România Liberă, ianuarie 1951 (Anul 9, nr. 1952-1975)
1951-01-04 / nr. 1952
7 La luptă pentru realizarea Planului Cincinal După ce au sărbătorit Anul Nou cu mândria celor care şi-au îndeplinit datoria, cu siguranţa celor care păşesc pe drumul fericit al viitorului , oamenii muncii din ţara noastră au trecut cu forţe noi la înfăptuirea primului Plan Cincinal. Ştirile care ne-au sosit la redacţie asupra felului în care s-a desfăşurat prima zi de muncă a Cincinalului, arată seriozitatea, simţul de răspundere cu care pe tot cuprinsul Patriei, oamenii muncii au început să dea viaţă sarcinilor Cincinalului. Şi e firesc să fie aşa. Realizările primelor două planuri anuale — 260 miliarde lei Investite pentru desvoltarea economiei naţionale, pentru ridicarea nivelului material şi cultural al oamenilor muncii, dublarea producţiei industriei noastre, cele peste 1.000 gospodării agricole colective, etc. — arată fiecăruia, concret, că regimul de democraţie populară a înfăptuit în răstimp de doi ani, sub conducerea Partidului, mai mult decât a făcut burghezia în zeci de ani. Nu numai comparaţia cu trecutul dar şi trecerea în revistă a situaţiei actuale în cele două lagăre dă omului muncii din ţara noastră acelaş adânc sentiment de superioritate. Lagărul păcii în frunte cu marea Uniune Sovietică a înregistrat noi şi numeroase succese, atât pe tărâmul economic cât şi pe cel politic. In primele zece luni ale anului 1950, Uniunea Sovietică a depăşit cu 70 la sută nivelul dinainte de război al producţiei globale a industriei. In acest timp, Statele Unite şi toate ţările marshallizate au suferit înfrângeri peste înfrângeri. Numai de la începutul războiului din Coreea, salariul real al muncitorilor americani a scăzut cu 15,3 la sută, iar numărul cererilor pentru indemnizaţii de şomaj ajunsese încă în Noembrie 1950 la 186.000 săptămânal. Şi exemple de acest fel sunt tot atât de puternic grăitoare în oricare din ţările înfeudate Statelor Unite. Astfel, după ce nu de mult clica fascistă de la Belgrad a trebuit să recunoască prin Boris Kidrici, preşedintele comisiei planului de stat al Iugoslaviei, eşecul „planului cincinal“, Tito însuşi a anunţat acum că aşa zisul „plan’’ se prelungeşte pe încă un an. Mai categorică dovadă nici că se poate a marasmului economic în care politica guvernelor trădătoare a dus ţările înfeudate imperialismului american. In acest timp, noi păşim la înfăptuirea Planului Cincinal şi a planului de electrificare. Sarcina care stă acum în faţa tuturor organelor de conducere este de a întocmi cât mai curând planurile de lucru, pentru a asigura încă din primele zile ale Cincinalului cât mai conştiincioasa îndeplinire a sarcinilor. Hotărîrea Consiliului de Miniştri cu privire la Planul de Stat pe 1951 e un ajutor preţios în această muncă de defalcare a sarcinilor. O sarcină deosebită ce revine Ministerelor, Instituţiilor şi Organizaţiilor Economice Centrale, este acela ca imediat să treacă la o analiză temeinică a activităţii lor din 1950. La această analiză — care are ca scop să scoată la iveală lipsurile în muncă şi organizare precum şi cauzele lor — vor lua parte muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii din unităţile respective. Discuţiile duse în spirit critic şi autocritic vor trebui să ducă la măsuri concrete pentru lichidarea tuturor acestor lipsuri, la scopul îndeplinirii şi depăşiri Planului pe anul 1951. Un exemplu de aplicare justă a acestei sarcini îl dă Ministerul Metalurgiei şi Industriei Chimice , care a ţinut o astfel de şedinţă la sfârşitul lunii Decembrie, cu care prilej cadrele de conducere din întreprinderile componente ale acestui Minister au participat activ la analizarea activităţii depuse la cursul anului 1950. I Deasemnifiţi pentru cât mai buna coordonar auncii, Ministerele, Instituţii şi Orgiimizaţiile Centrale trebue să ransmită Comisiunii de Stat a Plaificării până în ziua de 10 Ianuari eşalonarea pe lumi a planurilor pe primul trimestru al anului 1950. Direcţiile întreprinderilor trebue să defalce Tamil unităţii pe luni, zile, oamenii maşini în aşa fel încât în proesul de producţie să nu în faţă, intervină niciun timp mort, în aşa fel încât să se asigure o utilizare maximă a capacităţii de producţie a utilajului. Exemplul uzinei „Vasile Roaită” care în urma acestui fel de a defalca planul a obţinut in cursul anului trecut o serie de importante succese culminând cu îndeplinirea planului pe 1950 în cinstea zilei de 7 Noembrie, şi care ,anul acesta a utilizat acelaş procedeu, trebue urmat de cât mai multe unităţi. Deasemeni, direcţiile întreprinderilor trebue să treacă imediat la încheierea contractelor care să le asigure materiile prime necesare în cel mai scurt timp şi în cele mai bune condiţiuni. Se evită astfel cazuri ca la uzinele „Timpuri Noi” unde s’au ivit o seamă de greutăţi din cauza nerespectării contractelor din partea unor întreprinderi. Astfel, direcţiunea întreprinderii „Metalurgica”-Bacău, a avut obligaţia de a livra pe trimestrul IV al anului 1950 uzinelor „Timpuri Noi” o cantitate de 5.500 kgr. bronz necesar producţiei. După mai multe adrese trimise întreprinderii „Metalurgica’’ Bacău, aceasta a comunicat că deoarece în ultimul timp nu mai prelucrează bronz, nu poate respecta contractul. Uzinele „Timpuri Noi” s’au văzut nevoite să contracteze în cele din urmă această comandă în altă parte. Dar din pricina întreprinderii „Metalurgica”-Bacău, care nu a comunicat imediat că nu poate furniza materialul cerut, s’a pierdut vreme. S’a pierdut deasemeni vreme din pricina uzinelor „Sovrommetal’’-Reşiţa care n’au respectat contractul încheiat cu uzinele „Timpuri Noi” trimiţând materiale necorespunzătoare din punct de vedere calitativ. Un rol deosebit de important în lupta pentru realizarea Planului Cincinal îl au Sfaturile Populare, organe locale ale puterii de Stat. Sfaturile Populare au o permanentă legătură cu massele de oameni ai muncii prin deputaţii aleşi din rândurile acestora. Datorită acestei legături Sfaturile Populare au posibilitatea să cunoască toate problemele locale, toate nevoile unităţilor industriale din raza lor de activitate. Sfaturile Populare, prin Comitetele Executive şi Comisiunile Permanente, au sarcina ca întocmindu-şi planurile de muncă să ţinădeapsa de aceste probleme, să asigure toate condiţiile necesare , cum ar fi drumuri accesibile spre marile uzine, repartizarea justă a braţelor de muncă, aprovizionarea cu alimente a centrelor muncitoreşti, preocupare pentru pregătirea de cadre pentru aceste unităţi, etc. — pentru ca să asigure îndeplinirea în cât mai bune condiţiuni a Planului de Stat. Deasemeni, Sfaturile Populare au sarcina ca să-şi întocmească în mod cât mai amănunţit planul de muncă pentru valorificarea resurselor locale , pentru ca astfel chiar de la începutul activităţii lor să contribue la permanenta creştere a nivelului de trai al oamenilor muncii. Primele iniţiative luate trebue continuate, adâncite. Comitetele Executive, împreună cu Comisiunile permanente de gospodărie comunală şi industrie locală trebue să-şi întocmească un plan concret asupra felului în care înţeleg să mobilizeze în această muncă de descoperire şi valorificare a resurselor locale, pe toţi oamenii muncii, toate organizaţiile de masse, pe pionieri. Totodată Sfaturile Populare trebue să controleze felul In care au fost întocmite planurile de muncă ale întreprinderilor economice de interes local în aşa fel încât acestea să devină întreprinderi rentabile. In sfârşit, o sarcină importantă a muncii Sfaturilor Populare este contribuţia pe care trebue să o aducă la opera de electrificare a ţării. In această privinţă Sfaturile Populare trebue să se preocupe ca acţiunile locale, construirea de microcentrale să fie in concordanţă cu planul de electrificare al întregii ţări. Sarcinile primului nostru Plan Cincinal sunt mari şi complexe. Dar victoriile dobândite până acum sub înţeleaptă conducere a Partidului, ajutorul permanent şi frăţesc din partea Uniunii Sovietice, strânsa colaborare cu ţările de democraţie populară sunt chezăşie de succes în măreaţa sarcină ce ne stă L/.JSX/ 0 Negaţie româna a plecat la Berlin pentru a pomipa la sărbătorirea celei de a 75-a aniversări a lui Wilhelm Pieck O delegaţie impusă din tovarăşti Chivu Ierisa, membru supleant în BirbilPolitic al CC al PMR, vicepreşente al Consiliului de Miniştri şi Gh. Stoica, membru supleant al CC al PMR, prim-secretar al Comitetului Organizaţiei de Bucureşti a PMR, a plecat la Berlin pentru a participa la sărbătorirea celei de a 75-a aniversări a preşedintelui Partidului Socialist Unit din Germania, preşedintelui Republicii Democrate Germane, Wilhelm Pieck. (Agerpres). PRIMA ZI DE MUNCA IN CADRUL PLANULUI CINCINAL - PRIMELE VICTORII Pentru mai mult utilaj electric CRAIOVA (prin telefon). Muncitorii şi tehnicienii de la fabrica „Electroputere” din Craiova, pornind cu entuziasm la lucru, au obţinut importante succese chiar din prima zi a Planului Cincinal. La secţia de lăcătuşerie, muncitorul Gh. Mărculescu, care lucrează la vagoneţi basculanţi, a realizat o depăşire a normei de 80 la sută; turnătorul Marin Păun a depăşit norma cu 110 la sută la turnarea pieselor ce le avea de executat la aceeaşi secţie. C. Dacă a depăşit norma cu 220 la sută; bobinatorul Ma’da Otto, lucrând la electromotoare de 7,5 h.p. şi 10 h.p. a reuşit să realizeze o depăşire de 215 la sută. El a redus timpul de lucru pentru un electromotor de la 32 ore la numai 15 ore; strungarul G. Codoban a reuşit să realizeze o depăşire de 100 la sută la lucrarea statoarelor, rotoarelor şi la strunjitul pieselor pentru vagoneţii basculanţi, iar frezorul Iosif Kerner a depăşit norma cu 60 la sută la strunjitul canalelor de la axările electromotoarelor. . Lucrându-se astfel, planul de producţie de pe ziua de 2 ianuarie 1951 a fost depăşit la toate secţiile. Aceste realizări în muncă se datoresc faptului că muncitorii şi tehnicienii sunt antrenaţi în Întreceri socialiste, că există o strânsă colaborare între muncitori, tehnicieni şi direcţiune, că cei care lucrează la fabrica „Electroputere” sunt animaţi de hotărîrea de a contribui din toate puterile la îndeplinirea măreţului Plan Cincinal şi a planului pentru electrificarea ţării noastre. LAURENŢIU PAVELIU corespondent 6 bacuri rabotate în 120 minute Petre Gheorghe, nabotorul fruntaş, de la uzinele „Republica”, decorat cu Ordinul Muncii clasa a IlI-a, a venit de-şi de dimineaţă şi şi-a pregătit cu grijă cele două maşini la care lucrează. Munca a Început cu spor. Minut de minut, oră de oră, realizările au crescut, s’au mărit. Tovarăşul Gheorghe şi-a început ziua de muncă prin rabotance a şase bacuri pentru filetat După două ore de muncă tocmai terminase ultimul bac şi în acel moment de răgaz s’a adresat tovarăişilor săi: „Pentru a saluta prima zi a Cincinalului, am rabotat cele şase bacuri în numai 120 de minute, în loc de 408 minute”. După aceea, încape să lucreze lame de retezat ţeava. In şpre ora el a realizat 50 bucăţi ame de retezat ţeava, pentru care sunt prevăzute 20 ore de muncă. La sfârşitul zilei de muncă, tovarăşul Petre Gheorghe îi spunea tinerei Georgeta Niculete, pe care o învaţă meseria de rabotor: „Sunt fericit de realizările obţinute în prima zi de muncă a Planuui Cinemar, plan al construcţiei bazelor economice ale socialismului în Patria noastră, plan al păcii”. Ca el, milioanele de constructori ai socialismului de pe tot cuprinsul Republicii noastre Populare, au cinstit începutul primului nostru plan de lungă dorată, cu muncă plină de patriotism, ca și minunate realuări. 222 Ici suta peste norma la uzinele „Independența"-Sibiu SIBIU (prin telefon dela corespondentul nostru).—Strungarul Iosif Stincu de la uzinele metalurgice „Independenţa” din Sibiu şi-a gresat cu şi mai multă grijă maşina. Era prima zi a Cincinalului şi vroia cu tot dinadinsul să doboare de la început şi norma cea nouă. Aranjându-şi una din axele da vibroken pe care avea să le strunjească dădu drumul maşinei. Panglici lungi de şpan cădeau pe postamentul strungului. Maşina avea 180 ture pe minut şi cuţitul lăsa in urmă-l 58 metri de şpan. Şi una după alta axele de vibroken strunjite intr’un timp record erau aşezate lângă maşină. In prima zi de muncă în cadrul Cincinalului strungarul fruntaş în producţie Iosif Stincu dela uzinele metalurgice „iaepenaenţa" -sioiu a muncit cu avânt in cadrul întrecerilor socialiste şi a depăşit norma cu 222 la sută depăşindu-şi angajamentul luat, care era de 60 la sută. In felul acesta strungarul Iosif Stincu ca şi nenumăraţi alţi muncitori din ţara noastră şi-a dovedit hotărîrea ca printr’o muncă încordată să îndeplinească sarcinile ce le revin din cadrul Planului Cincinal întărind in felul acesta lupta pentru pace și socialism. Primul schimb al ţesătoarelor fruntaşe In sala nr. 10 de la „Industria Bumbacului B”, din mulţimea maşinilor se disting cele 50 de războaie însemnate cu câte un steguleţ roşu la care lucrează echipa tovarăşei Matei Paraschiva. Ţesătoarele de la „Industria Bumbacului B” sunt conştiente de calea măreaţă pe care au pornit, calea pentru realizarea primului nostru Plan Cincinal. Rezultatele primei zile de muncă sunt mărturie a avântului cu care s’a lucrat. In primele 4 ore ale schimbului de dimineaţă, norma a fost depăşită cu 35,7 la sută. Este cea dintâi victorie a echipei tovarăşei Matei Paraschiva in Cincinal. Nici nu era ora 1 jumătate şi ţesătoarele din echipa Măriei Cincă, care formează schimbul II, au şi apărut printre războaie, încă puţin şi schimbul Măriei Cincă va intra în lucru. Ora 1,55. La două războaie alăturate lucrează Matei Paraschiva şi Maria Chică, îşi zâmbesc din ochi. Acelaş gând pentru amândouă fruntaşele: primul schimb din Cincinal, primele victorii. Strălucirea ochilor exprimă dârzenie, siguranţă, fericire. La ora 2, echipa Măriei Cincă intră in plin in muncă. Primul schiimb din Cincinal s’a făcut HOLET AM DIN TOATE TARILE, UNITI-VAI ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Anul IX — Nr. 1952— 4 pagini — 4 Iei Joi 4 Ianuarie 1951 Pornim hotărîţi să îndeplinim sarcinile ce ne revin Şedinţa de lucru cu directorii şi inginerii şefi ai tuturor întreprinderilor din Direcţia Generală Metalurgică, care a avut loc la Ministerul Metalurgiei şi Industriei Chimice, ne-a ajutat serios la pregătirea şi asigurarea succesului realizării Planului Cincinal. In această zi, colectivul de conducere al Ministerului ne-a înmânat planurile globale cincinal și anual, acesta din urmă cu sarcinile imediate pentru primul trimestru. „ Pentru asigurarea realizării sarcinilor ce revin uzinei Armătura, am chemat îi şedinţa de lucru la 29 Decembrie 1950 pe toţi tehnicienii — maiştri şi Ingineri — şi pe fruntaşii în producţie, cărora le-am făcut cunoscut sarcinile planului. La propunerea organizaţiei de partid şi sindicale, s’a constituit imediat o şedinţă continuă de lucru care să defalce planul de producţie pe om şi maşină. Cele două zile cât a durat această şedinţă continuă de lucru, au prilejuit o colaborare însufleţită între serviciile Planului, Producţia, Tehnic, Aprovizionare şi Ateliere. Lucrarea de defalcare a planului astfel studiată şi alcătuită, a fost grupată pe ateliere în dosarele respective. La şedinţa din ziua de 30.XII.950, în prezenţa reprezentanţilor organizaţiei de partid şi sindicale a tehnicienilor, fruntaşilor in producţie şi a funcţionarilor s’au înmânat aceste dosare cu lucrările de plan, maiştrilor de ateliere pentru aducere la îndeplinire. Astăzi 2 Ianuarie 1951, colectivele de muncă ale atelierelor noastre, au primit dela maiştrii lor noile sarcini de plan. Muncitorii s’au angajat să lupte pentru depăşirea lor. Astfel, tov. Sergiu Mărăşescu, dela secţia strungărie, şi-a luat angajamentul să depăşească norma cu 25 la sută, tov. Victor Constantinescu de la secţia lăcătuşerie , cu 15 la sută, Constantin Borcan, Mihai Naumayer şi Dumitru Surdu de la turnătorie cu 10 la sută, etc. Dar aceasta reprezintă numai începutul activităţii noastre pentru realizarea şi depăşirea planului căci el trebue acum urmărit îndeaproape prin grafice şi susţinut prin elanul de nesdruncinat al întrecerilor socialiste. In concluzie, pentru a asigura realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan care se stau în faţă, este necesar să existe o perfectă colaborare între toate serviciile şi între toţi muncitorii întreprinderii noastre, arătată şi manifestată zilnic prin urmărirea la zi a graficelor de producţie, a ţinerii unei evidenţe stricte de mişcarea şi vânzarea produselor, a economiilor realizate, a ridicării permanente de noi cadre calificate, a curmării întârzierilor şi absenţelor nemotivate. Constantin Popescu Directorul Uzinei Armătura Bucureşti In pagina, 2-a: 0omisiunea Permanentă vățământ Public de pe lângă Popular al regiunii Ialomiţa spre lucrările Comitetului Executiv. £ Din activitatea Comitetelor, luptă pentru pace. In pagina 3-a\ £ Noi succese ale armatei populare In Vietnam. Q Un portret al generalului Eisenhower (Articol publicat in «Literaturnaia Gazeta»). O zi deosebită in activitatea Comitetului Executa al Sfatului Popular al raionului Lenin din Capitală Când la orizont se desluşeau primele şuviţe de lumină, când primele tramvaie au început să colinde străzile, Capitala s’a trezit la viaţă. Pe străzi, cu Pieţele împurpurate, adulmecând aerul înţepător al dimineţii răcoroase, bărbaţi şi femei au pornit cu forţe noi la muncă. Fiecare se îndreaptă cu mai multă bucurie spre fabrica sau biroul de lucru. Fiecare doreşte să-şi înscrie pe graficul de producţie succesele înfăptuite in prima zi. Şi fiecare doreşte ca aceste succese să fie cât mai măreţe, ele fiind primele succese în lupta pentru Cincinal. Desprinzându-se din furnicarul oamenilor de pe stradă, tov. Constantin Vasilache, preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului Popular al raionului Lenin din Capitală. Împreună cu vicepreşedintele, tov. Voicu Marin, au intrat la sediul Comitetului Executiv. Intr’o scurtă şedinţă, preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul Comitetului Executiv al Sfatului Popular din raionul Lenin au stabilit sarcinile ce trebue rezolvate in prima zi a anului 1951. «E lămurit deci, tovarăşi, ce avem astăzi de făcut — spuse în încheiere tovarăşul Vasilache. Să pornim din prima zi cu tot entuziasmul la muncă, să dăm viaţă sarcinilor ce ni se trasează Planul Cincinal, să ne străduim a răspunde cu demnitate marii încrederi pe care alegătorii ne-au acordat-o». Munca a Început. O parte din oameni au plecat pe teren. Tov. preşedinte Constantin Vasilache, împreună cu vicepreşedintele Voicu Marin, cu secretarul Alexandru Voinescu şi cu un tehnician de la Sfatul Popular raional au plecat pe teren pentru a rezolva unele probleme curente. întâi s’au oprit la terenul din spatele sediului Comitetului Executiv din pasajul Eforiei. «Terenul acesta s’ar putea folosi şi iarna — zice tov. Voicu Marin. Aici s’ar putea amenaja un patinoar. E necesar pentru desvoltarea sportului de iarnă. Nu? Ce ziceţi tovarăşi?». S’au sfătuit. Tehnicianul a adăugat: «E bun. Poate fi amenajat». «Atunci începem de astăzi amenajarea acestui patinoar» — hotărî tovarăşul preşedinte. Intrun carneţel, tov. secretar Alexandru Voinescu notează această hotărîre pentru a o comunica secţiunii Gospodărie Comunală şi Industrie Locală care să se ocupe de amenajarea patinoarului. Tot în cursul dimineţii, Comitetul Executiv al Sfatului Popular raional a mai luat şi alte hotărîri pe baza constatărilor făcute pe teren. La reîntoarcerea de pe teren, membrii Comitetului Executiv au Început să rezolve treburile de la sediul Sfatului Popular. Tov. preşedinte a luat un teaas de scrisori conţinând cereri, plângeri, sugestii şi propuneri pe care le-a primit de la alegători spre a le rezolva. «Mult ne ajutîm aceste scrisori — ne] spune el. Ni se aduc la cunoştinţă cazuri de neglijenţă, delăsare sau birocratism. Unde din ele conţin propuneri sau sugestii care sunt foarte nimerite pentru îmbunătăţirea muncii noastre. Noi le citim, vedem despre ce e vorba şi le înaintăm secţiunilor sau le rezolvă cli noi înşine. Mult sârg trebue să deţinem pentru a le rezolva de urgenţă». In acest timp, tov. secretar Alexandru Voinescu a reluat din nou studierea proectului de pian pentru primul trimestru, făcând unele complectări pe baza noilor propuneri primite de la secţiuni sau de la alegători. Deasemeni, tov. vicepreşedinte Voicu Marin a studiat unele lucrări edilitare ce trebuesc de Îndată terminate. După amiază munca la Comitetul Executiv al Statului Popular din raionul Lenin s’a desfăşurat cu aceeaşi inten-sitate. Preşedintele şi vicepreşedintele au plecat din nou pe teren, de astădată la Sfaturile Populare din comunele Bragadiru şi Măgurele, subordonate raionului Lenin. Aici, împreună cu tovarăşii din Comitetele Executive ale Sfaturilor Populare comunale, au discutat despre posibilitatea măririi suprafeţelor de teren arabil care în primăvară vor fi cultivate cu zarzavaturi. Aceasta, pentru a se asigura din timp condiţiunile unei bune aprovizionări pentru vară a pieţelor din raionul Lenin cu produse leguminoase. O. Tălmăuceanu Trei norme zilnice ORAŞUL STALIN (prin telefon de la subredacţia noastră). — Marţi dimineaţa când sirenele uzinelor din Oraşul Stalin au prins să vestească începutul zilei de muncă, la «Sovromtractor» era deja freamăt mare. Pe feţele muncitorilor este Întipărită dragostea şi hotărîrea cu care pornesc să-şi ducă la îndeplinire sarcinile din Planul Cincinal, in decursul căruia mii de tractoare fabricate de ei vor ieşi pe poarta uzinei, să tragă brazde tot mai adânci pe ogoarele ţării. „Păşim cu nădejde la muncă in Cincinal şi suntem siguri de isbândă, pentru că voinţa noastră de luptă este de neînfrânt. Ea este imboldul care ne sprijină puterea de muncă şi noi nu vom precupeţi nimic in lupta pentru a da Patriei tractoare tot mai multe şi mai bune” — spune fruntaşa in producţie Maria Chirac, care lucrează la diza injectorului pentru tractoare. Ea lucrează la o maşină de descentrat şi una de găurit. Tovarăşa Maria Chirac a reuşit ca numai în primele patru ore de muncă să depăşească angajamentul luat in producţie dând trei norme zilnice la piesele care lucrează. Tot în cursul zilei de ieri 38 muncitori din diferite secţii ale uzinei au luat in primire pe bază de contract maşinile la care lucrează, angajându-se să le întreţină în cât mai bune condiţiuni şi să realizeze sarcinile ce le revin pe acest an. Tovarăşul Constantin Ioan, maistru şef la atelierul de strungărie de la uzinele „Dinamo”, felicită pe tov. Vasile Tănase care a executat munca a 25 ore în Ţesătoarea Ana Boghină, de la «Industria Bumbacului B» a Început să lucreze după metoda sovietici maişrui. Ea şi-a luat angajamentul ca in cursul primului taurul U 58 războaie, numai 8 ore de lucru, trimestru al anului să înceapă