România Liberă, august 1950 (Anul 8, nr. 1823-1846)
1950-08-02 / nr. 1823
U A trecut un an de zile dia Înfiinţarea primelor gospodării agricole colective. De atunci şi până astăzi, numărul şi puterea lor au crescut. Pe măsură ce ţărănimea săracă şi mijlocaşă se convinge de avantagiile muncii în colectiv, pe măsură ce succesele obţinute vor fi cunoscute de un număr cât mai mare de oameni, sectorul socialist al agriculturii noastre se va desvolta şi se va întări. Pentru aceasta însă trebue dusă o muncă susţinută de zi cu zi, pentru lămurirea ţărănimii muncitoare. Ştim că socialismul nu se poate construi cu analfabeţi. Deci una din principalele sarcini ale noastre în momentul de față este aceea de a lichida cu moștenirea tristă pe care ne-a lăsat-o burghezia: analfabetismul. Problema culturalizării satelor noastre nu trebue să constitue obiectul unei singure campanii — eșalonată pe o anumita perioadă de timp, — ci trebue să stea In atenţia instituţiilor de cultură şi a autorităţilor de care în primul rând depinde această muncă, în mod permanent. In actuala perioadă a luptei pentru transformarea socialistă a agriculturii, o deosebită atenţie trebue acordată lichidării neştiinţei de carte, stimulării celor alfabetizaţi spre o activitate culturală, atragerii intelectualilor şi a femeilor în viaţa căminelor culturale şi unei mai puternice activizări a acestora pentru Îndeplinirea cu succes a sarcinilor ce le-au fost trasate. Principala sarcină revine în această limncă ,,Comitetului pentru Aşezămintele Culturale” care, intr’o hotărîre recent luată, arăta că toţi activiştii săi: ,,directorii de cămine, bibliotecarii, activiştii culturali ai gospodăriilor agricole colective, ai căminelor culturale, învăţătorii din aceste colective, agronomii, conferenţiarii, sunt chemaţi să dovedească elan, consecvenţă şi iniţiativă creatoare în îndeplinirea sarcinilor puse de către Partid şi Guvern”. De o deosebită importanţă pentru munca de culturalizare a satelor este deasemeni activitatea ,,Societăţii pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii.“ Prin conferenţiarii pe care îi trimite la ţară şi prin publicaţiile şi broşurile pe care ie publică, „Societatea pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii“ contribue din plin la pătrunderea luminii ştiinţei şi culturii în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării. Ia rândul lor ARLIS şi celelalte organizaţii de massă trebue să mobilizeze toate forţele în vederea susţinerii acestei campanii măreţe de transformare a satului nostru. Printr’o muncă susţinută, bine organizată a tuturor celor cu răspundere în această direcţie, vom reuşi să lichidăm cu rămânerea in urmă, să schimbăm faţa satului nostru. Paşi pe acest drum marchează ştirile consemnate în ultimele zile în colecţiile ziarelor sau rapoartele instituţiilor de cultură. „Ţărănimea muncitoare din jud. Ilfov a făcut nenumărate excursii duminicale la unităţile socialiste din agricultură”; „Numărul colectivelor sportive de pe lângă căminele culturale a crescut în acest an la 2885'’; „In Maramureş s'a introdus cititul în colectiv pe uliţele mai multor sate”; „In jud. Ilfov s’au instalat 10 aparate de radio, şi s’au ţinut 117 audiţii pe lângă căminele culturale. S'au mai cumpărat şi 12 patefoane’’. Mai departe, Filiala Iaşi a S.R.S.C. a organizat în cursul ultimei luni o serie de coniferinţe cu temele: „importanţa desmoriştitului”, „Recoltarea păroaselor”, etc. In Jud. Someş au participat la conferinţele S.R.S.C., în decursul ultimei luni, 11.500 ţărani muncitori. S-au înfiinţat numeroase cercuri agrotehnice unde se desbat probleme legate de Înaintata practică agrotehnică sovietică, de aplicarea învăţămintelor miciuriniste la noi în ţară, de probleme curente legate de campania agricolă. In jud. Romanaţi au luat fiinţă cinci astfel de ceralii pe lângă căminele culturale din comunele Castranova, Barsa, Onsa, Grojdibod şi Cezieni Tehnicienii de la S.M.T. şi gospodării agricole de Stat au vorbit până acum ţăranilor muncitori ce frecventează aceste cercuri despre „Duşmanii recoltei”, „Secerişul“, „Treerişul“, „Desmiriştitul1’. Acestea sunt fapte pozitive, realizări demne de urmat. Ele arată ce uriaşe transformări se pot obţine prin efort organiză şi elan patriotic. Nu peste tot însă se duce o muncă susţinută. Iată de pildă cazul directorului căminului cultural „23 August“ din corn. Mihai Bravu, jud. Vlaşca. De la instalarea sa, din luna Decembrie a anului trecut, nu s-a interesat câtuşi de puţin de activitatea căminului. Nu a pus la punct biblioteca , nu s-a interesat de fondul pus la dispoziţie pentru cumpărarea unui aparat de radio, iar activitatea echipei artistice a sabotat-o pur şi simplu, trimiţând acasă de la repetiţii pe componenţii ei, elevi. Tot în Vlaşca, referentul cultural din plasa Drăgăneşti nu a mai venit de două luni la consfătuirile judeţene. In corrfuna Verendin, din jud. Severin, directorul căminului cultural a plecat In concediu pe timp de o lună şi nu a lăsat nici un înlocuitor. La acest cămin nu s'a desfăşurat nici o acţiune în timpul verii. In această situaţie s’a ajuns şi din nepăsarea şi lipsa de sprijin a secţiei culturale a Comitetului Provizoriu. Şi mai gravă este situaţia din judeţul Vâlcea, unde nu există un şef al secţiunii culturale de aproape două luni ! Extrem de important este rolul pe care trebue să-l joace cartea, revista şi ziarul in această uriaşă muncă. Presa trebue să constituie un îndreptar în munca de fiecare clipă a ţăranilor muncitori. Ziarul de Partid trebue să pătrundă până în cel mai Îndepărtat colţ al Republicii noastre şi să ducă acolo cuvântul Partidului. Editurile trebue să tipărească tot mai multe broşuri şi cărţi de popularizare a realizărilor din Uniunea Sovietică, de răspândire a cunoştinţelor cele mai bogate şi mai variate. Rol principal în munca de instructaj îl joacă revistele „Comitetului pentru Aşezămintele Culturale“, Albina, Călăuza Bibliotecarului şi îndrumătorul Cultural. Trebuesc găsite toate mijloacele pentru ca slova scrisă să pătrundă adânc în satele noastre, să intre în preocuparea permanentă a ţărănimii muncitoare şi să devină prietenul şi sfătuitorul ei. Să urmăm exemplul sovietic şi să trimitem la ţară librării volante, iată, acum câteva săptămâni, a sosit în jud. Vâlcea caravana Nr. 3 Librăria Noastră. Ţăranii muncitori au înconjurat-o cu dragoste, cumpărându-şî nenumărate cărţi: „Pământ desţelenit“, „Spre culmi“, „Departe de Moscova”, „O pildă măreaţă’’, „Pe Donul liniştit”, au fost primele cărţi care s’au epuizat. Comunicatul asupra realizării Planului de Stat petrimestrul H 1950 arată că: „In cadrul acţiunii de culturalizare s’a continuat desvoltarea căminelor culturale în mediul rural, prin înfiinţarea în acest trimestru a încă 542 cămine, adică cu 17 la sută mal multe decât In anul trecut şi s’au repartizat pentru biblioteci un număr de 1.000.000 volume faţă da 335.000 In anu! trecut. Au fost realizate, în cursul trimestrului II, 16 centre de radioficare, din care 9 în mediul rural pe lângă centre S.M.T. şi gospodării colective şi 7. în centre muncitoreşti”. Iată, numai câteva aspecte ale muncii de culturalizare a satelor. Numărul lor este însă fără de sfârşit. Ele ne arată deosebita dragoste cu care ţăranii săraci şi mijlocaşi primesc orice realizare pe drumul revoluţiei culturale şi i se ataşează cu entuziasm. Să dăm de aceea o cât mai mare atenţie dorinţei oamenilor muncii de a citi şi a învăţa. Secţiunile de artă şi cultură de pe lângă Comitetele Provizorii trebue să controleze în permanenţă cum se desfăşoară activitatea culturală, să stimuleze iniţiativele creatoare şi să mobilizeze toate forţele pentru Îndeplinirea cu succes a acestei sarcini. In acest sens, nu trebue precupeţit niciun efort pentru intensificarea muncii culturale la sate. Pentru intensificarea muncii culturale la sate : COMITETELE DE LUPTĂ PENTRU PACE SE PREGĂTESC PENTRU CONGRES Cetăţenii din circumscripţia 28 a Capitalei şi-au ales delegaţii pentru conferinţa raională Un mare număr de cetăţeni din circumscripţia 28, oameni cinstiţi şi hotărîţi să apere pacea, au luat parte la adunarea care a avut loc în sala de festivităţi a uzinelor „Vulcan” pentru alegerea delegaţilor la conferinţele raionale ale Comitetelor de luptă pentru pace. Dr. Manea Ştefan, preşedintele Comitetului de luptă pentru pace, a făcut o scurtă expunere asupra situaţiei internaţionale, subliniind că victoriile strălucite ale eroicului popor coreean care luptă împotriva agresiunii imperialiştilor americani, dovedesc tăria crescândă a forţelor păcii, a sutelor de milioane de oameni ai muncii din întreaga lume. Tov. Miclea Vasile, secretarul Comitetului de luptă pentru pace, a prezentat apoi raportul de activitate al Comitetului. Comitetul a reuşit să mobilizeze mase mari de cetăţeni la lupta activă pentru pace. 200 echipe, mergând din casă în casă, lămurind pe fiecare asupra importanţei luptei pentru pace şi asupra aportului pe care-l poate aduce în această luptă, au strâns peste 14.000 semnături pe Apelul Comitetului Permanent al Congresului Mondial al Partizanilor Păcii. Prin grija Comitetului au fost amenajate două vitrine cu caricaturile aţâţătorilor la război, gazete de stradă în care 27 cetăţeni au scris cum duc lupta pentru pace şi hărţi care oglindesc triacteriile armatei populare coreene. Deasemeni, au fost organizate conferinţe în cartier, grupe de alfabetizare, cercuri de lectură şi au fost antrenate peste 1000 femei în muncă voluntară, pentru amenajarea a două terenuri sportive şi un solar. Au luat apoi cuvântul numeroşi cetăţeni care şi-au exprimat hotărîrea de a lupta pentru apărarea păcii. „Delegaţii care ne vor reprezenta la Conferinţa Comitetelor de luptă pentru pace, a spus Elisabeta Cadeseala, să ceară în numele nostru interzicerea armei atomice, declararea drept criminal de război a acelui guvern care va întrebuinţa primul arma atomică, şi eliberarea luptătorilor pentru pace din închisorile ţărilor imperialiste“. ,,Să demascam, a spus tov. Câţu Alexandru, în faţa întregului cartier, pe duşmanii păcii, uneltele imperialiştilor, care n’au semnat Apelul dela Stockholm” Dintre cei mai dârzi şi hotărlţi luptători pentru pace au fost aleşi apoi 42 delegaţi care vor participa la Conferinţa raională a Comitetului de luptă pentru pace. (Agerpres). In pagina 2-a : In circumscripţia 18, cetăţenii sunt antrenaţi în diferite acţiuni obşteşti. Miercuri 9 August 1980 România Iără Anul VIII. Nr. 1823 & X Redacţia şi Administraţia Bucureşti str. Const. Mill# 5*7-9 Centrala telef. 63493-94-95 Cont. Cec Poştal Nr. 7790 4 PAGINI — 4 LEI Redactor responsabil: NICOlAE BELLU Duminică s’au constituit alte 59 gospodării agricole colective . Cu acestea numărul total al din ţara noastră se Recoltele bogate obţinute de ţăranii muncitori din gospodăriile agricole colective, care au muncit în colectiv şi cu mijloace mecanizate, conving pe tot mai mulţi ţărani săraci şi mijlocaşi că drumul gospodăriei agricole colective este singurul drum pentru a făuri o viaţă îmbelşugată pentru ei şi familiile lor. In întreaga ţară iau fiinţă noul şi noul gospodării agricole colective, prilejuind puternice manifestaţii de bucurie şi recunoştinţă gospodăriilor agricol® colective ridică la 729 — faţă de Partid şi Guvern, care sprijină ţărănimea muncitoare, spre a-şi clădi un viitor fericit. In cursul zilei,de Duminică 30 Iulie, in diferite judeţe ale ţării au luat fiinţă alte 59 gospodării agricole colective. Astfel, numărul total al gospodăriilor agricole colective constituite în țara noastră se ridică la 729. (Agerpres). ÎNTREPRINDERI CARE AU DOBÂNDIT DRAPELUL ROŞU AL PRODUCŢIEI” Ministerul Metalurgiei şi Industriei Chimice. Împreună cu Comitetul Executiv al Uniunii Sindicatelor Metalo- Chimice, analizând rezultatele obţinute pe primul semestru al anului 1950, au constatat că, datorită eforturilor depuse de muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii din acest sector, au fost obţinute rezultate însemnate în îndeplinirea sarcinilor din Planul de Stat. Pentru rezultatele obţinute pe primul semestru al acestui an, Ministerul Metalurgiei şi Industriei Chimice şi Comitetul Executiv al Uniunii Sindicatelor Metalo-Chimice au hotărît să înmâneze „Drapelul Roşu al producţiei“, colectivelor din următoarele întreprinderi: — SOVROMMETAL REŞIŢA, pentru ramura siderurgică. — SOVROMTRACTOR BRAŞOV, în ramura metalurgiei prelucrătoare. — OCNA MUREŞULUI, in ramura chimiei. — EXPLOATAREA BAIA SPRIEI, din Combinatul Baia Mare, pentru ramura metalurgiei neferoase. De asemenea se evidenţiază următoarele colective ale întreprinderilor. — Uzina „23 August”. — Uzina „Republica”, Bucureşti. — Exploatarea Auro-Argentiferă — Barza Brad. — întreprinderea de produse ceramice Baiu Mare, Ministerul Metalurgiei și Industriei Chimice și Comitetul Executiv al Uniunii Sindicatelor Metalo-Chimice, cheamă, cu acest prilej, toate colectivele întreprinderilor din cadrul lor să organizeze pe scară largă, întrecerea socialistă, pentru ca, in cinstea zilei de 23 August si termine, înainte de termen, planul de producţie lurtar, întâmpinând astfel cu cinste, Congresul Comitetelor de luptă pentru pace din R.P.R. ★ Ministerul Minelor şi Petrolului,, împreună cu Comitetul Executiv al Uniunii Petrol, Mine şi Gaz Metan, analizând rezultatele dobândite in întrecerea socialistă pe primul semestru al anului 1950 au constatat că, deşi sarcinile din planul de Stat, în sectorul petrolifer şi carbon nifer, nu au fost îndeplinite, sunt, totuşi, unităţi care, datorită eforturilor depuse de muncitori, tehnicieni şi funcţionari, au reuşit să realizeze succese în domeniul producţiei, productivităţii muncii şi reducerii preţului de cost. Pentru rezultatele obţinute, Ministerul, Minelor şi Petrolului, împreună cu Comitetul Executiv al Uniunii Petrol, Mine şi Gaz Metan au hotărît să acorde „Drapelul Roşu al producţiei“, colectivelor din următoarele întreprinderi: — SCHELA PETROLIFERĂ BAICOI „MUNTENIA”. — RAFINĂRIA Nr 7 BRAŞOV „MUNTENIA”. — UZINELE METALURGICE SOVROMPETROL „1 MAI” PLOEŞTI. — EXPLOATAREA CARBONIFERA COMANEŞTI. Totodată, se evidenţiază următoarele întreprinderi: — Schela Petroliferă Moineşti „Moldova”. — Rafinăria Sovrompetrol Vega Ploeşti. — Atelierele Centrate, Poiana Câmpina. —Exploatarea Sovromcărbune, Lonea. Felicitând călduros pe muncitorii, tefinicienii, inginerii şi funcţionarii din întreprinderile fruntaşe, Ministerul Minelor şi Petrolului şi Comitetul Executiv al Uniunii adresează tuturor colectivelor întreprinderilor una piei, pentru a da un nou avânt producţiei, in vederea întăririi Patriei noastre, factor activ în marele front al păcii şi socialismului. ^ Ministerul Energiei Electrice şi Comitetul Executiv A Uniunii Sindicatelor Metalo-Chimice, analizând rezultatele obţinute pe primul semestru al anului 1950, in ramura energetică şi electrotehnică, constată că, datorită eforturilor depuse de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari, au fost obţinute rezultate importările în îndeplinirea sarcinilor din Planul de Stat. S-a hotărît, de aceea, inmânarea „Drapelului Roşu al producţiei“ colectivului întreprinderii „ELECTROMOTOR” şi MÎŞOARA, pentru cele mai bune rezul-tate obţinute în ramura energetică şi electrotehnică. Deasemeni, a fost evidenţiat colectivul întreprinderii de Electricitate Bucureşti. Ministerul Energiei Electrice şi Comitetul Executiv ai Uniunii Sindicatelor Metalo-Chimice au adresat tuturor colectivelor din întreprinderile din ramura energetică și electro tehnică un apel, chemându-se să întâmpine, prin noi succese în muncă, Congresul Comitetelor de luptă pentru pace din R.P.R., — să contribue, cu noi realizări, la construirea socialismului în țara noastră. (Agerpres). Trei blocuri din oraşul muncitoresc «Steagul Roşu» au fost predate muncitorilor In dimineaţa zilei de 39 iulie a. c. pe şoseaua asfaltată ce trece prin dreptul şantierului oraşului muncitoresc «Steagul Roşu» din Braşov, maşinile nu mai conteneau să sosească, oprindu-se în faţa uriaşelor construcţii. Muncitori din uzine, ostaşi şi utemişti se adunaseră să asiste la festivitatea inaugurării celor trei blocuri muncitoreşti. In prezenţa tov. Carol Loncear, ministru adjunct al Industriei Metalurgice, a tov. Dănoiu, secretarul Comitetului judeţean P. M. R.-Braşov şi a autorităţilor locale, tov. Munteanu, deputat de Braşov, a deschis meetingul, după care mai mulţi vorbitori au arătat însemnătatea terminării acestor blocuri muncitoreşti compuse din 108 apartamente şi garsoniere care vor fi ocupate de muncitori ai uzinelor «Steagul Roşu». Muncitorii care au primit cheile, şi-au exprimat cu hotărîre voinţa lor dârză de a lupta cu şi mai mult avânt pentru îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat şi apărarea păcii, mulţumind Partidului şi conducerii întreprinderii pentru grija ce le au arătat-o punându-le la dispoziţie locuinţe confortabile şi sănătoase. SEPTIMIU ALMAŞĂNU corespondent * LA „VULCAN" SE CONSTRUESC, PENTRU PRIMA OARA IN TARA, MORI DE CIMENT Comunicatul Comisiei de Stat a Planificării cu privire la realizarea prevederilor Planului de Stat pe trimestrul II al anului 1950 anunţă că muncitorii, şi tehnicienii fabricilor şi uzinelor noastre au reuşit să producă cu succes utilaj industrial care înainte se importa. La uzinele «Vulcan» se construesc pentru prima oară în ţara noastră, linii de ciment compuse din mori de pastă şi mori de ciment. Construirea unei asemenea linii, al cărei ciclu de fabricaţie este de trei ani în străinătate, a fost programată pentru un an. IN CLIŞEU: O echipă de muncitori potriveşte cu ajutorul macaralei roata dinţată pe coroana morii de ciment. Pentru o recoltă îmbelşugată Judeţele: Constanţa, Teleorman, Olt şi Iaşi Bătălia pentru strângerea recoltei se desfăşoară în intensitate în întreaga ţară. După datele primite de Ministerul Agriculturii, până la data de 30 iulie, s-a secerat în întreaga ţară 91,8 la sută din suprafaţa prevăzută. Judeţele Constanţa, Covurlui, Boroana şi, Teleorman, Olt şi Iaşi au terminat complect secerişul. In acelaş timp, se continuă desmiriştitul, lucrările intensificându-Se mult în ultimul timp. Până la data de 30 iulie, au fost desmiriştite în întreaga ţară 1.537.353 ha, in frunte aflându-se judeţele Bihor cu 94,8 la sută, Târnava Mică cu 93 la sută, Severin cu 90,8 la sută, Satu Mare cu 89 la sută şi Muscel. Deasemenea, în judeţele Sălaj, Caraş, Mureş, Cluj, Dâmboviţa, Arad, Târna- Covisfilor, Romanaţi, aia terminat secerişul la Mare, Turda, Ilfov şi Teleorman, s-au desmiriştit între 60—75 la sută din suprafeţele programate. In judeţele Mehedinţi, Fălciu, Tutova, Ialomiţa, Vaslui şi Tulcea, Comitetele Provizorii trebue să intensifice eforturile pentru ca desmiriştitul să se execute la timp, deoarece au rămas mult în urmă cu această importantă lucrare. Cu acelaş avânt se execută lucrările de treeriş. Până la data de mai sus în întreaga ţară a fost treerată recolta de pe 1.959.167 ha. In fruntea lucrărilor de treeriş se află judeţul Severin, care a treerat 90,6 la sută, Romanaţi 82,8 la sută, Teleorman 79,8 la sută, Dolj 73,5 la sută, Arad 72,5 la sută şi Timiş 72,7 la sută din cantităţile prevăzute. Dottă de lu?2 a le-a munci, două rezultate Numeroşi sunt ţăranii muncitori care au înţeles îndemnul Partidului, de a-şi lucra pământurile lor cu mijloacele mecanizate ale S.M.T.-urilor şi acum roadele unui an întreg de muncă se arată. Aşa a înţeles şi ţăranul mijlocaş Butucaru Vasilie din cartierul Şerbăneşti al oraşului Bacău, care a semănat acum un an un hectar de grâu în arătura adâncă făcută de tractoarele S.M.T. din Bacău. La treeriş el a obţinut o frumoasă recoltă de 2130 kgr. de grâu la hectar, în timp ce ţăranul muncitor Nicolae Popa, care şi-a arat pământul cu caii săi deşi are un teren de o calitate mai bună, a obţinut abia 800 kgr. la hectar. Deasemeni ţăranul sărac Stancu Voicu din comuna Bălteni Olt, care în toamna trecută şi-a arat cele 2 pogoane ale sale cu tractoarele de la S.M.T. Recea, semănându-le la timp, cu sămânţă selecţionată şi saramurată, a obţinut la treeriş 1800 kgr. de grâu cele cele 2 pogoane ale sale. Alături de el a avut însămânţate cu grâu 2 pogoane şi ţăranul sărac Tudor Botoargă. Dar fiindcă el şi-a arat pământul cu plugul tras de nişte juncani slabi, aşa cum a apucat din bătrâni, a scos numai 500 kgr. de grâu Aceste exemple, alături de multe altele, arată limpede calea pe care trebue să meargă ţărănimea săracă şi mijlocaşă folosind tot mai mult tractoarele S.M.T. şi ajutorul pe care Partidul şi Guvernul ţării îl dau oamenilor muncii. După materialele primite de la L. ISAG şi CHIVU GRIGORIE Florea Dumitru a văzus că nu e steiop pământul Ţăranul muncitor Florea Dumitru din comuna Goicea Mică-Dolj, ascultând îndemnul Partidului a încheiat în toamna anului 1949 contract de întovărăşire cu Staţiunea de Maşini şi Tractoare din plasă. Cei 75 de ani semănaţi cu grâu, nu i-a mai arat cu boii, ci cu tractorul şi a însămânţat cu semănătoarea Staţiunii. A privit apoi cu grije ogorul atanei când buruienile au început să-l năpădească. Seceratul l-a început Florea Dumitru când l-au povăţuit tovarăşii de la Comitetul Provizoriu, fără să aştepte să se scuture spicul, iar la treerat a intrat în prima ceată organizată. Şi Florea Dumitru, care în alţi ani, abia de culegea de pe ogor S09 kgr. de grâu,, acum pe cei 75 de ani a obţinut 1.140 kgr. ceea ce înseamnă 1.533 kgr. la ha. A dat uiumul batozei, datoria la S.M.T., a pus deoparte cota de 108 kgr. şi tot i-a mai rămas 905 kgr. Niciodată n’a dus Florea Dumitru acasă o cantitate aşa de mare de grâu. „E sterp pământul!...” îşi spunea el înainte, crezând că mai mult nu poate să dea. Anul acesta însă şi-a dat seama şi odată cu el şi ceilalţi ţărani muncitori din comună, că munca mecanizată făcută pe întinderi mari şi buna, îngrijire a holdelor aduce belşug şi recoltă sporită la hectar. CORNEL CONSTANTINESCU Coresp. voluntar Să demascăm cu toată fe©tărâea încercările de sabotaj ale chiaburilor Răspunzând sarcinilor ce le-au fost trasate prin Hotărîrea Partidului şi Guvernului în cadrul campaniei de recoltare, ţărănimea muncitoare din întreaga ţară munceşte cu avânt pentru îndeplinirea la timp a muncilor agricole. Acest lucru însă nu-i pe placul chiaburilor, care caută să saboteze campania de recoltare şi colectare. Insă, prin vigilenţa ţărănimii muncitoare, ei sunt demascaţi la timp şi daţi pe mâna justiţiei unde îşi primesc pedeapsa cuvenită. Astfel zilele trecute ţăranii săraci şi mijlocaşi din comuna Negreşti-Vaslui au demascat pe chiaburii Vasile Rusu Andrioaie, Petre Spuză, şi Gh. Boteanu din comuna Valea Mare şi pe chiaburul Neculae Butnaru din Căzăneşti, care n’au vrut să-şi aducă grânele la arie. In felul acesta, aceşti chiaburi au căutat să se sustragă de la cota obligatorie de cereale. La fel a fost demascată acţiunea duşmănoasă a chiaburului Ion Marin din comuna Siuşlea-Putna, care îşi lăsase o parte din snopi pe câmp. In comuna Dăeşti, judeţul Vâlcea, chiaburul Niculae Popescu Şi ginerele său au găsit o altă metodă de a sabota campania de recoltare. Ei au declarat la recensământ cu 4,35 ha. mai puţin Pentru faptele lor mârşave li s’au încheiat acte de dare In judecată. La fel chiaburul Moraru Ioachim din comuna Boian-Turda, a încercat să Înşele Comitetul Provizoriu comunal declarând cu 4 jugăre mai puţin decât avea, pentru a fi impus la o cotă mai mică de cereale. Demascat de către secretarul organizaţiei de Partid din comună, chiaburului i s-au dresat acte de dare în judecată la legea sabotajului. Deasemeni prin vigilenţa ţărănimii, muncitoare din comuna Broscari-Mehedinţi a fost demascat chiaburul Antonin Gh., care neschimbând lagărele uzate la batoză a făcut să întârzie treerişul. Nici chiaburului Ghiţă Bântu, din comuna Rigineşti-Fruma nu i-au mers treburile după socotelile lui, încercând să saboteze campania de recoltare şi să se sustragă de la cota obligatorie de cereale şi-a dat cele 15 ha în dijmă. Dat în judecată la legea sabotajului Şi în conformitate cu Decretul de Lege Nr. 312/1949, zilele trecute Tribunalul Fumna l-a condamnat pe chiaburul Ghiţă Rântu la 1 an închisoare şi 10.000 lei amendă. Este clar o datorie patriotică a fiecărui ţăran muncitor de a demasca la vremea orice uneltire a chiaburilor sabotori. Ei trebuesc demascaţi cu toată hotărîrea şi siliţi să respecte legile Republicii noastre Populare, legi care apără drepturile oamenilor muncii de la oraşe şi sate. După materialele primite dela: D SFVASTRU, CRîSTFA MIHAI, C. HAGîU, MARGARETA FILIP, V. SBARCIOG, SI DRAGO NICULAE PROCESUL UNUI GRUP DE SPIONI ŞI TRĂDĂTORI, AGENŢI AI CLICII FASCISTE A LUI TITO Marţi 1 August începe la Tribunalul Militar Bucureşti procesul unui grup de spioni şi trădători în slujba serviciului de spionaj a clicii fasciste titoiste de la Belgrad Acuzaţii sunt: Milos Teodoroff, Bosco Latici, Medici Nicola, Adarpov Milorad, Bassler Juro, Petrov Ilva, Stanoevici Bojidar, Perovici Angeloo, Silvi Miladin, Radoslavovici Svetomir, Milutinovici Nicola, Nedici Vidosa. Acuzaţii s’au făcut vinovaţi de acte de înaltă trădare şi de spionaj împotriva Republicii Populare Române (Agerpres).