România Liberă, septembrie 1950 (Anul 8, nr. 1847-1872)
1950-09-01 / nr. 1847
Sa laptam pentru reducerea preţului de cost al produselor «...Se fixează pentru întreaga industrie o reducere medie a preţului de cost cu cel puţin 10°/o faţă de nivelul mijlociu al anului 1949...» prevede unul din paragrafele legii pentru Planul de Stat al R.P.R. pe anul 1950, însufleţite de un cald avânt patriotic, masele lărgi ale celor ce muncesc au luptat şi luptă zi de zi pentru îndeplinirea in cele mai bune condiţiuni a acestei sarcini de onoare, trasată de Partid şi Guvern. Despre această luptă ne vorbesc răsunătoarele succese realizate în cinstea zilei de 23 August şi a Congresului Comitetelor de luptă pentru pace. Şi într’adevăr, la ce rezultate duce economia de 301.000 lei realizată de brigada secţiei stanţe a uzinelor «Vasle Roaită» dacă nu tocmai la reducerea preţului de cost al batozelor? La fel, depăşirea medie a normei cu 33,2 la sută de către brigada Voroşin de la «Industria Bumbacului B.», creşterea considerabilă a productivităţii muncii la zidărie obţinută de Gh. Apostol din Galaţi şi Strugurel Teodor din Capitală, datorită aplicării metodelor sovietice, reducerea rebuturilor cu 1,4°/o sub forma admisă la fabrica de produse refractare a Combinatului Siderurgic Hunedoara, sunt reale contribuţii la reducerea preţului de cost al bumbacului prelucrat, al construcţiilor, al şamotei. Aceste succese, adevărate surse ale belşugului, ale bunei stări, trebuesc continuate, trebuesc extinse. In această perioadă, când toţi oamenii muncii din ţara noastră se pregătesc pentru primul plan cincinal, lupta pentru reducerea preţului de cost trebue să ia o amploare din ce in ce mai mare, importanţa ei fiind deosebită atât pentru bugetul fiecărei întreprinderi cât şi pentru cel al Statului. Acest lucru l-a înţeles imensa majoritate a muncitorilor, tehnicienilor, funcţionarilor şi a cadrelor de conducere din sectorul socialist al economiei noastre, care caută necontenit cele mai potrivite mijloaee pentru realizarea acestui obiectiv. Un preţios ajutor in găsirea metodelor cele mai juste l-au găsit ei în lucrările economiştilor sovietici Vorobieva, Birman, Cornilov, etc., in folosirea experienţei muncitorilor sovietici, ca şi a celor aproape doi ani de economie planificată. Metodele pentru reducerea preţului de cost al produselor sunt numeroase. Ele constă de pildă, în ridicarea productivităţii muncii prin mecanizarea la maximum a operaţiilor şi prin îmbunătăţirea procesului tehnologic, în micşorarea cheltuelilor de fabricaţie prin utilizarea raţională a materiilor prime şi auxiliare şi realizarea de economii la combustibil şi energie electrică, la fel ca şi prin micşorarea volumului salariilor neproductive, etc. Fiecare muncitor, tehnician, funcţionar sau director de întreprindere trebue să-şî organizeze în aşa fel munca, încât în fiecare fază a procesului de producţie să fie îmbinate toate măsurile ce contribue la reducerea preţului de cost. Să nu existe nici o unitate de muncă în care aplicarea justă a unei îrăştiri să se facă cu nesocotirea celorlalte, să se obţină de pildă creşterea productivităţii muncii şi In acelaş timp să se facă risipă de materii prime şi combustibil. In majoritatea Întreprinderilor colectivele de muncă au obţinut importante succese In lupta pentru reducerea preţului de cost. La uzinele «6 Martie», Tohan, de pildă, preţul de cost al lanţului Rotary de 4 ţoli, utilizat in industria petroliferă, a fost redus cu 25 la sută în trimestrul II 1959, faţă de anul 1949. Acest lucru a fost posibil datorită reducerii — pe metru liniar — a consumurilor specifice dela 52 kg. la 43 kg., a costului mâinii de lucru dela 79! lei la 523 lei şi a costurilor de regie de la 6600 lei la 3650 lei. La fel, plugul tractor produs la fabrica «Ilie Pintilie» din Mărgineni, costă mai eftin cu 15,28 la sută faţă de 1949, datorită creşterii productivităţii mimeii care a permis reducerea manoperei de la 262 ore la 236 ore. Există însă unele unităţi de muncă unde succesele obţinute sunt incomplecte din cauza neglijării unuia sau altuia din factorii care contribue la reducerea preţului de cost. Iată de pildă cazul uzinelor I. M. S. Roman. Aici, a fost redus preţul de cost al batozei pentru cereale in comparaţie cu anul 1949, însă reducerea e mai mică decât cea planificată din cauza cheltuelilor în plus, făcute la procurarea fontei. O aprovizionare raţională şi de la locul cel mai apropiat, trebue să fie preocuparea permanentă a conducerii fiecărei întreprinderi, care trebue să sprijine eforturile muncitorilor prin cele mai potrivite măsuri tehnico organizatorice. Aprovizionarea cu materii prime și auxiliare scumpe, sau de la surse depărtate, care necesită cheltueli mari de transport, nerespectarea sarcinilor din contractul colectiv, care prevăd modernizarea anumitor instalaţii sau maşini, lipsa de organizare a unei evidenţe precise, iată o serie de adevărate frâne ce pot fi create din lipsa de preocupare a conducerii pentru reducerea preţului de cost, la fel cum tot frâna, create însă din delăsarea anumitor muncitori sau tehnicieni cu mentalitate înapoiată, unt, procentul mare de rebuturi sau deşeuri, risipa de materiale sau materii prime, de combustibil sau energie electrică, etc. Pentru înlăturarea tuturor deficienţelor şi obţinerea celor mai bune rezultate în acţiunea pentru reducerea preţului de cort, conctivele de tucincă ale întreprinderilor trebuesc antrenate în întregimea lor, fiecare muncitor sau tehnician trebuind să lupte pentru ridicarea calificării profesionale şi aplicarea metodelor noi de lucru, fiecare funcţionar având sarcina să execute de urgenţă toate lucrările, iar fiecare director să coordoneze cât mai raţional întreaga activitate a colectivului. Sistemul premiat elaborat conform prevederilor Codului Muncii stabileşte răsplătirea celor care găsesc mijloace ce duc la reducerea preţului de cost al produselor. Revine conducerilor de întreprinderi sarcina de a organiza o perfectă evidenţă a preţului de cost şi de a acorda pe baza urmăririi ştiinţifice a evoluţiei preţului de cost premiile ce se cuvin celor ce se evidenţiază prin scăderea lui. Succesele obţinute vor contribui la formarea resurselor băneşti care vor fi folosite la construirea cu un ceas mai devreme a socialismului în ţara noastră. In întâmpinarea primului nostru plan cincinal, să luptăm pentru redcerea preţului de cost al produselor. I S e împlinesc astăzi doi ani de la moartea lui Andreii Alexandrovici Jdanov. ,,Bun fiu al Partidului Bolşevic, discipol credincios şi tovarăş de luptă al Marelui Stalin, teoretician marxist de frunte şi propagandistul cel mai talentat al ideilor lui Lenin şi Stalin“ aşa cum arăta PRAVDA făcând portretul neuitatului luptător, moartea lui Andrei Alexandrovici Jdanov a însemnat o pierdere grea şi dureroasă nu numai pentru popoarele sovietice, dar şi pentru clasa muncitoare din lumea întreagă. Viaţa lui a fost şi rămâne o strălucită pildă de luptă dârză şi consecventă pentru triumful măreţei cauze a comunismului, o strălucită pildă de slujire plină de devotament a Patriei şi poporului. Andrei Alexandrovici Jdanov şi-a început activitatea revoluţionară încă de la vârsta de 16 ani printre muncitorii oraşului Tver. In scurt timp , devine unactivist de frunte al mişcării muncitoreşti. Fiind mobilizat în armată în timpul primului război mondial el duce o luptă hotărîtă pentru lămurirea maselor de ostaşi, participând în Urali la pregătirea şi după aceea la desfăşurarea Marei Revoluţii Socialiste din Octombrie. In anii războiului civil, Andrei Alexandrovici Jdanov duce o susţinută muncă politică de agitaţie şi de propagandă in rândurile tinerelor unităţi ale Armatei Roşii. Apoi, timp de zece ani, din 1924 şi până în anul 1934, Jdanov este secretar al comitetului guvernământului Gorki şi al comitetului regional al Partidului Comunist Bolşevic al U.R.SS. din Gorki. După banditescul asasinat săvârşit impotriva lui Kirov, Partidul trimite pe Jdanov în fruntea organizaţiei de Partid din Leningrad. Jdanov a însufleţit şi a mobilizat organizaţia de Partid pentru sdrobirea şi stârpirea trădătorilor troţkişti, zinovlevişti şi celorlalţi agenţi ai serviciilor de spionaj Urănie. In anii Marelui Război pentru Apărarea Patriei, Partidul Bolşevic şi Guvernul Uniunii Sovietice îi încredinţează lui Jdanov sarcina de mare răspundere şi onoare a organizării apărării Leningradului. Urmând îndeaproape învăţăturile Marelui Stalin, A. A. Jdanov, în fruntea bolşevicilor, formează sufletul eroicei apărări a oraşului. Pentru eroismul său, pentru munca strălucită depusă în apărarea oraşului Revoluţiei. Jdanov a fost decorat de două ori cu Ordinul Lenin, cu Ordinul Drapelul Roşu, cu Ordinul Suvorov ,Gl. I, cu Ordinul Kutuzov cl. I şi cu Ordinul Drapelului Roşu pentru Muncă. In anii de după război, când întreg poporul sovietic a pornit la reconstrucţia paşnică a ţării, Andrei Alexandrovici Jdanov s’a dedicat problemelor ideologice, apărând cu dârzenie şi desvoltând patrimoniul spiritual al marxism, leninismului, arma invincibilă de luptă a clasei muncitoare. El a demascat fără încetare toate manevrele pe care capitalismul le întreprindeşi pe plan ideologic, în dorinţa nebunească de a lovi în lumea nouă şi mereu biruitoare asocialismului. El a lămurit şi Îndrumat pe creatorii de artă progresişti asupra drumului pe care-l au de parcurs spre a putea avea conştiinţa datoriei împlinite, faţă de ei înşişi şi faţă de popor. Celebrele lucrări ale lui Andrei Alexandrovici Jdanov: «Literatura sovietică, cea mai înaltă şi mai progresistă literatură din lume», «In jurul lucrării lui G. F. Alexandrov: «Istoria filosofiei occidentale», «Raport asupra revistelor ZVEZDA şi LENINGRAD», «Despre problemele fundamentale ale desvoltării muzicii sovietice», au elevenit de Îndată ce au fost publicate, un tezaur comun al tuturorintelectualilor progresişti din lumea întreagă. Tot astfel cum,definind în celebrul său raport «Despre situaţia internaţională», drumul întregii omeniri, cu perspectivele ei de viitor în lumina creşterii puternice a forţelor progresului, A. A. Jdanov a trasat cu fermitate şi clarviziune bolşevica sarcinile tuturor partizanilor păcii, a căror forţă activă este capabilă să zădărnicească planurile criminale ale imperialiştilor aţâţători la război. Iată dece la împlinirea a doi ani dela moartea lui Andrei Alexandrovici Jdanov, poporul nostru muncitor cinsteşte memoria marelui luptător şi conducător de frunte al mişcării muncitoreşti internaţionale, printr’o şi mai mare hotărîre de a lupta necontenit pentru a-i urma minunata pildă, de a lupta necontenit pentru făurirea şi în ţara noastră a socialismului, a lumii noi şi fericite în slujba căreia Andrei Alexandrovici Jdanov — discipol credincios şi tovarăş apropiat de luptă al Marelui Stalin — a militat toată viața. DOI ANI DELA MOARTEA LUI A. A. JDANOV Pe şantierul Canalului Dunăre — Marea Neagră $178 m. c. pământ escrvat peste plan Pe toate şantierele de construcţii ale Canalului Dunăre - Marea Neagră, întrecerile în întâmpinarea Congresului Comitetelor de luptă pentru pace se desfăşoară cu un avânt nestăvilit. Muncitorii, organizându-şi bine munca, au obţinut însemnate succese. Astfel tov. Valentin Cibi şi Gh. Popescu, escavatorişti pe şantierul 12 A. B. Ovidiu din regiunea Midia, au escavat 574 m. c. pământ numai în 16 ore, norma zilnică în 8 ore fiind de 30 m. c. Până la data de 18 August aceştia au escavat 3178 m. c. peste plan. Exemplul lor a fost urmat de tov. Petre Baicu şi Vasile Gioasă, care au dat peste plan 1100 m. c. şi de Niculae Marinescu şi Carol Chiş, care deasemeni au depăşit sarcinile de plan cu 1000 m. c. CONSTANTIN DEAGHICI coresp. voluntar Lupta împotriva ajârâtorilor la război înseamnă lupta pentru viaţa Generaţia mea are motive temeinice sa urască războiul. Noi nu am cunoscut încă binefacerile unei lungi perioade de pace. Iată de ce pentru noi, lupta împotriva celor ce pregătesc un nou măcel nu e numai o datorie de conştiinţă, ci optarea hotărîtă pentru viaţă. Pentru viaţa pe care o iubim, pentru pacea constructivă de care suntem inseraţi. In ceea ce mă priveşte, nu scap niciun prilej să demasc în public — intr’o formă satirică — pe toţi aţăţătorii la război, prin radio, prin prezenţa mea la toate manifestaţiile cu caracter de massă. In stagiunea care se va deschide curând, voi căuta prin interpretarea cât mai justă a rolurilor mele din «Hagi-Tudose», «D’ale Carnavalului», «Revizorul», etc., să contribui la strălucirea teatrului nostru, pus in slujba vieţii şi a păcii. Astfel, succesele noastre, alături de marile realizări din celelalte sectoare de muncă, vor face ca tandra noastră democraţie populară să devină un scut reductabil in lupta pentru pace a oamenilor cinstiţi din lumea întreagă. Radu Beligan actor Vfiuri I Septemte. 1980 Imamafhră Anul VIII Nr. 1847 IP. Redacţia şi Administraţia Bucureşti str. Const. Miile 5-7-9 Centrala telef. 63493-94-95 Cont Cec Poştal Nr. 7796 4 PAGINI — 4 LEI Redactor responsabil: NICULAE BELUL) Lucrează in contul anului 1951 PITEŞTI. — Muncitorii de la întreprinderea „Textila 11 Iunie” din Piteşti şi au luat angajamente concrete în muncă în cinstea Congresului Comitetelor de luptă pentru pace. Lucrând în mod organizat, luptând pentru reducerea timpilor morţi, urmărind graficele de producţie şi ţinerea la zi a evidenţei întrecerilor, muncitorii de la întreprinderea „Textila 11 Iunie”, secţia ţesătorie, lucrează in contul anului 1951. Printre cei care au muncit cu râvnă pentru îndeplinirea angajamentelor luate sunt tinerii Sandu Constantin şi Elisabeta Petre. S-au mai evidenţiat Maria Morman, Vasilica Oprea, Maria Şerban şi Domnica Constantinescu dela secţia ţesătorie, Ion Muerth şi Ion Slătioreanu dela secţia preparatorie, Elena Enache, Elisabeta Arseniaca şi Anica Neacşu dela secţia filatură, care au avut cele mai mari depăşiri de normă în cadrul întrecerilor. GR. VRABIE corespondent ★ » CRAIOVA. — Desfăşurând şi mai larg întrecerea socialistă în cinstea Congresului Comitetelor de luptă pentru pace din R.P.R., muncitorii şi tehnicienii de pe şantierul Bucovăţ-Dolj au reuşit să îndeplinească în ziua de 26 August planul pe 1950. De la această dată el lucrează în contul anului 1951. (Agerpres). Şi-a depăşit angajamentul luat în cinstea Congresului Comitetelor de luptă pentru pace. muncitorul Gheorghe Dorondoi de la S.R.T.—Constanţa, împreună cu echipa sa, şi-a luat angajamentul să depăşească planul lunar de producţie cu 35%. Planificăndu-şi cât mai bine lucrul şi organizând locul de muncă al întregii echipe, el a reuşit ca până la 19 August să depăşească planul de producţie cu 69,8%, depăşind propriul angajament cu 34,8%. In prezent, echipă lui continuă să lucreze cu acelaş avânt, întâmpinând Congresul Comiterlor de luptă pentru pace cu noi succese. ION POPOVICI corespondent Congresul Comitetelor de luptă pen Intre 9—12 Septembrie la Bucureşti, cu tărifii milioanelor de oameni cinstiţi Odată cu apropierea acestui evenim mişcării mondiale a partizanilor păcii, si unii Biroului Comitetului Permanent Păcii şi Congresului UIST, au transmis, gerpres», mesaje de salut către partidese să întâmpine sărbătoreşte Congresarele savant francez Henri Walle «Urez poporului român care Îşi ale celor de luptă pentru pace, să mobili ţărani muncitori, oameni de ştiinţă şi ,n inima fiecăruia şi din eforturile unite trecut in calea războiului. Republica Populară Română a dat arată că ea va aduce şi de aci Înainte tru pacea popoarelor». tru pace din RP. R, care va avea Ioc nstitue o importantă manifestare a hodin ţara noastră de a apăra pacea.ent, o serie de savanţi şi fruntaşi ai care se aflau la Praga cu prilejul real Congresului Mondial al Partizanilor prin trimisul special al Agenţiei «Azanii păcii din R.P.R., care se pregătul Comitetelor de luptă pentru pace. a adresat următorul salut: de delegaţii pentru Congresul Comitezeze toate forţele sale vii, muncitori, cultură, tineri şi vârstnici, astfel încât ale tuturor să se înalţe un zid de ne* dovezi de o astfel de vitalitate, care o contribuţie importantă la lupta pen. IMPORTANTE SUCCESE OBŢINUTE IN întrecerile pornite in cinstea congresului IN ÎNTÂMPINAREA congresului comitetelor de luptă pentru pace Salutul savantului francez Henri Wallon adresat partizanilor păcii din R. P. R. Sunt alături de cei ce luptă pentru apărarea vieţii TOVARĂŞE REDACTOR: Sunt sudor la fabrica de motoare electrice «Umamo» din ,Bucureşti. Am semnat şi eu pentnu pace! Am şi eu aceeaşi dorinţă ca toţi acei care şi-au depus semnătura pe Apelul de la Stockholm, prin care milioanele de oameni iubitori de pace din lumea întreagă se angajează să lupte cu dârzenie pentru apărarea vieţii, a păcii ameninţate de aţâţătorii la război imperialişti şi de slugile lor.. Nu s’au şters încă din mintea popoarelor grozăviile războiului trecut. Vrem pace, ca să ne putem clădi o viaţă mai fericită fără exploatatori. Şi vom birui asupra războiului, pentru că forţele păcii sunt uriaşe. Noi suntem milioane de oameni din toate ţările care luptăm pentru pace şi în fruntea luptei noastre, stă Uniunea Sovietică, bastionul păcii. In fabrica noastră se lucrează cu mult spor maşini şi unelte care până acuma nu se fabricau la noi în ţară, ci, spre profitul capitaliştilor, erau importate. Fabricatul aceste maşini şi unelte, noi construim socialismul şi ne pregătim pentru primul nostru plan cincinal. Zi de zi, eu îmi înteţesc eforturile pentru a-mi putea manifesta şi în acest fel dragostea mea pentru pace. Pentru muzica mea Partidul şi Guvernul m-au răsplătit cuMedalia Muncii. In cinstea Congresului Comitetelor de luptă pentru pace, împreună cu întreaga secţie sudură, mi-am luat angajamentul de a face economii la materiale cu 20 la sută mai mult ca până acum. In felul acesta, vreau să arăt din nou că sunt şi voiu fi totdeauna alături de toţi acei ce luptă pentru apărarea vieţii. Tudor Arghir Tudor la fabrica de motoare electrice «Dinamo» „EXPOZIŢIA PERMANENTĂ I. V. STALIN" Expoziţia înfăţişează minunata viaţă de luptă a tovarăşului Stalin. Pentru oamenii muncii din ţara noastră, această expoziţie este un izvor nesecat de forţă, o carte deschisă, din care el poate învăţa multe şi minunate lucruri. In clişeu: Oamenii muncii privesc statuia care înfăţişează pe cei doi geniali conducători de popoare. Lenin e bolnav şi stă rezemat în jilţ. Alături de el, în picioare, tovarăşul Stalin. Muncitorii privesc statuia. Ei văd că Lenin se stinge, ei ştiu însă: cârma nu va rămâne fără cârmac. Ei ştiu că Stalin e Lenin al zilelor noastre“. ^ 'fWm In ajunul zilei de 23 August s’a deschis, la Şosea, „Expoziţia permanentă I. V. Stalin", organizată de Institutul de Istorie a Partidului de pe lângă Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român. Subscrierile la Fondul Mondial al Păcii continuă cu însufleţire în toată ţara In faţa încercărilor imperialiştilor anglo-americani de a provoca un nou război, oamenii cinstiţi din lumea întreagă, indiferent de religie sau credinţe politice, se ridică într’un front uriaş, spre a lupta pentru apărarea păcii ameninţate. Popoarele ştiu că strâns unite, luptând în uriaşul front al păcii, condus de marea şi puternica Uniune Sovietică, pot lupta cu succes împotriva provocatorilor imperialişti. Pentru întărirea frontului păcii, oamenii cinstiţi şi iubitori de pace, subscriu cu însufleţire la Fondul Mondial al Păcii. Şi în ţara noastră, oamenii muncii, cetăţenii cinstiţi, subscriu din toată inima la Fondul Mondial al Păcii. Ei îşi dau seama că numai luptând pentru pace, întărind frontul păcii, îşi apără viaţa nouă şi fericită pe care şi-o clădesc astăzi, sub indrumarea Partidului. La Lugoj LUGOJ. — Muncitorii de la fabrica de ţiglă şi cărămidă «Mondial» diin Lugoj au primit, cu entuziasm ,listele de subscripţie, pentru Fondul Mondial al Păcii. Printre primii care au subscris se numără Toth Francisc, Hajoe Ecaterina, Petnehazi Emeric, Ladany Alexandru, Csahany Moses şi Ubornyfi Iuliana, care şi prin munca lor de zi cu zi s’au evidenţiat ca buni luptători pentru pace. Subscripţia a început şi la fabrica de calapoade din Lugoj, muncitorii români şi maghiari subscriind cu aceeaşi dragoste pentru apărarea păcii. Cei dintâi au subscris tov. Vajnai Ştefan, Farago Alexandru, Árvai Etel, Ardeleanu loan şi Cioran Nicolae. In jud. Vâlcea R. VALCEA. — In comuna Broşteni suberierile pentru Fondul Mondial al Păcii, se desfăşoară într’o însufleţită atmosferă. Printre primii care au subscris,, au fost ţăranul muncitor Constantin Patru, fruntaş în campania de treeriş şi Constantin Geamănu, orfan de război In numai trei ore, peste 50 ţărani muncitori din comună au subscris cu entuziasm la Fondul Mondial al Păcii. Lupta Uniunii Sovietice împotriva folosirii armei atomice şi bacteriologice Simposionul organizat de Conducere In întâmpinarea Congresului Comitetelor de luptă pentru pace din R.P.R., s-a ţinut Marţi după amiază la Casa Prieteniei Româno-Sovietice, sub auspiciile Consiliului General de Conducere ARLUS, un simposion având ca temă: „Lupta Uniunii Sovietice împotriva folosirii armei atomice şi bacteriologice’’. La acest simposion, la care au asistat numeroşi oameni ai muncii, au luat cuvântul: ’ prof. Mihail Roşianu, preşedintele Comitetului Aşezămintelor Culturale din R.P.R., dr. C. Dimitriu, vicepreşedinte al Comitetului de Radio, acad. prof. dr. Arthur Kreindler şi Ana Ltungu, membră în Comitetul Executiv UFDR. Desvoltând tema: „Arma atomică, armă de agresiune a imperialiştilor”, dr. C. Dimitriu a subliniat că clicile imperialiste au făcut dintr’una din cele mai importante descoperiri din toate timpurile, descoperirea energiei atomice, e unealtă de șantaj. Spre deosebire de ceea ce se întâmpla în Statele Unite, unde toate cercetările atomice sunt îndreptate spre distrugere și profituri, Uniunea Sovietică foloseşte energia atomică pentru înfăptuirea grandioaselor sale planuri economice. A urmat la cuvânt acad. prof. dr. Arthur Kreindler, care a vorbit despre: „Războiul bacteriologic, crimă împotriva umanităţii”. D-sa a arătat că, deşi cea mai mare parte a ţărilor s-au angajat să nu recurgă la arma chimică şi bacteriologică, semnând protocolul de la Geneva din 17 de Consiliul General A. R. L. U. Şi Iunie 1925, totuşi în războiul trecut, imperialiştii japonezi au pregătit în stil mare şi au folosit chiar arma bacteriologică. Prin numeroase citate din preisa şi declaraţiile oamenilor influenţi din Statele Unite, dr. A. Kreindler a evidenţiat că astăzi imperialiştii americani intenţionează să folosească la rândul lor arma bacteriologică în războiul criminal pe care-l pregătesc. U.R.S.S. stă însă în fruntea luptei popoarelor pentru împiedecarea realizării acestor planuri criminale. • A vorbit apoi Ana Lungu, membră în Comitetul Executiv UFDR, desvoltând tema: „Cresc forţele păcii în lumea întreagă, în frunte cu Uniunea Sovietică”. Lupta pentru pace — a spus vorbitoarea — a devenit o cauză comună a celor mai largi masse populare din toate ţările lumii, ale căror interese vitale sunt ameninţate de imperialiştii americani şi englezi, aţâţători la război. Chezăşia victoriei cauzei păcii, este hotărîrea popoarelor de a lupta pentru apărarea ei, este faptul că în avantgarda mişcării pentru pace se află marele popor sovietic. Concluziile derbsterilor au fost trase de tov. Mihail Roşianu, care a subliniat lupta consecventă a Uniunii Sovietice pentru respectarea acordurilor internaţionale şi crearea condiţiilor de colaborar rodnică intre națiuni In scopul evitării războiului. După simposion a urmat un frumos program artistic. (Agerpreis). » Către Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român Tovarăşului GH. GHEORGHIU-DEJ Vă mulţumesc din toată inima, Dvs., membrilor Partidului Muncitoresc Român şi tuturor oamenilor muncii din România pentru saluturile frăţeşti fierbinţi trimise partidului nostru şi întregului popor coreean cu prilejul celei de a cincea aniversări a eliberării Coreei de sub asuprirea stăpânirii coloniale japoneze de către forțele armate ale eroicei Armate Sovietice. Phenian, 25 Președintele Partidului Muncii din Coreea KIM IR SEN August 1950.