România Liberă, noiembrie 1950 (Anul 8, nr. 1899-1923)
1950-11-01 / nr. 1899
Si ® drumul marilor înfăptuiri ~ Suntem In plină desfășu- W rare a campaniei alegerilor. M-p & î.a centrele de înscriere, la JF©•»©?/9 Casele Alegătorului, la locul Smssssemsf de muncă1, pregătirea marei sărbători dela 3 Decembrie este în centrul preocupărilor. Ceiace domină în toate manifestările campaniei electorale este încrederea şi dragostea pe care oamenii muncii o arată pentru regimul care le-a deschis calea unei vieţi libere şi fericite. Această încredere izvorăşte din experienţa rodnică a anilor de lupta comună. Căci , aşa cum arată Manifestul Frontului Democraţiei Populare — «OAMENII MUNCIIS’AU PUTUT CONVINGE CA INTRE VORBELE SI FAPTELE REPREZENTANŢILOR REGIMULUI DE DEMOCRAŢIE POPULARA NU EXISTA NEPOTRIVIRE». N’au trecut decât două săptămâni dela apariţia Manifestului şi «Hotărîrea Şedinţei Plenare a C.C. al P.M.R. asupra planului de electrificare a ţării», a venit să întărească greutatea angajamentelor prevăzute în Manifest. Iar Comunicatul asupra realizării Planului de Stat pe trimestrul iii 1950, apărut Duminică, arată că sub conducerea Partididul şi a Guvernului putem porni mai departe la noi realizări, chezăşie fiindu-ne îndeplinirea şi depăşirea planurilor pe primele trei trimestre ale anului. 101,9 la sută este proienitul de Îndeplinire a Planului pe cele trei trimestre, reprezentând 76,3 la sută din Planul anual. Datorită eforturilor susţinute depuse în fiecare zi de oamenii muncii din ţara noastră, datorită ajutorului frăţesc şi multilateral primit din partea Uniunii Sovietice, am putut da viaţă sarcinilor de plan, am putut să le îndeplinim şi să le depăşim. Lupta pentru îndeplinirea Planului de Stat pe 1950, a cuprins în cursul trimestrului III, un man®r mărit de muncitori, tehnicieni şi funcţionari. Peste 69 la suta din numărul salariaţilor au fost antrenaţi în întreceri socialiste, întrecerea pentru cel mai bogat cont de economii, întrecerea pe profesii pentru obţinerea titlului de «cel mai bun» (strungar, sau turnător, sau miner, etc.) au fost obiective care au constituit o preocupare pentru colectivele uzinelor noastre. Succesele obţinute în munca de fiecare zi, au avut drept rezultat şi creearea unor condiţii mai bime de trai. Distribuirea produselor textile şi de încălţăminte cu 88,5 la sută mai mult decât în trimestrul III 1949, a produselor alimentare cu 30 la sută mai mult, etc. sunt date care arată atât creşterea producţiei şi productivităţii muncii, cât şi creşterea cerinţelor oamenilor muncii care au fost mai mari şi mai variate. Şi pe planul ridicării nivelului cultural preocuparea Partidului şi Guvernului nostru a făcut ca trimestrul III al anului să aducă roade bogate. Faptul că în acest an în învăţământul elementar numărul elevilor a ajuns la 1.790.000 CUPRINZÂND IN CICLUL I PE TOŢI COPIII DE VARSTA ŞCOLARA, e un succes deosebit de important în lupta pentru lichidarea analfabetismului. Deasemeni cei 244.000 elevi In învăţământul mediu, cei 48.500 de studenţi, dovedesc grija pentru pregătirea viitoarelor cadre ale economiei noastre. Deasemeni, pentru a satisface necesităţile îndeplinirii Planului de Stat, şi pentru cât mai buna pregătire a Cincinalului, preocuparea pentru ridicarea calificării muncitorilor a luat un avânt şi mai mare. In cursul trimestrului III 82.500 de muncitori erau în curs de calificare, iar 35.000 de municitori au absolvit deja aceste cursuri. 101 la sută la mine şi petrol, 108,5 la sută în metalurgie, 101,2 la sută la energie electrică, 102,1 la sută în industria alimentară, sunt rezultate ale muncii depuse pentru îndeplinirea Planului pe trimestrul HI. Datorită continuei perfecţionări a proceselor de producţie, a introducerii metodelor avansate de muncă, în cursul acestui trimestru s-a putut obţine o serie de produse peste Plan. Astfel e cazul producţiei la tractoare, rulmenţi, compresoare, maşini electrice rotative, cocs metalurgic, minereu de fier, etc. Realizările obţinute de muncitorii şi tehnicienii întreprinderilor din aceste sectoare trebue să ne stea drept exemplu în muncă, imbold în lupta noastră. Nivelul tehnic al industriei noastre a crescut deasemeni. Vagoanele de marfă de mare capacitate, foarfarile de tablă 2000x6 mm., pânză tehnică pentru industria sârmei, pânză impregnată, cilindri de cauciuc, etc., produse In cursul trimestrului III se adaugă deasemeni realizărilor de până acum, la succesele industriei noastre in continuă creștere. Cu 399 la sută mai multe mese Rotary faţă de trimestrul III 1949, cu 304 la sută mai multe maşini electrice rotative, cu 680 la sută mai mulţi rulmenţi, iată cifre care arată că in cursul acestui trimestru a crescut şimai mult interesul oamenilor muncii pentru îmbunătăţirea sortimentului producţiei şi pentru ridicarea nivelului tehnic al Industriei noastre. Dar nu numai in unităţile industriale s’au obţinut astfel de realizări. In agricultură, ca urmare a celor două Hotărîri ale Partidului şi Guvernului nostru, s’au obţinut rezultate din cele mai bune. Terminarea recoltatului cu 21 de zile înainte de termen, recoltarea de cereale planificabile, în proporţie de 143 la sută faţă de 1949 (cu toate că seceta a fost destul de pronunţată în lunile de vară), treeratul în cursul acestui trimestru a recoltei de pe o suprafaţă mai mare cu 69 la sută decât în 1949, dovedesc succesele obţinute în acest sector în cursul trimestrului III. Datorită rezultatelor obţinute în industrie, agricultură, transporturi, silvicultură, cooperaţie, etc. productivitatea muncii a crescut în acest trimestru cu 120 la sută faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Realizările obţinute In acest interval — aşa cum arată Comunicatul Comisiei de Stat a Planificării — au contribuit Intr’o mare măsură şi la îndeplinirea planului de investiţii. Punerea în funcţiune a halei de maşini-unelte a uzinelor «Cugir», a oţelăriei speciale dela Industria Sârmei Câmpia Turzii, a celor două forje dela Independenţi- Sibiu, a fabricei de oxigen de la Reşiţa, a celor 720 de săli de clasă pentru învăţământul elementar, a centrului şcolar de la Steagul Roşu-Oraşul Stalin cu o capacitate de 1200 elevi, etc., sunt baze puternice de pornire în lupta pentru îndeplinirea primului nostru Pian Cincinal. Un succes de o deosebită însemnătate pentru ţara noastră îl constitue faptul că numărul muncitorilor, tehnicienilor şi funcţionarilor a sporit în cursul trimestrului III, faţă de acelaş trimestru din 1949, cu 29 la sută. In timp ce in ţările capitaliste şomajul se extinde pe zi ce trece tot mai mult — cei circa 49.000.990 şomeri fiind mărturie a procesului de putrezire a economiei din ţările capitaliste — in timp ce zilnic se anunţă închiderea fabricilor, uzinelor şi minelor din aceste ţări, în ţara noastră numărul muncitorilor a crescut în cursul trimestrului III cu 230.000. Zilnic se deschid noi fabrici şi uzine, se creează condiţii mai bune de muncă, se îmbunătăţeşte nivelul de trai al oamenilor muncii. Iată câteva din realizările pe care le arată Confmunicatul Comisiei de Stat a Planificării. Cu un avânt şi mai puternic, depunând toate eforturile pentru îndeplinirea Planului de Stat pe 1950 ca bază a primului nostru Plan Cincinal, lichidând lipsurile constatate în cursul trimestrului III, vom reuşi să obţinem zi de zi succese tot mai însemnate. Exemplul sectorului cooperaţiei meşteşugăreşti care in cursul trimestrului III şi-a recuperat o parte din rămânerea in urmă, sau a sectorului comunicaţiilor, poate să constitue un tridemn pentru colectivele de muncă din întreprinderile Direcţiei generale a construcţiilor de maşini şi utilaj greu, sectorul carbonifer, textil — in şi cânepă — industriei alimentare — peşte, produse lactate, care in cele două luni care au mai rămas trebue să-şi intensifice eforturile şi printr’o mai bună organizare a muncii, printr'o mai deplină respectare a disciplinei de plan şi financiare, dând atenţie calităţii propuselor lor, să-şi recupereze neindeplinirile de plan de pe trimestrul III. In cinstea zilei de 7 Noembrie şi a zilei de 3 Decembrie să ne sporim eforturile pentru îndeplinirea și realiza- rea Planului de Stat pe 1950 — pentru o cât mai bună pregătire a Planului Cincinal. In cadrul întrecerilor in cinstea zilei de 7 Noembrie MUNCITORII DELA FABRICA «BALANŢA» DIN SIBIU LUCREAZĂ IN CONTUL ANULUI 1951 SIBIU (dela corespondentul nostru). Muncind cu avânt in cadrul întrecerilor socialiste pentru întâmpinarea zilei de 7 Noembrie şi punând în viaţă angajamentele luate în cinstea alegerilor pentru Sfaturile Populare, muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii uzinelor metalurgice „Balanţa” din Sibiu, au reuşit să-şi îndeplinească sarcinile ce le reveneau în cadrul Planului de Stat pe PETROŞANI (Prin telefon de la corespondentul nostru). — In toate minele din Valea Jiului Hotărlrea Consiliului de Miniștri în legătură cu noul sistem de salarizare al minerilor a creat un puternic impuls în muncă. încă patru echipe de mineri dau acum ultimele tone de cărbuni în contul anului 1959. Acestea sunt echipele conduse de Nicula Loghin şi Lupaş Iustin, de la mina Lupeni precum şi echipele tovarăşilor Săcăluş Petru şi Pitea Dumitru, de la mina Aninoasa. Alături de ei, celelalte echipe lucrează acum ce un avânt sporit. La mina Petrila 75 echipe de mineri au pornit la întrecere pentru obţinerea In cât mai scurt timp a titlului de miner fruntaş, anul 1950 încă din prima jumătate a lunii Octombrie. De atunci ei produc în contul anului 1951. Prin munca depusă in tot timpul anului s’au evidenţiat muncitorii: Dragan Valeriu, Munteanu Ioan, Stolz Martin, Gheorghe Floroiu Şi alţii, care n’au precupeţit nici un efort pentru îndeplinirea înainte de tennen a planului lor de producţie pe anul 1850. Un succes deosebit l-a obţinut echipa condusă de tov. Vecsardi Alexandru, care pe intervalul i—10 octombrie a lucrat cu o depăşire de 255 la sută. In aceeaşi perioadă, echipele conduse de tov. Chireiaş Victor, Silaghi Ion şi Silaghi Francisc au lestat şi ei cu o depăşire medie de 90—100 la sută. Alte echipe conduse de tovarăşii Buta Dumitru şi Hoţea Petru obţin zilnic depăşiri de 50 la sută. In felul acesta minerii răspund cu deosebit avânt Hotărîrii Consiliului de Miniştri şi întâmpină cu realizări din ce în ce mai însemnate ziua de 7 Noembrie cea de a 33-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Noi ssseees© ale misie s?iS.s-2? dlsa Valea Jiului mmm Pentru realizarea măreţului plan de electrificare a ţârii ,Vom fabrica mai multe motoare asincrone, mai multe transformatoare" Colectivul uzinei "Dinamo", hotarît să-şi îndeplinească cu cinste sarcinile ce-i revin in opera de electrificare a ţării La uzina „Dinamo” din Capitală, ştirea că tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej a prezentat în şedinţa plenară a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, un raport asupra planului de electrificare a ţării, s-a răspândit cu iuţeala fulgerului. Fiecărui muncitor îi tresaltă inima de bucurie şi de mândrie. „Din raport — spune tov. Constantin Roşea — se desprinde limpede, că in faţa uzinei noastre stau sarcini deosebit de mari. Vom fabrica mai multe motoare asincrone, mai multe transformatoare şi lucrul care ne umple inima de bucurie este că vom fabrica generatoare”. Tovarăşul Constantin Roşea este responsabilul brigăzii U.T.M. din secţia bobinat transformatoare. Brigada condusăde el a reuşit ca în luna octombrie să îndeplinească trei norme lunare. Dar brigada nu se mulţumeşte numai cu atât, astăzi, când Partidul cheamă pe toţi oamenii muncii să participe la înfăptuirea măreţului plan de electrificare, tinerii brigadieri îşi iau angajamentul de a căuta să înveţe cât mai mult pentru a da produse de cât mai bună calitate. Tov. Florea Petrescu este muncitor fruntaş în secţia bobinaj motoare. II cunosc şi-l apreciază tovarăşii săi din secţie pentru meritele dobândite în producţie, pentru felul în care ştie să-şi îndeplinească sarcinile. El se ia zilnic la luptă cu norma, dând lucru de cea mai bună calitate. Hotărîrea C.G. al P.M.R. i-a dat un nou imbold în muncă. El ştie că pentru realizarea sarcinilor ce reies din planul de electrificare, este nevoie să-şi mărească eforturile şi împreună cu toţi tovarăşii din secţie, să-şi însuşească zi de zi cunoştinţe tehnice cât mai multe asupra procesului de fabricaţie. Şi strungarul Lazăr Iordache înţelege să contribue cu entuziasm la realizarea acestui plan măreţ. El ajustează butuci pentru motoare asincrone, realizând zilnic 80 la sută peste normă. Până la 21 Decembrie el s’a angajat să califice un ucenic în meseria de strungar, care la rândul său să participe efectiv la construirea de motoare electrice. Şi ca dânşii, sutele de muncitori din uzina „Dinamo” au înţeles să pornească cu râvnă înzecită la muncă, să contribue cu toţii la măreaţa operă de electrificare a ţării. Pî*egării*5 pentru planul de electrificare Uzina «Dinamo» face parte din tânăra industrie de aparataj electric creată de regimul nostru de democraţie populară. Pusă în funcţie de numai doi ani ea a reuşit să producă o serie de maşini care altădată erau importate. Treptat, producţia uzinei s-a desvoltat şi de unde în primele luni de existenţă se produceau doar motoare foarte mici, astăzi se produc în serie motoare de 480 kilovaţi, se fabrică transformatoare de 5000 kilovaţi amperi şi motoare de troleibuze. Succesele înregistrate în această direcţie de către colectivul de muncă al uzinei, constitue încă una din victoriile regimului şi poporului nostru. Planul de electrificare a ţării este un nou prilej pentru uzina „Dinamo” de a înscrie pe parcursul anilor cincinalului, noi succese în muncă. Mărirea producţiei de motoare asincrone şi speciale, introducerea fabricării de generatori pentru electrificarea rurală, vor fi noi mari realizări ale uzinei şi vor contribui în mod efectiv la desvoltarea procesului de producţie, la ridicarea lui la un înalt nivel tehnic. Serviciul de studii şi proectare al uzinei a şi întocmit de pe acum documentaţia pentru noi tipuri de generatori. La întocmirea acestor documentaţii tehnice, de un mare folos au fost datele şi metodele de lucru culese din literatura sovietică de specialitate. Pentru trecerea la fabricarea noului produs şi la mărirea capacităţii actuale de fabricaţie, se cere utilaj nou şi cadre calificate. Spre a face faţa acestor probleme, conducerea uzinei a luat hotărîrea ca utilajul necesar să fie fabricat în uzină, iar pentru calificarea cadrelor necesare se va înfiinţa un curs de specializare care va cuprinde 120 muncitori. In felul acesta, colectivul uzinei „Dinamo”, conştient de importanţa sarcinilor ce-i revin, este hotărît să participe activ, cu toate forţele sale, la uriaşa operă de electrificare a ţării. S. Diaconu i „Voi depune toată puterea mea de muncă pentru îndeplinirea planului de electrificare“ TOVARĂȘE REDACTOR: O nespusă bucurie ne-a produs tuturor oamenilor muncii de la întreprinderea Regională de Electricitate-Sibiu, Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român privitoare la planul de electrificare a ţării. Ca toate celelalte întreprinderi din ţară, şi întreprinderea noastră are acum posibilitatea de a-şi da mai larg conisia* «atiţffii * mmtribuţia sa pentru realizarea măreţului plan de electrificare. Noi vom depune toate eforturile pentru ca in cel mai scurt timp să dăm Patriei noastre dragi hidrocentralele, uzinele termoelectrice şi cei 500 km, linie de transport de înaltă tensiune ce se vor construi în regiunea noastră, iar pentru ridicarea nivelului de trai al fraţilor noştri de pe ogoare ne luăm angajamentul să electrificăm 200 comune care in trecut au fost ţinute în întuneric de regimurile burghezo-moşiereşti. In calitatea mea de Inginer al întreprinderii Regionale de Electricitate- Sibiu, îmi iau angajamentul de a depune toate cunoştinţele, toată puterea mea de muncă, neprecupeţind nici o clipă pentru îndeplinirea sarcinilor ce ne revin în lupta pentru realizarea planului de electrificare a ţării. GRIGORE SARBU inginer al întreprinderii Regionale de Electricitate-Sibiu Prin centralele hidro şi termoelectrice ce vor fi puse în funcţiune, puterea totală instalată în anul 1960 se va ridica la 2.600.000 Kw. Astfel, puterea disponibilă termică de 550.000 Kw. şi cea hidraulică, de 59.000 Kw. din anul acesta, se va ridica în 1955, la 1.370.000 Kw. putere termică şi 290.000 Kw. putere hidraulică, iar în anul 1960 puterea disponibilă termică va fi de 1.765.009 Kw, iar cea hidraulică 735.000 Kw. Iată care sunt obiectivele principale ale marelui plan de electrificare a ţării care va contribui la ridicarea nivelului tehnic al industriei noastre, la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, la ridicarea nivel Miercuri I ISoemfi». IS5Q Anul VIII. Nr. 1899 Redacția şi Administrația București str. Const. Miile 5-7-9 Centrala telel. 63493-94-95 Cont Cec Fogtal Nr. 7796 4 PAGINI — 4 LEI Redactor responsabil NNSULAE BELLU |jl!lll!!!!i!SiH!!!!l|||l I Illtlll COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST CHINEZ Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român a aflat cu adâncă mâhnire de moartea tovarășului Jen Bi Li, conducător de frunte al Partidului Comunist Chinez, membru în Biroul Politic și Secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, , împărtăşim alături de poporul chinez şi de eroicul Partid Comunist Chinez, durerea pentru pierderea lui Jen Bi Si, tovarăş de luptă al conducătorului poporului chinez, Mao Tse Dun, luptător neobosit în slujba păcii, democraţiei şi socialismului. In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român GH. GHEORGHIU-DEJ UN NOU GRUP DE ARTISTI SOVIETICI A SOSIT IN CAPITALA Luni seara au sosit în Capitală artiştii sovietici: Irina Tihomirnova, solistă de balet la Teatrul Mare din Moscova, laureată a Premiului Stalin; Asaî Messerer, solist de balet la Teatrul Mare din Moscova, laureat al Premiului Stalin, artist emerit al R.S.F.S.R.; pianista Tatiana Nicolaeva, laureată a concursului Festivalului Mondial al Tineretului Democrat de la Budapesta, laureată a concursului Internaţional de la Leipzig pentru Premiul Bach; violonista Marina Iaşvili, laureată a concursului internaţional al violoniştilor de la Praga pentru Premiul Kubelik; violoncelistul Mstislav Rostropovici, laureat al concursului unional al muzicanţilor Instrumentişti, laureat al concursului Festivalului Mondial al Tineretului Democrat de la Budapesta şi Praga, laureat al concursului internaţional al violonceliştilor de la Praga, care vor da o serie de spectacole în cadrul manifestărilor din Luna Prieteniei Româno-Sovietice. Artiştii sovietici sunt conduşi de I. P. Baharov, reprezentantul Comitetului pentru Artă de pe lângă Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. Solii artei sovietice au fost salutaţi la sosirea în Gara de Nord de tov. N. Popescu-Doreanu, Gheorghe Florescu, AL Bulcan, dr. I. Bogdan, M. T. Vlad, Nicolae Teşa, Ştefan Voicu, acad. Eugen Macovschi, Sanda Rangheţ, Paul Cornea, dr. C. Dimitriu, Hilda Jerea, M. Vescan, Zeno Vancea, Paul Constantinescu şi alţii. Din partea Ministerului de Externe oaspeţii au fost primiţi de tov. Ana Toma şi Ecaterina Chivu. Au fost de faţă A. A. Golicenkov, prim secretar al ambasadei U.R.S.S. şi I. A. Maximovski, reprezentantul permanent al VDKS-ului în R.P.R. In numele Comitetului Naţional pentru organizarea Lunii Prieteniei Româno-Sovietice, tov. M. T. Vlad a adus reprezentanţilor artei sovietice un fierbinte salut, subliniind că venirea artiştilor sovietici constitue un nou sprijin frăţesc pe care Uniunea Sovietică îl dă ţării noastre. A răspuns mulţumind pentru călduroasa primire, I. P. Baharev, care a adus cetăţenilor Capitalei Republicii Popular® Române un călduros salut dir partea cetăţenilor Moscovei. Numeroasa asistenţă a manifestat entuziast pentru Uniunea Sovietică şi pentru marele Stalin, genialul învăţător şi conducător al popoarelor. Oaspeţilor li s’au oferit buchete de flori. (Agerpres). ----,.i-zai-a.----------—-r-:-—...-t,--==| NOI SPRIJINIM PRIN FAPTE DECLARAŢIA DE LA PRAGA B _________de FLORICA MIZINCSESCU _------- ministru-adjunct al învăţământului Public, vicepreşedinte al Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R. P. R. „Noi sprijinim din toată inima propunerile pa care le-au făcut Miniştrii Afacerilor Externe ai celor 8 state la Praga şi cerem ca ele să fie puse neîntârziat în aplicare”, declară Popa I. Petre, Chistruţă Dumitru, Mazliu Sofia şi alţi fruntaşi in producţie de la uzina „Steaua Roşie” din oraşul Bacău. Amintirea celor două războaie mondiale este încă vie în memoria poporului nostru. De aceea fiecare cetăţean cinstit din R. P. R. citind declaraţiile dela Praga simte crescând mai puterile ura împotriva imperialiştilor americani şi împotriva lacheilor lor din Anglia Şi Franţa care prin hotărîrile conferinţei dela New York, încălcând cu neruşinare hotărîrile de la Ialta şi Postdam, au deschis larg porţile pentru refacerea militarismului german şi a armatei acesteia Dar în acelaş timp declaraţia de la Praga a crescut în oamenii cinstiţi, încrederea în forţa lagărului păcii condus de marea Uniune Sovietică. Prin demascarea completă a planurilor agresive ale imperialiştilor angloamericani care urmăresc să includă Germania occidentală şi sectorul occidental al Berlinului în blocul agresiv al Atlanticului de Nord şi să transforme definitiv Germania occidentală într-o unealtă a planurilor lor agresive militaro-strategice, declaraţia de la Praga va ajuta odată mai mult pe fiecare cetăţean cinstit să vadă şi mai limpede pericolul pe care-l reprezintă politica puterilor apusene în Germania occidentală. Declaraţia de la Praga mobilizează astfel imense masse la luptă activă pentru punerea în aplicare a măsurilor preconizate de această declaraţie. Declaraţia de la Praga reprezintă un document de excepţională însemnătate politică pentru menţinerea şi consolidarea păcii în lume. Ea poartă, ca şi conferinţa de la Praga, convocată din Iniţiativa guvernului sovietic, pecetea politicii staliniste de pace, pe care guvernul primului stat socialist din lume o duce zi de zi, clipă de clipă, cu neclintită principialitate, politică pe care de asemeni o duc ferm ţările democraţiei populare, pentru întărirea colaborării internaţionale, pentru respectarea dreptului la viaţă al popoarelor mici şi mari. Prezenţa Republicii Democrate Germane la conferinţa de la Praga are deasemeni o deosebită importanţă. Intr’adevăr, chemarea Guvernului Republicii Democrate Germane către toate păturile poporului german, cerându-le să sprijine crearea unei Germanii unite, democrate şi iubitoare de pace, încheierea cât mai grabnică a tratatului de pace cu Germania şi posibilitatea construirii unei economii paşnice pentru întreaga Germanie; discutarea declaraţiei de la Praga şi aprobarea ei în şedinţa Comitetului de luptă pentru pace din Germania occidentală, la conferinţa femeilor şi a unor organizaţii de tineret din Germania occidentală, arată că aceste declaraţii corespund aspiraţiilor şi intereselor întregului popor german. Aceste Interese şi aspiraţii se împletesc cu acelea ale tuturor popoarelor iubitoare de pace. De aceea declaraţia de la Praga a fost primită cu entuziastă aprobare de opinia publică democratică din întreaga lume. La noi ea a fost salutată de toţi oamenii cinstiţi cu aceiaşi hotărîre cu care ei participă la marea operă de construcţie paşnică ce se desfăşoară pe tot cuprinsul ţării. Comunicatul Comisiei de Stat a Planificării asupra realizării Planului de Stat pe trimestrul III, Hotărîrea şedinţei plenare a C.C. al P.M.R. asupra planului de electrificare a ţării, pregătirile primului Plan Cincinal sunt mărturia luptei pentru făurirea unei vieţi de belşug şi bunăstare pentru poporul muncitor. De aceea, pacea ne este mai scumpă ca oricând, pentru că noi avem de apărat viaţa noastră şi a copiilor noştri, o viaţă pe care, sub conducerea Partidului, prin elanul şi munca constructivă a milioanelor de oameni, cu sprijinul Uniunii sovietice, noi o facem zi de zi mai frumoasă. De aceea, suntem mândri că ţara noastră a participat la conferinţa de importanţă istorică de la Praga şi vedem odată mai mult în acest act, expresia politicii consecvente de pace a guvernului nostru care este fer hotărit să facă totul pentru a contribui la victoria cauzei păcii şi securităţii internaţionale. Aşa cum spune tov. Vereş, tinichigiu la fabrica Timpuri Noi: „Noi sprijinim prin fapte declaraţia de la Praga”, cu strădania partizanilor păcii din ţara noastră de a îndeplini şi depăşi Planul de Stat, de a întări mereu forţa Patriei noastre, factor activ în frontul păcii, de a face să crească neîncetat solidaritatea cu lupta popoarelor din întreaga lume în frunte cu popoarele sovietice, pentru reducerea generală şi controlată a armamentelor de orice natură, pentru interzicerea armei atomice, pentru interzicerea propagandei războinice, pentru condamnarea agresiunii şi a intervenţiei străine în treburile interne ale popoarelor.