România Liberă, decembrie 1950 (Anul 8, nr. 1924-1950)

1950-12-01 / nr. 1924

ANUL VIII Nr. 1924 6 PAGINI ^ 4 W Vineri I Decembrie 1930 * * mniiiii Ikra Redacţia şi Administraţia, Bucureşti str. Const. Mille 5—7—9 Centrala telef. 63493—94—95 Trăiască trei oria fir alegeri'I „In organele puterii de Stat, pe care le veţi alege, nu vor avea loc nici moşierii, nici chiaburii, nici proprietarii de fabrici şi de bănci, nici agenţii lor, oricum îşi vor fi zis ei. Organele puterii de Stat — Sfaturile Populare­—vor fi alcătuite din fii şi fiice ale poporului muncitor, credincioşi intereselor Patriei şi ale celor ce muncesc .Din Chemarea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc­omân. SA VOTĂM CU TOŢII PENTRU CONSOLIDAREA PUTERII POPULARE DE STAT «n» JB In zilele acestea ale sfâr- Mm M de toamnă, in preajma A alegerilor de deputaţi ai m Sfaturilor Populare, in oraşe SsOMH* şi sate, în uzine sau insti­tuţii, au loc o seamă de adunări publice, in care alegătorii — oameni ai muncii, cetăţeni cinstiţi ai Patriei noastre — se întâlnesc cu candidaţii propuşi de ei în alegerile pentru Sfaturile Populare şi împreună se sfâtuesc asupra felului cum vor trebui să fie gospodărite ora­şele şi satele noastre. În cadrul acestor adunări, oamenii muncii, cei ce sub in­­druiiiarea Partidului făuresc viitorul, cei ce scriu un nou capitol la istoria Patriei noastre, au un minunat Prilej de a-și analiza realizările înfăptuite până acum, de a-și trece în revistă succesele înregistrate pe drumul con­struirii socialismului. Printre victoriile dobândite de po­porul muncitor al Patriei noastre, deo­sebit de însemnată este făurirea şi con­tinua întărire a unui aparat de Stat de tip nou, legat prin mii de fibre de masse şi pus in slujba acestor masse, —un aparat de Stat nou, prin care re­gimul nostru de democraţie populară îndeplineşte cu succes funcţiunile dicta­turii proletariatului.­­Lupta pentru crea­rea unui aparat de Stat pus cu totul în slujba poporului, menit să apere şi să consolideze cuceririle acestuia nu a fost uşoară. Prin lupta dârză şi hotărită a poporu­lui nostru muncitor, condus de Partidul clasei muncitoare, a fost distrus vechiul aparat de Stat creat de clasele exploa­tatoare împotriva majorităţii poporului. Odată cu distrugerea vechiului aparat de Stat s’au­ distrus şi «instituţiile sale corespunzătoare, scârboase, respingătoare şi putrede, care otrăvesc aerul cu putre­ziciunea lor». (Lenin vol. VIII pag. 57-58). Astfel a fost înlăturată monarhia, reazimul reacţiunii interne şi câine de piază al intereselor imperialiştilor. A fost creată o armată nouă, populară, care stă de strajă cuceririlor revoluţionare ale po­porului, au fost făurite organe ale mi­liţiei populare şi ale securităţii Statu­lui, justiţia a fost şi ea din rădăcină transformată. Zeci de mii de oameni ai muncii au fost ridicaţi cu curaj şi promovaţi in posturile de conducere din organele puterii de Stat. Călăuziţi de Partid, aceşti oameni ai noului aparat de Stat, la început ne­­deprinşi ,cu arta conducerii au biruit ne­nenumărate greutăţi. Partidul a trezit în oameni însuşiri noi de vrednici con­ducători, i-a ajutat să rupă toate ză­gazurile vechi, să sfarme vechile obsta­cole, să-şi pună toată capacitatea crea­toare în slujba vieţii noui, libere şi fe­ricite. Transformarea aparatului puterii de Stat a însem­nat un mare progres în di­recţia activităţii publice şi obşteşti. A însemnat o adâncă transformare a oa­menilor din rândurile acestui aparat. Cererile şi nevoile celor ce muncesc au început să fie luate in seamă şi re­zolvate cu justeţe. Timpurile când muncitorul sau ţăranul muncitor aştepta zile şi săptămâni pe la uşile «mai mari­lor» pentru ca să-şi spună păsul, au apus pentru totdeauna în ţara noastră. Tot trai puternic se manifestă la funcţio­narii din instituţiile noastre de Stat a­­titudinea nouă, sănătoasă, faţă de mun­că, faţă de oamenii muncii. De aceea noul aparat de Stat se bucură de încre­derea şi dragostea poporului muncitor, care pentru vechiul aparat de Stat bi­r­­ghezo-moşieresc, nu avea decât ură şi dispreţ, încrederea şi dragostea masselor mun­citoare dela oraşe şi sate faţă de noile organe ale puterii de Stat, s’a exprimat de pildă nu nepreţuitul sprijin de care s’au bucurat acţiunile de interes obştesc pornite de Comitetele Provizorii. Numeroase şcoli, cămine culturale, cămine de zi, creţe, grădiniţe, salarii, terenuri sportive, cartiere şi sate elec­trificate, noi case de odihnă, parcuri, au apărut pe întreg cuprinsul Republicii noastre Populare. Marile transformări politice şi eco­nomice înfăptui­te in ţara noastră şi care prin conţinutul lor echivalează cu o revoluţie socialistă, n'ar fi putut să fie realizate fără o luptă hotărită şi consecventă, dusă de toţi oamenii cin­stiţi împotriva duşmanilor poporului nostru, împotriva elementelor exploa­tatoare de la oraşe şi sate împotriva a­­genţilor imperialiştilor americani şi englezi, a titoiştilor, a naţionaliştilor burghezi, a sabotorilor şi spionilor. Şi victoriile dobândite asupra tuturor a­­cestor duşmani sunt tot atâtea dovezi ale solidităţii şi eficienţei Statului nostru de democraţie populară, întregul proces de transformare a Statului nostru s’a desfăşurat în con­diţiile unei tot mai ascuţite lupte de clasa. O importantă etapă in desvoltarea politică, in opera pentru desăvârşirea democratizării complecte a puterii de Stat în ţara noastră, o cor­stitue alege­rea Sfaturilor Populare — care se va înfăptui la 3 Decembrie — ca organe focate aie puterii de Stat. Prin alegerea Sfaturilor Populare — a căror compo­nenţă se caracterizează prin cei peste 1 OO.'boi de vrednici fii şi fiice ai poporu­lui nostru, luptători hotărîţi pentru cauza păcii şi socialismului, care sunt chemaţi să participe direct şi in mod activ la conducerea treburilor obşteşti — se transpune în viaţă un principiu de bază al Constituţiei noastre, care sună: «In Republica Populară Română, în­treaga putere de Stat emană de la popor şi aparţine poporului. Poporul îşi exer­cită puterea prin organe reprezentative alese prin vot universal, egal, direct şi secret». Sfaturile Populare reprezintă forma cea mai importantă de participare a masselor la guvernarea Statului. Nu numai pentru ca deputaţii din Sfaturi sunt aleşi în mod nemijlocit de către poporul muncitor, dar şi pentru că, prin adunări populare, prin comisiuni, comi­tete şi alte colective de cetăţeni, sute de mii de oameni ai muncii sunt che­maţi să ia parte, alături de Sfaturi sprijinindu-le, la conducerea şi adminis­trarea Statului: «această formă de orga­nizare a puterii politice... asigură in fapt participarea zi de zi a tuturor oa­menilor muncii la rezolvarea treburilor Statului sub conducerea clasei munci­toare și avantgărzii sale, — Partidul marxist-leninist», — a arătat tov. Teo­­hari Georgescu secretar al C. C. al P. M. R. De aceea, alegerile de la 3 Decembrie constitue una dintre cele mai impor­tante etape ale drumului nostru ce duce spre construirea socialismului. Sfaturile Populare alese de poporul nostru sunt chemate să contribue în cea mai mare măsură la întărirea și înflorirea Patriei noastre, sprijinind astfel marea luptă a popoarelor pentru opera lumii. Iată de ce participarea la alegerea Sfaturilor Populare, este o datorie pa­triotică de la care nu trebue să lipsească niciun cetăţean. Căci, votând Dumi­nică pentru candidaţii Frontului Demo­craţiei Populare, cetăţenii ţării noastre vor vota pentru viaţă şi fericire. Adunarea festivă organizată cu prilejul celei de a 30-a aniversări a R.S.S. Armene . Miercuri seara a avut loc la Ateneul R.P.R, o adunare festivă organizată de ARLUS şi Comitetul Democrat Armean cu prilejul celei de a 30-a aniversări a Republicii Socialiste Sovietice Armene. Au fost de faţă : tov.. Ana Pauker, I. Chişinevschi, acad., prof. P. Constanti­­nescu-Iaşi, Miron Constantinescu, Con­stanţa Crăciun, Al. Drăghici, general­­maior Leotin Sălăjan, Emil Popa, Ma­rin Horea Ionescu, prof. ing. N. Pro­firi, M. Roşianu, Gr. Preoteasa, Flori­­ca Mesincescu, Ana Toma, Sanda Rangheţ, D. Marcarian, Gr. Fambucci­­an, H. Baboian şi alţii. Deasemeni, au participat: A. V. Zo­tov, prim consilier al Ambasadei Sovi­etice, S. S. Spandarian, consilier al Ambasadei Sovietice, şi B. A. Savinov, prim secretar al Ambasadei­ Sovietice. Adunarea a fost prezidată de tov. Constanţa Crăciun, membru al C.C. al P.M.R., preşedinta U.F.D.R. Prin prelungite ovaţii, adunarea a a­­les in prezidiul de onoare Biroul Politic al CC. al P.C. (b) al U.R.S.S., în frunte cu tovarăşul Stalin. Deasemenea a fost­­ ales in prezidiul de onoare, cu puternice aclamaţii, Bi­roul Politic al C.C. al P.M.R., in frun­te cu tov. Gh. Gheorghiu-Dej. A luat apoi cuvântul tov. Al. Dră­ghici, membru al C.C. al P.M.R., care a vorbit despre însemnătatea celei de a 30-a aniversări a R.S.S. Armene. Tov. Al. Drăghici a expus pe larg u­­riaşele progrese realizate in 30 de ani de Armenia Sovietică, în toate dome­niile. Asistenţa a aprobat apoi, prin aplau­ze prelungite, trimiterea unei telegra­me omagiale,, către geniul omenirii muncitoare, stegarul păcii in lume, Iosif Vissarionovici Stalin. Deasemeni s’a trimis o telegramă președintelui Prezidiului Sovietului Su­prem al E. S. S. Armene, Matac pa­pi­ar., A urmat un bogat program artistic, ( Agerpres). CUVÂNTAREA TOVARĂŞULUI ALEXANDRU MOGHIOROŞ LA MARELE MEETING DELA PETROŞANI PETROŞANI 29 (Agerpres). „ Marţi, oamenii muncii din Valea Jiului au primit in mijlocul lor un­ oaspe drag, pe tovarăşul Alexandru Moghioroş, se­cretar al C. C. al P. M. R. şi preşedin­tele Comitetului de Stat pentru colec­tarea produselor agricole, încă din primele ore ale după amie­zii, au început să se adune în centrul oraşului Petroşani, minerii de la Petrila, Lonea, Lupeni şi Aninoasa, ţesătoarele de la Vulcan, delegaţii de ţărani din satele din regiune, studenţi ai Institu­tului Cărbunelui din Petroşani, elevi ai şcolilor medii. In primele rânduri ale celor adu­naţi, se aflau minerii fruntaşi Ion Re­­şitea dela Lupeni, Ion Feher dela A­­ninoasa şi Geza Kopetin dela Ionea, care de multă vreme dau cărbune in contul primului nostru Pian Cincinal, Silviu Putinda, fruntaş în muncă de la Atelierele G. F. R. Petroşani, Bilaborca Ana, ţesătoare din Lupeni. Pe pieptu­rile celor mai mulţi dintre ei, strălu­ceau mândre «Ordinul Muncii» şi «Me­dalia Muncii». Sunt mineri care în fruntea tovarăşi­lor lor, antrenaţi în întreceri socialiste, au dat mult cărbune Patriei şi­ au lup­tat pentru a transforma Valea Jiului în­­tr’o vale a bucuriei. Meetingul a fost deschis de tov. Vin­­tilă Marin, prim secretar al Comitetu­lui regional P.M.R. Hunedoara. — «Noroc bun tovarăşi mineri», — le-a urat tov. Al. Moghioroş celor a­­dunaţi, şi din toate colţurile pieţii au răsunat ovaţii şi urale nesfârşite, ară­tând dragostea fierbinte a, minerit­or din Valea Jiului pentru Partidul nostru şi pentru conducătorii Săi. Ropote ţi®, aplauze şi chemări înflă­cărate la lupta pentru depăşirea sarci­nilor de Plan, au subliniat cuvântarea tov. Alexandra' Mogh'.Oroş. Miile de oamenii' ai muncii care au participat la meeting îşi aminteau, as­­cultându-l pe tovarăşul Alexandru Mo­ghioroş, de vremea când bancherii je­fuiau cu sălbăticie bogăţiile subsolu­lui Văii Jiului şi ii ţineau pe ei în mi­zerie şi înapoiere. Cu ură îşi aminteau minerii mai vârstnici de concedierile în massă, de reprimările sângeroase împotriva celor care cereau dreptul la o viaţă mai o­­menească de condiţiile privn­tive , în care lucrau şi de vieţile tinere care au pierit datorită nepăsării criminale a patronilor. Şi astăzi, cu câtă bucurie, cu câtă încredere pot privi viitorul. In scurtă vreme, regiunea lor şi-a schimbat înfăţişarea, s’a trezit la viaţă nouă. Blocuri de locuinţe muncitoreşti, spaţioase şi luminoase au infocuat a­­şezările inegrite şi umede, biblioteci, cămine culturale, policlinici, şcoli nu­meroase, instituţii superiare de învă­ţământ­ pentru fiii şi fiicele minerilor, sunt realizări cu care se pot mândri pe drept cuvânt. Târziu, către seară meetingul a luat sfârşit. Pe întinsul pieţii, puternic luminată, încadrată de zecile de stea­guri roşii fluturânde, au răsunat, vre­me îndelungată, lozincile prin care oa­menii muncii din Valea Jiului îşi expri­mau hotărârea nestrămutată de a da la 3 Decembrie votul lor celor mai buni şi mai devotaţi fii ai poporului, candi­daţilor Frontului Democraţiei Populare. ★ Luând cuvântul în ovaţiile nesfârşite ale mulţimii, tovarăşul Alexandru Mo­ghioroş a început prin a arăta că ziu­a de 3 Decembrie, ziua alegerilor de de­­putaţi In Sfaturile Populare este un moment de răscruce.In viaţa ţării noa­stre, o zi în care oamenii muncii fă­când bilanţul luptelor şi cuceririlor ob­ţinute sub conducerea înţeleaptă a Parti­dului, pot să se bucure de succesele obţinute şi să-şi ia noul angajamente pentru realizarea măreţelor planuri ale Partidului şi Guvernului. La sfârşitul anului 1944, la câteva luni de la eliberarea ţării noastre de că­tre glorioasa Armată Sovietică, tovară­şul Gh. Gheorghiu-Dej, secretarul ge­neral al Comitetului Central al Parti­dului nostru şi cel mai iubit fiu al cla­sei muncitoare, coborînd în minele dela Petrila ca să aducă minerilor din Valea Jiului cuvântul Comitetului Central al Partidului Comunist Român, ne spunea: «Să nu vă gândiţi numai la ziua de as­tăzi, ci şi la ziua de mâine... Va tre­­bui să facem din această Vale a Plân­gerii, o Vale a Bucuriei”. Minunatele cuvinte prin care Parti­dul chema minerii şi Întregul popor muncitor la lupta pentru un viitor fe­ricit, fără mizerie și exploatare, au de­venit astăzi fapt Împlinit.­ Pe zi fie trece fosta Vale a Plângerii devine o Vale a Bucuriei. Sunt incă vii in amintirea memerilor acele vremuri de urgie când lupta lor ! (Continuare in pag.­­5 col. 1—3) HI11IF TOV. ALEXANDRU MOGHIOROȘ . Ziua alegerilor de deputaţi în Sfaturile Populare a sporit elanul de muncă al muncitorilor de la fa­brica de chibrituri Filaret. munci­torii şi tehnicienii din această fa­brică şi-au propus ca în cinstea ale­gerilor să termine planul de pro­ducţie pe anul 1950 până la data de 3 Decembrie. Pentru aceasta, ei au pornit la muncă cu mai mare avânt. Toţi muncitorii au fost an­trenaţi în întreceri socialiste. In ziua de 23 Noem­brie, secţia Jupi­ter a cărei supraveghetoare este tov. Ecaterina Zuav, producea chi­brituri în contul anului 1951. Tot secţia Jupiter a ieşit prima şi în lupta pentru econom­ii, realizând până la aceiaş dată economii în va­loare de 1.036.000 lei. Calitatea BUZĂU (Prin telefon de la redactorul nos­tru).­­ Paralel cu munca de agitaţie şi cu cea de distribuire a certificatelor de alegător, în ora­şul Buzău se acordă o deosebită atenţie, instalării şi amenajării secţiilor de votare. In tot oraşul există 9 secţii de votare. La acestea au fost ins­talate un număr de 100 cabine de vot. Au fost deasemeni confecţionate toate urnele necesare Sălile de clasă ale şcolilor elementare, in­ care au fost instalate centrele de votare, au fost împodo­bite frumos cu tablouri, lozinci şi vase cu flori. In afară de aceasta, în întreaga regiune au fost luate măsuri pentru a asigura bolnavilor din spitale posibilitatea de a vota; deasemeni s’au pregătit mijloace de transport pentru ca şi cei mai bătrâni oameni să poată merge In faţa urne­lor. La sate, tinerele fete care nu au vârsta de vot se vor îngriji in ziua de 3 Decembrie de co­piii femeilor care se duc să voteze. ★ In toată ţara Comitetele Provizorii se stră­duesc să amenajeze şi să pregătească la timp secţiile de votare. Mii şi zeci de mii de cetăţeni sprijină cu însu­fleţire aceste lucrări. Alegători ! Ţara întreagă este pre­gătită pentru alegerea Sfatu­rilor noastre Populare. Oamenii muncii ajută cu toată inima la amenaja­rea secţiilor de votare, participând din plin la ultima fază a campaniei electorale. Ca cetăţeni conştienţi ai scumpei noastre Patrii, ne îndepli­nim o datorie patriotică,cunoscând din timp secţia de votare unde ne vom exercita dreptul cetăţenesc de vot, acordând încrederea noastră ce­lor mai buni fii ai poporului. CETĂŢENI! TREI ZILE MAI SUNT PANA LA ZIUA ALEGERILOR. SA fcî£ CUNOAŞTEM CU TOŢII SEC­ŢIILE DE VOTARE. SA PARTICI­PAM CU TOŢII LA VOT. produselor a fost îmbunătăţită cu 15 la sută. In fruntea bătăliei pentru o produc­ţie cât mai ridicată, se află munci­toarele : Maria Dragomir care de­păşeşte zilnic norma cu 63 la sută, Ana Stănciulescu şi Elena Tomuleţ cu o depăşire de normă de 53 la sută, Alexandrina Meleşanu, Teo­dora Marin şi Valeria Ciolacu care depăşesc zilnic norma cu 40 la sută. La acest succes a contribuit în mare măsură, supraveghetoarea secţiei, tov. Ecaterina Zuav, care a organizat şi a planificat temeinic munca secţiei. La 3 Decembrie 1950, vedeţi candidaţii Profilu­lui Democraţiei Polpulare! In cinstea zilei alegerilor, lucrează in contul anului 1951 LARE LUCA STAX corespondent Să cunoaştem secţiile unde vom vota Muncitorii şi tehnicienii de pe şantierul hidrocentralei „V. I. întâmpină ziua alegerilor cu noi succese în producţie ■ Muncitorii­­ şi tehnicienii de pe şantierul hi­drocentralei „V. I. Lenin“ de la Bicaz întâm­pină alegerea deputaţilor în Sfa­turile Populare cu noui succese în producţie. .­ . . •­­ „ In cinstea zilei de 3 De­cembrie­ numeroase echipe de săpători, mineri, dulgheri şi me­canici­ antrenate în întreceri so­cialiste, au reuşit, să obţină im­portante depăşiri­­de norme. Muncitorii care formează echi­pa de săpători, condusă de Gn­vrilă Paşca, au reuşit să sape fiecare­ 4,57­ metri c­ubi de­ pă­mânt în 8 ore, în loc de 2­60 me­tri cât prevedea norma veche. Săpătorii la terasament din echipa lui Ştefan Ivarion au să­pat fiecare 3,40 metri cubi în loc de 2 metri cât era norma, obţi­nând o depăşire de 73 la sută. Minerii din echipa condusă de Vasile Feier au minat fiecare 4,8 metri cubi în loc de 2,80 metri cubi, realizând o depăşire a pro­ducţiei, pe echipă, de 61 la sută. Echipa fierarului Gh. Bulai a confecţionat 24 buloane în 8 ore în loc de 10 buloane­ depăşind astfel norma cu 126 la sută. Deasemeni, echipa maistrului dulgher Paul Sabel, care lucrea­ză la construirea unui pod peste Bistriţa, a reuşit să bată 304 pi­loţi, realizând astfel programul cu 10 zile înainte de termen. Nivelul de trai al muncitorilor de pe şantierul hidrocentralei „V. I. Lenin“ creşte neîncetat. Astfel s-a construit la Dodeni o cantină cu o capacitate de 250 persoane şi 20 apartamente des­tinate muncitorilor. La Poiana Cârnului se con­­struesc deasemenea 24 aparta­mente şi o cantină cu o capaci­tate de 350 persoane. La Dodeni şi La Pângăraţi se construesc două clădiri pentru băi, cu câte 60 duşuri fiecare. S’au început şi lucrările pen­tru instalarea unui rezervor de apă pentru colonia muncitorilor dela Isvorul Muntelui.­­« In­ caz au început lu­crările de sondaj pentru construirea uzinei termo­electrice provizorii, care va fi terminată până la jumătatea anului viitor. Aceasta va alimenta cu energie electrică întreg şa­n­t­ierul hidrocen­tral­e­i ,,V. I. Lenin“ pe o distan­ţă de 15 km., de la Poiană Cărnului până la Stejar- Pângăraţi. Curentul elec­tric nu fi deasemeni folo­sit pentru punerea în mişcare a maşinilor şi a utilajului tehnic.

Next