând de­pinde această muncă, în mod permanent. In actuala perioadă a luptei pentru transformarea socialistă a agriculturii, o deosebită atenţie trebue acordată lichi­dării neştiinţei de carte, stimulării celor alfabetizaţi spre o activitate culturală, a­­tragerii intelectualilor şi a femeilor în viaţa căminelor culturale şi unei mai pu­ternice activizări a acestora pentru În­deplinirea cu succes a sarcinilor ce­ le-au fost trasate. Principala sarcină revine în această limncă ,,Comitetului pentru Aşezămintele Culturale” care, intr’o hotărîre recent luată, arăta că toţi activiştii săi: ,,direc­torii de cămine, bibliotecarii, activiştii culturali ai gospodăriilor agricole colec­tive, ai căminelor culturale, învăţătorii din aceste colective, agronomii, confer­­enţiarii, sunt chemaţi să dovedească e­­lan, consecvenţă şi iniţiativă creatoare în îndeplinirea sarcinilor puse de către Partid şi Guvern”. De o deosebită im­portanţă pentru munca de culturalizare a satelor este deasemeni activitatea ,,So­cietăţii pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii.“ Prin conferenţiarii pe care îi trimite la ţară şi prin publicaţiile şi broşurile pe care ie publică, „Societa­tea pentru Răspândirea Ştiinţei şi Cul­turii“ contribue din plin la pătrunderea luminii ştiinţei şi culturii în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării. I­a rându­l lor ARL­IS şi celelalte organizaţii de massă trebue să mobilizeze toate forţele în vederea susţinerii acestei campanii măreţe de transformare a satului nostru. Printr’o muncă susţinută, bine organiza­tă a tuturor celor cu răspundere în acea­stă direcţie, vom reuşi să lichidăm cu rămânerea in urmă, să schimbăm faţa satului nostru. Paşi pe acest drum marchează ştirile consemnate în ultimele zile în colecţiile ziarelor sau rapoartele instituţiilor de cultură. „Ţărănimea muncitoare din jud. Ilfov a făcut nenumărate excursii dumi­nicale la unităţile socialiste din agricul­tură”; „Numărul colectivelor sportive de pe lângă căminele culturale a crescut în acest an la 2885'’; „In Maramureş s'a introdus cititul în colectiv pe uliţele mai multor sate”; „In jud. Ilfov s’au insta­lat 10 aparate de radio, şi s’au ţinut 117 audiţii pe lângă căminele culturale. S'au mai cumpărat şi 12 patefoane’’. Mai departe, Filiala Iaşi a S.R.S.C. a organizat în cursul ultimei luni o serie de coniferinţe cu temele: „importanţa desmoriştitului”, „Recoltarea păroaselor”, etc. In Jud. Someş au participat la con­ferinţele S.R.S.C., în decursul ultimei luni, 11.500 ţărani muncitori. S-au înfi­inţat numeroase cercuri agrotehnice unde se desbat probleme legate de Înaintata practică agrotehnică sovietică, de aplica­rea­ învăţămintelor miciuriniste la noi în ţară, de probleme curente legate de cam­­pania agricolă. In jud. Romanaţi au luat fiinţă cinci astfel de ceralii pe lângă căminele culturale din comunele Castra­­nova, Barsa, Onsa, Grojdibod şi Cezieni Tehnicienii de la S.M.T. şi gospodării a­gricole de Stat au vorbit până acum ţă­ranilor muncitori ce frecventează aceste cercuri despre „Duşmanii recoltei”, „Se­cerişul“, „Treerişul“, „Desmiriştitul1’. Acestea sunt fapte pozitive, realizări demne de urmat. Ele arată ce uriaşe transformări se pot obţine prin efort or­ganiză şi elan patriotic. Nu peste tot însă se duce o muncă susţinută. Iată de pildă cazul directorului căminului cultural „23 August“ din corn. Mihai Bravu, jud. Vlaşca. De la instala­rea sa, din luna Decembrie a anului tre­cut, nu s-a interesat câtuşi de puţin de activitatea căminului. Nu a pus la punct biblioteca , nu s-a interesat de fondul pus la dispoziţie pentru cumpărarea unui a­­parat de radio, iar activitatea echipei ar­tistice a sabotat-o pur şi simplu, trimi­ţând acasă de la repetiţii pe componenţii ei, elevi. Tot în Vlaşca, referentul cultural din plasa Drăgăneşti nu a mai venit de două luni la consfătuirile judeţene. In corrfuna Verendin, din jud. Severin, directorul căminului cultural a plecat In concediu pe timp de o lună şi nu a lăsat nici un înlocuitor. La acest cămin nu s'a desfă­şurat nici o acţiune în timpul verii. In această situaţie s’a ajuns şi din nepă­sarea şi lipsa de sprijin a secţiei cultu­rale a Comitetului Provizoriu. Şi mai gravă este situaţia din judeţul Vâlcea, unde nu există un şef al secţiunii culturale d­e aproape două luni ! Extrem de important este rolul pe care trebue să-l joace cartea, revista şi ziarul in această uriaşă muncă. Presa trebue să constituie un îndreptar în munca de fieca­re clipă a ţăranilor muncitori. Ziarul de Partid trebue să pătrundă până în cel mai Îndepărtat colţ al Republicii noastre şi să ducă acolo cuvântul Partidului. Editurile trebue să tipărească tot mai multe broşuri şi cărţi de popularizare a realizărilor din­ Uniunea Sovietică, de răspândire a cunoştinţelor cele mai boga­­te şi mai variate. Rol principal în munca de instructaj îl joacă revistele „Comite­tului pentru Aşezămintele Culturale“, Albina, Călăuza Bibliotecarului şi îndru­mătorul Cultural. Trebuesc găsite toate mijloacele pen­tru ca slova scrisă să pătrundă adânc în satele noastre, să intre în preocuparea permanentă a ţărănimii muncitoare şi să devină prietenul şi sfătuitorul ei. Să ur­măm exemplul sovietic şi să trimitem la ţară librării volante, iată, acum câte­va săptămâni, a sosit în jud. Vâlcea ca­ravana Nr. 3 Librăria Noastră. Ţăranii muncitori au înconjurat-o cu dragoste, cumpărând­u-şî nenumărate cărţi: „Pă­mânt desţelenit“, „Spre culmi“,­ „De­parte de Moscova”, „O pildă măreaţă’’, „Pe Donul liniştit”, au fost primele cărţi care s’au epuizat. Comunicatul asupra realizării Planului de Stat pe­­trimestrul H 1950 arată că: „In cadrul acţiunii de culturalizare s’a continuat desvoltarea căminelor cultu­rale în mediul rural, prin înfiinţarea în acest trimestru a încă 542 cămine, adică cu 17 la sută mal multe decât In anul trecut şi s’au repartizat pentru biblio­teci un număr de 1.000.000 volume faţă da 335.000 In anu! trecut. Au fost rea­lizate, în cursul trimestrului II, 16 cen­tre de radioficare, din care 9 în mediul rural pe lângă centre S.M.T. şi gospo­dării colective şi 7. în centre muncito­reşti”. Iată, numai câteva aspecte ale muncii de culturalizare a satelor. Numărul­ lor este însă fără de sfârşit. Ele ne arată deosebita dragoste cu care ţăranii săraci şi mijlocaşi primesc orice realizare pe drumul revoluţiei culturale şi i se ataşea­ză cu entuziasm. Să dăm de aceea o cât mai mare atenţie dorinţei oamenilor muncii de a citi şi a învăţa. Secţiunile de artă şi cultură de pe lângă Comite­tele Provizorii trebue să controleze în permanenţă cum se desfăşoară activita­tea culturală, să stimuleze iniţiativele creatoare şi să mobilizeze toate­ forţele pentru Îndeplinirea cu succes a acestei sarcini. In acest sens, nu trebue pre­cupeţit niciun efort pentru intensificarea muncii culturale la sate. Pentru intensificarea muncii culturale la sate : COMITETELE DE LUPTĂ PENTRU PACE SE PREGĂTESC PENTRU CONGRES Cetăţenii din circumscripţia 28 a Capitalei şi-au ales delegaţii pentru conferinţa raională Un mare număr de cetăţeni din cir­cumscripţia 28, oameni cinstiţi şi ho­­tărîţi să apere pacea, au luat parte la adunarea care a avut loc în sala de fes­tivităţi a uzinelor „Vulcan” pentru a­­legerea delegaţilor la conferinţele ra­ionale ale Comitetelor de luptă pentru pace. Dr. Manea Ştefan, preşedintele Co­mitetului de luptă pentru pace, a fă­cut o scurtă expunere asupra situaţiei internaţionale, subliniind că victoriile strălucite ale eroicului popor coreean care luptă împotriva agresiunii impe­rialiştilor americani, dovedesc tăria crescândă a forţelor păcii, a sutelor de milioane de oameni ai muncii din întrea­ga lume. Tov. Miclea Vasile, secretarul Comi­tetului de luptă pentru pace, a prezen­tat apoi raportul de activitate al Co­mitetului. Comitetul a reuşit să mobilizeze mase mari de cetăţeni la lupta activă pentru pace. 200 echipe, mergând din casă în casă, lămurind pe fiecare asupra im­portanţei luptei pentru pace şi asupra aportului pe care-l poate aduce în a­­ceastă luptă, au strâns peste 14.000 semnături pe Apelul Comitetului Per­manent al Congresului Mondial al Parti­zanilor Păcii. Prin grija Comitetului au fost ame­najate două vitrine cu caricaturile aţâ­ţătorilor la război, gazete de stradă în care 27 cetăţeni au scris cum duc lupta pentru pace şi hărţi care oglindesc triac­teriile armatei populare coreene. Deasemeni, au fost organizate confe­rinţe în cartier, grupe de alfabetizare, cercuri de lectură şi au fost antrenate peste 1000 femei în muncă voluntară, pentru amenajarea a două terenuri spor­tive şi un solar. Au luat apoi cuvântul numeroşi ce­tăţeni care şi-au exprimat hotărîrea de a lupta pentru apărarea păcii. „Delegaţii care ne vor reprezenta la Conferinţa Comitetelor de lup­tă pen­tru pace, a spus Elisabeta Cadeseala, să ceară în numele nostru interzice­rea armei atomice, declararea drept cri­minal de război a acelui guvern care va întrebuinţa primul arma atomică, şi eliberarea luptătorilor pentru pace din închisorile ţărilor imperialiste“. ,,Să demascam, a spus tov. Câţu A­­lexandru, în faţa întregului cartier, pe duşmanii păcii, uneltele imperialiştilor, care n’au semnat Apelul dela Sto­ckholm” Dintre cei mai dârzi şi hotărlţi luptă­tori pentru pace au fost aleşi apoi 42 delegaţi care vor participa la Conferin­ţa raională a­ Comitetului de luptă pentru pace. (A­gerpres). In pagina 2-a : In circumscripţia 18, cetă­ţenii sunt antrenaţi în dife­rite acţiuni obşteşti. Miercuri 9 August 1980 Rom­ânia Iără Anul VIII. Nr. 1823 & X Redacţia şi Administraţia Bucureşti str. Const. Mill# 5*7-9 Centrala telef. 63493-94-95 Cont. Cec Poştal Nr. 7790 4 PAGINI — 4 LEI Redactor responsabil: NICOlAE BELLU­ Duminică s’au constituit alte 59 gospodării agricole colective . Cu acestea numărul total al din ţara noastră se Recoltele bogate obţinute de ţăranii mun­citori din gospodăriile agricole colective, care au muncit în colectiv şi cu mijloace mecanizate, conving pe tot mai mulţi ţărani săraci şi mij­locaşi că drumul gospodăriei agricole colective este singurul drum pentru a făuri o viaţă îm­belşugată pentru ei şi familiile lor. In întreaga ţară iau fiinţă noul şi noul gospodării agricole colective, prilejuind puter­nice manifestaţii de bucurie şi recunoştinţă gospodării­lor agricol® colective ridică la 729 — faţă de Partid şi Guvern, care sprijină ţărăni­mea muncitoare, spre a-şi clădi un viitor fe­ricit. In cursul zilei,de Duminică 30 Iulie, in di­ferite judeţe ale ţării au luat fiinţă alte 59 gospodării agricole colective. Astfel, numărul total al gospodăriilor agri­cole colective constituite în țara noastră se ridică la 729. (Agerpres). ÎNTREPRINDERI CARE AU DOBÂNDIT D­­RAPELUL ROŞU AL PRODUCŢIEI” Ministerul Metalurgiei şi Industriei Chimice. Împreună cu Comitetul Exe­cutiv al Uniunii Sindicatelor Metalo- Chimice, analizând rezultatele obţinute pe primul semestru al anului 1950, au constatat că, datorită eforturilor depuse de muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii din acest sector, au fost obţinute rezultate însemnate în îndepli­nirea sarcinilor din Planul de Stat. Pentru rezultatele obţinute pe primul semestru al acestui an, Ministerul Me­talurgiei şi Industriei Chimice şi Comi­tetul Executiv al Uniunii Sindicatelor Metalo-Chimice au hotărît să înmâneze „Drapelul Roşu al producţiei“, colecti­velor din următoarele întreprinderi: — SOVROMMETAL REŞIŢA, pentru ramura siderurgică. — SOVROMTRACTOR BRAŞOV, în ramura metalurgiei prelucrătoare. — OCNA MUREŞULUI, in ramura chimiei. — EXPLOATAREA BAIA SPRIEI, din Combinatul Baia Mare, pentru ramura metalurgiei neferoase. D­e asemenea s­e evidenţiază urmă­toarele colective ale întreprinderilor. — Uzina „23 August”. — Uzina „Republica”, Bucureşti. — Exploatarea Auro-Argentiferă — Barza Brad. — întreprinderea de produse ceramice Baiu Mare, Ministerul Metalurgiei și Industriei Chimice și Comitetul Executiv al Uniu­nii Sindicatelor Metalo-Chimice, cheamă, cu acest prilej, toate colectivele între­prinderilor din cadrul lor să organizeze pe scară largă, întrecerea socialistă, pentru ca, in cinstea zilei de 23 August si termine, înainte de termen, planul de producţie lurtar, întâmpinând astfel cu cinste, Congresul Comitetelor de luptă pentru pace din R.P.R. ★ Ministerul Minelor şi Petrolului,, îm­preună cu Comitetul Executiv al Uniu­nii Petrol, Mine şi Gaz Metan, analizând rezultatele dobândite in întrecerea socia­listă pe primul semestru al anului 1950 au constatat că, deşi sarcinile din planul de Stat, în sectorul petrolifer şi carbon nifer, nu au fost îndeplinite, sunt, totuşi, unităţi care, datorită eforturilor depuse de muncitori, tehnicieni şi funcţionari, au reuşit să realizeze succese în dome­niul producţiei, productivităţii muncii şi reducerii preţului de cost. Pentru rezultatele obţinute, Ministerul, Minelor şi Petrolului, împreună cu Co­mitetul Executiv al Uniunii Petrol, Mine şi Gaz Metan au hotărît să acorde „Dra­pelul Roşu al producţiei“, colectivelor din următoarele întreprinderi: — SCHELA PETROLIFERĂ BAICOI „MUNTENIA”. — RAFINĂRIA Nr 7 BRAŞOV „MUNTENIA”. — UZINELE METALURGICE SOV­­ROMPETROL „1 MAI” PLOEŞTI. — EXPLOATAREA CARBONIFERA COMANEŞTI. Totodată, se evidenţiază următoarele întreprinderi: — Schela Petroliferă Moineşti „Mol­dova”. — Rafinăria Sovrom­petrol Vega Plo­eşti. — Atelierele Centrate, Poiana Câm­­pina. —Exploatarea Sovromcărbune, Lonea. Felicitând călduros pe muncitorii, tefi­­nicienii, inginerii şi funcţionarii din în­treprinderile fruntaşe, Ministerul Mine­lor şi Petrolului şi Comitetul Execu­tiv al Uniunii adresează tuturor colectivelor întreprinderilor un­a piei, pentru a da un nou avânt producţiei, in vederea întăririi Patriei noastre, factor activ în marele front al păcii şi socialismului. ^­ Ministerul Energiei Electrice şi Comi­tetul Executiv A Uniunii Sindicatelor Metalo-Chimice, analizând rezultatele obţinute pe primul semestru al anului 1950, in ramura energetică şi electro­tehnică, constată că, datorită eforturilor depuse de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari, au fost obţinute rezultate importările în îndeplinirea sarcinilor din Planul de Stat. S-a hotărît, de aceea, inmânarea „Dra­pelului Roşu al producţiei“ colectivului întreprinderii „ELECTROMOTOR” şi­ MÎŞOARA, pentru cele mai bune rezul-­­tate obţinute în ramura energetică şi electro­tehnică. Deasemeni, a fost evidenţiat colectivul întreprinderii de Electricitate Bucureşti. Ministerul Energiei Electrice şi Co­­mitetul Executiv ai Uniunii Sindicatelor Metalo-Chimice au adresat tuturor co­lectivelor din întreprinderile din ramura energetică și electro­ tehnică un apel, chemându-se să întâmpine, prin noi suc­cese în muncă, Congresul Comitetelor de luptă pentru pace din R.P.R., — să contribue, cu noi realizări, la construi­rea socialismului în țara noastră. (Ager­­pres). Trei blocuri din oraşul muncitoresc «Steagul Roşu» au fost predate muncitorilor In dimineaţa zilei de 39 iulie a. c. pe şoseaua asfaltată ce trece prin drep­tul şantierului oraşului muncitoresc «Steagul Roşu» din Braşov, maşinile nu mai conteneau să sosească, oprin­­du-se în faţa uriaşelor construcţii. Muncitori din uzine, ostaşi şi ute­­mişti se adunaseră să asiste la festi­vitatea inaugurării celor trei blocuri muncitoreşti. In prezenţa tov. Carol Loncear, mini­stru adjunct al Industriei Metalurgice, a tov. Dănoiu­, secretarul Comitetului judeţean P. M. R.-Braşov şi a autori­tăţilor locale, tov. Munteanu, deputat de Braşov, a deschis meetingul, după care mai mulţi vorbitori au arătat însem­nătatea terminării acestor blocuri mun­citoreşti compuse din 108 apartamente şi garsoniere care vor fi ocupate de muncitori ai uzinelor «Steagul Roşu». Muncitorii care au primit cheile, şi-au exprimat cu hotărîre voinţa lor dârză de a lupta cu şi mai mult avânt pentru îndeplinirea şi depăşirea Planu­lui de Stat şi apărarea păcii, mulţu­mind Partidului şi conducerii între­prinderii pentru grija ce le au arătat-o punându-le la dispoziţie locuinţe con­fortabile şi sănătoase. SEPTIMIU ALMAŞĂNU corespondent * LA „VULCAN" SE CONSTRUESC, PENTRU PRIMA OARA IN TARA, MORI DE CIMENT Comunicatul Comisiei de Stat a Planificării cu privire la realizarea prevederilor Planului de Stat pe trimestrul II al anului 1950 anunţă că muncitorii, şi tehnicienii fabricilor şi uzinelor noastre au reuşit să producă cu succes utilaj industrial care înainte se importa. La uzinele «Vulcan­» se construesc pentru prima oară în ţara noastră, linii de ciment compuse din mori de pastă şi mori de ciment. Construirea unei asemenea linii, al cărei ciclu de fabricaţie este de trei ani în străinătate, a fost programată pentru un an. IN CLIŞEU: O echipă de mun­citori potriveşte cu ajutorul macaralei roata dinţată pe coroana morii de ciment. Pentru o recoltă îmbelşugată Judeţele: Constanţa, Teleorman, Olt şi Iaşi Bătălia pentru strângerea recoltei se desfăşoară în intensitate în întreaga ţară. După datele primite de Ministerul Agriculturii, până la data de 30 iulie, s-a secerat în întreaga ţară 91,8 la sută din suprafaţa prevăzută. Judeţele Constanţa, Covurlui, Boroa­­na şi, Teleorman, Olt şi Iaşi au terminat complect secerişul. In acelaş timp, se continuă desmiriştitul, lucrările inten­sificându-Se mult în ultimul timp. Pâ­nă la data de 30 iulie, au fost desmi­­riştite în întreaga ţară 1.537.353 ha, in frunte aflându-se judeţele Bihor cu 94,8 la sută, Târnava Mică cu 93 la sută, Severin cu 90,8 la sută, Satu Ma­re cu 89 la sută şi Muscel. Deasemenea, în judeţele Sălaj, Caraş, Mureş, Cluj, Dâmboviţa, Arad, Târna- Covisfilor, Romanaţi, aia terminat secerişul la Mare, Turda, Ilfov şi Teleorman, s-au desmiriştit între 60—75 la sută din suprafeţele programate. In judeţele Mehedinţi, Fălciu, Tuto­­va, Ialomiţa, Vaslui şi Tulcea, Comite­tele Provizorii trebue să intensifice e­­forturile pentru ca desmiriştitul să se execute la timp, deoarece au rămas mult în urmă cu această importantă lucrare. Cu acelaş avânt se execută lucrările de treeriş. Până la data de mai sus în întreaga ţară a fost treerată recolta de pe 1.959.167 ha. In fruntea lucrărilor de treeriş se află judeţul Severin, care a treerat 90,6 la sută, Romanaţi 82,8 la sută, Te­leorman 79,8 la sută, Dolj 73,5 la sută, Arad 72,5 la sută şi Timiş 72,7 la sută din cantităţile prevăzute. Dottă de lu?2 a le-a munci, două r­ezultate Numeroşi sunt ţăranii muncitori care au înţeles îndemnul Partidului, de a-şi lucra pământurile lor cu mijloacele me­canizate ale S.M.T.-urilor şi acum roa­dele unui an întreg de muncă se arată. Aşa a înţeles şi ţăranul mijlocaş Bu­­tucaru Vasilie din cartierul Şerbăneşti al oraşului Bacău, care a semănat a­­cum un an un hectar de grâu în ară­tura adâncă făcută de tractoarele S.M.T. din Bacău. La treeriş el a ob­ţinut o frumoasă recoltă de 2130 kgr. de grâu la hectar, în timp ce ţăranul muncitor Nicolae Popa, care şi-a arat pământul cu caii săi deşi are un teren de o calitate mai bună, a obţinut abia 800 kgr. la hectar. Deasemeni ţăranul sărac Stan­­cu Voicu din comuna Bălteni Olt, care în toamna trecută şi-a arat cele 2 po­goane ale sale cu tractoarele de la S.M.T. Recea, semănându-le la timp, cu sămânţă selecţionată şi saramurată, a obţinut la treeriş 1800 kgr. de grâu cele cele 2 pogoane ale sale. Alături­ de el a avut însămânţate cu grâu 2 po­goane şi ţăranul sărac Tudor Botoargă. Dar fiindcă el şi-a arat pământul cu plugul tras de nişte juncani slabi, aşa cum a apucat din bătrâni, a scos numai 500 kgr. de grâu Aceste exemple, alături de multe al­tele, arată limpede calea pe care tre­bue să meargă ţărănimea săracă şi mijlocaşă folosind tot mai mult trac­toarele S.M.T. şi ajutorul pe care Partidul şi Guvernul ţării îl dau oame­nilor muncii. După materialele primite de la­ L. ISAG şi CHIVU GRIGORIE Florea Dumitru a văzus că nu e steiop pământul Ţăranul muncitor Florea Dumitru din comuna Goicea Mică-Dolj, ascultând îndemnul Partidului a încheiat în toam­na anului 1949 contract de întovărăşire cu Staţiunea de Maşini şi Tractoare din plasă. Cei 75 de ani semănaţi cu grâu, nu i-a mai arat cu boii, ci cu tractorul şi a însămânţat cu semănătoarea Staţiu­nii. A privit apoi cu grije ogorul a­­tanei când buruienile au început să-l năpădească. Seceratul l-a început Florea Dumitru când l-au povăţuit tovarăşii de la Comi­tetul Provizoriu, fără să aştepte să se scuture spicul, iar la treerat a intrat în prima ceată organizată. Şi Florea Du­mitru, care în alţi ani, abia de cule­gea de pe ogor S09 kgr. de grâu,, a­cum pe cei 75 de ani a obţinut 1.140 kgr. ceea ce înseamnă 1.533 kgr. la ha. A dat uiumul batozei, datoria la S.M.T., a pus deoparte cota de 108 kgr. şi tot i-a mai rămas 905 kgr. Ni­ciodată n’a dus Florea Dumitru acasă o cantitate aşa de mare de grâu. „E sterp pământul!...” îşi spunea el înainte, cre­­zând că mai mult nu poate să dea. Anul acesta însă şi-a dat seama şi odată cu el şi ceilalţi ţărani muncitori din comună, că munca mecanizată fă­cută pe întinderi mari şi buna, îngri­jire a holdelor aduce belşug şi recoltă sporită la hectar. CORNEL CONSTANTINESCU Coresp. voluntar Să demascăm cu toat­ă fe©tărâea încercările de sabotaj ale chiaburilor Răspunzând sarcinilor ce le-au fost trasate prin Hotărîrea Partidului şi Guvernului în cadrul campaniei de re­coltare, ţărănimea muncitoare din în­treaga ţară munceşte cu avânt pentru îndeplinirea la timp a muncilor agricole. Acest lucru însă nu-i pe placul chia­burilor, care caută să saboteze campania de recoltare şi colectare. Insă, prin vi­gilenţa ţărănimii muncitoare, ei sunt demascaţi la timp şi daţi pe mâna jus­tiţiei unde îşi primesc pedeapsa cu­venită. Astfel zilele trecute ţăranii săraci şi mijlocaşi din comuna Negreşti-Vaslui au demascat pe chiaburii Vasile Rusu Andrioaie, Petre Spuză, şi Gh. Botea­­nu din comuna Valea Mare şi pe chia­burul Neculae Butnaru din Căzăneşti, care n’au vrut să-şi aducă grânele la arie. In felul acesta, aceşti chiaburi au căutat să se sustragă de la cota obliga­torie de cereale. La fel a fost demas­cată acţiunea duşmănoasă a chiaburului Ion Marin din comuna Siuşlea-Putna, care îşi lăsase o parte din snopi pe câmp. In comuna Dăeşti, judeţul Vâlcea, chiaburul Niculae Popescu Şi ginerele său au găsit o altă metodă de a sabo­ta campania de recoltare. Ei au decla­rat la recensământ cu 4,35 ha. mai pu­ţin Pentru faptele lor mârşave li s’au în­cheiat acte de dare In judecată. La fel chiaburul Moraru Ioachim din comuna Boian-Turda, a încercat să Înşele Co­mitetul Provizoriu comunal declarând cu 4 jugăre mai puţin decât avea, pen­tru a fi impus la o cotă mai mică de cereale. Demascat de către secretarul organizaţiei de Partid din comună, chia­burului i s-au dresat acte de dare în judecată la legea sabotajului. Deasemeni prin vigilenţa ţărănimii, muncitoare din comuna Broscari-Mehe­­dinţi a fost demascat chiaburul Antonin Gh., care neschimbând lagărele uzate la batoză a făcut să întârzie treerişul. Nici chiaburului Ghiţă Bântu, din co­muna Rig­ineşti-Frum­a nu i-au mers treburile după socotelile lui, încercând să saboteze campania de recoltare şi să se sustragă de la cota obligatorie de cereale şi-a dat cele 15 ha în dijmă. Dat în judecată la legea sabotajului Şi în conformitate cu Decretul de Lege Nr. 312/1949, zilele trecute Tribuna­lul F­umna l-a condamnat pe chiaburul Ghiţă Rântu la 1 an închisoare şi 10.000 lei amendă. Este clar o datorie patriotică a fie­cărui ţăran muncitor de a demasca la vremea orice uneltire a chiaburilor sabo­tori. Ei trebuesc demascaţi cu toată hotărîrea şi siliţi să respecte legile Republicii noastre Populare, legi care apără drepturile oamenilor muncii de la oraşe şi sate. După materialele primite dela: D SFVASTRU, CRîSTFA MI­HAI, C. HAGîU, MARGARETA FI­LIP, V. SBARCIOG, SI DRAGO­ NICULAE PROCESUL UNUI GRUP DE SPIONI ŞI TRĂDĂTORI, AGENŢI AI CLICII FASCISTE A LUI TITO Marţi 1 August începe la Tri­bunalul Militar Bucureşti proce­sul unui grup de spioni şi trădă­tori în slujba serviciului de spio­naj a clicii fasciste titoiste de la Belgrad­ Acuzaţii sunt: Milos­ Teodoroff, Bosco Latici, Medici Nicola, A­­darpov Milorad, Bassler Juro, Petrov Ilva, Stanoevici Bojidar, Perovici Angeloo, Silvi Miladin, Radoslavovici Svetomir, Miluti­novici Nicola, Nedici Vidosa. Acuzaţii s’au făcut vinovaţi de acte de înaltă trădare şi de spio­naj împotriva Republicii Popu­lare Române­ (Agerpres).

Next