România Liberă, aprilie 1951 (Anul 9, nr. 2027-2050)

1951-04-01 / nr. 2027

SĂ STIMULĂM MUNCA TEHNICIENILOR Mândră şi­ puternică pă­­şeşte Patria­ noastră înainte, către socialism. Milioane de oameni ai muncii făuresc cu stră­dania braţelor şi a minţii, că­lăuziţi de luminoasa învăţătură a Partidului, viaţă nouă, viaţă feri­cită şi îmbelşugată. Pentru a ajunge la stadiul ac­tual de creştere şi desvoltare a e­­conomiei naţionale, a fost nece­sară o largă desfăşurare a tuturor forţelor capabile să contribuie la realizarea şi depăşirea primelor două planuri anuale, la trecerea la Planul Cincinal. Un rol important în ceea ce s-a realizat, în ducerea mai departe a realizărilor, l-au avut şi îl au, fără îndoială, tehnicienii. Avântul îşi muncă, singur, izolat, nu este suficient. Strâns le­gat cu tehnica, cu toate cuceririle omului în materie tehnică şi ştiin­­ţifică, acest avânt poate face ade­vărate minuni, înarmaţi cu te­meinice cunoştinţe tehnice, învă­ţând mereu şi îndârjit, din expe­rienţa sovietică, având posibili­tatea, datorită regimului nostru, să-şi pună în valoare energia, ini­ţiativa, inginerii şi tehnicienii Patriei noastre au adus, alături de mi­citori, un preţios aport pro­cesului de industrializare socia­listă a ţării. Nicicând inginerii şi tehnicienii nu au fost mai preţuiţi, nu au a­­vut mai mari posibilităţi de crea­­ţie decât acum, nicicând nu au avut mai mult de învăţat, în ve­derea perfecţionării lor ştiinţifice, decât acum, având la îndemână izvoarele ştiinţei celei mai avan­sate din lume, ştiinţa sovietică. Ce preţios aport a adus între­prinderii respective şi statului, inginerul C. Panaitide, de la „In­dustria Bumbacului” prin aplica­rea metodelor sovietice de înfă­şurare paralelă la ringuri. Dar tractorul! Primul nostru tractor, una din mândriile Patriei. Reali­zarea lui nu ar fi fost posibilă fără munca neprecupeţită de zi cu zi, a inginerilor Stoian Petrescu şi Iulian Cazacu, a subinginerului Ion Babeş, care împreună cu tur­nătorul Iiie Trandafirescu şi cei­lalţi membri ai colectivului uzinei I.A.R., au căutat şi au găsit solu­ţia tehnică a înfăptuirii tractoru­lui, au­ pus-o în practică şi l-au realizat. Inginerul Constantin Şoltu­z de la „Radio Popular’’, teh­­nicianul Tiberiu Abrihan de la „Steagul Roşu”-Oraşul Stalin, In­ginerul şef Corneliu Andriescu de la „Vestitorul” — iată câteva nume ale celor care, punându-şi toată puterea de muncă, dragostea şi devotamentul în slujba Patriei, călăuziţi în permanenţă de partid au obţinut asemenea realizări în producţie, incât au fo­st distinşi cu înaltul titlu de Laureaţi ai Pre­miului de Stat Numeroşi alţi tehnicieni, atât din noile cadre tehnice, cât şi din rând­ul celor vechi, luptă cu entu­ziasm, alături de întregul popor muncitor, participă activ la re­alizarea şi depăşirea sarcinilor din Planul Cincinal. Căutând noi metode de lucru, sprijinind ino­vaţiile şi raţionalizările muncito­rilor, studiind metodele sovietice şi folosindu-se pe scară din ce în ce mai largă, cadrele noastre teh­nice ocupă un loc important, o po­­zi­ţie chee în economia naţională. Faţă de ritmul de desvoltare al industriei, necesităţile mereu cre­scânde de cadre tehnice determi­nă sporirea preocupării partidului şi statului nostru pentru crearea de noi cadre, pentru atragerea ce­­lor existente pe făgaşul sănătos, constructiv, al muncii creatoare, pentru stimularea şi răsplătirea acelor ingineri şi tehnicieni care depun eforturi deosebite, care obţin realizări importante în producţie. Minunate perspective se deschid în faţa celor ce se pregătesc, în şcoli şi institute să devină ingineri şi tehnicieni, ca şi în faţa actua­lelor cadre tehnice, de care avem nevoie, pe care le preţuim şi ale căror dovezi de adeziune la lupta clasei muncitoare, statul nostru ştie să le răsplătească. In fabrici şi uzine, asemenea do­vezi apar zilnic, ele fiind urma­rea muncii de lămurire dusă de organizaţiile de partid, a mobili­zării Asociaţiei Ştiinţifice a Teh­nicienilor şi a sprijinului acordat de conducerile întreprinderilor respective. Maistrul Iuliu Hodoşi de la fabrica „11 Iunie” din Galaţi, de pildă, a confecţionat o ştanţă cu ajutorul căreia a făcut ca produc­tivitatea muncii la anumite ope­raţii să crească cu 1700 la sută. La uzina chimică din Baia Mare, muncitorul Alexandru Mare a de­venit maistru principal, condu­când îşi lipsa Inginerului întreaga secţie, datorită preocupării ingi­­nerului Paul Rosinger pentru ridi­­carea cadrelor noi, pentru studie­­rea în colectivul ce-l conduce a metodelor sovietice de muncă. Aceste exemple, două din nu­meroasele care se pot da, sunt con­cludente, ele vădind creşterea ni­velului general al cadrelor tehni­ce, înlăturarea mentalităţii retro, grade, a rutinei şi a „secretului de fabricaţie’’, cele două pericole ce mai ameninţă pe unii ingineri şi tehnicieni. Iată un caz concret, în această privinţă. Inginerul Marcel Steinbach de la „Industria Lânei”, Timişoara, e un tehnician bun, ca­pabil, folositori întreprinderii, în­­să lucrează sectar, nu ridică ca­dre noi, nu împărtăşeşte altora se­cretele meşteşugului. Acest sistem de lucru trebue să dispară din practica, din mentalitatea cadre­lor noastre tehnice. Lipsa de încredere în muncitori, în capacitatea lor de acumulare a cunoştinţelor tehnice, trebue să rămână ca o ruşinoasă amintire a trecutului. Odată cu combaterea acestor tendinţe trebue dusă însă şi o susţinută acţiune împotriva prejudecăţilor cu privire la tehni­­cie şi, împotriva neîncrederii în aceştia, neîncredere manifestată de unii muncitori şi chiar condu­cători de întreprindere. Sunt complect greşite, nejuste şi în dauna întreprinderii ati­tudini ca cea manifestată de fo­stul director al fabricii „Liber­tatea” din Sibiu, Nicolae Lateş, care având greutăţi cu câţiva teh­nicieni, a tras concluzia generală că „nu trebue să avem încredere în tehnicieni”. O lipsă de orientare asemănătoare, cu urmări grave a­­supra producţiei, o manifestă şi subdirectorul C. Boborel de la fa­brica de postav „Azuga”, care nu numai că subapreciază munca teh­­nicienilor, dar dă peste cap mă­surile luate în interesul producţiei de către Inginerul şef şi împiedi­că pur şi simplu consfătuirile cu tehnicienii. Acţionând în spiritul luptei de clasă, descoperind şi demascând uneltirile duşmanului de clasă, sa­botajul şi reaua voinţă, conduce­rile întreprinderilor trebue să ducă o justă politică în problema tehnicienilor, să promoveze ridi­carea cadrelor noi, să încurajeze şi să sprijine vechile cadre tehni­ce, care participă la efortul co­mun al celor ce muncesc, pentru binele şi fericirea ratriei. Un rol deosebit de important în problema tehnicienilor îl are şi A.S.T. care în strânsă colaborare cu conducerile întreprinderilor trebue să sprijine inventatorii, inovatorii şi raţionalizatorii, pre­cum şi orice cursuri ori schim­buri de experienţă, în vederea ri­dicării calificării şi perfecţionării cadrelor tehnice. In cinstea celei de a 30-a aniversări a Partidului, majoritatea colectivelor de muncă din fabrici, uzine şi de pe şantierele de con­strucţie şi-au luat o serie de an­gajamente concrete. In focul în­trecerilor socialiste pornite în cinstea zilei de 8 Mai, inginerii şi tehnicienii au încă, un prilej să-şi dovedească dragostea pentru Pa­trie, ataşamentul pentru lupta clasei muncitoare, care este şi lupta pentru propriile lor condiţii mai bune de viaţă şi de creaţie. IMPERIALIŞTII NU VOR REUŞI SA NE RĂPEASCĂ PACEA TOVARĂŞE REDACTOR, Am urmărit cu atenţie lucrările Con­­ferinţei Europene a Muncitorilor împo­triva remilitarizării Germaniei Occi­­dentale. Muncitorii din Europa şi-am exprimat acolo, prin delegaţii lor, hotă­­rirea dârză de a lupta împotriva re­­miliarizării Germaniei Occidentale, din care imperialiştii americani şi en­glezi fac focarul unui nou război. Impe­rialiştii refac armata hitleristă, pentru a o arunca asupra ţărilor care şi-au do­bândit libertatea şi care îşi făuresc un vultor luminos. Eu sunt strungar la uzinele „Vasile Roaită”. In fabrica noastră noi con­­strum maşinile agricole, cu ajutorul cărora ţăranii muncitori lucrează mai uşor şi mai bine pământul, pentru ca ţara noastră să albe tot mai multe ce­reale, să fie tot mai bogată. Imperiali­ştii fabrică bombe în Germania Occi­dentală. Ei vor să ne are pământul cu bombe, pentru ca în locul spicului auriu de grâu să răsară morminte. Noi ca şi muncitorii din întreaga Europă au vă­­zut şi am simţit bestialităţile comise de armatele hitleriste, pe care le refac azi imperialiştii. Noi nu construim, noi nu ne facem ţara frumoasă şi bogată, pentru ca imperialiştii s’o transforme în ruine. O mână de bandiţi, care vor să-şi umple buzunarele cu aur, nu vor reuşi să răpească pacea pe care o apără oamenii muncii din toate ţările, pe care o apărăm noi, muncitorii din Republica Populară Română, întărind mereu mai mult Patria noastră scumpă Eu mă solidarizez cu lupta pentru pace dusă de oamenii muncii din în­treaga Europă şi, sigur de victoria noa­stră, de victoria păcii, voi munci mai mult şi mai bine pentru înflorirea şi în­tărirea Patriei noastre. CONSTANTIN ŞANDRI" Strungar la uzinele „Vasile Roaită.” I In lupta pentru o recoltă îmbel­şugată, munca Staţiunilor de Ma­­şini şi Tractoare are o însemnătate deosebită. De munca tractoriştilor depinde In mare măsură succesul acestei campanii agricole. In cli­şeul nostru, brigada a 7-a de trac­toare a S. M. T. Cluj­tpi însă­­mânţând orz de ogoarele ţărani­lor întovărăşiţi. (Foto : VASILE NICU) PROLETARI DIN TOA­TE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA ROMÂNĂ Anul IX. — Nr. 2027 6 pagini — 4 lei Duminică 1 Aprilie 1951 In întâmpinarea celei de a 30-a aniversări a Partidului ANGAJAMENTELE OAMENILOR MUNCII DIN ÎNTREPRINDERILE ŞI INSTITUŢIILE CAPITALEI Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Secretar General al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român Scumpe tovarăşe Gheorghiu-Dej, Iniţiativa patriotică a colecti­velor din întreprinderile fruntaşe „Sovrommetal’’-Reşiţa şi „Steagul Roşu” din Oraşul Stalin, de a săr­bători împlinirea a 30 ani de la în­fiinţarea Partidului nostru drag prin desfăşurarea largă a întrecerii socialiste pentru îndeplinirea Pla­nului pe 1951 înainte de termen şi realizarea de economii peste plan, a găsit un ecou larg în rândurile muncitorilor, inginerilor, tehnicie-­­­nilor şi funcţionarilor din întreprinderile şi instituţiile din Capitala Patriei noastre. Oamenii muncii din întreprinderile şi instituţiile Capitalei, îmbrăţişând cu căldură această Iniţiativă patriotică, şi-au luat angajamentul să-şi organizeze mai bine munca, să îngrijească şi să întrebuinţeze mai bine maşinile, să întărească disciplina şi vigilenţa revolu­ţionară, să micşoreze rebuturile, să dea produse de o calitate din ce în ce mai bună, să răspândească cât mai larg metodele sovietice de muncă, să lupte pentru economii, pentru mărirea productivităţii muncii şi scă­derea preţului de cost. 90% din întreprinderile Capitalei s’au angajat să îndeplinească Planul pe anul 1951 — primul an al Planului Cincinal — în 11 luni, iar unele într’un termen şi mai scurt. Restul de întreprinderi s’au angajat să realizeze Plănul în 11 luni şi jumătate. Totodată, colectivele întreprinderilor şi instituţiilor din Bucureşti s’au angajat să realizeze în cinstea zilei de 8 Mai economii în valoare totală de peste o jumă­tate miliard lei. Angajamentele noastre arată voinţa fermă a oame­nilor muncii de a întări Patria noastră, Republica Populară Română, de a construi socialismul, de a clădi un viitor de bunăstare şi fericire. Realizarea acestor angajamente va însemna o nouă lovitură dată imperialiştilor americani şi englezi, duş­manii păcii, independenţei şi libertăţii popoarelor. Ea va însemna o contribuţie la întărirea puternicului front al păcii, în frunte cu Uniunea Sovietică. In numele oam­enilor muncii din Capitală vă asigu­răm, iubite tovarăşe Gheorghiu-Dej, că muncitorii, inginerii, tehnicienii, funcţionarii din întreprinderile Capitalei, având pe comunişti în primele rânduri, nu-şi vor precupeţi eforturile pentru realizarea angajamen­telor luate în cinstea împlinirii a 30 de ani de la înfiin­ţarea Partidului Comunist din România. Trăiască Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej! Trăiască scumpa noastră Patrie, Republica Populară Română ! Trăiască genialul conducător al oamenilor muncii din lumea întreagă, stegarul luptei pentru pace, Iosif Vissarionovici STALIN­­ Secretar prim al Organizaţiei P.M.R., Bucureşti GHEORGHE STOICA p. Preşedintele Consiliului Sindical Regional, Bucureşti VASILE MOANA Secretar prim al Organizaţiei U.T.M., Bucureşti ION GHEORGHE Bucureşti PRIMELE ZILE, PRIMELE SUCCESE Aleargă mai iute mâinile muncitoa­­relor printre fire. Cresc valurile multi­colore de ţesături. In ultimele zile munca a devenit mai intensă. Un avânt nou, deosebit, a cuprins ţesătoarele de la Industria Bumbacului B. Efortul lor a căpătat un înţeles mai adânc. Anga ■ jamentele luate în cinstea celei de a 30-a aniversări a Partidului nostru trebue îndeplinite şi depăşite. 741.070 metri pătraţi ţesături peste plan vor fi daţi de muncitoarele de la această întreprindere. Alături de tova­răşii din celelalte fabrici din ţară, mun­­citoarele de la Industria Bumbacului B vor da produse mai multe şi mai bune. De aceea, pentru a-şi dovedi dragostea puternică faţă de partidul iubit, fie­­care muncitoare, ţesătoare sau fică­­reasă, luptă cu puteri sporite la maşina ei. Bătălia se desfăşoară din plin, încă din primele zile ale întrecerii angaja­mentele său transformat In fapte, in success. Marta Cincă a reuşit să-şi depă­­şească norma. Războaiele pe care le stăpâneşte ea dau cu 3 la sută zilnic peste angajamentul luat. In întrecerea In cinstea aniversarii Partidului, Marta Cincă ajută şi pe ce­­lelalte ţesătoare să lucreze după acea­­stă metodă sovietică marşrul spre a depăşi normele Exemplul Mariei Andrei, care şi ea depăşeşte norma cu 9 la sută, al Elisa­­betei Neblea, care dă cu 8 la sută mai multe ţesături in fiecare zi, este urmat şi de ţesătoarele mai tinere, întrecerea le-a dat mai mult avânt, mai mult cu­­raj. Astfel, Elena Vasile, care la început nu avea curajul să lucreze după meto­­da marşlui, în puţinele zile ce-au trecut de la pornirea întrecerii, ajutată de fruntaşele secţiei şi d­e tehnicieni­, a înregistrat o depăşire medie de 7 la sută. Ana Chiru e ajutoare de ţesătoare. Ea lucrează şi învaţă alături de Ana Bo­­ghină. Dar iată că de când Ana Bo­­ghină a plecat, delegată la Conferinţa de la Berlin, Ana Chiru reuşeşte să în­deplinească norma. Dar atât nu e de ajuns. Norma trebue depăşită. In tim­pul lucrului întreabă pe celelalte tova­răşe, le cere ajutorul. Aşa a făcut in prima zi a întrecerii, in a doua. In a treia... In cele din urmă, Ana Chiru a izbutit şi acum ţine cu cinste le ei fruntaşei Ana Boghină, depăşind nor­­ma zilnică cu 5 la sută. ) LA LUPTĂ PENTRU O RECOLTĂ ÎMBELŞUGATĂ! Campania însămânţărîlor s'a intensificat în toata ţara După datele primite de Ministe­rul Agriculturii, până la data de 29 Martie campania însămânţări­­lor de primăvară s’a intensificat în toată ţara. In regiunile GALAŢI, SEVE­RIN, BUZĂU însămânţările pre­văzute pentru culturile din epoca I-a se apropie de sfârşit. Deasemeni şi în regiunile CON­STANŢA, IALOMIŢA, CLUJ şi PUTNA, campania de însămânţări se desfăşoară într’un ritm viu. Mobilizate în întrecere socialistă în cinstea celei de a 30-a aniver­sări a Partidului, numeroase gos­podării agricole colective ca: Legii, Mirăslău, Fizeşul-Gherlei şi altele din regiunea Cluj, Răteşti din re­giunea Baia Mare, Borş-Bihor, Sântana-Arad, Coconi, regiunea Bucureşti, Stoeneşti-Dolj, Ţepu, Tălpigi şi altele din regiunea Put­­na şi gospodăriile de Stat Mărcu­­leşti şi Andreeşti-Ialomiţa, Ţigă­­neşti-Putna, Pechea-Galaţi şi De­­veselu-Dolj au terminat însămân­ţările din epoca I-a. Regiunile TELEORMAN, DOLJ, GORJ, BIHOR, RODNA şi BOTO­ŞANI au rămas în urmă cu însă­mânţările culturilor de orz, ovăz, mazăre şi floarea soarelui. ■ Unele regiuni cum sunt Rodna, Botoşani şi Gorj, deşi au început cu avânt campania, au slăbit în ul­timele zile ritmul însămânţărilor. Timpul este deosebit de prielnic. In sol există umezeală care crează condiţiuni favorabile răsăririi şi desvoltării plantelor. COMITETELE EXECUTIVE ALE SFATURILOR POPULARE DIN REGIUNILE RAMASE IN URMA TREBUE SA IA MASURI URGEN­TE PENTRU GRĂBIREA RITMU­LUI INSAMANTARILOR IN VE­DEREA INSAMANTARII COM­PLECTE A CULTURILOR DIN E­­POCA I-A, SI ZONELE I-A SI A II-A SA TREACA NEÎNTÂRZIAT LA SEMĂNATUL CULTURILOR DIN EPOCA II-A. I­ I Să îmbunătăţim munca I la Staţiunile de Maşini si Tractoare I­I BÂRLAD (de la corespondentul nos­tru). — Staţiunile de Maşini şi Trac­toare trebue să acorde îndrumare şi a­­jutor agrotehnic gospodăriilor colec­tive, care se găsesc in raza lor de ac­­tivitate. Ţinând seamă de această sar­cină trasată de Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri, Staţiunea de Maşini şi Tractoare Zorleni, din regiunea Bârlad dă un te­meinic sprijin gospodăriilor colective din raza ei. Astfel, tehnicienii de la S.M.T. Zor­leni, ■ au dat un preţios sprijin gospo­dăriilor agricole colective din comunele Ciorăşti, Mireni, Sârb şi Pogoneşti, în special în privinţa extinderii mecani­zării muncilor agricole, precum şi a re­partizării terenurilor şi culturilor pe a­solamente. Totodată tehnicienii staţiunii au dat gospodăriilor îndrumările nece­­sare pentru organizarea răsadniţelor şi efectuarea lucrărilor pregătitoare în sectorul legumicol. Deasemeni, odată cu începerea campaniei de însămânţări, in­ginerii agronomi cât şi şefii de sectoare au controlat îndeaproape calitatea mun­cilor efectuate de brigăzile S.M.T pe o­goarele gospodăriilor colective. Nu la fel Îşi îndeplinesc insă sarcinile conducerea S.M.T. Moara Grecilor din aceiaşi regiune. Datorită lipsei de orga­nizare şi planificare a muncii, brigăzile a­­ ieşit pe ogoarele colectiviştlor cu maşini necorespunzătoare lucrărilor ce urmau să fie executate. Bunăoară, bri­gada care trebuia, să muncească la gos­podăria colectiva „7 Noembrie” din co­muna Roşieşti, a fost dotată numai cu pluguri, neavând niciun cultivator şi nicio semănătoare, deşi prima lucrare ce urma s-o execute brigada era însă­­mânţarea celor 100 de ha. care fuseseră arate din toamnă. Dealtfel, la S.M.T. Moara Grecilor, din cele 10 brigăzi, numai două au fost dotate cu cultiva­toare, restul de 4 cultivatoare zăcând neintrebuinţată in Staţiune, din lipsa suporturilor de cuţite. O altă lipsă a Staţiunii de Maşini şi Tractoare Moara Grecilor este acela că nici până în prezent n’a contractat lucrările ce trebue executate la gospo­dăria agricolă colectivă „1907” din co­muna Albeşti-raionul Vaslui. Aceste lipsuri trebue grabnic lichi­date, pentru aceasta conducerea S.M.T. Moara Grecilor are datoria să ia toate măsurile necesare pentru a-și indeplini cu cinste sarcinile trasate de Partid și guvern, în vederea sprijinirii gospodă­riilor colective La rândul lor Comitetele Executive ale Sfaturilor populare din regiune trebue să urmărească îndeaproape ac­tivitatea S.M.T. și să le ajute în înlă­turarea lipsurilor care țin în loc mun­cile agricole de primăvară. # In corpul z­iarului­­ • Partidul Muncitoresc Ro­mân forţă conducătoare In regimul de democraţie populară din ţara noastră. • In slujba vieţii: Despre ma­rile descoperiri ale savan­tei Olga Lepeşinscaia a­­supra formării celulelor. • Comorile de artă făurite de poporul nostru dealungul veacurilor, a PENTRU UN PACT AL PĂCII „Răspunzând năzuinţelor milioanelor de oameni din în­treaga lume, oricare ar fi părerea lor asupra cauzelor care dau naştere primejdiei unui război mondial, în numele întăririi păcii şi asigurării securităţii interna­­ţionale. Cerem încheierea unui pact al păcii între cele cinci mari puteri — Statele Unite ale Americii, Uniunea Sovietică, Repu­blica Populară Chineză, Marea Britanie şi Franţa. Vom considera refuzul guvernului oricăreia dintre marile puteri de a se întruni în scopul încheierii unui pact al păcii drept o dovadă a intenţiilor agresive ale acestui guvern. Chemăm toate ţările iubitoare de pace să sprijine cererea cu privire la Încheierea acestui pact al păcii, deschis tuturor statelor. Punem semnăturile noastre pe acest Apel şi chemăm pe toţi oamenii de bună credinţă şi toate organizaţiile care se străduesc să întărească pacea, să-l semneze“. (Textul Apelului cu privire la încheierea unui pact al păcii intre cele c­inci mari puteri, lansat de Comsiliul Mondial al Păcii). Apelul pentru încheierea unui pact al păcii între cele cinci mari puteri pătrunde până în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării. Conferinţele de popularizare a Hotă­­rîrilor de la Berlin, ivire se ţin în ca­drul festivalurilor artistice, la cămi­nele culturale, în sălile de spectacole, în oraşe şi la sate, prilejuiesc impu­nătoare manifestaţii pentru pace. La căminul cultural din comuna Crovu, raionul Răcari, regiunea Bucu­reşti învăţătorul Marin P. Miu, mem­bru în Comitetul de luptă pentru pace din comună, a vorbit în faţa unei mari adunări de ţărani, femei şi tineret, despre lupta pentru pace a popoarelor, despre lucrările sesiunii Consiliului Mondial al Păcii de la Berlin. Vorbitorul a arătat cât de important este pentru întreaga omenire tradu­cerea în viaţă a hotărîrilor de la Berlin şi cât de înaltă este datoria de a spri­jini acţiunea de semnare a Apelului pentru încheierea unui pact al păcii. Numeroşi ţărani muncitori au luat apoi cuvântul, angajându-se cu însu­fleţire să fie printre primii la sem­narea Apelului păcii şi să întărească semnătura lor cu o muncă însufleţită pentru o recoltă bogată. Vasile Martac, ţăran sărac, care de mic copil a fost slugă la chiabur, a spus: „Ne plsmuiesc viaţa bună şi li­beră, vor să ne vadă din nou slugile cozilor lor de topor, ca să stoarcă din nou bogăţiile ţării şi vlaga poporului, aşa cum au făcut-o în trecut. Dar asta nu se mai întâmplă. Acum suntem stă­pâni pe viaţa şi pe munca noastră şi vom apăra cu îndârjire cuceririle noas­tre. Noi vom semna cu toţii Apelul, tocmai ca să apărăm viaţa noastră şi a copiilor noştri”,­­ a încheiat cu în­sufleţire Vasile Martac In ziua de 27 Martie In sala Teatru­lui Maghiar de Stat din Oradea a avut loc o adunare festivă organizată s fie Comitetul regional de luptă pentru pace, la care profesorul academician A. Kreindler, membru în Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., a făcut o largă dare de seamă în limba maghiară, asupra lucrărilor primei sesiuni a Consiliului Mondial al Păcii. In acelaș sens a vorbit tov. Yolanda Kekedy în limba română și maghiară. Vorbitorii au arătat importanţa deo­sebită pe care o prezintă Hotărârile adoptate la Berlin de către Consiliul Mondial al Păcii şi au subliniat înalta semnificaţie pe care o are Apelul pen­tru Încheierea unui pact al păcii, as­tăzi când imperialiştii americani se pregătesc să svârle lumea într’un nou război. Amândouă expunerile au fost între­rupte în numeroase­ rânduri, de vii şi îndelungate aplauze, care alături de angajamentele luate pentru sprijinirea campaniei de semnare a Apelului, au exprimat hotărîta adeziune la acţiunile partizanilor păcii din lumea întreagă, a populaţiei române, maghiare şi ger­mane, din regiunea Bihor. In încheierea adunării festive, a fost citită şi aprobată în unanimitate o moţiune către Consiliul Mondial al Păcii, în care membrii celor 743 de Comitete de luptă pentru pace şi toţi oamenii muncii din regiunea Bihor s’au alăturat Apelului şi Hotărîrilor Consiliului Mondial al Păcii. „ Vineri seara, tov. Sorin Toma, mem­­bru în Consiliul Mondăi al Păcii, a vorbit muncitorilor şantierului „Casa Scânteii“ despre: „Sesiunea Consi­­liului Mondial al Păcii de la Berlin“. Cei peste 2000 participanţi la confe­­rinţă şi-au manifestat entuziasta lor hotărire de a semna Apelul Consiliu­­lul Mondial al Păcii pentru încheierea unui Pact al Păcii intre cele cinfil mari puteri.

Next