România Liberă, august 1951 (Anul 9, nr. 2129-2154)

1951-08-01 / nr. 2129

Proletari dîn toate tarile, unifi-vâ I ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Anul IX. — Hr. 2129 4 pagini — 4 lei Miercuri 1 August 1951 In numărul die azil — S& desvoltăm succesele obţinute In cel de al doilea trimestru al anului (pag. 1). — Pe drumul înfloririi Patriei: In sus pe Bistriţa (pag. 2). — Trebue îmbunătăţită organizarea muncii la ariile de treer­e de V. Topor (pag. 2). — Inovatorul Mirko Savulov (pag. 2). — Actul de acuzare în procesul condu­cătorilor organizaţiei de sabotaj şi spionaj care a acţionat In rândurile armatei po­loneze (pag. 3). — Armata Populară Chineză de Elibe­rare — o armată a păcii şi libertăţii (pag. 4). — Imperialiştii americani se opun des­făşurării cu succes a tratativelor de la Kai­­sung (pag. 4). Să desvoltăm succesele obţinute in cel de al doilea trimestru al anului BL Comisia de Stat a Pla­nificării ?1 Direcţiunea Centrală de Statistică au dat ori publicităţii Comu­nicatul asupra îndeplinirii Planului de Stat pe tri­mestrul II al acestui an. Cifrele Comu­nicatului ilustrează In mod clar dru­mul ascendent pe care 11 urmează economia noastră naţională din tri­mestru In trimestru. In contrast li­­bitor cu situaţia din ţările capita­liste, unde sub povara grea a chel­­tuelilor de înarmare, fiecare trime­stru aduce cu sine agravarea situa­ţiei economice şi accentuarea mize­riei maselor, situaţia economică a ţărilor din lagărul păcii şi socialis­mului devine tot mai înfloritoare. In R. Polonă, planul pe cel de-al doilea trimestru al anului a fost în­deplinit în proporţie de 102,3 la sută, în R. Cehoslovacă planul seme­strial cu 101,3 la sută. Industria din R. P. Bulgaria a înregistrat în acest trimestru o creştere de 14,5 la sută faţă de trimestrul corespun­zător al anului precedent. Iată cifre care demonstrează din plin drumul plin de victorii pe care Îl parcurg ţările de democraţie populară, ajutate frăţeşte de Uniunea Sovietică, pentru construirea bazei economice a socialismului. Oamenii muncii din ţara noastră au citit cu neţărmurită bucurie zia­rele de om­ care anunţau că planul producţiei globale pe trimestrul ÎI a fost­ îndeplinit în proporţie de 101,3 la sută. Ne aflăm în plină bătălie pentru realizarea sarcinilor trimestrului III; în fabrici şi uzine se desfăşoară sub lozinca îndeplinirii planului înainte de termen, întrecerile socialiste în cins­tea zilei de 23 August. In toiul acestor întreceri au aflat cei ce muncesc că oţelarii, turnătorii şi laminatorii Reşiţei, aceiaşi care au lansat în cinstea aniversării Parti­dului chemarea pentru îndeplinirea în II luni a planului pe 1951, au depă­şit cu 7,8 la sută sarcinile ce le aveau pe trimestrul II, că petroliştii de la „Sovrompetrol” au dat cu 5,4 la sută mai mult petrol decât prevedea pla­nul, că muncitorii, inginerii şi teh­nicienii din industria uşoară şi-au depăşit cu 4,4 la sută sarcinile din plan. Pentru oricine parcurge cu atenţie rândurile comunicatului, ci­frele­ în dosul cărora se află mun­că, spirit de organizare, dragoste şi devotament pentru cauza socialis­mului — oglindesc succese ale po­—-----—t — * —I nolw'n' nenotna puruiuil­uii 1 au XVI uvuonv. Industria noastră e din ce în ce mai înfloritoare. Elanul celor ce muncesc sub îndrumarea Partidului şi a Gu­vernului, sprijinul frăţesc al Uniunii Sovietice, aplicarea metodelor sovie­tice, volumul uriaş al investiţiilor productive, transformă în mod rapid industria noastră într-o puternică industrie socialistă. Recolta bogată, care asigură pâi­nea, belşugul poporului muncitor, a fost obţinută tot datorită muncii În­cordate desfăşurată sub conducerea Partidului şi Guvernului, datorită măririi neîncetate a numărului de maşini agricole, aplicării experienţei sovietice în agricultură, însămânţării şi executării tuturor celorlalte lucrări agricole la timp, desvoltării sectoru­lui socialist din agricultură. Rezultatele trimestrului II — care umplu de bucurie poporul nostru muncitor — trebue să fie de aceea puternic imbold pentru intensificarea luptei în vederea realizării înainte de termen a planului pe trimestrul II, trimestru hotărîtor. Rezultatele obţinute până acum arată în mod clar că acest lucru este posibil. Dar acest lucru este nu numai po­sibil, ci şi necesar pentru asigurarea succesului luptei începute odată cu punerea în aplicare a Cincinalului, pentru a consolida cuceririle obţinute în cursul trimestrului II. Trimestrul III are într’adevăr un rol hotărîtor pentru că în cursul acestui trimestru se hotărăşte în fapt soarta îndeplinirii şi depăşirii planului pe acest an. In lunile Iulie, August şi Septembrie — luni de vară — unităţile industriale au cele mai prielnice condiţii de muncă, de transport, de aprovizionare. In aceste luni, sectoarele care nu și-au îndeplinit în totul sarcinile prevăzute au posibilitatea de a-și lichida lipsurile, de a re­cupera rămânerile în urmă din lunile precedente; o continuare a ră­mânerii în urmă în cursul trimestru­lui III, foarte greu ar mai putea fi recuperată în ultimul trimestru al a­­nului. In cadrul celui de al treilea trimestru un număr mereu mai mare de muncitori, echipe şi chiar unităţi fruntaşe îşi termină sarcinile de plan pe întregul an. Deasemeni, rezulta­tele obţinute în cursul celui de al treilea trimestru stau la baza stabi­lirii sarcinilor de plan pentru anul 1952. Aceste elemente care fac ca tri­mestrul III să fie hotărîtor pentru în­deplinirea planului sunt cu atât mai importante în acest an, când conform angajamentelor luate de numeroase și importante colective de muncă, planul anual urmează a fi terminat încă de la data de 1 Decembrie. Iată de ce în cursul acestui trimestru trebue îmbunătăţită pretutindeni munca, tre­bue depuse toate străduinţele, trebue căutate cele mai potrivite metode pen­tru a se obţine asemenea rezultate, încât încă de la începutul trimestrului IV să fie create toate condiţiunile pentru imediata realizare a planului anual în 11 luni. Avântul patriotic al maselor mun­citoare, întărirea atitudinii socialiste faţă de muncă, trebue îmbinate cu crearea tuturor condiţi­lor necesare bunei desfăşurări a­­procesului de producţie. In primul rând trebue rezol­vată în fiecare întreprindere proble­ma aprovizionării din timp cu materii prime, materiale auxiliare, combusti­bil, piese. Spiritul de prevedere trebue să stea la baza muncii plani­ficate, el preîntâmpinând orice posi­bilitate de întrerupere sau încetinire a procesului de producţie. Muncitorii secţiei clinicer a Uzine­lor Chimice Târnăveni, de pildă, care şi-au luat angajamentul ca în cinstea zilei de 23 August să depăşească pla­nul de producţie pe trimestrul III cu cel puţin 5 la sută, sunt în situaţia de a nu-şi putea îndeplini angaja­mentul oricâte eforturi ar face, oricât de organizat ar lua-o, din cauză că uzinele de produse sodice Ocna Mu­reş nu le-au livrat, conform obliga­ţiilor contractuale, calcarul măcinat necesar producţiei de clinker. Această tipică dovadă de lipsă de răspundere a conducerii uzinelor Ocna Mureş con­­stitue un act dăunător însăşi luptei pentru plan. Directorul fiecărei în­treprinderi trebue să înţeleagă cât de gravă, cât de neîngăduită este neîn­­deplinirea contractelor, câte greutăţi poate provoca întreprinderilor cliente care sunt ameninţate să nu-şi poată îndeplini planul. Trebue să dispară cu desăvârşire orice întârziere în livra­rea produselor necesare procesului de producţie al fabricilor şi uzinelor de către întreprinderile furnizoare. O altă problemă căreia trebue să i se dea atenţie deosebită este grija pentru utilaj, pentru maşini. Nu se poate concepe o bună desfăşurare a muncii, fără efectuarea la timp a reparaţiilor şi reviziilor, fără îngri­jirea atentă a maşinilor şi utilajului, bunuri ale poporului muncitor. Un rol deosebit în această privinţă îl are şi sistemul de lucru, organizarea lui. Trebue dusă o luptă temeinică pentru instaurarea definitivă a siste­mului de lucru ritmic, de eliminare cu desăvârşire a „asalturilor” — muncă lentă la începutul lunii şi în­cordare intensă către sfârşit —, sis­tem care dăunează deopotrivă oa­menilor şi maşinilor. Fiecare oră, fiecare minut din tri­mestrul III trebue folosit din plin, cu spor. Lupta pentru eliminarea timpilor morţi trebuie să fie dusă de către toţi membrii colectivelor de muncă, muncitori, tehnicieni, funcţionari. O contribuţie de seamă la aceasta o are metoda sovietică de lucru după grafic, metodă care a fost introdusă cu bune rezultate în multe întreprinderi din ţara noas­tră şi care trebue generalizată. Trăgând din realizările sau lip­surile trimestrului doi toate Învăţă­mintele ce pot duce la îmbunătăţi­rea activităţii în fiecare întreprin­dere şi aplicând imediat aceste în­văţăminte în vederea îndeplinirii angajamentelor luate în cinstea zilei de 23 August, să luptăm cu toate forţele pentru realizarea înainte de termen a planului pe trimestrul III. Către Comitetul Central al Partidului Comunist Cehoslovac Tovarăşului RUDOLF SUANSKY Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român vă felicită căl­duros pe Dvs., unul din cei mai de seamă conducători al Partidului Comunist Cehoslovac, cu ocazia celei de a 50-a aniversări de la naşterea Dvs. şi vă doreşte ani mulţi de viaţă, sănătate şi muncă rodnică în folosul cauzei păcii, socialismului şi înfloririi Cehoslovaciei Populare. In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român CH. GHEORGHIU-DEJ In întâmpinarea măreţei zile de 23 August Angajamentele muncitorilor şi tehnicienilor de la întreprinderile «Sovromlemn» Iubite tovarăşe Gheorghe Gheorghiu-Dej, Noi, delegaţii muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţionari­lor întreprinderilor „Sovromlemn", adunaţi în şedinţă de producţie la Bucureşti, analizând rezultatele muncii depuse In trimestrul II, ne-am dat seama că In întreprinderile noastre există Însemnate rezerve interne pe care ne propunem să le scoatem la iveală cu sprijinul preţios al spe­cialiştilor sovietici, printr-o mai bună organizare a producţiei, prin întărirea disciplinei socialiste a muncii, printr’o mai deplină folosire a utilajului, aplicând pe scară tot mai largă metodele stahanoviştilor so­vietici. Pe baza adunărilor care au avut loc în cadrul întreprinderilor cu toţi muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii, ne propunem să întâmpinăm cea de a 7-a aniversare a eliberării ţării noastre de sub jugul fascist de către invincibila Armată Sovietică, cu următoarele an­gajamente: PE „SOVROMLEMN?’: a) De a da, până la 23 August 1951, peste plan următoarele produse: 1. Cherestea 32.520 m.c. 2. Lăzi 1.810 m.c. 3. Case prefabricate 1.780 m.p. 4. Lemn de mină 8.810 m.c. 5. Lemn pentru celuloză 11.120 m.c­ 6. Rămăşiţă pentru celuloză 1.050 tone La exploatări: La fasonat 32.400 m.c. La transport 98.300 m.c. b) De a reduce preţul de cost planificat cu 1%. c) De a ridica productivitatea muncii faţă de cea planificată cu 1 la sută. PE ÎNTREPRINDERI: 1. — DIRECŢIA FABRICILOR PIATRA NEAMŢ a) A îndeplini până la 23 August planul de producţie pe lunile Iulie şi August la următoarele produse: cherestea, lăzi, lemn de mină şi ră­măşiţe pentru celuloză. , b) De a da spre livrare 1000 m. c. lemn pentru celuloză pentru pla­nul lunilor Iulie şi August. c) De a asigura calitatea producţiei conform sortimentelor din plan. d) De a micşora până la normativ stocurile de produse prelucrate. e) De a îmbunătăţi hrana muncitorilor la cantine şi a reduce costul mesei cu 5%. 2. — UNITATEA Nr. 8 FALC­AU a) De a prelucra 2.600 m. c. cherestea peste planul lunilor Iulie şi August. b) De a asigura până la 23 August îndeplinirea planului pe lunile Iulie şi August la lăzi, lemn de mină, lemn pentru celuloză şi rămăşiţe pentru celuloză. c) De a îndeplini până la 23 August planul pe 8 luni la fasonat, corhănit, tras şi transport. d) De a îmbunătăţi calitatea sortimentelor superioare cu 3% peste plan. e) De a ridica productivitatea muncii cu 4%. 3. — UNITATEA Nr. 9 ROZNOV al De a îndeplini până la 23 August planul de exploatare pe lu­nile Iulie şi August. b) De a asigura în proporţie de 70%, efectuarea măsurilor de pre­gătire a exploatărilor pentru tri­mestrul IV 1951. c) De a îndeplini planul pe lunile Iulie şi August la debitarea cherestelei (răşinoase, fag) la case prefabricate şi la lăzi d) De a livra peste planul lunilor Iulie şi August 500 m­. c. lemn de mină, 300 m. c. lemn pentru celuloză şi 50 tone rămăşiţe pentru ce­luloză. e) De a termina construcţia liniei C. F. F. la fabrica „11 Iunie" şi în raionul sectorului Tapa. f) De a reduce preţul de cost planificat cu 1%. 4. — UNITATEA Nr 10 BACATI a) De a îndeplini până la 23 August planul pe lunile Iulie şi August la cherestea şi lăzi. b) De a da peste plan, la case prefabricate 1.000 m. p., lemn mină 400 m. c., 1.000 m. c. lemn pentru celuloză şi 100 tone rămăşiţe pentru celuloză. c) De a îndeplini randamentul planificat. 5. — UNITATEA Nr. l1 VATRA DORNEI a) De a îndeplini până la 23 August planul pe Iulie şi August la che­restea şi lăzi. b) De a da peste plan 300 m. c. lemn de mină, 200 m. c. lemn pentru celuloză, 50 tone rămăşiţe pentru celuloză. c) De a îmbunătăţi indicii calitativi la cherestea cu 4% faţă de tri­mestrul II. d) De a reduce preţul de cost cu 2% faţă de trimestrul II. e) De a asigura îndeplinirea planului pe Iulie şi August la producţie şi valorificare. 6 — COMBINATUL FORESTIER „B­ERNAT ANDREI" — VATRA DORNEI a) De a îndeplini până la 23 August planul pe Iulie şi August şi a da peste plan 500 m. c. cherestea, 200 m. c. lăzi, 200 m. c. lemn de mină, 300 m. c. lemn pentru celuloză şi 100 tone rămăşiţe pentru celuloză. b) De a atinge la cherestea un randament de 59,50%. c)­­ De a realiza încărcările de ch­erestea fără restanţă. De a lichida stocurile de cherestea din depozite până la normativ. d) De a reduce preţul de cost planificat cu 2%. 7. — COMBINATUL FORESTIER „21 DECEMBRIE" — VADURI a)­­ De a livra peste planul lunilor Iulie şi August, 2000 m. c. che­restea, 200 m. c. lăzi, 100 m. c. lemn de mină, 200 m. c. lemn pentru celuloză şi 50 tone rămăşiţe pentru celuloză. . b) De a ridica randamentul la cherestea până la 60%. c) De a ridica productivitatea muncii cu 3% peste plan. d) De a reduce preţul de cost planificat cu 3%. e) De a termina şi a da în exploatare transportorul pentru scoaterea lemnului din apă. f) De a termina 4 case şi a electrifica cartierul muncitoresc. 8. — FABRICA DE CHERESTEA BRAILA a) De a îndeplini până la 23 August planul pe Iulie şi August la debitarea cherestelei şi lăzi şi a da peste plan 50 tone rămăşiţe pen­­trr­u­ celuloză b) De a asigura debitarea sortimentelor conform planului. c) De a mări productivitatea muncii In comparaţie cu trimestrul II, cu 1 la sută. d) De a reduce preţul de cost planificat cu 1,5%. e) De a ridica randamentul la 59,75%. 9. — FABRICA DE CHERESTEA SERDARU a) De a îndeplini până la 23 August planul pe Iulie şi August la de­bitarea cherestelei şi lăzi şi a da în plus 20 tone rămăşiţe pentru celu­­loză.b) De a ridica randamentul până la 59,70%. c) De a reduce preţul de cost planificat cu 3%. d) De a mări productivitatea muncii, în comparaţie cu trimestrul II, cu 3%. 10. — FABRICA DE CH­ERESTEA COSMEȘTI a) De a asigura îndeplinirea planului pe Iulie și August la toate sortimentele. 11. — UNITATEA DE EXPLOATARE Nr. 1 PIATRA NEAMT a) De a îndeplini la fazele: fasonat și transport planul pe 8 luni; la corbănit a da 60.000 m. c., iar la transport a da 50.000 m. c. peste planul pe lunile Iulie şi August. b) începând dela 25 Iulie 1951, de a asigura legatul zilnic şi a da spre plutărit 450 m. c. buşteni. c) De a livra în plus peste plan 2000 m. c. lemn de mină şi 3000 m. c. lemn pentru celuloză. . d) De a termina reparaţiunile capitale la locomotive, conform planului lunii August şi a mări parcul de tracţiune cu 100 bucăţi. e) De a reduce preţul de cost planificat cu 2%. 12.­­ UNITATEA DE EXPLOATARE Nr. 3 BROŞTENI a) De a depăşi planul pe Iulie şi August şi a da în plus pe faze: la fasonat 9000 m. c., la corhănit 40.000 m. c., la tras 40.000 m. c. şi la transport 40.000 m. c. b) De a da peste plan 2000 m. c. lemn de mină şi 3000 m. c. lemn pentru celuloză c) De a reduce preţul de cost planificat cu 3%. d) începând de la 25 Iulie 1951 se va asigura legatul zilnic şi plu­­tăritul a 4.500 m. c. 13. — UNITATEA Nr. 4 VATRA DORNEI a) De a îndeplini planul pe Iuli­e şi August şi a da în plus la fa­sonat 15.000 m. c., la corhănit 36.000 m. c., la tras 70.000 m. c. şi la trans­port 9.000 m. c b) De a depăşi sarcinile de plan până la sfârşitul lunei August cu 15 la sută. c) De a îndeplini în întregime sarcinile de plan la lemn de mină şi pentru celuloză pe primele 8 luni ale anului. , d) De a reduce preţul de cost planificat cu 5%. e) Pentru asigurarea vitelor cu furaje, unitatea se va aproviziona la timp cu 1.000 tone fân. f) începând de la data de 25 iulie 1951 se va asigura legatul zil­nic şi plutăritul a 4000 m. c buşteni. 14. — UNITATEA DE EXPLOATARE Nr. 6 CEAHLAU a) De a asigura îndeplinirea planului pe Iulie şi August la toate fazele b) începând dela data de 25 Iulie 1951 se va asigura legatul zilnic şi plutăritul a 2.500 m. c. buşteni. 15. — ŞANTIERUL DE CONSTRUCŢII VATRA DORNEI a) De a preda în exploatare atelierele centrale până la data de 18 August 1951. b) De a preda în exploatare magazia tehnică (depozit) pentru baza de aprovizionare până la 10 August 1951. c) De a preda in exploatare la fabrica „Bernat Andrei" 3 case pen­tru muncitori. d) De a reduce prețul de cost la construcţii cu 10%. Vă asigurăm, iubite tovarăşe Gheorghe Gheorghiu-Dej, că prin muncă şi luptă hotărîtă vom duce la îndeplinire aceste angajamente, contribuind în acest fel la marile construcţii socialiste din ţara noastră, la construirea socialismului în patria noastră, la întărirea invincibi­lului front al păcii, în frunte cu Uniunea Sovietică. Trăiască 23 August — ziua eliberării patriei noastre scumpe! Trăiască Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român în frunte cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej! Trăiască cel mai bun prieten al poporului român, genialul conducă­tor al oamenilor muncii din lumea întreagă, tovarăşul STALIN! In numele muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţiona­rilor întreprinderilor „SOVROMLEMN”. Director general adjunct, ALEXANDRU KONSCINSKI. Secretaril organizaţiei de rasă P. M. R. a combinatului fores­tier „Bernat Andrei’’ Vatra Dornei, ION CHIRUŢA. Preşedintele comitetului sindical al unităţii de exploatare nr. 4 Vatra Dornei, DUMITRU MEZDREA. Secretaril organizaţiei de bază U.T.M., NICOLAE B­ANCE­A. Directorul combinatului forestier „Bernat Andrei*’ Vatra Dor­nei, CONSTANTIN ŞERBAN. Conducătorul unităţii Nr. 10 Bacău, NICOLAE PETREANU. Inginerul-şef al unităţii de exploatare Nr. 1 Piatra-Neamţ, GHEORGHE COJOC. Conducătorul tehnic al unităţii Nr. 11 Vatra Dornei, COLOM­AN SUCZ. Conducătorul unităţii de exploatare Nr. 4 Vatra Dornei, CAROL FISCHER. Conducătorul fabricilor din Piatra Neamţ, RUDOLF WALPETZ. Conducătorl unităţii Nr. 9 Roznov, MENDEL GRILL. Directorul combinatului forestier „21 Decembrie”-Vaduri IO­SIF KARACZONY. Tehnicianul unităţii de plutărit, Piatra-Neamt, FLOREA MI­­HAI. Directorul unităţii Nr. 8 Fal­cău, PETRE TEBREANU. PENTRU STRÂNGEREA LA TIMP SI FARA PIERDERI A RECOLTEI Cele mai frumoase grâne le-au predat Statului începe să se îmbunătăţească munca de treeriş şi in regiunea Putna CARACAL (De la corespondentul nos­tru). — înainte de a începe" treerişul, membrii gospodăriei agricole colective „23 August" din comun­a Buconiş, raio­nul Caracal, au hotărit ca recolta din cele mai frumoase lanuri de grâu şi CRAIOVA 31. — Urmând îndem­nul partidului şi înţelegând că nu­mai prin munca în colectiv pot scă­pa de mizerie şi nevoi, un număr de 32 familii de ţărani săraci şi mijlo­­caşi din comuna Lungu­sta, raionul orz să fie treerată in prima zi, pentru a preda din cele mai bune cereale, cota cuvenită Statului. Imediat după treeriş a fost format un convoi de căruţe, îm­podobit ca de sărbătoare, care a trans­portat la baza de recepionare 8.600 kg. grâu şi 1­204 kg. orz. Sadova, şi-au unit pământurile şi inventarul agricol, constituind Du­minică gospodăria agricolă colectivă „Progresul”. Cele 32 familii au adus în gospodărie 138 hectare şi între­gul inventar viu şi mort. (Agerpres) FOCŞANI (de la trimisul nostru). — Până la data de 30 Iulie în regiunea Putna s’a trecrat 29 la sută din canti­tatea de păioase programată. Situaţia s’a îmbunătăţit în ultima săptămână când comitetul executiv regional şi comisia o­­perativă regională au luat măsuri pe te­ren în vederea intensificării acestei munci. Astfel, constatându-se că o pie­dică în bunul mers al treerișului îl con­stituia faptul că în cele mai multe co­mune nu sunt echipe permanente pentru garniturile de treer, s’a trecut de îndată la formarea și complectarea echipelor, munca lor orgaflizându-se astfel încât batozele să lucreze din plia. Deasemeni, pentru ca întreaga capaci­tate de lucru a batozelor să fie folo­sită și eventualele defectări să fie evi­tate, s’au întărit atelierele mobile, și s’au luat măsuri pentru o mai mare operativitate din partea acestora. In felul acesta, mai multe comune ca de pildă Ploscudeni, Suvorov, Bu­­deşti, Coteşti, Ţifeşti şi altele, au ter­minat zilele acestea treerişul. Totuşi, comitetul executiv al regiunii Putna trebue să intensifice şi mai mult activitatea, luptând pentru a­­atinge şi chiar depăşi viteza zilnică planificată şi pentru a cuprinde munca în aceeași măsură in toate raioanele regiunii. A luat ființă o nouă gospodărie agricolă colectivă PREGĂTIRI PENTRU FESTIVALUL MONDIAL AL TINERETULUI ŞI STUDENŢILOR PENTRU PACE Delegaţi ai tineretului nostru la Berlin Ne mai despart doar câte­va zile de sărbătoarea deschiderii Festivalului de la Berlin la care se vor întâlni solii tine­retului luptător pentru place din lumea întreagă. Delegaţii care pleacă la Berlin poar­tă cu ei mesagiul primit din partea a sute de mii de alţi tineri, care transmit Festivalului adeziunea lor Înflăcărată la măreaţa cauză a apărării păcii­ Pe Nina Gâmbuţeanu, tânăra direc­toare a şcolii de tractoriste din Cogea­­lac, regiunea Constanţa, vestea că va participa la Festival a impresionat-o pu­ternic. Ţărancă săracă din părţile Aiudului, ea a isbutit datorită condiţiilor de des­­voltare create tineretului din ţara noas­tră de regimul democraţiei populare, să ajungă şefa unei brigăzi de tractoriste de la S.M.T. Valul lui Traian şi în cele din urmă directoarea unei şcoli de trac­toriste. La Berlin, Nina Gâmbuţeanu va arăta tinerilor veniţi din alte colţuri ale lumii că tineretul ţării noastre are in faţă, da­torită grijii pe care i-o poartă partidul, un viitor luminos pe care va şti să-l a­­pere­ Tânărul prim topitor Constantin Din­­că, respons­abilul brigăzii de tineret de la uzinele „23 August", ai fost prin­tre primii care, aplicând­­metoda staha­­novistului Matulineţ, a dat patriei mai multe tone de oţel peste plan. La Berlin, el va­ duce cuvântul de pace al oţe­­larilor din brigada sa, al tuturor tineri­lor metalurgişti din uzina sa dragă. Pe Constantin Sorodoc l-au delegat la Festival tinerii din gospodăria agricolă de stat Strunga, raionul Tg. Frumos. Tânărul Sorodoc este­­­nul dintre miile de ţărani muncitori pe care transformă­rile petrecute în lumea satelor l-au ri­dicat la o viaţă nouă. El şi-a propus ca­ la Festival să vorbească tinerilor din alte ţări despre voinţa cu care tineretul din satele şi oraşele regiunii Iaşi contribue la făurirea bazelor unei vieţi noi şi fericite. (Agerpres). Daruri pentru Festival Mii de daruri vor pleca la Berlin o­­dată cu delegaţia de tineri din ţara noastră. Săptămâni întregi în fabricile d­in sa­tele şi în şcolile noastre, tineri munci­tori, ţărani muncitori, studenţi şi şco­lari s’au aplecat cu migală şi neţărmu­rită dragoste asupra obiectelor pe care se angajaseră să le trimită în dar la Festivalul de la Berlin. Tinerii constructori de pe șantierul Canalului Dunăre-Marea Neagră au lu­crat de pildă un escavator în miniatură, iar dintr’un album legat in piele nume­roase fotografii vor vorbi la Berlin des­pre minunata lor luptă, despre victo­riile lor în opera de construcţie a Ca­nalului. In Atelierul Central din Câmpina brigăzile de tineri petrolişti au lucrat un cap de erupţie cu separator în mi­niatură şi o mică sondă. Darurile ace­stea sunt inspirate din munca pe care petroliştii o desfăşoară pentru valorifi­carea uneia dintre cele mai mari bogăţii ale Patriei noastre. Şcoala profesională din Galaţi a exe­­cutat un frumos remorcher in miniatu­ră, iar şcoala de planorişti din Oraşul Stalin un glob pământesc cu un avion, în miniatură, deasupra. Din Târnăveni va pleca un minunat glob de sticlă cu emblema Festivalului de la Berlin, lucrat cu deosebită măe­­strie de utemista Elisabeta Völgy de la fabrica de sticlă. La Berlin va ajunge şi darul pionie­rilor din raionul Vrancea, un minunat fluier ciobănesc din lemn de prun, cu încrustaţii care evocă tradiţiile moşne­nilor din părţile Vrancei Şi ca acestea sunt mii de daruri pe care tinerii noştri pătrunşi de un ne­ţărmurit devotament pentru cauza pă­cii, le trimit spre a face cunoscute ti­nerilor din lumea întreagă munca Pa­triei noastre, viaţa ei bogată Şi fru­moasă şi lupta poporului muncitor din R.P.R. pentru apărarea păcii.

Next