România Liberă, septembrie 1950 (Anul 8, nr. 1847-1872)

1950-09-01 / nr. 1847

Sa laptam pentru­ reducerea preţului de cost al produselor «...Se fixează pentru în­treaga industrie o reducere medie a preţului de cost cu cel puţin 10°/o faţă de nive­lul mijlociu al anului 1949...» prevede unul din paragrafele legii pen­tru Planul de Stat al R.P.R. pe anul 1950, însufleţite de un cald avânt patriotic, masele lărgi ale celor ce muncesc au luptat şi luptă zi de zi pentru îndepli­nirea in­ cele mai bune condiţiuni a acestei sarcini de onoare, trasată de Partid şi Guvern. Despre această luptă ne vorbesc ră­sunătoarele succese realizate în cin­stea zilei de 23 August şi a Congresu­lui Comitetelor de luptă pentru pace. Şi într’adevăr, la ce rezultate duce economia de 301.000 lei realizată de brigada secţiei stanţe a uzinelor «Va­­s­le Roaită» dacă nu tocmai la reducerea preţului de cost al batozelor? La fel, depăşirea medie a normei cu 33,2 la sută de către brigada Voroşin de la «In­dustria Bumbacului B.», creşterea con­siderabilă a productivităţii muncii la zi­dărie obţinută de Gh. Apostol din Galaţi şi Strugurel Teodor din Capitală, datorită aplicării metodelor sovietice, reducerea rebuturilor cu 1,4°/o sub forma admisă la fabrica de produse refractare a Combinatului Siderurgic Hunedoara, sunt reale contribuţii la reducerea pre­ţului de cost al bumbacului prelucrat, al construcţiilor, al şamotei. Aceste succese, adevărate surse ale belşugului, ale bunei stări, trebuesc continuate, trebuesc extinse. In această perioadă, când toţi oame­nii muncii din ţara noastră se pregă­tesc pentru primul plan cincinal, lupta pentru reducerea preţului de cost trebue să ia o amploare din ce in ce mai mare, importanţa ei fiind deosebită atât pentru bugetul fiecărei întreprinderi cât şi pentru cel al Statului. Acest lucru l-a înţeles imensa majo­ritate a muncitorilor, tehnicienilor, funcţionarilor şi a cadrelor de condu­cere din sectorul socialist al economiei noastre, care caută necontenit cele mai potrivite mijloa­ee pentru realizarea ace­stui obiectiv. Un preţios ajutor in găsirea metode­lor cele mai juste l-au găsit ei în lu­crările economiştilor sovietici Voro­­bieva, Birman, Cornilov, etc., in folo­sirea experienţei muncitorilor sovietici, ca şi a celor aproape doi ani de econo­mie planificată. Metodele pentru reducerea preţului de cost al produselor sunt numeroase. Ele constă de pildă, în ridicarea productivi­tăţii muncii prin mecanizarea la maxi­mum a operaţiilor şi prin îmbunătăţirea procesului tehnologic, în micşorarea cheltuelilor de fabricaţie prin utilizarea raţională a materiilor prime şi auxiliare şi realizarea de economii la combustibil şi energie electrică, la fel ca şi prin micşorarea volumului salariilor nepro­ductive, etc. Fiecare muncitor, tehnician, funcţio­nar sau director de întreprindere trebue să-şî organizeze în aşa fel munca, în­cât în fiecare fază a procesului de pro­ducţie să fie îmbinate toate măsurile ce contribue la reducerea preţului de cost. Să nu existe nici o unitate de muncă în care aplicarea justă a unei îrăştiri să se facă cu nesocotirea celor­­lalte, să se obţină de pildă creşterea p­roductivităţii muncii şi In acelaş timp să se facă risipă de materii prime şi combustibil. In majoritatea Întreprinderilor colec­tivele de muncă au obţinut importante succese In lupta pentru reducerea pre­ţului de cost. La uzinele «6 Martie», Tohan, de pildă, preţul de cost al lan­ţului Rotary de 4 ţoli, utilizat in indu­stria petroliferă, a fost redus cu 25 la sută în trimestrul II 1959, faţă de anul 1949. Acest lucru a fost posibil dato­rită reducerii — pe metru liniar — a consumurilor specifice dela 52 kg. la 43 kg., a costului mâinii de lucru dela 79!­ lei la 523 lei şi a costurilor de regie de la 6600 lei la 3650 lei. La fel, plugul tractor produs la fa­brica «Ilie Pintilie» din Mărgineni, co­stă mai eftin cu 15,28 la sută faţă de 1949, datorită creşterii productivităţii mimeii care a permis reducerea mano­perei de la 262 ore la 236 ore. Există însă unele unităţi de muncă unde succesele obţinute sunt incom­­plecte din cauza neglijării unuia sau altuia din factorii care contribue la re­ducerea preţului de cost. Iată de pildă cazul uzinelor I. M. S. Roman. Aici, a fost redu­s preţul de cost al batozei pentru cereale in comparaţie cu anul 1949, însă reducerea e mai mică decât cea planificată din cauza cheltuelilor în plus, făcute la procura­rea fontei. O aprovizionare raţională şi de la locul cel mai apropiat, trebue să fie preocu­parea permanentă a conducerii fiecărei întreprinderi, care trebue să sprijine eforturile muncitorilor prin cele mai potrivite măsuri tehnico organizatorice. Aprovizionarea cu materii prime și auxiliare scumpe, sau de la surse depăr­tate, care necesită cheltueli mari de transport, nerespectarea sarcinilor din contractul colectiv, care prevăd moder­nizarea anumitor instalaţii sau maşini, lipsa de organizare a unei evidenţe precise, iată o serie de adevărate frâne ce pot fi create din lipsa de preocupare a conducerii pentru reducerea preţului de cost, la fel cum tot frâna, create însă din delăsarea anumitor muncitori sau tehnicieni cu mentalitate înapoiată, unt, procentul mare de rebuturi sau de­şeuri, risipa de materiale sau materii prime, de combustibil sau energie elec­trică, etc. Pentru înlăturarea tuturor deficienţe­lor şi obţinerea celor mai bune rezul­tate în acţiunea pentru reducerea pre­ţului de cort, conctivele de tucincă ale întreprinderilor trebuesc antrenate în întregimea lor, fiecare muncitor sau teh­nician trebuind să lupte pentru ridicarea calificării profesionale şi aplicarea meto­delor noi de lucru, fiecare funcţionar având sarcina să execute de urgenţă toate lucrările, iar fiecare director să coordoneze cât mai raţional întreaga activitate a colectivului. Sistemul premiat elaborat conform prevederilor Codului Muncii stabileşte răsplătirea celor care găsesc mijloace ce duc la reducerea preţului de cost al produselor. Revine conducerilor de în­treprinderi sarcina de a organiza o perfectă evidenţă a preţului de cost şi de a acorda pe baza urmăririi ştiinţifice a evoluţiei preţului de cost premiile ce se cuvin celor ce se evidenţiază prin scăderea lui. Succesele obţinute vor contribui la formarea resurselor băneşti care vor fi folosite la construirea cu un ceas mai devreme a socialismului în ţara noa­stră. In întâmpinarea primului nostru plan cincinal, să luptăm pentru red­­cerea preţului de cost al produselor. I S­ e împlinesc astăzi doi ani de la moartea lui Andreii Alexandrovici Jdanov. ,,Bun fiu al Partidului Bolşevic, discipol credincios şi tovarăş de luptă al Marelui Stalin, teoretician marxist de frunte şi propagandistul cel mai talentat al ideilor lui Lenin şi Stalin“ aşa cum arăta PRAVDA făcând portretul neuitatului luptător, moartea lui Andrei Alexandrovici Jdanov a în­semnat o pierdere grea şi dureroasă nu numai pentru popoarele sovietice, dar şi pentru clasa muncitoare din lumea întreagă. Viaţa lui a fost şi rămâne o strălu­cită pildă de luptă dârză şi consecventă pentru triumful măreţei cauze a comunis­mului, o strălucită pildă de slujire plină de devotament a Patriei şi poporului. Andrei Alexandrovici Jdanov şi-a început activitatea revoluţionară încă de la vârsta de 16 ani printre muncitorii oraşului Tver. In scurt timp , devine un­­activist de frunte al mişcării munci­toreşti. Fiind mobilizat în armată în timpul primului război mondial el duce o luptă hotărîtă pentru lămurirea mase­lor de ostaşi, participând în Urali la pregătirea şi după aceea la desfăşurarea Marei Revoluţii Socialiste din Octom­brie. In anii războiului civil, Andrei Alexandrovici Jdanov duce o susţinută muncă politică de agitaţie şi d­e propa­gandă in rândurile tinerelor unităţi ale Armatei Roşii. Apoi, timp de zece ani, din 1924 şi până în anul 1934, Jdanov este secretar al comitetului guvernământului Gorki şi al comitetului regional al Partidului Comunist Bolşevic al U.R.SS. din Gorki. După banditescul asasinat săvârşit im­­potriva lui Kirov, Partidul trimite pe Jdanov în fruntea organizaţiei de Partid din Leningrad. Jdanov a însufleţit şi a mobilizat organizaţia de Partid pentru sdrobirea şi stârpirea trădătorilor troţ­­kişti, zinovlevişti şi celorlalţi agenţi ai serviciilor de spionaj Urănie. In anii Marelui Război pentru Apăra­rea Patriei, Partidul Bolşevic şi Guvernul Uniunii Sovietice îi încredinţează lui Jdanov sarcina de mare răspundere şi onoare a organizării apărării Leningra­dului. Urmând îndeaproape învăţăturile Marelui Stalin, A. A. Jdanov, în fruntea bolşevicilor, formează sufletul eroicei apărări a oraşului. Pentru eroismul său, pentru munca strălucită depusă în apărarea oraşului Revoluţiei. Jdanov a fost decorat de două ori cu Ordinul Lenin, cu Ordinul Dra­pelul Roşu, cu Ordinul Suvorov ,Gl. I, cu Ordinul Kutuzov cl. I şi cu Ordinul Drapelului Roşu pentru Muncă. In anii de după război, când întreg poporul sovietic a pornit la reconstruc­ţia paşnică a ţării, Andrei Alexandro­vici Jdanov s’a dedicat problemelor ideo­logice, apărând cu dârzenie şi desvol­­tând patrimoniul spiritual al marxism, leninismului, arma invincibilă de luptă a clasei muncitoare. El a demascat fără încetare toate manevrele pe care ca­pitalismul le întreprinde­­şi pe plan i­­deologic, în dorinţa nebunească de a lovi în lumea nouă şi mereu biruitoare a­­socialismului. El a lămurit şi Îndru­mat pe creatorii de artă progresişti a­­supra drumului pe care-l au de parcurs spre a putea avea conştiinţa datoriei împlinite, faţă de ei înş­işi şi faţă de popor. Celebrele lucrări ale lui Andrei Alexandrovici Jdanov: «Literatura so­vietică, cea mai înaltă şi mai progre­sistă literatură din lume», «In jurul lu­crării lui G. F. Alexandrov: «Istoria fi­­losofiei occidentale», «Raport asupra revistelor ZVEZDA şi LENINGRAD», «Despre problemele fundamentale ale desvoltării muzicii sovietice», au eleve­­nit de Îndată ce au fost publicate, un tezaur comun al tuturor­­intelectualilor progresişti din lumea întreagă. Tot ast­fel cum,­definind în celebrul său raport «Despre situaţia internaţională», dru­mul întregii omeniri, cu perspectivele ei de viitor în lumina creşterii puter­nice a forţelor progresului, A. A. Jda­nov a trasat cu fermitate şi clarviziune bolşevica sarcinile tuturor­ partizanilor păcii, a căror forţă activă este capabilă să zădărnicească planurile criminale ale imperialiştilor aţâţători la război. Iată dece la împlinirea a doi ani dela moartea lui Andrei Alexandrovici Jda­­nov, poporul nostru muncitor cinsteşte memoria marelui luptător şi conducător de frunte al mişcării muncitoreşti in­ternaţionale, printr’o şi mai mare ho­­tărîre de a lupta necontenit pentru a-i urma minunata pildă, de a lupta necon­tenit pentru făurirea şi în ţara­­ noastră a socialismului, a lumii noi şi fericite în slujba căreia Andrei Alexandrovici Jdanov — discipol credincios şi tovarăş apropiat de luptă al Marelui Stalin — a militat toată viața. DOI ANI DELA MOARTEA LUI A. A. JDANOV Pe şantierul Canalului Dunăre — Marea Neagră $178 m. c. pământ escrvat peste plan Pe toate şantierele de construcţii ale Canalului Dunăre - Marea Neagră, întrecerile în întâmpinarea Congresului Comitetelor de luptă pentru pace se desfăşoară cu un avânt nestăvilit. Muncitorii, organi­­zându-şi bine munca, au obţinut însemnate succese. Astfel tov. Valentin Cibi şi Gh. Popescu, escavatorişti pe şantierul 12 A. B. Ovidiu din regiunea Midia, au escavat 574 m. c. pământ numai în 16 ore, norma zilnică în 8 ore fiind de 30 m. c. Până la data de 18 August a­­ceştia au escavat 3178 m. c. peste plan. Exemplul lor a fost urmat de tov. Petre Baicu şi Vasile Gioasă, care au dat peste plan 1100 m. c. şi de Niculae Marinescu şi Carol Chiş, care deasemeni au depăşit sarci­nile de plan cu 1000 m. c. CONSTANTIN DEAGHICI coresp. voluntar Lupta împotriva ajârâtorilor la război înseamnă lupta pentru viaţa Generaţia mea are motive temeinice sa urască războiul. Noi nu am cunoscut încă binefacerile unei lungi perioade de pace. Iată de ce pentru noi, lupta împotriva celor ce pregă­­tesc un nou măcel nu e numai o datorie de conştiinţă, ci optarea hotărîtă pentru viaţă. Pentru viaţa pe care o iubim, pentru pacea constructivă de care suntem in­­seraţi. In ceea ce mă priveşte, nu scap niciun prilej să de­masc în public — intr’o formă satirică — pe toţi aţă­­ţătorii la război, prin radio, prin prezenţa mea la toate manifestaţiile cu caracter de massă. In stagiunea care se va deschide curând, voi căuta prin interpretarea cât mai justă a rolurilor mele din «Hagi-Tudose», «D’ale Carnavalului», «Revizorul», etc., să contribui la strălucirea teatrului nostru, pus in slujba vieţii şi a păcii. Astfel, succesele noastre, alături de marile realizări din celelalte sectoare de muncă, vor face ca tandra noastră democraţie populară să devină un scut reduc­tabil in lupta pentru pace a oamenilor cinstiţi din lu­mea întreagă. Radu Beligan actor Vfiuri I Septemte. 1980 Imamafhră Anul VIII Nr. 1847 IP. Redacţia şi Administraţia Bucureşti str. Const. Miile 5-7-9 Centrala telef. 63493-94-95 Cont Cec Poştal Nr. 7796 4 PAGINI — 4 LEI Redactor responsabil: NICULAE BELUL) Lucrează in con­tul anului 1951 PITEŞTI. — Muncitorii de la întreprin­derea „Textila 11 Iunie” din Piteşti şi­ au luat angajamente concrete în muncă în cinstea Congresului Comite­telor de luptă pentru pace. Lucrând în mod organizat, luptând pentru reducerea timpilor morţi, urmă­rind graficele de producţie şi ţinerea la zi a evidenţei întrecerilor, muncitorii de la întreprinderea „Textila 11 Iunie”, secţia ţesătorie, lucrează in contul anu­lui 1951. Printre cei care au muncit cu râvnă pentru îndeplinirea angajamentelor lua­te sunt tinerii Sandu Constantin şi Eli­­sabeta Petre. S-au mai evidenţiat Maria Morman, Vasilica Oprea, Maria Şerban şi Domnica Constantinescu dela secţia ţesătorie, Ion Muerth şi Ion Slătiorea­­nu dela secţia preparatorie, Elena Ena­­che, Elisabeta Arseniaca şi Anica Neac­­şu dela secţia filatură, care au avut cele mai mari depăşiri de normă în ca­drul întrecerilor. GR. VRABIE corespondent ★ » CRAIOVA. — Desfăşurând şi mai larg întrecerea socialistă în cinstea Congresului Comitetelor de luptă pen­tru pace din R.P.R., muncitorii şi teh­nicienii de pe şantierul Bucovăţ-Dolj au reuşit să îndeplinească în ziua de 26 August planul pe 1950. De la această dată el lucrează în contul anului 1951. (Agerpres). Şi-a depăşit angajamentul luat în cinstea Congresului Comitetelor de luptă pentru pace. muncitorul Gheor­­ghe Dorondoi de la S.R.T.—Constanţa, împreună cu echipa sa, şi-a luat anga­jamentul să depăşească planul lunar de producţie cu 35%. Planificăndu-şi cât mai bine lucrul şi organizând locul de muncă al între­gii echipe, el a reuşit ca până la 19 August să depăşească planul de pro­ducţie cu 69,8%, depăşind propriul an­gajament cu 34,8%. In prezent, echipă lui continuă să lu­creze cu acelaş avânt, întâmpinând Congresul Comiterlor de luptă pentru pace cu noi succese. ION POPOVICI corespondent Congresul Comitetelor de luptă pen Intre 9—12 Septembrie la Bucureşti, cu tărifii milioanelor de oameni cinstiţi Odată cu apropierea acestui evenim mişcării mondiale a partizanilor păcii, si unii Biroului Comitetului Permanent Păcii şi Congresului UIST, au transmis, gerpres», mesaje de salut către parti­dese să întâmpine sărbătoreşte Congre­sarele savant francez Henri Walle «Urez poporului român care Îşi ale celor de luptă pentru pace, să mobili ţărani muncitori, oameni de ştiinţă şi ,n inima fiecăruia şi din eforturile unite trecut in calea războiului. Republica Populară Română a dat arată că ea va aduce şi de aci Înainte tru pacea popoarelor». tru pace din R­­P. R­, care va avea Ioc nstitue o importantă manifestare a ho­­din ţara noastră de a apăra pacea.­ent, o serie de savanţi şi fruntaşi ai care se aflau la Praga cu prilejul re­al Congresului Mondial al Partizanilor prin trimisul special al Agenţiei «A­­zanii păcii din R.P.R., care se pregă­­tul Comitetelor de luptă pentru pace.­­ a adresat următorul salut: de delegaţii pentru Congresul Comite­­zeze toate forţele sale vii, muncitori, cultură, tineri şi vârstnici, astfel încât ale tuturor să se înalţe un zid de ne* dovezi de o astfel de vitalitate, care o contribuţie importantă la lupta pen. IMPORTANTE SUCCESE OBŢINUTE IN întrecerile pornite in cinstea congresului IN ÎNTÂMPINAREA congresului comitetelor de luptă pentru pace Salutul savantului francez Henri Wallon adresat partizanilor păcii din R. P. R. Sunt alături de cei ce luptă pentru apărarea vieţii TOVARĂŞE REDACTOR: Sunt sudor la fabrica de motoare electrice «Umamo» din ,Bucureşti. Am semnat şi eu pentnu pace! Am şi eu aceeaşi dorinţă ca toţi acei care şi-au depus semnătura pe Apelul de la Stockholm, prin care milioa­nele de oameni iubitori de pace din lumea întreagă se an­gajează să lupte cu dârzenie pentru apărarea vieţii, a păcii ameninţate de aţâţătorii la război imperialişti şi de slugile lor.. Nu s’au şters încă din mintea popoarelor grozăviile războiului trecut. Vrem pace, ca să ne putem clădi o viaţă mai fericită fără exploatatori. Şi vom birui asupra războiului, pentru că forţele păcii sunt uriaşe. Noi suntem milioane de oameni din toate ţările car­e lup­tăm pentru pace şi în fruntea luptei noastre, stă Uniunea Sovietică, bastionul păcii. In fabrica noastră se lucrează cu mult spor maşini şi unelte care până acuma nu se fabricau la noi în ţară, ci, spre profitul capitaliştilor, erau importate. Fabricatul aceste maşini şi unelte, noi construim socialismul şi ne pregătim pentru primul nostru plan cincinal. Zi de zi, eu îmi înteţesc eforturile pentru a-mi putea manifesta şi în acest fel dragostea mea p­entru pace. Pentru muzica mea Partidul şi Guvernul m-au răsplătit cu­­Medalia Muncii. In cinstea Congresului Comitetelor de luptă pentru pace, împreună cu întreaga secţie sudură, mi-am luat an­gajamentul de a face economii la materiale cu 20 la sută mai mult ca până acum. In felul acesta, vreau să arăt din nou că sunt şi voiu fi totdeauna alături de toţi acei ce luptă pentru apă­rarea vieţii. Tudor Arghir Tudor la fabrica d­e motoare electrice «Dinamo» „EXPOZIŢIA PERMANENTĂ I. V. STALIN" Expoziţia înfăţişează minunata viaţă de luptă a tovarăşului Stalin. Pentru oamenii muncii din ţara noastră, această expoziţie este un izvor nesecat de forţă, o carte deschisă, din care el poate învăţa multe şi minunate lucruri. In clişeu: Oamenii muncii privesc statuia care înfăţişează pe cei doi geniali conducători de po­poare. Lenin e bolnav şi stă rezemat în jilţ. Alături de el, în picioare, tovarăşul Stalin. Muncitorii pri­vesc statuia. Ei văd că Lenin se stinge, ei ştiu însă: cârma nu va rămâne fără cârmac. Ei ştiu că­­ Stalin e Lenin al zilelor noastre“.­ ­ ^ 'fWm In ajunul zilei de 23 August­ s’a deschis, la Şosea, „Expoziţia permanentă I. V. Stalin", organi­zată de Institutul de Istorie a Partidului de pe lângă Comitetul C­entral al Partidului Muncitoresc Român. Subscrierile la Fondul Mondial al Păcii continuă cu însufleţire în toată ţara In faţa încercărilor imperialiştilor anglo-americani de a provoca un nou război, oamenii cinstiţi din lumea în­treagă, indiferent de religie sau cre­dinţe politice, se ridică într’un front uriaş, spre a lupta pentru apărarea păcii ameninţate. Popoarele ştiu că strâns unite, luptând în uriaşul front al păcii, condus de marea şi puternica Uniune Sovietică, pot lupta cu succes împotriva provocatorilor imperialişti. Pentru întărirea frontului păcii, oa­­menii cinstiţi şi iubitori de pace, sub­scriu cu însufleţire la Fondul Mondial al Păcii. Şi în ţara noastră, oamenii muncii, cetăţenii cinstiţi, subscriu din toată inima la Fondul Mondial al Păcii. Ei îşi dau seama că numai lup­tând pentru pace, întărind frontul păcii, îşi apără viaţa nouă şi fericită pe care şi-o clădesc astăzi, sub indru­­marea Partidului. La Lugoj LUGOJ. — Muncitorii de la fabrica de ţiglă şi cărămidă «Mondial» diin Lugoj au primit, cu entuziasm ,listele de subscripţie, pentru Fondul Mondial al Păcii. Printre primii care au subscris se nu­mără Toth Francisc, Hajoe Ecaterina, Petneha­zi Emeric, Ladany Alexandru, Csahany Moses şi Ubornyfi Iuliana, care şi prin munca lor de zi cu zi s’au evi­denţiat ca buni luptători pentru pace. Subscripţia a început şi la fabrica de calapoade din Lugoj, muncitorii români şi maghiari subscriind cu aceeaşi dra­­goste pentru apărarea păcii. Cei dintâi au subscris tov. Vajnai Şte­fan, Farago Alexandru, Árvai Etel, Ar­­deleanu loan şi Cioran Nicolae. In jud. Vâlcea R. VALCEA. — In comuna Broşteni suberierile pentru Fondul Mondial al Păcii, se desfăşoară într’o însufleţită atmosferă. Printre primii care au subscris,, au fost ţăranul muncitor Constantin Patru, fruntaş în campania de treeriş şi Con­stantin Geamănu, orfan de război In numai trei ore, peste 50 ţărani muncitori din comună au subscris cu en­tuziasm la Fondul Mondial al Păcii. Lupta Uniunii Sovietice împotriva folosirii armei atomice şi bacteriologice Simposionul organizat de Conducere In întâmpinarea Congresului Comite­telor de luptă pentru pace din R.P.R., s-a ţinut Marţi după amiază la Casa Prieteniei Româno-Sovietice, sub auspi­ciile Consiliului General de Conducere ARLUS, un simposion având ca temă: „Lupta Uniunii Sovietice împotriva fo­losirii armei atomice şi bacteriologice’’. La acest simposion, la care au asistat numeroşi oameni ai muncii, au luat cu­vântul: ’ prof. Mihail Roşianu, preşedin­tele Comitetului Aşezămintelor Culturale din R.P.R., dr. C. Dimitriu, vicepreşe­dinte al Comitetului de Radio, acad. prof. dr. Arthur Kreindler şi Ana Ltungu, membră în Comitetul Executiv UFDR. Desvoltând tema: „Arma atomică, ar­mă de agresiune a imperialiştilor”, dr. C. Dimitriu a subliniat că clicile impe­rialiste au făcut dintr’una din cele mai importante descoperiri din toate timpu­rile, descoperirea energiei atomice, e unealtă de șantaj. Spre deosebire de ceea ce se întâmpla în Statele Unite, unde toate cercetările atomice sunt îndreptate spre distrugere și profituri, Uniunea Sovietică foloseşte energia atomică pentru înfăptuirea gran­dioaselor sale planuri economice. A urmat la cuvânt acad. prof. dr. Arthur Kreindler, care a vorbit despre: „Războiul bacteriologic, crimă împotri­va umanităţii”. D-sa a arătat că, deşi cea mai mare parte a ţărilor s-au angajat să nu re­curgă la arma chimică şi bacteriologică, semnând protocolul de la Geneva din 17 de Consiliul General A. R. L. U. Şi Iunie 1925, totuşi în războiul trecut, imperialiştii japonezi au pregătit în stil mare şi au folosit chiar arma bacterio­logică. Prin numeroase citate din preisa şi de­claraţiile oamenilor influenţi din Statele Unite, dr. A. Kreindler a evidenţiat că astăzi imperialiştii americani intenţio­nează să folosească la rândul lor arma bacteriologică în războiul criminal pe care-l pregătesc. U.R.S.S. stă însă în fruntea luptei po­poarelor pentru împiedecare­a realizării acestor planuri criminale. • A vorbit apoi Ana Lungu, membră în Comitetul Executiv UFDR, desvoltând tema: „Cresc forţele păcii în lumea în­treagă, în frunte cu Uniunea Sovietică”. Lupta pentru pace — a spus vorbitoa­rea — a devenit o cauză comună a celor mai largi masse populare din toate ţă­rile lumii, ale căror interese vitale sunt ameninţate de imperialiştii americani şi englezi, aţâţători la război. Chezăşia victoriei cauzei păcii, este hotărîrea popoarelor de a lupta pentru apărarea ei, este faptul că în avantgarda mişcării pentru pace se află marele popor sovietic. Concluziile derbster­ilor au fost trase de tov. Mihail Roşianu, care a subliniat lupta consecventă a Uniunii Sovietice pentru respectarea acordurilor interna­­ţionale şi crearea condiţiilor de colabo­rar rodnică intre națiuni In scopul evi­tării războiului. După simposion a urmat un frumos program artistic. (Agerpreis). » Către Comite­tul Central al Partidului Muncitoresc Român Tovarăşului GH. GHEORGHIU-DEJ Vă mulţumesc din toată inima, Dvs., membrilor Partidului Muncitoresc Român şi tuturor oamenilor muncii din România pentru saluturile frăţeşti fierbi­nţi trimise partidului nostru şi în­tregului popor coreean cu prilejul celei de a cincea aniversări a eliberării Coreei de sub asuprirea stăpânirii coloniale japoneze de către forțele armate ale eroicei Armate Sovietice. Phenian, 25 Președintele Partidului Muncii din Coreea KIM IR SEN A­ugust 1950.

Next