România Liberă, noiembrie 1950 (Anul 8, nr. 1899-1923)

1950-11-01 / nr. 1899

Si ® drumul marilor înfăptuiri ~ Suntem In plină desfășu- W rare a campaniei alegerilor. M-p & î.a centrele de înscriere, la JF©•»©?/9 Casele Alegătorului, la locul Smssssemsf de muncă1, pregătirea marei sărbători dela 3 Decembrie este în centrul preocupărilor. Ceiace domină în toate manifestările campaniei electorale este încrederea şi dragostea pe care oamenii muncii o arată pentru regimul care le-a deschis calea unei vieţi libere şi fericite. A­­ceastă încredere izvorăşte din expe­rienţa rodnică a anilor de lupta co­mună. Căci , aşa cum arată Mani­festul Frontului Democraţiei Populare — «OAMENII MUNCII­­S’AU PUTUT CONVINGE CA INTRE VORBELE SI FAPTELE REPREZENTANŢILOR RE­GIMULUI DE DEMOCRAŢIE POPU­LARA NU EXISTA NEPOTRIVIRE». N’au trecut decât două săptămâni dela apariţia Manifestului şi «Hotărî­­rea Şedinţei Plenare a C.C. al P.M.R. asupra planului de electrificare a ţării», a venit să întărească greutatea anga­jamentelor prevăzute în Manifest. Iar Comunicatul asupra realizării Planului de Stat pe trimestrul iii 1950, apărut Duminică, arată că sub conducerea Par­­tididul şi a Guvernului putem porni mai departe la noi realizări, chezăşie fiindu-ne îndeplinirea şi depăşirea pla­nurilor pe primele trei trimestre ale anului. 101,9 la sută este proienitul de În­deplinire a Planului pe cele trei tri­mestre, reprezentând 76,3 la sută din Planul anual. Datorită eforturilor sus­ţinute depuse în fiecare zi de oamenii muncii din ţara noastră, datorită ajuto­rului frăţesc şi multilateral primit din partea Uniunii Sovietice, am putut da viaţă sarcinilor de plan, am putut să le îndeplinim şi să le depăşim. Lupta pentru îndeplinirea Planului de Stat pe 1950, a cuprins în cursul trimestrului III, un man®r mărit de muncitori, tehnicieni şi funcţionari. Peste 69 la suta d­in numărul salariaţi­­lor au fost antrenaţi în întreceri socia­liste, întrecerea pentru cel mai bogat cont de economii, întrecerea pe profe­sii pentru obţinerea titlului de «cel mai bun» (strungar, sau turnător, sau mi­ner, etc.) au fost obiective care au con­sti­tu­i­t o preocupare pentru colectivele uzinelor noastre. Succesele obţinute în munca de fie­care zi, au avut drept rezultat şi creea­­rea unor condiţii mai bime de trai. Dis­tribuirea produselor textile şi de în­călţăminte cu 88,5 la sută mai mult decât în trimestrul III 1949, a produselor alimentare cu 30 la sută mai mult, etc. sunt date care arată atât creşterea pro­ducţiei şi productivităţii muncii, cât şi creşterea cerinţelor oamenilor muncii care au fost mai mari şi mai variate. Şi pe planul ridicării nivelului cultu­ral preocuparea Partidului şi Guvernului nostru a făcut ca trimestrul III al a­­nului să aducă roade bogate. Faptul că în acest an în învăţământul ele­mentar numărul elevilor a ajuns la 1.790.000 CUPRINZÂND IN CICLUL I PE TOŢI COPIII DE VARSTA ŞCO­LARA, e un succes deosebit de impor­tant în lupta pentru lichidarea analfa­betismului. Deasemeni cei 244.000 elevi In învăţământul mediu, cei 48.500 de studenţi,­ dovedesc grija pentru pregă­tirea viitoarelor cadre ale economiei noastre. Deasemeni, pentru a satisface nece­sităţile îndeplinirii Planului de Stat, şi pentru cât mai buna pregătire a Cin­cinalului, preocuparea pentru ridicarea calificării muncitorilor a luat un avânt şi mai mare. In cursul trimestrului III 82.500 de muncitori erau în curs de ca­lificare, iar 35.000 de municitori au absolvit deja aceste cursuri. 101 la sută la mine şi petrol, 108,5 la sută în metalurgie, 101,2 la sută la e­­nergie electrică, 102,1 la sută în in­dustria alimentară, sunt rezultate ale muncii depuse pentru îndeplinirea Pla­nului pe trimestrul HI. Datorită continuei perfecţionări a proceselor de producţie, a introducerii metodelor avansate de muncă, în cursul acestui trimestru s-a putut obţine o serie de produse peste Plan. Astfel e cazul producţiei la tractoare, rulmenţi, compresoare, maşini electrice rotative, cocs metalurgic, minereu de fier, etc. Realizările obţinute de muncitorii şi tehnicienii întreprinderilor din aceste sectoare trebue să ne stea drept exem­plu în muncă, imbold în lupta noastră. Nivelul tehnic al industriei noastre a crescut deasemeni. Vagoanele de marfă de mare capacitate, foarfarile de tablă 2000x6 mm., pânză tehnică pentru in­dustria sârmei, pânză impregnată, ci­lindri de cauciuc, etc., produse In cursul trimestrului III se adaugă dea­semeni realizărilor de până acum, la succesele industriei noastre in continuă creștere. Cu 399 la sută mai multe mese Rotary faţă de trimestrul III 1949, cu 304 la sută mai multe maşini elec­trice rotative, cu 680 la sută mai mulţi rulmenţi, iată cifre care arată că in cursul acestui trimestru a crescut şi­­mai mult interesul oamenilor muncii­­ pentru îmbunătăţirea sortimentului producţiei şi pentru ridicarea nivelului tehnic al Industriei noastre. Dar nu numai in unităţile industriale s’au obţinut astfel de realizări. In agri­cultură, ca urmare a celor două Hotă­­rîri ale Partidului şi Guvernului nostru, s’au obţinut rezultate din cele mai bune. Terminarea recoltatului cu 21 de zile înainte de termen, recoltarea de cereale planificabile, în pro­porţie de 143 la sută faţă de 1949 (cu toate că seceta a fost des­­tul de pronunţată în lunile de vară), treeratul în cursul acestui trimestru a recoltei de pe o suprafaţă mai mare cu 69 la sută decât în 1949, dovedesc suc­cesele obţinute în acest sector în cursul trimestrului III. Datorită rezultatelor obţinute în in­dustrie, agricultură, transporturi, sil­vicultură, cooperaţie, etc. productivi­tatea muncii a crescut în acest trimes­tru cu 120 la sută faţă de perioada co­respunzătoare a anului trecut. Realizările obţinute In acest inter­val — aşa cum arată Comunicatul Co­misiei de Stat a Planificării — au con­tribuit Intr’o mare măsură şi la înde­plinirea planului de investiţii. Punerea în funcţiune a halei de maşini-unelte a uzinelor «Cugir», a oţelăriei speciale dela Industria Sârmei Câmpia Tur­zii, a celor două forje dela Independenţ­i- Sibiu, a fabricei de oxigen de la Reşiţa, a celor 720 de săli de clasă pentru în­văţământul elementar, a centrului şco­lar de la Steagul Roşu-Oraşul Stalin cu o capacitate de 1200 elevi, etc., sunt baze puternice de pornire în lupta pen­tru îndeplinirea primului nostru Pian Cincinal. Un succes de o deosebită însemnă­tate pentru ţara noastră îl constitue faptul că numărul muncitorilor, tehni­cienilor şi funcţionarilor a sporit în cursul trimestrului III, faţă de acelaş trimestru din 1949, cu 29 la sută. In timp ce in ţările capitaliste şo­majul se extinde pe zi ce trece tot mai mult — cei circa 49.000.990 şomeri fi­ind mărturie a procesului de putrezire a economiei din ţările capitaliste — in timp ce zilnic se anunţă închiderea fabricilor, uzinelor şi minelor din aceste ţări,­­ în ţara noastră numărul mun­citorilor a crescut în cursul trimestru­lui III cu 230.000. Zilnic se deschid noi fabrici şi uzine, se creează con­diţii mai bune de muncă, se îmbunătă­ţeşte nivelul de trai al oamenilor muncii. Iată câteva din realizările pe care le arată Confmunicatul Comisiei de Stat a Planificării. Cu un avânt şi mai puternic, depunând toate eforturile pentru îndepli­nirea Planului de Stat pe 1950 ca bază a primului nostru Plan Cincinal, lichi­dând lipsurile constatate în cursul tri­mestrului III, vom reuşi să obţinem zi de zi succese tot mai însemnate. Exem­plul sectorului cooperaţiei meşteşugă­reşti care in cursul trimestrului III şi-a recuperat o parte din rămânerea in ur­mă, sau a sectorului comunicaţiilor, poate să constitue un tridemn pentru colectivele de muncă din întreprinde­rile Direcţiei generale a construcţiilor de maşini şi utilaj greu, sectorul car­bonifer, textil — in şi cânepă — in­dustriei alimentare — peşte, produse lactate, care in cele două luni care au mai rămas trebue să-şi intensifice efor­turile şi printr’o mai bună organizare a muncii, printr'o mai deplină respectare a disciplinei de plan şi financiare, dând atenţie calităţii propuselor lor, să-şi recupereze neindeplinirile de plan de pe trimestrul III. In cinstea zilei de 7 Noembrie şi a zilei de 3 Decembrie să ne sporim­ e­forturile pentru îndeplinirea și realiza-­ rea Planului de Stat pe 1950 — pentru o cât mai bună pregătire a Planului Cincinal. In cad­rul întrecerilor in cinstea zilei de 7 Noembrie MUNCITORII DELA FABRICA «BALANŢA» DIN SIBIU LUCREAZĂ IN CONTUL ANULUI 1951 SIBIU (dela corespondentul nostru). Muncind cu avânt in cadrul întrecerilor socialiste pentru întâmpinarea zilei de 7 Noembrie şi punând în viaţă angaja­mentele luate­ în cinstea alegerilor pen­tru Sfaturile Populare, muncitorii, teh­nicienii, inginerii şi funcţionarii uzine­lor metalurgice „Balanţa” din Sibiu, au reuşit să-şi îndeplinească sarcinile ce le reveneau în cadrul Planului de Stat pe PETROŞANI (Prin telefon de la co­respondentul nostru). — In toate mi­nele din Valea Jiului Hotărlrea Con­siliului de Miniștri în legătură cu noul sistem de salarizare al minerilor a creat un puternic impuls în muncă. încă patru echipe de mineri dau acum ulti­mele tone de cărbuni în contul anului 1959. Acestea sunt echipele conduse de Nicula Loghin şi Lupaş Iustin, de la mina Lupeni precum şi echipele tova­răşilor Săcăluş Petru şi Pitea Dumitru, de la mina Aninoasa. Alături de ei, celelalte echipe lu­crează acum c­e un avânt sporit. La mina Petrila 75 echipe de mineri au pornit la întrecere pentru obţinerea In cât mai scurt timp a titlului de miner fruntaş, anul 1950 încă din prima jumătate a lunii Octombrie. De atunci ei produc în contul anului 1951. Prin munca depusă in tot timpul a­­nului s’au evidenţiat muncitorii: Dra­gan Valeriu, Munteanu Ioan, Stolz Mar­­tin, Gheorghe Floroiu Şi alţii, care n’au precupeţit nici un efort pentru îndepli­nirea înainte de tennen a planului lor de producţie pe anul 1850. Un succes deosebit l-a obţinut echi­pa condusă de tov. Vecsardi Alexan­dru, care pe intervalul i—10 octombrie a lucrat cu o depăşire de 255 la sută. In aceeaşi perioadă, echipele conduse de tov. Chireiaş Victor, Silaghi Ion şi Silaghi Francisc au l­estat şi ei cu o depăşire medie de 90—100 la sută. Alte echipe conduse de tovarăşii Buta Dumitru şi Hoţea Petru obţin zilnic depăşiri de 50 la sută. In felul acesta minerii răspund cu deosebit avânt Hotărîrii Consiliului de Miniştri şi întâmpină cu realizări din ce în ce mai însemnate ziua de 7 Noembrie cea de a 33-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octom­brie. Noi ssseees© ale misie s?iS.s-2? dlsa Valea Jiului mmm Pentru realizarea măreţului plan de electrificare a ţârii ,Vom fabrica mai multe motoare asincrone, mai multe transformatoare" Colectivul uzinei "Dinamo", hotarît să-şi îndeplinească cu cinste sarcinile ce-i revin in opera de electrificare a ţării La uzina „Dinamo” din Capitală, şti­rea că tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej a prezentat în şedinţa plenară a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, un raport asupra planului de electrificare a ţării, s-a răspândit cu iuţeala fulgerului. Fie­cărui muncitor îi tresaltă inima de bu­curie şi de mândrie. „Din raport — spune tov. Constantin Roşea — se des­prinde limpede, că in faţa uzinei noas­tre stau sarcini deosebit de mari. Vom fabrica mai multe motoare asincrone, mai multe transformatoare şi lucrul care ne umple inima de bucurie este că vom fabrica generatoare”. Tovarăşul Constantin Roşea este res­ponsabilul brigăzii U.T.M. din secţia bobinat transformatoare. Brigada con­dusă­­de el a reuşit ca în luna oc­tombrie să îndeplinească trei norme lu­nare. Dar brigada nu se mulţumeşte numai cu atât, astăzi, când Partidul cheamă pe toţi oamenii muncii să par­ticipe la înfăptuirea măreţului plan de electrificare, tinerii brigadieri îşi iau angajamentul de a căuta să înveţe cât mai mult pentru a da produse de cât mai bună calitate. Tov. Florea Petrescu este muncitor fruntaş în secţia bobinaj motoare. II cunosc şi-l apreciază tovarăşii săi din secţie pentru meritele dobândite în pro­ducţie, pentru felul în care ştie să-şi îndeplinească sarcinile. El se ia zilnic la luptă cu norma, dând lucru de cea mai bună calitate. Hotărîrea C.G. al P.M.R. i-a dat un nou imbold în muncă. El ştie că pentru realizarea sarcinilor ce reies din planul de electrificare, este nevoie să-şi mărească eforturile şi îm­preună cu toţi tovarăşii din secţie, să-şi însuşească zi de zi cunoştinţe tehnice cât mai multe asupra procesului de fa­bricaţie. Şi strungarul Lazăr Iordache în­ţelege să contribue cu entuziasm la rea­lizarea acestui plan măreţ. El ajustează butuci pentru motoare asincrone, reali­zând zilnic 80 la sută peste normă. Până la 21 Decembrie el s’a angajat să califice un ucenic în meseria de strun­gar, care la rândul său să participe efectiv la construirea de motoare e­­lectrice. Şi ca dânşii, sutele de muncitori din uzina „Dinamo” au înţeles să pornească cu râvnă înzecită la muncă, să contri­bue cu toţii la măreaţa operă de elec­trificare a ţării. Pî*egării*5 pentru planul de electrificare Uzina «Dinamo» face parte din tână­­ra industrie de aparataj electric creată de regimul nostru de democraţie popu­lară. Pusă în funcţie de numai doi ani ea a reuşit să producă o serie de ma­şini care altădată erau importate. Treptat, producţia uzinei s-a desvol­­tat şi de unde în primele luni de exis­tenţă se produceau doar motoare foarte mici, astăzi se produc în serie motoare de 480 kilovaţi, se fabrică transforma­toare de 5000 kilovaţi amperi şi motoa­re de troleibuze. Succesele înregistrate în această di­recţie de către colectivul de muncă al uzinei, constitue încă una din victoriile regimului şi poporului nostru. Planul de electrificare a ţării este un nou prilej pentru uzina „Dinamo” de a înscrie pe parcursul anilor cincinalului, noi succese în muncă. Mărirea producţiei de motoare asincrone şi speciale, intro­ducerea fabricării de generatori pentru electrificarea rurală, vor fi noi mari realizări ale uzinei şi vor contribui în mod efectiv la desvoltarea procesului de producţie, la ridicarea lui la un înalt nivel tehnic. Serviciul de studii şi proectare al u­­zinei a şi întocmit de pe acum documen­taţia pentru noi tipuri de generatori. La întocmirea acestor documentaţii tehnice, de un mare folos au fost datele şi me­todele de lucru culese din literatura sovietică de specialitate. Pentru trecerea la fabricarea noului produs şi la mărirea capacităţii actuale de fabricaţie, se cere utilaj nou şi cadre calificate. Spre a face faţa acestor pro­­bleme, conducerea uzinei a luat hotărî­rea ca utilajul necesar să fie fabricat în uzină, iar pentru calificarea cadrelor necesare se va înfiinţa un curs d­e spe­cializare care va cuprinde 120 mun­citori. In felul acesta, colectivul uzinei „Di­namo”, conştient de importanţa sarci­nilor ce-i revin, este hotărît să participe activ, cu toate forţele sale, la uriaşa o­­peră de electrificare a ţării. S. Diaconu i „Voi depune toată puterea mea de muncă pentru îndeplinirea planului de electrificare“ TOVARĂȘE REDACTOR: O nespusă bucurie ne-a produs tu­turor oamenilor muncii de la întreprin­derea Regională de Electricitate-Sibiu, Hotărîrea Comitetului Central al Par­tidului Muncitoresc Român privitoare la planul de electrificare a ţării. Ca toate celelalte întreprinderi din ţară, şi întreprinderea noastră are acum posibilitatea de a-şi da mai larg con­isia* «atiţffii * mm­­tribuţia sa pentru realizarea măreţului plan de electrificare. Noi vom depune toate eforturile pentru ca in cel mai scurt timp să dăm Patriei noastre dragi hidrocentralele, uzinele termoelectrice şi cei 500 km, linie de transport de înaltă tensiune ce se vor construi în regiunea noastră, iar pentru ridicarea nivelului de trai al fraţilor noştri de pe ogoare ne luăm angajamen­tul să electrificăm 200 comune care in trecut au fost ţinute în întuneric de regimurile burghezo-moşiereşti. In calitatea mea de Inginer al în­treprinderii Regionale de Electricitate- Sibiu, îmi iau angajamentul de a depu­ne toate cunoştinţele, toată puterea mea de muncă, neprecupeţind nici o clipă pentru îndeplinirea sarcinilor ce ne revin în lupta pentru realizarea pla­nului de electrificare a ţării. GRIGORE SARBU inginer al întreprinderii Regio­nale de Electricitate-Sibiu Prin centralele hidro şi termoelectrice ce vor fi puse în funcţiune, puterea totală instalată în anul 1960 se va ridica la 2.600.000 Kw. Astfel, puterea disponibilă termică de 550.000 Kw. şi cea hidraulică, de 59.000 Kw. din anu­l acesta, se va ridica în 1955, la 1.370.000 Kw. putere termică şi 290.000 Kw. putere hidraulică, iar în anul 1960 puterea disponibilă termică va fi de 1.765.009 Kw, iar cea hidraulică 735.000 Kw. Iată care sunt obiectivele principale ale marelui plan de electrificare a ţării care va contribui la ridicarea nivelului tehnic al industriei noastre, la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, la ridicarea nivel Miercuri I ISoemfi». IS5Q Anul VIII. Nr. 1899­­ Redacția şi Administrația București str. Const. Miile 5-7-9 Centrala telel. 63493-94-95 Cont Cec Fogtal Nr. 7796 4 PAGINI — 4 LEI Redactor responsabil­­ NNSULAE BEL­LU |jl!lll!!!!i!SiH!!!!l|||l I Illtll­l COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST CHINEZ Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român a aflat cu adâncă mâhnire de moartea tovarășului Jen Bi Li, conducător de frunte al Partidului Comunist Chinez, membru în Biroul Poli­tic și Secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, , împărtăşim alături de poporul chinez şi de eroicul Partid Comunist Chinez, durerea pentru pierderea lui Jen Bi Si, tovarăş de luptă al conducătorului poporului chinez, Mao Tse Dun, luptător neobosit în slujba păcii, democra­ţiei şi socialismului. In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român GH. GHEORGHIU-DEJ UN NOU GRUP DE ARTISTI SOVIETICI A SOSIT IN CAPITALA Luni seara au sosit în Capitală artiş­tii sovietici: Irina Tihomirnova, solistă de balet la Teatrul Mare din Moscova, laureată a Premiului Stalin; Asaî Mes­serer, solist de balet la Teatrul Mare din Moscova, laureat al Premiului Stalin, artist emerit al R.S.F.S.R.; pianista Ta­tiana Nicolaeva, laureată a concursului Festivalului Mondial al Tineretului De­mocrat de la Budapesta, laureată a con­cursului Internaţional de la Leipzig pen­tru Premiul Bach; violonista Marina Iaşvili, laureată a concursului interna­ţional al violoniştilor de la Praga pentru Premiul Kubelik; violoncelistul Mstis­lav Rostropovici, laureat al concursului unional al muzicanţilor Instrumentişti, laureat al concursului Festivalului Mon­dial al Tineretului Democrat de la Bu­dapesta şi Praga, laureat al concursului internaţional al violonceliştilor de la Praga, care vor da o serie de spectacole în cadrul manifestărilor din Luna Prie­teniei Româno-Sovietice. Artiştii sovietici sunt conduşi de I. P. Baharov, reprezentantul Comitetului pentru Artă de pe lângă Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. Solii artei sovietice au fost salutaţi la sosirea în Gara de Nord de tov. N. Po­­pescu-Doreanu, Gheorghe Florescu, AL Bulcan, dr. I. Bogdan, M. T. Vlad, Ni­colae Teşa, Ştefan Voicu, acad. Eugen Macovschi, Sanda Rangheţ, Paul Cor­nea, dr. C. Dimitriu, Hilda Jerea, M. Vescan, Zeno Vancea, Paul Constanti­­nescu şi alţii. Din partea Ministerului de Externe oaspeţii au fost primiţi de tov. Ana To­ma şi Ecaterina Chivu­. Au fost de faţă A. A. Golicenkov, prim secretar al ambasadei U.R.S.S. şi I. A. Maximovski, reprezentantul per­manent al VDKS-ului în R.P.R. In numele Comitetului Naţional pen­tru organizarea Lunii Prieteniei Româ­­no-Sovietice, tov. M. T. Vlad a adus reprezentanţilor artei sovietice un fier­binte salut, subliniind că venirea artiş­tilor sovietici constitue un nou sprijin frăţesc pe care Uniunea Sovietică îl dă ţării noastre. A răspuns mulţumind pentru căldu­roasa primire, I. P. Baharev, care a adus cetăţenilor Capitalei Republicii Popular® Române un călduros salut dir­ partea cetăţenilor Moscovei. Numeroasa asistenţă a manifestat en­tuziast pentru Uniunea Sovietică şi pen­tru marele Stalin, genialul învăţător şi conducător al popoarelor. Oaspeţilor li s’au oferit buchete de flori. (Agerpres). ----,.i-zai-a.----------—-r-:-—...-t,--==| NOI SPRIJINIM PRIN FAPTE DECLARAŢIA DE LA PRAGA B _________de FLORICA MIZINCSESCU _-------­ ministru-adjunct al învăţământu­lui Public, vicepreşedinte al Comi­tetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R. P. R. „Noi sprijinim din toată inima pro­punerile pa care le-au făcut Miniştrii Afacerilor Externe ai celor 8 state la Praga şi cerem ca ele să fie puse neîn­târziat în aplicare”, declară Popa I. Petre, Chistruţă Dumitru, Mazliu Sofia şi alţi fruntaşi in producţie de la uzina „Steaua Roşie” din oraşul Bacău. Amintirea celor două războaie mon­diale este încă vie în memoria po­porului nostru. De aceea fiecare cetăţean cinstit din R. P. R. citind declaraţiile dela Praga simte crescând mai puterile ura împotriva imperia­liştilor americani şi împotriva lacheilor lor din Anglia Şi Franţa care prin hotărîrile conferinţei dela New York, încălcând cu neruşinare hotărîrile de la Ialta şi Postdam, au deschis larg porţile pentru refacerea militarismului german şi a armatei acesteia Dar în acelaş timp declaraţia de la Praga a crescut în oamenii cinstiţi, încrederea în forţa lagărului păcii con­dus de marea Uniune Sovietică. Prin demascarea completă a planuri­lor agresive ale imperialiştilor anglo­­americani care urmăresc să includă Germania occidentală şi sectorul occi­dental al Berlinului în blocul agresiv al Atlanticului de Nord şi să transforme definitiv Germania occidentală într-o unealtă a planurilor lor agresive mili­­taro-strategice, declaraţia de la Praga va ajuta odată mai mult pe fiecare cetă­ţean cinstit să vadă şi mai limpede pe­ricolul pe care-l reprezintă politica pu­terilor apusene în Germania occiden­tală. Declaraţia de la Praga mobilizează astfel imense masse la luptă activă pentru punerea în aplicare a măsurilor preconizate de această declaraţie. Declaraţia de la Praga reprezintă un document de excepţională însemnătate politică pentru menţinerea şi consoli­darea păcii în lume. Ea poartă, ca şi conferinţa de la Praga, convocată din Iniţiativa guvernului sovietic, pecetea politicii staliniste de pace, pe care gu­vernul primului stat socialist din lume o duce zi de zi, clipă de clipă, cu ne­clintită principialitate, politică pe care de asemeni o duc ferm ţările democra­ţiei populare, pentru întărirea colabo­rării internaţionale, pentru respectarea dreptului la viaţă al popoarelor mici şi mari. Prezenţa Republicii Democrate Ger­mane la conferinţa de la Praga are deasemeni o deosebită importanţă. Intr’adevăr, chemarea Guvernului Re­publicii Democrate Germane către toate păturile poporului german, ce­­rându-le să sprijine crearea unei Ger­manii unite, democrate şi iubitoare de pace, încheierea cât mai grabnică a tra­tatului de pace cu Germania şi posi­bilitatea construirii unei economii paş­nice pentru întreaga Germanie; dis­cutarea declaraţiei de la Praga şi aprobarea ei în şedinţa Comitetului de luptă pentru pace din Germania occi­dentală, la conferinţa femeilor şi a unor organizaţii de tineret din Germania oc­cidentală, arată că aceste declaraţii corespund aspiraţiilor şi intereselor în­tregului popor german. Aceste Interese şi aspiraţii se împle­tesc cu acelea ale tuturor popoarelor iubitoare de pace. De aceea declaraţia de la Praga a fost primită cu entuziastă aprobare de opinia publică democratică din întreaga lume. La noi ea a fost salutată de toţi oa­menii cinstiţi cu aceiaşi hotărîre cu care ei participă la marea operă de construcţie paşnică ce se desfăşoară pe tot cuprinsul ţării. Comunicatul Comisiei de Stat a Pla­nificării asupra realizării Planului de Stat pe trimestrul III, Hotărîrea şedin­ţei plenare a C.C. al P.M.R. asupra planului de electrificare a ţării, pregă­tirile primului Plan Cincinal sunt măr­turia luptei pentru făurirea unei vieţi de belşug şi bună­stare pentru poporul muncitor. De aceea, pacea ne este mai scumpă ca oricând, pentru că noi avem de apă­rat viaţa noastră şi a copiilor noştri, o viaţă pe care, sub conducerea Partidu­lui, prin elanul şi munca constructivă a milioanelor de oameni, cu sprijinul Uniunii sovietice, noi o facem zi de zi mai frumoasă. De aceea, suntem mândri că ţara noastră a participat la confer­­inţa de importanţă istorică de la Praga şi vedem odată mai mult în acest act, expresia politicii consecvente de pace a guvernului nostru care este fer­ ho­­tărit să facă totul pentru a contribui la victoria cauzei păcii şi securităţii internaţionale. Aşa cum spune tov. Vereş, tinichigiu la fabrica Timpuri Noi: „Noi sprijinim prin fapte declaraţia de la Praga”, cu strădania partizanilor păcii din ţara noastră de a îndeplini şi depăşi Planul de Stat, de a întări mereu forţa Patriei noastre, factor activ în frontul păcii, de a face să crească neîncetat solidari­tatea cu lupta popoarelor din întreaga lume î­n frunte cu popoarele sovietice, pentru reducerea generală şi contro­lată a armamentelor de orice natură, pentru interzicerea armei atomice, pen­tru interzicerea propagandei război­nice, pentru condamnarea agresiunii şi a intervenţiei străine în treburile in­terne ale popoarelor.

Next