România Liberă, aprilie 1951 (Anul 9, nr. 2027-2050)
1951-04-01 / nr. 2027
SĂ STIMULĂM MUNCA TEHNICIENILOR Mândră şi puternică păşeşte Patria noastră înainte, către socialism. Milioane de oameni ai muncii făuresc cu strădania braţelor şi a minţii, călăuziţi de luminoasa învăţătură a Partidului, viaţă nouă, viaţă fericită şi îmbelşugată. Pentru a ajunge la stadiul actual de creştere şi desvoltare a economiei naţionale, a fost necesară o largă desfăşurare a tuturor forţelor capabile să contribuie la realizarea şi depăşirea primelor două planuri anuale, la trecerea la Planul Cincinal. Un rol important în ceea ce s-a realizat, în ducerea mai departe a realizărilor, l-au avut şi îl au, fără îndoială, tehnicienii. Avântul îşi muncă, singur, izolat, nu este suficient. Strâns legat cu tehnica, cu toate cuceririle omului în materie tehnică şi ştiinţifică, acest avânt poate face adevărate minuni, înarmaţi cu temeinice cunoştinţe tehnice, învăţând mereu şi îndârjit, din experienţa sovietică, având posibilitatea, datorită regimului nostru, să-şi pună în valoare energia, iniţiativa, inginerii şi tehnicienii Patriei noastre au adus, alături de micitori, un preţios aport procesului de industrializare socialistă a ţării. Nicicând inginerii şi tehnicienii nu au fost mai preţuiţi, nu au avut mai mari posibilităţi de creaţie decât acum, nicicând nu au avut mai mult de învăţat, în vederea perfecţionării lor ştiinţifice, decât acum, având la îndemână izvoarele ştiinţei celei mai avansate din lume, ştiinţa sovietică. Ce preţios aport a adus întreprinderii respective şi statului, inginerul C. Panaitide, de la „Industria Bumbacului” prin aplicarea metodelor sovietice de înfăşurare paralelă la ringuri. Dar tractorul! Primul nostru tractor, una din mândriile Patriei. Realizarea lui nu ar fi fost posibilă fără munca neprecupeţită de zi cu zi, a inginerilor Stoian Petrescu şi Iulian Cazacu, a subinginerului Ion Babeş, care împreună cu turnătorul Iiie Trandafirescu şi ceilalţi membri ai colectivului uzinei I.A.R., au căutat şi au găsit soluţia tehnică a înfăptuirii tractorului, au pus-o în practică şi l-au realizat. Inginerul Constantin Şoltuz de la „Radio Popular’’, tehnicianul Tiberiu Abrihan de la „Steagul Roşu”-Oraşul Stalin, Inginerul şef Corneliu Andriescu de la „Vestitorul” — iată câteva nume ale celor care, punându-şi toată puterea de muncă, dragostea şi devotamentul în slujba Patriei, călăuziţi în permanenţă de partid au obţinut asemenea realizări în producţie, incât au fost distinşi cu înaltul titlu de Laureaţi ai Premiului de Stat Numeroşi alţi tehnicieni, atât din noile cadre tehnice, cât şi din rândul celor vechi, luptă cu entuziasm, alături de întregul popor muncitor, participă activ la realizarea şi depăşirea sarcinilor din Planul Cincinal. Căutând noi metode de lucru, sprijinind inovaţiile şi raţionalizările muncitorilor, studiind metodele sovietice şi folosindu-se pe scară din ce în ce mai largă, cadrele noastre tehnice ocupă un loc important, o poziţie chee în economia naţională. Faţă de ritmul de desvoltare al industriei, necesităţile mereu crescânde de cadre tehnice determină sporirea preocupării partidului şi statului nostru pentru crearea de noi cadre, pentru atragerea celor existente pe făgaşul sănătos, constructiv, al muncii creatoare, pentru stimularea şi răsplătirea acelor ingineri şi tehnicieni care depun eforturi deosebite, care obţin realizări importante în producţie. Minunate perspective se deschid în faţa celor ce se pregătesc, în şcoli şi institute să devină ingineri şi tehnicieni, ca şi în faţa actualelor cadre tehnice, de care avem nevoie, pe care le preţuim şi ale căror dovezi de adeziune la lupta clasei muncitoare, statul nostru ştie să le răsplătească. In fabrici şi uzine, asemenea dovezi apar zilnic, ele fiind urmarea muncii de lămurire dusă de organizaţiile de partid, a mobilizării Asociaţiei Ştiinţifice a Tehnicienilor şi a sprijinului acordat de conducerile întreprinderilor respective. Maistrul Iuliu Hodoşi de la fabrica „11 Iunie” din Galaţi, de pildă, a confecţionat o ştanţă cu ajutorul căreia a făcut ca productivitatea muncii la anumite operaţii să crească cu 1700 la sută. La uzina chimică din Baia Mare, muncitorul Alexandru Mare a devenit maistru principal, conducând îşi lipsa Inginerului întreaga secţie, datorită preocupării inginerului Paul Rosinger pentru ridicarea cadrelor noi, pentru studierea în colectivul ce-l conduce a metodelor sovietice de muncă. Aceste exemple, două din numeroasele care se pot da, sunt concludente, ele vădind creşterea nivelului general al cadrelor tehnice, înlăturarea mentalităţii retro, grade, a rutinei şi a „secretului de fabricaţie’’, cele două pericole ce mai ameninţă pe unii ingineri şi tehnicieni. Iată un caz concret, în această privinţă. Inginerul Marcel Steinbach de la „Industria Lânei”, Timişoara, e un tehnician bun, capabil, folositori întreprinderii, însă lucrează sectar, nu ridică cadre noi, nu împărtăşeşte altora secretele meşteşugului. Acest sistem de lucru trebue să dispară din practica, din mentalitatea cadrelor noastre tehnice. Lipsa de încredere în muncitori, în capacitatea lor de acumulare a cunoştinţelor tehnice, trebue să rămână ca o ruşinoasă amintire a trecutului. Odată cu combaterea acestor tendinţe trebue dusă însă şi o susţinută acţiune împotriva prejudecăţilor cu privire la tehnicie şi, împotriva neîncrederii în aceştia, neîncredere manifestată de unii muncitori şi chiar conducători de întreprindere. Sunt complect greşite, nejuste şi în dauna întreprinderii atitudini ca cea manifestată de fostul director al fabricii „Libertatea” din Sibiu, Nicolae Lateş, care având greutăţi cu câţiva tehnicieni, a tras concluzia generală că „nu trebue să avem încredere în tehnicieni”. O lipsă de orientare asemănătoare, cu urmări grave asupra producţiei, o manifestă şi subdirectorul C. Boborel de la fabrica de postav „Azuga”, care nu numai că subapreciază munca tehnicienilor, dar dă peste cap măsurile luate în interesul producţiei de către Inginerul şef şi împiedică pur şi simplu consfătuirile cu tehnicienii. Acţionând în spiritul luptei de clasă, descoperind şi demascând uneltirile duşmanului de clasă, sabotajul şi reaua voinţă, conducerile întreprinderilor trebue să ducă o justă politică în problema tehnicienilor, să promoveze ridicarea cadrelor noi, să încurajeze şi să sprijine vechile cadre tehnice, care participă la efortul comun al celor ce muncesc, pentru binele şi fericirea ratriei. Un rol deosebit de important în problema tehnicienilor îl are şi A.S.T. care în strânsă colaborare cu conducerile întreprinderilor trebue să sprijine inventatorii, inovatorii şi raţionalizatorii, precum şi orice cursuri ori schimburi de experienţă, în vederea ridicării calificării şi perfecţionării cadrelor tehnice. In cinstea celei de a 30-a aniversări a Partidului, majoritatea colectivelor de muncă din fabrici, uzine şi de pe şantierele de construcţie şi-au luat o serie de angajamente concrete. In focul întrecerilor socialiste pornite în cinstea zilei de 8 Mai, inginerii şi tehnicienii au încă, un prilej să-şi dovedească dragostea pentru Patrie, ataşamentul pentru lupta clasei muncitoare, care este şi lupta pentru propriile lor condiţii mai bune de viaţă şi de creaţie. IMPERIALIŞTII NU VOR REUŞI SA NE RĂPEASCĂ PACEA TOVARĂŞE REDACTOR, Am urmărit cu atenţie lucrările Conferinţei Europene a Muncitorilor împotriva remilitarizării Germaniei Occidentale. Muncitorii din Europa şi-am exprimat acolo, prin delegaţii lor, hotărirea dârză de a lupta împotriva remiliarizării Germaniei Occidentale, din care imperialiştii americani şi englezi fac focarul unui nou război. Imperialiştii refac armata hitleristă, pentru a o arunca asupra ţărilor care şi-au dobândit libertatea şi care îşi făuresc un vultor luminos. Eu sunt strungar la uzinele „Vasile Roaită”. In fabrica noastră noi construm maşinile agricole, cu ajutorul cărora ţăranii muncitori lucrează mai uşor şi mai bine pământul, pentru ca ţara noastră să albe tot mai multe cereale, să fie tot mai bogată. Imperialiştii fabrică bombe în Germania Occidentală. Ei vor să ne are pământul cu bombe, pentru ca în locul spicului auriu de grâu să răsară morminte. Noi ca şi muncitorii din întreaga Europă au văzut şi am simţit bestialităţile comise de armatele hitleriste, pe care le refac azi imperialiştii. Noi nu construim, noi nu ne facem ţara frumoasă şi bogată, pentru ca imperialiştii s’o transforme în ruine. O mână de bandiţi, care vor să-şi umple buzunarele cu aur, nu vor reuşi să răpească pacea pe care o apără oamenii muncii din toate ţările, pe care o apărăm noi, muncitorii din Republica Populară Română, întărind mereu mai mult Patria noastră scumpă Eu mă solidarizez cu lupta pentru pace dusă de oamenii muncii din întreaga Europă şi, sigur de victoria noastră, de victoria păcii, voi munci mai mult şi mai bine pentru înflorirea şi întărirea Patriei noastre. CONSTANTIN ŞANDRI" Strungar la uzinele „Vasile Roaită.” I In lupta pentru o recoltă îmbelşugată, munca Staţiunilor de Maşini şi Tractoare are o însemnătate deosebită. De munca tractoriştilor depinde In mare măsură succesul acestei campanii agricole. In clişeul nostru, brigada a 7-a de tractoare a S. M. T. Clujtpi însămânţând orz de ogoarele ţăranilor întovărăşiţi. (Foto : VASILE NICU) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA ROMÂNĂ Anul IX. — Nr. 2027 6 pagini — 4 lei Duminică 1 Aprilie 1951 In întâmpinarea celei de a 30-a aniversări a Partidului ANGAJAMENTELE OAMENILOR MUNCII DIN ÎNTREPRINDERILE ŞI INSTITUŢIILE CAPITALEI Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Secretar General al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român Scumpe tovarăşe Gheorghiu-Dej, Iniţiativa patriotică a colectivelor din întreprinderile fruntaşe „Sovrommetal’’-Reşiţa şi „Steagul Roşu” din Oraşul Stalin, de a sărbători împlinirea a 30 ani de la înfiinţarea Partidului nostru drag prin desfăşurarea largă a întrecerii socialiste pentru îndeplinirea Planului pe 1951 înainte de termen şi realizarea de economii peste plan, a găsit un ecou larg în rândurile muncitorilor, inginerilor, tehnicie-nilor şi funcţionarilor din întreprinderile şi instituţiile din Capitala Patriei noastre. Oamenii muncii din întreprinderile şi instituţiile Capitalei, îmbrăţişând cu căldură această Iniţiativă patriotică, şi-au luat angajamentul să-şi organizeze mai bine munca, să îngrijească şi să întrebuinţeze mai bine maşinile, să întărească disciplina şi vigilenţa revoluţionară, să micşoreze rebuturile, să dea produse de o calitate din ce în ce mai bună, să răspândească cât mai larg metodele sovietice de muncă, să lupte pentru economii, pentru mărirea productivităţii muncii şi scăderea preţului de cost. 90% din întreprinderile Capitalei s’au angajat să îndeplinească Planul pe anul 1951 — primul an al Planului Cincinal — în 11 luni, iar unele într’un termen şi mai scurt. Restul de întreprinderi s’au angajat să realizeze Plănul în 11 luni şi jumătate. Totodată, colectivele întreprinderilor şi instituţiilor din Bucureşti s’au angajat să realizeze în cinstea zilei de 8 Mai economii în valoare totală de peste o jumătate miliard lei. Angajamentele noastre arată voinţa fermă a oamenilor muncii de a întări Patria noastră, Republica Populară Română, de a construi socialismul, de a clădi un viitor de bunăstare şi fericire. Realizarea acestor angajamente va însemna o nouă lovitură dată imperialiştilor americani şi englezi, duşmanii păcii, independenţei şi libertăţii popoarelor. Ea va însemna o contribuţie la întărirea puternicului front al păcii, în frunte cu Uniunea Sovietică. In numele oamenilor muncii din Capitală vă asigurăm, iubite tovarăşe Gheorghiu-Dej, că muncitorii, inginerii, tehnicienii, funcţionarii din întreprinderile Capitalei, având pe comunişti în primele rânduri, nu-şi vor precupeţi eforturile pentru realizarea angajamentelor luate în cinstea împlinirii a 30 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din România. Trăiască Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej! Trăiască scumpa noastră Patrie, Republica Populară Română ! Trăiască genialul conducător al oamenilor muncii din lumea întreagă, stegarul luptei pentru pace, Iosif Vissarionovici STALIN Secretar prim al Organizaţiei P.M.R., Bucureşti GHEORGHE STOICA p. Preşedintele Consiliului Sindical Regional, Bucureşti VASILE MOANA Secretar prim al Organizaţiei U.T.M., Bucureşti ION GHEORGHE Bucureşti PRIMELE ZILE, PRIMELE SUCCESE Aleargă mai iute mâinile muncitoarelor printre fire. Cresc valurile multicolore de ţesături. In ultimele zile munca a devenit mai intensă. Un avânt nou, deosebit, a cuprins ţesătoarele de la Industria Bumbacului B. Efortul lor a căpătat un înţeles mai adânc. Anga ■ jamentele luate în cinstea celei de a 30-a aniversări a Partidului nostru trebue îndeplinite şi depăşite. 741.070 metri pătraţi ţesături peste plan vor fi daţi de muncitoarele de la această întreprindere. Alături de tovarăşii din celelalte fabrici din ţară, muncitoarele de la Industria Bumbacului B vor da produse mai multe şi mai bune. De aceea, pentru a-şi dovedi dragostea puternică faţă de partidul iubit, fiecare muncitoare, ţesătoare sau ficăreasă, luptă cu puteri sporite la maşina ei. Bătălia se desfăşoară din plin, încă din primele zile ale întrecerii angajamentele său transformat In fapte, in success. Marta Cincă a reuşit să-şi depăşească norma. Războaiele pe care le stăpâneşte ea dau cu 3 la sută zilnic peste angajamentul luat. In întrecerea In cinstea aniversarii Partidului, Marta Cincă ajută şi pe celelalte ţesătoare să lucreze după această metodă sovietică marşrul spre a depăşi normele Exemplul Mariei Andrei, care şi ea depăşeşte norma cu 9 la sută, al Elisabetei Neblea, care dă cu 8 la sută mai multe ţesături in fiecare zi, este urmat şi de ţesătoarele mai tinere, întrecerea le-a dat mai mult avânt, mai mult curaj. Astfel, Elena Vasile, care la început nu avea curajul să lucreze după metoda marşlui, în puţinele zile ce-au trecut de la pornirea întrecerii, ajutată de fruntaşele secţiei şi de tehnicieni, a înregistrat o depăşire medie de 7 la sută. Ana Chiru e ajutoare de ţesătoare. Ea lucrează şi învaţă alături de Ana Boghină. Dar iată că de când Ana Boghină a plecat, delegată la Conferinţa de la Berlin, Ana Chiru reuşeşte să îndeplinească norma. Dar atât nu e de ajuns. Norma trebue depăşită. In timpul lucrului întreabă pe celelalte tovarăşe, le cere ajutorul. Aşa a făcut in prima zi a întrecerii, in a doua. In a treia... In cele din urmă, Ana Chiru a izbutit şi acum ţine cu cinste le ei fruntaşei Ana Boghină, depăşind norma zilnică cu 5 la sută. ) LA LUPTĂ PENTRU O RECOLTĂ ÎMBELŞUGATĂ! Campania însămânţărîlor s'a intensificat în toata ţara După datele primite de Ministerul Agriculturii, până la data de 29 Martie campania însămânţărilor de primăvară s’a intensificat în toată ţara. In regiunile GALAŢI, SEVERIN, BUZĂU însămânţările prevăzute pentru culturile din epoca I-a se apropie de sfârşit. Deasemeni şi în regiunile CONSTANŢA, IALOMIŢA, CLUJ şi PUTNA, campania de însămânţări se desfăşoară într’un ritm viu. Mobilizate în întrecere socialistă în cinstea celei de a 30-a aniversări a Partidului, numeroase gospodării agricole colective ca: Legii, Mirăslău, Fizeşul-Gherlei şi altele din regiunea Cluj, Răteşti din regiunea Baia Mare, Borş-Bihor, Sântana-Arad, Coconi, regiunea Bucureşti, Stoeneşti-Dolj, Ţepu, Tălpigi şi altele din regiunea Putna şi gospodăriile de Stat Mărculeşti şi Andreeşti-Ialomiţa, Ţigăneşti-Putna, Pechea-Galaţi şi Deveselu-Dolj au terminat însămânţările din epoca I-a. Regiunile TELEORMAN, DOLJ, GORJ, BIHOR, RODNA şi BOTOŞANI au rămas în urmă cu însămânţările culturilor de orz, ovăz, mazăre şi floarea soarelui. ■ Unele regiuni cum sunt Rodna, Botoşani şi Gorj, deşi au început cu avânt campania, au slăbit în ultimele zile ritmul însămânţărilor. Timpul este deosebit de prielnic. In sol există umezeală care crează condiţiuni favorabile răsăririi şi desvoltării plantelor. COMITETELE EXECUTIVE ALE SFATURILOR POPULARE DIN REGIUNILE RAMASE IN URMA TREBUE SA IA MASURI URGENTE PENTRU GRĂBIREA RITMULUI INSAMANTARILOR IN VEDEREA INSAMANTARII COMPLECTE A CULTURILOR DIN EPOCA I-A, SI ZONELE I-A SI A II-A SA TREACA NEÎNTÂRZIAT LA SEMĂNATUL CULTURILOR DIN EPOCA II-A. I I Să îmbunătăţim munca I la Staţiunile de Maşini si Tractoare II BÂRLAD (de la corespondentul nostru). — Staţiunile de Maşini şi Tractoare trebue să acorde îndrumare şi ajutor agrotehnic gospodăriilor colective, care se găsesc in raza lor de activitate. Ţinând seamă de această sarcină trasată de Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri, Staţiunea de Maşini şi Tractoare Zorleni, din regiunea Bârlad dă un temeinic sprijin gospodăriilor colective din raza ei. Astfel, tehnicienii de la S.M.T. Zorleni, ■ au dat un preţios sprijin gospodăriilor agricole colective din comunele Ciorăşti, Mireni, Sârb şi Pogoneşti, în special în privinţa extinderii mecanizării muncilor agricole, precum şi a repartizării terenurilor şi culturilor pe asolamente. Totodată tehnicienii staţiunii au dat gospodăriilor îndrumările necesare pentru organizarea răsadniţelor şi efectuarea lucrărilor pregătitoare în sectorul legumicol. Deasemeni, odată cu începerea campaniei de însămânţări, inginerii agronomi cât şi şefii de sectoare au controlat îndeaproape calitatea muncilor efectuate de brigăzile S.M.T pe ogoarele gospodăriilor colective. Nu la fel Îşi îndeplinesc insă sarcinile conducerea S.M.T. Moara Grecilor din aceiaşi regiune. Datorită lipsei de organizare şi planificare a muncii, brigăzile a ieşit pe ogoarele colectiviştlor cu maşini necorespunzătoare lucrărilor ce urmau să fie executate. Bunăoară, brigada care trebuia, să muncească la gospodăria colectiva „7 Noembrie” din comuna Roşieşti, a fost dotată numai cu pluguri, neavând niciun cultivator şi nicio semănătoare, deşi prima lucrare ce urma s-o execute brigada era însămânţarea celor 100 de ha. care fuseseră arate din toamnă. Dealtfel, la S.M.T. Moara Grecilor, din cele 10 brigăzi, numai două au fost dotate cu cultivatoare, restul de 4 cultivatoare zăcând neintrebuinţată in Staţiune, din lipsa suporturilor de cuţite. O altă lipsă a Staţiunii de Maşini şi Tractoare Moara Grecilor este acela că nici până în prezent n’a contractat lucrările ce trebue executate la gospodăria agricolă colectivă „1907” din comuna Albeşti-raionul Vaslui. Aceste lipsuri trebue grabnic lichidate, pentru aceasta conducerea S.M.T. Moara Grecilor are datoria să ia toate măsurile necesare pentru a-și indeplini cu cinste sarcinile trasate de Partid și guvern, în vederea sprijinirii gospodăriilor colective La rândul lor Comitetele Executive ale Sfaturilor populare din regiune trebue să urmărească îndeaproape activitatea S.M.T. și să le ajute în înlăturarea lipsurilor care țin în loc muncile agricole de primăvară. # In corpul ziarului • Partidul Muncitoresc Român forţă conducătoare In regimul de democraţie populară din ţara noastră. • In slujba vieţii: Despre marile descoperiri ale savantei Olga Lepeşinscaia asupra formării celulelor. • Comorile de artă făurite de poporul nostru dealungul veacurilor, a PENTRU UN PACT AL PĂCII „Răspunzând năzuinţelor milioanelor de oameni din întreaga lume, oricare ar fi părerea lor asupra cauzelor care dau naştere primejdiei unui război mondial, în numele întăririi păcii şi asigurării securităţii internaţionale. Cerem încheierea unui pact al păcii între cele cinci mari puteri — Statele Unite ale Americii, Uniunea Sovietică, Republica Populară Chineză, Marea Britanie şi Franţa. Vom considera refuzul guvernului oricăreia dintre marile puteri de a se întruni în scopul încheierii unui pact al păcii drept o dovadă a intenţiilor agresive ale acestui guvern. Chemăm toate ţările iubitoare de pace să sprijine cererea cu privire la Încheierea acestui pact al păcii, deschis tuturor statelor. Punem semnăturile noastre pe acest Apel şi chemăm pe toţi oamenii de bună credinţă şi toate organizaţiile care se străduesc să întărească pacea, să-l semneze“. (Textul Apelului cu privire la încheierea unui pact al păcii intre cele cinci mari puteri, lansat de Comsiliul Mondial al Păcii). Apelul pentru încheierea unui pact al păcii între cele cinci mari puteri pătrunde până în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării. Conferinţele de popularizare a Hotărîrilor de la Berlin, ivire se ţin în cadrul festivalurilor artistice, la căminele culturale, în sălile de spectacole, în oraşe şi la sate, prilejuiesc impunătoare manifestaţii pentru pace. La căminul cultural din comuna Crovu, raionul Răcari, regiunea Bucureşti învăţătorul Marin P. Miu, membru în Comitetul de luptă pentru pace din comună, a vorbit în faţa unei mari adunări de ţărani, femei şi tineret, despre lupta pentru pace a popoarelor, despre lucrările sesiunii Consiliului Mondial al Păcii de la Berlin. Vorbitorul a arătat cât de important este pentru întreaga omenire traducerea în viaţă a hotărîrilor de la Berlin şi cât de înaltă este datoria de a sprijini acţiunea de semnare a Apelului pentru încheierea unui pact al păcii. Numeroşi ţărani muncitori au luat apoi cuvântul, angajându-se cu însufleţire să fie printre primii la semnarea Apelului păcii şi să întărească semnătura lor cu o muncă însufleţită pentru o recoltă bogată. Vasile Martac, ţăran sărac, care de mic copil a fost slugă la chiabur, a spus: „Ne plsmuiesc viaţa bună şi liberă, vor să ne vadă din nou slugile cozilor lor de topor, ca să stoarcă din nou bogăţiile ţării şi vlaga poporului, aşa cum au făcut-o în trecut. Dar asta nu se mai întâmplă. Acum suntem stăpâni pe viaţa şi pe munca noastră şi vom apăra cu îndârjire cuceririle noastre. Noi vom semna cu toţii Apelul, tocmai ca să apărăm viaţa noastră şi a copiilor noştri”, a încheiat cu însufleţire Vasile Martac In ziua de 27 Martie In sala Teatrului Maghiar de Stat din Oradea a avut loc o adunare festivă organizată s fie Comitetul regional de luptă pentru pace, la care profesorul academician A. Kreindler, membru în Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., a făcut o largă dare de seamă în limba maghiară, asupra lucrărilor primei sesiuni a Consiliului Mondial al Păcii. In acelaș sens a vorbit tov. Yolanda Kekedy în limba română și maghiară. Vorbitorii au arătat importanţa deosebită pe care o prezintă Hotărârile adoptate la Berlin de către Consiliul Mondial al Păcii şi au subliniat înalta semnificaţie pe care o are Apelul pentru Încheierea unui pact al păcii, astăzi când imperialiştii americani se pregătesc să svârle lumea într’un nou război. Amândouă expunerile au fost întrerupte în numeroase rânduri, de vii şi îndelungate aplauze, care alături de angajamentele luate pentru sprijinirea campaniei de semnare a Apelului, au exprimat hotărîta adeziune la acţiunile partizanilor păcii din lumea întreagă, a populaţiei române, maghiare şi germane, din regiunea Bihor. In încheierea adunării festive, a fost citită şi aprobată în unanimitate o moţiune către Consiliul Mondial al Păcii, în care membrii celor 743 de Comitete de luptă pentru pace şi toţi oamenii muncii din regiunea Bihor s’au alăturat Apelului şi Hotărîrilor Consiliului Mondial al Păcii. „ Vineri seara, tov. Sorin Toma, membru în Consiliul Mondăi al Păcii, a vorbit muncitorilor şantierului „Casa Scânteii“ despre: „Sesiunea Consiliului Mondial al Păcii de la Berlin“. Cei peste 2000 participanţi la conferinţă şi-au manifestat entuziasta lor hotărire de a semna Apelul Consiliulul Mondial al Păcii pentru încheierea unui Pact al Păcii intre cele cinfil mari puteri.