România Liberă, ianuarie 1951 (Anul 9, nr. 1952-1975)

1951-01-04 / nr. 1952

7 La luptă pentru realizarea Planului Cincinal După ce­ au sărbătorit Anul Nou cu mândria ce­lor care şi-au îndeplinit datoria, cu siguranţa ce­lor care păşesc pe dru­mul fericit al viitorului , oamenii muncii din ţara noastră au trecut cu forţe noi la înfăptuirea primului Plan Cincinal. Ştirile care ne-au sosit la redac­ţie asupra felului în care s-a desfă­şurat prima zi de muncă a Cincina­lului, arată seriozitatea, simţul de răspundere cu care pe tot cuprinsul Patriei, oamenii muncii au început să dea viaţă sarcinilor Cincinalului. Şi e firesc să fie aşa. Realizările primelor două planuri anuale — 260 miliarde lei Investite pentru desvoltarea economiei naţionale, pentru ridicarea nivelului material şi cultural al oamenilor muncii, du­blarea producţiei industriei noastre, cele peste 1.000 gospodării agricole colective, etc. — arată fiecăruia, concret, că regimul de democraţie populară a înfăptuit în răstimp de doi ani, sub conducerea Partidului, mai mult decât a făcut burghezia în zeci de ani. Nu numai comparaţia cu trecutul dar şi trecerea în revistă a situaţiei actuale în cele două lagăre dă o­­mului muncii din ţara noastră ace­­laş adânc sentiment de superiori­tate. Lagărul păcii în frunte cu ma­rea Uniune Sovietică a înregistrat noi şi numeroase succese, atât pe tărâmul economic cât şi pe cel po­litic. In primele zece luni ale anului 1950, Uniunea Sovietică a depăşit cu 70 la sută nivelul dinainte de război al producţiei globale a in­dustriei. In acest timp, Statele Uni­te şi toate ţările marshallizate au suferit înfrângeri peste înfrângeri. Numai de la începutul războiului din Coreea, salariul real al muncitorilor americani a scăzut cu 15,3 la sută, iar numărul cererilor pentru in­demnizaţii de şomaj ajunsese încă în Noembrie 1950 la 186.000 săptă­mânal. Şi exemple de acest fel sunt tot atât de puternic grăitoare în oricare din ţările înfeudate Statelor Unite. Astfel, după ce nu de mult clica fascistă de la Belgrad a trebuit să recunoască prin Boris Kidrici, preşedintele comisiei planului de stat al Iugoslaviei, eşecul „planului cincinal“, Tito însuşi a anunţat a­­cum că aşa zisul „plan’’ se prelun­geşte pe încă un an. Mai categorică dovadă nici că se poate a maras­mului economic în care politica gu­vernelor trădătoare a dus ţările în­feudate imperialismului american. In acest timp, noi păşim la în­făptuirea Planului Cincinal şi a pla­nului de electrificare. Sarcina care stă acum în faţa tu­turor organelor de conducere este de a întocmi cât mai curând pla­nurile de lucru, pentru a asigura încă din primele zile ale Cincinalu­lui cât mai conştiincioasa îndepli­nire a sarcinilor. Hotărîrea Consi­liului de Miniştri cu privire la Pla­nul de Stat pe 1951 e un ajutor pre­ţios în această muncă de defalcare a sarcinilor. O sarcină deosebită ce revine Mi­nisterelor, Instituţiilor şi Organiza­ţiilor Economice Centrale, este a­­cela ca imediat să treacă la o ana­liză temeinică a activităţii lor din 1950. La această analiză — care are ca scop să scoată la iveală lipsurile în muncă şi organizare precum şi cauzele lor — vor lua parte munci­torii, tehnicienii şi funcţionarii din unităţile respective. Discuţiile duse în spirit critic şi autocritic vor tre­bui să ducă la măsuri concrete pen­tru lichidarea tuturor acestor lip­suri, la scopul îndeplinirii şi depă­şiri Planului pe anul 1951. Un e­­xemplu de aplicare justă a acestei sarcini îl dă Ministerul Metalurgiei şi Industriei Chimice , care a ţi­nut o astfel de şedinţă la sfârşitul lunii Decembrie, cu care prilej ca­drele de conducere din întreprinde­rile componente ale acestui Minister au participat activ la analizarea ac­tivităţii depuse la cursul anului 1950. I Deasemnifiţi pen­tru cât mai buna coordonar a­uncii, Ministerele, Instituţii­ şi Orgiimizaţiile Centrale trebue să ransm­ită Comisiunii de Stat a Plaificări­i până în ziua de 10 Ianuari eşalonarea pe lumi a planurilor pe primul trimestru al anului 1950. Direcţiile între­prinderilor trebue să defalce Tamil unităţii pe luni, zile, oamenii­­ maşini în aşa fel încât în proesul de producţie să nu în faţă, intervină niciun timp mort, în aşa fel încât să se asigure o utilizare maximă a capacităţii de producţie a utilajului. Exemplul uzinei „Vasile Roaită” care în urma acestui fel de a defalca planul a obţinut in cursul anului trecut o serie de im­portante succese culminând cu în­deplinirea planului pe 1950 în cin­stea zilei de 7 Noembrie, şi care ,a­nul acesta a utilizat acelaş proce­deu, trebue urmat de cât mai multe unităţi. Deasemeni, direcţiile întreprinde­rilor trebue să treacă imediat la în­cheierea contractelor care să le asi­gure materiile prime necesare în cel mai scurt timp şi în cele mai bune condiţiuni. Se evită astfel cazuri ca la uzinele „Timpuri Noi” unde s’au ivit o seamă de greutăţi din cauza nerespectării contractelor din par­tea unor întreprinderi. Astfel, di­recţiunea întreprinderii „Metalurgi­­ca”-Bacău, a avut obligaţia de a li­vra pe trimestrul IV al anului 1950 uzinelor „Timpuri Noi” o cantitate de 5.500 kgr. bronz necesar produc­ţiei. După mai multe adrese trimise întreprinderii „Metalurgica’’ Bacău, aceasta a comunicat că deoarece în ultimul timp nu mai prelucrează bronz, nu poate respecta contractul. Uzinele „Timpuri Noi” s’au văzut nevoite să contracteze în cele din urmă această comandă în altă par­te. Dar din pricina întreprinderii „Metalurgica”-Bacău, care nu a co­municat imediat că nu poate fur­niza materialul cerut, s’a pierdut vreme. S’a pierdut deasemeni vre­me din pricina uzinelor „Sovrom­­metal’’-Reşiţa care n’au respectat contractul încheiat cu uzinele „Tim­puri Noi” trimiţând materiale neco­­respunzătoare din punct de vedere calitativ. Un rol deosebit de important în lupta pentru realizarea Planului Cincinal îl au Sfaturile Populare, organe locale ale puterii de Stat. Sfaturile Populare au o perma­nentă legătură cu massele de oa­meni ai muncii prin deputaţii aleşi din rândurile acestora. Datorită a­­cestei legături Sfaturile Populare au posibilitatea să cunoască toate pro­blemele locale, toate nevoile unită­ţilor industriale din raza lor de ac­tivitate. Sfaturile Populare, prin Comitetele Executive şi Comisiunile Permanente, au sarcina ca întoc­­mindu-şi planurile de muncă să ţină­deapsa de aceste probleme, să asigu­re toate condiţiile necesare , cum ar fi drumuri accesibile spre marile uzine, repartizarea justă a braţelor de muncă, aprovizionarea cu alimente a centrelor muncito­reşti, preocupare pentru pregătirea de cadre pentru aceste unităţi, etc. — pentru ca să asigure îndeplini­rea în cât mai bune condiţiuni a Planului de Stat. Deasemeni, Sfaturile Populare au sarcina ca să-şi întocmească în mod cât mai amănunţit planul de mun­că pentru valorificarea resurselor locale , pentru ca astfel chiar de la începutul activităţii lor să contribue la permanenta creştere a nivelului de trai al oamenilor muncii. Pri­mele iniţiative luate trebue conti­nuate, adâncite. Comitetele Execu­tive, împreună cu Comisiunile per­manente de gospodărie comunală şi industrie locală trebue să-şi întoc­mească un plan concret asupra fe­lului în care înţeleg să mobilizeze în această muncă de descoperire şi valorificare a resurselor locale, pe toţi oamenii muncii, toate organi­zaţiile de masse, pe pionieri. Toto­dată Sfaturile Populare trebue să controleze felul In care au fost în­tocmite planurile de muncă ale în­treprinderilor economice de interes local în aşa fel încât acestea să de­vină întreprinderi rentabile. In sfârşit, o sarcină importantă a muncii Sfaturilor Populare este con­tribuţia pe care trebue să o aducă la opera de electrificare a ţării. In această privinţă Sfaturile Populare trebue să se preocupe ca acţiunile locale, construirea de mi­­crocentrale să fie in concordanţă cu planul de electrificare al întregii ţări. Sarcinile primului nostru Plan Cincinal sunt mari şi complexe. Dar victoriile dobândite până a­­cum sub înţeleaptă conducere a Partidului, ajutorul permanent şi frăţesc din partea Uniunii Sovietice, strânsa colaborare cu ţările de de­mocraţie populară sunt chezăşie de succes în măreaţa sarcină ce ne stă L/.JSX­­/ 0 Negaţie româna a plecat la Berlin pentru a pomipa la sărbătorirea celei de a 75-a aniversări a lui Wilhelm Pieck O delegaţie impusă din tova­­răşti Chivu Ierisa, membru su­pleant în BirbilPolitic al CC al PMR, vicepre­şe­nte al Consiliu­lui de Mini­ştri şi Gh­. Stoica, membru supleant al CC al PMR, prim-secretar al Comitetului Or­ganizaţiei de Bucureşti a PMR, a plecat la Berlin pentru a parti­cipa la sărbătorirea celei de a 75-a aniversări a preşedintelui Partidului Socialist Unit din Ger­mania, preşedintelui Republicii Democrate Germane, Wilhelm Pieck. (Agerpres). PRIMA ZI DE MUNCA IN CADRUL PLANULUI CINCINAL - PRIMELE VICTORII Pentru mai mult utilaj electric CRAIOVA (prin telefon).­­ Muncito­rii şi tehnicienii de la fabrica „Electropu­­tere” din Craiova, pornind cu entuziasm la lucru, au obţinut importante succese chiar din prima zi a Planului Cincinal. La secţia de lăcătuşerie, muncitorul Gh. Mărculescu, care lucrează la vago­­neţi basculanţi, a realizat o depăşire a normei de 80 la sută; turnătorul Marin Păun a depăşit norma cu 110 la sută la turnarea pieselor ce le avea de executat­­ la aceeaşi secţie. C. Dacă a depăşit norma cu 220 la sută; bobinatorul Ma’da Otto, lucrând la electromotoare de 7,5 h.p. şi 10 h.p. a reuşit să realizeze o de­păşire de 215 la sută. El a redus timpul de lucru pentru un electromotor de la 32 ore la numai 15 ore; strungarul G. Co­­doban a reuşit să realizeze o depăşire de 100 la sută la lucrarea statoarelor, rotoa­relor şi la strunjitul pieselor pentru va­­goneţii basculanţi, iar frezorul Iosif Ker­ner a depăşit norma cu 60 la sută la strunjitul canalelor de la axările electro­motoarelor. . Lucrându-se astfel, planul de produc­ţie de pe ziua de 2 ianuarie 1951 a fost depăşit la toate secţiile. Aceste realizări în muncă se datoresc faptului că muncitorii şi tehnicienii sunt antrenaţi în Întreceri socialiste, că exi­stă o strânsă colaborare între muncitori, tehnicieni şi direcţiune, că cei care lu­crează la fabrica „Electroputere” sunt animaţi de hotărîrea de a contribui din toate puterile la îndeplinirea măreţului Plan Cincinal şi a planului pentru elec­trificarea ţării noastre. LAURENŢIU PAVELIU corespondent 6 bacuri rabotate în 120 minute Petre Gheorghe, nabotorul fruntaş, d­e la uzinele „Republica”, decorat cu Ordinul Muncii clasa a IlI-a, a venit de-şi de dimineaţă şi şi-a pregătit cu grijă cele două maşini la care lucrează. Munca a Început cu spor. Minut de minut, oră de oră, realizările au cres­­­cut, s’au mărit. Tovarăşul Gheorghe şi-a început ziua de muncă prin rabotance a şase bacuri pentru filetat După două ore de mun­că tocmai terminase ultimul bac şi în acel moment de răgaz s’a adresat to­­varăişilor săi: „Pentru a saluta prima zi a Cinci­nalului, am rabotat cele şase bacuri în numai 120 de minute, în loc de 408 minute”. După a­ceea, încape să lucreze lame de retezat ţeava. In şpre ora el a rea­lizat 50 bucăţi ame de retezat ţeava, pentru care sunt prevăzute 20 ore de muncă. La sfârşitul zilei de muncă, tovarăşul Petre Gheorghe îi spunea tinerei Geor­­geta Niculete, pe care o învaţă meseria de rabotor: „Sunt fericit de realizările obţinute în prima zi de muncă a Planu­ui Cin­emar, plan al construcţiei bazelor eco­nomice ale socialismului în Patria noastră, plan al păcii”. Ca el, milioanele de constructori ai socialismului de pe tot cuprinsul Repu­blicii noastre Populare, au cinstit în­ceputul primului nostru plan de lungă dorată, cu muncă plină de patriotism, ca și minunate realuări. 222 Ici suta peste norma la uzinele „Independența"-Sibiu SIBIU (prin telefon dela corespon­dentul nostru).—Strungarul Iosif Stincu de l­a uzinele metalurgice „Indepen­denţa” din Sibiu şi-a gresat cu şi mai multă grijă maşina. Era prima zi a Cincinalului şi vroia cu tot dinadinsul să doboare de la început şi norma cea nouă. Aranjându-şi una din axele da vibroken pe care avea să le strunjească dădu drumul maşinei. Panglici lungi de şpan cădeau pe postamentul strun­gului. Maşina avea 180 ture pe minut şi cuţitul lăsa in urmă-l 58 metri de şpan. Şi una după alta axele de vibro­­ken strunjite intr’un timp record erau aşezate lângă maşină. In prima zi de muncă în cadrul Cin­cinalului strungarul fruntaş în produc­ţie Iosif Stincu dela uzinele metalur­gice „iaepenaenţa" -sioiu a muncit cu avânt in cadrul întrecerilor socia­liste şi a depăşit norma cu 222 la sută depăşindu-şi angajamentul luat, care era de 60 la sută. In felul acesta strungarul Iosif Stincu ca şi nenumăraţi alţi muncitori din ţara noastră şi-a dovedit hotărîrea ca printr’o muncă încordată să îndepli­nească sarcinile ce le revin din cadrul Planului Cincinal întărind in felul ace­sta lupta pentru pace și socialism. Primul schimb al ţesătoarelor fruntaşe In sala nr. 10 de la „Industria Bumba­cului B”, din mulţimea maşinilor se di­sting cele 50 de războaie însemnate cu câte un steguleţ roşu la care lucrează e­­chipa tovarăşei Matei Paraschiva. Ţesătoarele de la „Industria Bumbacului B” sunt conştiente de calea măreaţă pe care au pornit, calea pentru realizarea primului nostru Plan Cincinal. Rezultatele primei zile de muncă sunt mărturie a avântului cu care s’a lucrat. In primele 4 ore ale schimbului de dimi­neaţă, norma a fost depăşită cu 35,7 la sută. Este cea dintâi victorie a echipei tovarăşei Matei Paraschiva in Cincinal. Nici nu era ora 1 jumătate şi ţesătoa­rele din echipa Măriei Cincă, care for­mează schimbul II, au şi apărut printre războaie, încă puţin şi schimbul Măriei Cincă va intra în lucru. Ora 1,55. La două războaie alăturate lucrează Matei Paraschiva şi Maria Chi­că, îşi zâmbesc din ochi. Acelaş gând pentru amândouă fruntaşele: primul schimb din Cincinal, primele victorii. Strălucirea ochilor exprimă dârzenie, siguranţă, fericire. La ora 2, echipa Măriei Cincă intră in plin in muncă. Primul schiimb din Cincinal s’a făcut HOLET AM DIN TOATE TARILE, UNITI-VAI ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Anul IX — Nr. 1952— 4­­ pagini — 4 Iei Joi 4 Ianuarie 1951 Pornim hotărîţi să îndeplinim sarcinile ce ne revin Şedinţa de lucru cu directorii şi inginerii şefi ai tuturor întreprinde­rilor din Direcţia Generală Metalur­gică, care a avut loc la Ministerul Metalurgiei şi Industriei Chimice, ne-a ajutat serios la pregătirea şi asigurarea succesului realizării Pla­nului Cincinal. In această zi, colectivul de con­ducere al Ministerului ne-a înmânat planurile globale cincinal și anual, acesta din urmă cu sarcinile ime­diate pentru primul trimestru. „ Pentru asigurarea realizării sar­cinilor ce revin uzinei Armătura, am chemat î­i şedinţa de lucru la 29 Decembrie 1950 pe toţi tehnicienii — maiştri şi Ingineri — şi pe frun­taşii în producţie, cărora le-am fă­cut cunoscut sarcinile planului. La propunerea organizaţiei de partid şi sindicale, s’a constituit imediat o şedinţă continuă de lu­cru care să defalce planul de pro­ducţie pe om şi maşină. Cele două zile cât a durat această şedinţă continuă de lucru, au prilejuit o colaborare însufleţită între servi­ciile Planului, Producţia­, Tehnic, Aprovizionare şi Ateliere. Lucrarea de defalcare a planului astfel studiată şi alcătuită, a fost grupată pe ateliere în dosarele res­pective. La şedinţa din ziua de 30.XII.950, în prezenţa reprezentanţilor organi­zaţiei de partid şi sindicale a teh­nicienilor, fruntaşilor in producţie şi a funcţionarilor s’au­ înmânat aceste dosare cu lucrările de plan, maiştri­lor de ateliere pentru aducere la îndeplinire. Astăzi 2 Ianuarie 1951, colecti­vele de muncă ale atelierelor noa­stre, au primit dela maiştrii lor noile sarcini de plan. Muncitorii s’au angajat să lupte pentru depă­şirea lor. Astfel, tov. Sergiu Mără­­şescu, dela secţia strungărie, şi-a luat angajamentul să depăşească norma cu 25 la sută, tov. Victor Constantinescu de la secţia lăcătu­şerie , cu 15 la sută, Constantin Borcan, Mihai Naumayer şi Dumi­tru Surdu de la turnătorie cu 10 la sută, etc. Dar aceasta reprezintă numai începutul activităţii noastre pentru realizarea şi depăşirea planului căci el trebue acum urmărit înde­aproape prin grafice şi susţinut prin elanul de nesdruncinat al în­trecerilor socialiste. In concluzie, pentru a asigura realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan care se stau în faţă, este nece­sar să existe o perfectă colaborare între toate serviciile şi între toţi muncitorii întreprinderii noastre, arătată şi manifestată zilnic prin urmărirea la zi a graficelor de pro­ducţie, a ţinerii unei evidenţe stricte de mişcarea şi vânzarea produse­lor, a economiilor realizate, a ridi­cării permanente de noi cadre ca­lificate, a curmării întârzierilor şi absenţelor nemotivate. Constantin Popescu Directorul Uzinei Armătura Bucureşti In pagina, 2-a: 0­omisiunea Permanentă vățământ Public de pe lângă Popular al regiunii Ialomiţa spre lucrările Comitetului Executiv. £ Din activitatea Comitetelor, luptă pentru pace. In pagina 3-a\ £ Noi succese ale armatei popu­lare In Vietnam. Q Un portret al generalului Eisen­hower (Articol publicat in «Litera­­turnaia Gazeta»). O zi deosebită in activitatea Comitetului Executa al Sfatului Popular al raionului Lenin din Capitală Când la orizont se desluşeau primele şuviţe de lumină, când primele tram­vaie au început să colinde străzile, Ca­pitala s’a trezit la viaţă. Pe străzi, cu Pieţele împurpurate, adulmecând aerul înţepător al dimineţii răcoroase, băr­baţi şi femei au pornit cu forţe noi la muncă. Fiecare se îndreaptă cu mai multă bucurie spre fabrica sau biroul de lucru. Fiecare doreşte să-şi înscrie pe graficul de producţie succesele în­făptuite in prima zi. Şi fiecare doreşte ca aceste succese să fie cât mai mă­reţe, ele fiind primele succese în lupta pentru Cincinal. Desprinzându-se din furnicarul oame­nilor de pe stradă, tov. Constantin Va­­silache, preşedintele Comitetului Execu­tiv al Sfatului Popular a­l raionului Le­nin din Capitală. Împreună cu vicepre­şedintele, tov. Voicu Marin, au intrat la sediul Comitetului Executiv. Intr’o scurtă şedinţă, preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul Comite­tului Executiv al Sfatului Popular din raionul Lenin au stabilit sarcinile ce tre­­bue rezolvate in prima zi a anului 1951. «E lămurit deci, tovarăşi, ce avem astăzi de făcut — spuse în încheiere to­varăşul Vasilache. Să pornim din prima zi cu tot entuziasmul la muncă, să dăm viaţă sarcinilor ce ni se trasează Planul Cincinal, să ne străduim a răspunde cu demnitate marii încrederi pe care ale­gătorii ne-au acordat-o». Munca a Început. O parte din oameni au plecat pe teren. Tov. preşedinte Constantin Vasilache, împreună cu vice­preşedintele Voicu Marin, cu secretarul Alexandru Voinescu şi cu un tehnician de la Sfatul Popular raional au plecat pe teren pentru a rezolva unele probleme curente. întâi s’au oprit la terenul din spatel­e sediului Comitetului Executiv din pa­sajul Eforiei. «Terenul acesta s’ar putea folosi şi iarna — zice tov. Voicu Marin. Aici s’ar putea amenaja un patinoar. E ne­cesar pentru desvoltarea sportului de iarnă. Nu? Ce ziceţi tovarăşi?». S’au sfătuit. Tehnicianul a adăugat: «E bun. Poate fi amenajat». «Atunci începem de astăzi amenaja­rea acestui patinoar» — hotărî tovarăşul preşedinte. Intrun carneţel, tov. secre­tar Alexandru Voinescu notează această hotărîre pentru a o comunica secţiunii Gospodărie Comunală şi Industrie Lo­cală care să se ocupe de amenajarea patinoarului. Tot în cursul dimineţii, Comitetul Executiv a­l Sfatului Popular raional a mai luat şi alte hotărîri pe baza consta­tărilor făcute pe teren. La reîntoarcerea de pe teren, mem­brii Comitetului Executiv au Început să rezolve treburile de la sediul Sfatului Popular. Tov. preşedinte a luat un teaas de scrisori conţinând cereri, plângeri, sugestii şi propuneri pe care le-a pri­­mit de la alegători spre a le rezolva. «Mult ne ajutîm aceste scrisori — ne] spune el. Ni se aduc la cunoştinţă ca­zuri de neglijenţă, delăsare sau biro­cratism. Unde din ele conţin propuneri sau sugestii care sunt foarte nimerite­­ pentru îmbunătăţirea muncii noastre. Noi le citim, vedem despre ce e vorba şi le înaintăm secţiunilor sau le rezolvă cli noi înşine. Mult sârg trebue să deţi­nem pentru a le rezolva de urgenţă». In acest timp, tov. secretar Alexan­dru Voinescu a reluat din nou studierea proectului de pian pentru primul tri­mestru, făcând unele complectări pe baza noilor propuneri primite de la sec­ţiuni sau de la alegători. Deasemeni, tov. vicepreşedinte Voicu Marin a stu­diat unele lucrări edilitare ce trebuesc de Îndată terminate. După amiază munca la Comitetul Executiv al Statului Popular din raionul­ Lenin s’a desfăşurat cu aceeaşi inten-­­sitate. Preşedintele şi vicepreşedintele au plecat d­in nou pe teren, de astădată­­ la Sfaturile Populare din comunele­­ Bragadiru şi Măgurele, subordonate ra­ionului Lenin. Aici, împreună cu tova­răşii din Comitetele Executive ale Sfa­turilor Populare comunale, au discutat despre posibilitatea măririi suprafeţelor de teren arabil care în primăvară vor fi cultivate cu zarzavaturi. Aceasta, pen­tru a se asigura din timp condiţiunile unei bune aprovizionări pentru vară a pieţelor din raionul Lenin cu produse le­guminoase. O.­ Tălm­ăuceanu Trei norme zilnice ORAŞUL STALIN (prin telefon de la subredacţia noastră). — Marţi dimineaţa când sirenele uzinelor din Oraşul Stalin au prins să vestească începutul zilei de muncă, la «Sovromtractor» era deja frea­măt mare. Pe feţele muncitorilor este Întipărită dragostea şi hotărîrea cu care pornesc să-şi ducă la îndeplinire sarci­nile din Planul Cincinal, in decursul că­ruia mii de tractoare fabricate de ei vor ieşi pe poarta uzinei, să tragă brazde tot mai adânci pe ogoarele ţării. „Păşim cu nădejde la muncă in Cinci­nal şi suntem siguri de isbândă, pentru că voinţa noastră de luptă este de neînfrânt. Ea este imboldul care ne sprijină puterea de muncă şi noi nu vom precupeţi nimic in lupta pentru a da Patriei tractoare tot mai multe şi mai bune” — spune frun­taşa in producţie Maria Chirac, care lu­crează la di­za injectorului pentru trac­toare. Ea lucrează la o maşină de des­centrat şi una de găurit. Tovarăşa Ma­ria Chirac a reuşit ca numai în primele patru ore de muncă să depăşească anga­jamentul luat in producţie dând trei nor­me zilnice la piesele care lucrează. Tot în cursul zilei de ieri 38 munci­tori din diferite secţii ale uzinei au luat in primire pe bază de contract maşinile la care lucrează, angajându-se să le în­treţină în cât mai bune condiţiuni şi să realizeze sarcinile ce le revin pe a­­cest an.­ ­ ­ Tovarăşul Constantin Ioan, maistru şef la atelierul de strungărie de la uzinele „Dinamo”, felicită pe tov. Vasile Tănase care a executat munca a 25 ore în Ţesătoarea Ana Boghină, de la «Industria Bumbacului B» a Început să lucreze după metoda sovietici maişrui. Ea şi-a luat angajamentul ca in cursul primului taurul U 58 războaie, numai 8 ore de lucru, trimestru al anului să înceapă

Next