România Liberă, ianuarie 1952 (Anul 10, nr. 2257-2282)

1952-01-03 / nr. 2257

! SPOR LA MUNCĂ IN NOUL AN! ! «— „In acest an vreau să termin 15 nor­me anuale şi să calific la locul de muncă alţi 8 tovarăşi” — „In anul viitor, copilul meu va păşi pentru prima oară pe poarta şcolii Şi gân­dul mă poartă peste ani, când băiatul — a­­juns poate inginer, poate medic — va ţese şi el — în prag de alt nou — planuri mai îndrăzneţe, mai vaste, planuri care fără în­doială se vor îndeplini”. Sunt cuvinte rostite de stahanoviştii Cons­­tantin Vasilache, strungar şi de lop Matei ca­ frezor, care asemeni milioanelor de oa­meni ai muncii din ţara noastră îşi expri­mă îndreptăţită lor mândrie şi încredere că succeselor obţinute în anul 1951 li se vor adăuga în acest nou an, altele mai mari. Îşi exprimă bucuria şi entuziasmul pentru Viaţa liberă, pentru viitorul luminos din scumpa noastră Patrie Succesele obţinute de marele lagăr al păcii, democraţiei şi socialismului, în frunte cu Uniunea Sovietică, sădesc puternic încrede­rea in oamenii muncii din ţara noastră, că planurile lor vor fi realizate, că viaţa de­vine din ce în ce mai fericită, că pacea va Învinge războiul Prevederile planului pe a­­nul 1959 arată că producţia Industrială va creşte cu 24,5 la­ută că volumul construc­ţiilor va spori cu 55 la sută, că­s­­tul na­ţional se va ridica cu 23 la sută faţă de anul 1951 ..Un obiectiv principal stabilit de partid şi guvern este ca anul 1952 să însemne o serioasă îmbunătăţire, o cotitură în privin­ţa ridicării nivelului de trai al clasei mun­citoare” — a arătat tovarăşul Miron Cons­tantinescu în cuvântarea rostită cu prilejul celei de a patra aniversări a Republicii noa­stre Populare Câtă de­sebire faţă de felul cum a fost întâmpinat Anul Nou în ţările capitaliste! Imperialiştii americani şi englezi au deslăn­­ţuit cu mai multă furie cursa înarmărilor, împovărând bugetele ţărilor capitaliste cu noi sume menite să accentueze punerea in­dustriilor lor pe picior de război. Această politică de pregătire a războiului, aduce noi f greutăţi şi lipsuri pentru oamenii muncii din agărul capitalist Justificată este deci teama şi nesiguranţa oamenilor muncii din ţările capitaliste pen­tru zilele de mâine, deoarece chiar din pri­ma zi a acestui an o serie de măsuri luate în statele burgheze au şi arătat că viaţa oamenilor muncii va deveni şi mai grea. Majorarea în Marea Britanie a preţului căr­bunelui cu 7 şilingi şi 18 pence per tonă, ceea ce reprezintă o urcare de aproape 50 la sută; sporirea cu 25—30 la sută a chiriilor în Italia, devalorizarea dinarului şi deci ac­centuarea înrobirei crunte a poporului iugo­slav, sunt numai câteva dintre ştirile care vestesc de pe acum omului muncii din ţările capitaliste noile şi marile greutăţi care-i vor fi puse pe umeri. Două lumi, două feluri în care s’a pornit In anul nou. Deoparte, în lagărul păcii: bucurie, încredere, siguranţă, hotărîre; de altă parte, în lagărul războiului, planuri cri­minale, criză, şomaj, mizerie, teamă, nesi­guranţă. Liber într’o ţară liberă, mândru de suc­cesele obţinute şi increzător în dobândirea altora noi, poporul nostru a păşit cu hotă­­rlre în noul an. Sub conducerea înţeleaptă a partidului, cu ajutorul frăţesc al popoarelor sovietice, oamenii muncii din ţara noastră au putut realiza în anul 1951 importante victorii în lupta pentru crearea unei puternice in­dustrii socialiste, a înfloririi agriculturii, în lupta pentru creşterea nivelului de trai. Planul industriei grele a fost îndeplinit con­­form angajamentelor în numai 11 luni şi 3 zile, iar pentru prima dată planul de ex­tracţie şi prelucrare a ţiţeiului a fost rea­lizat înainte de termen, la 21 Decembrie 1951. îndeplinirea în proporţie de 104 la sută a sarcinilor de plan în primul an al cincina­lului, reprezintă un mare succes al poporu­lui nostru muncitor. Sarcini importante stau în faţa oamenilor muncii în anul 1952, sarcini cari fac parte integrantă din măreţul nostru plan cincinal. Continuând şi lărgind realizările obţinute în anul trecut, oamenii muncii din ţara noa­stră vor depune eforturi însufleţite pentru ca în acest an să ne apropiem cu încă o treaptă de realizarea măreţului obiectiv: construirea bazei economice a socialismului. Anul 1952 va fi un an de noi victorii pe frontul con­strucţiei socialiste. Vor creşte şi se vor în­mulţi şantierele cincinalului. Se va inten­sifica lupta pentru industrializarea socialistă. In lupta pentru transformarea socialistă a agriculturii, se va continua consolidarea S.M.T., a gospodăriilor agricole de stat şi a gospodăriilor colective, va fi sprijinită formarea de Întovărăşiri de tip T.O.Z., se va duce o acţiune susţinută pentru depăşi­rea cu aproape 20 la sută a producţiei glo­bale agricole. Îndeplinirea marilor sarcini ce le revin în cadrul celui de al doilea an al cincinalului cere din partea tuturor celor ce muncesc în ţara noastră o muncă cât mai bine or­ganizată, cere punerea în valoare a iniţia­tivelor, desvoltarea spiritului creator. In această privinţă cadrele de conducere din economie şi în primul rând conducerile în­treprinderilor noastre industriale trebue să păşească cu hotărîre în fruntea colectivelor de muncă pentru a asigura cele mai bune condiţii de desfăşurare a procesului de pro­ducţie. Defalcarea justă a planului pe 1952 pe secţii, ateliere, echipe, muncitori şi ma­şină, trebue să constitue primul obiectiv în perioada în care ne găsim. Ţinând seama de experienţa din anii trecuţi, direcţiile în­treprinderilor trebue să se preocupe ca de­falcarea să se facă în strictă concordanţii cu posibilităţile reale, existente la locurile respective de muncă. Acest lucru are o im­portanţă deosebită, fiindcă numai cunoscând cu precizie sarcinile ce revin fiecăruia în parte, muncitorii şi tehnicienii îşi vor putea organiza lucrul pentru a le realiza în bune condiţiuni. Cu multă grijă vor trebui să se preocupe conducerile de întreprinderi de buna apro­vizionare a unităţilor cu materii prime şi auxiliare; încheierea la timp şi cu spirit de răspundere a contractelor economice tre­buind să constitue de aceia o preocupare imediată. In vederea sporirii acumulărilor socialiste ce vor contribui la realizarea masivelor in­vestiţii a căror volum va creşte cu 70 la sută faţă de anul 1956, conducerile întreprin­derilor, sprijinite de organizaţiile de partid şi în colaborare cu sindicatele, muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii trebue să intensi­fice acţiunea de introducere a unui strict regim de economii, care să ducă la redu­cerea preţului de cost al producţiei Pe măsură ce înaintăm pe drumul con­strucţiei socialiste, sarcinile ce ne stau in faţă devin tot mai complexe. De aceea, şi metodele de muncă şi de organizare trebue mereu perfecţionate, îmbunătăţite. Pentru a face faţă cu succes importantelor sarcini ale planului pe 1952, conducerile întreprinderilor trebue să întărească disciplina de plan şi financiară, gospodărirea chibzuită. Anul 1951 a adus cu sine desvoltarea pri­melor mlădiţe ale mişcării stahanoviste din ţara noastră. In cadrul celui de al doilea an al cincinalului, mişcarea stahanovistă se va desvolta şi mai viguros, şi mai puternic. Stahanoviştii trebue să facă din experienţa lor de muncă un bun al întregului colectiv, să dea un impuls deosebit ridicării nivelu­lui tehnic al producţiei, să contribue la cre­şterea mereu mai simţitoare a productivităţii muncii. Conducerile de întreprinderi au da­toria să sprijine prin toate mijloacele buna desfăşurare a întrecerii socialiste, să dea o mare atenţie extinderii metodelor de lucru sovietice, schimburilor de experienţă între stahanovişti şi ceilalţi muncitori. Un rol deosebit de important pentru înde­plinirea sarcinilor planului pe 1952, revine sfaturilor populare. Organizarea temeinică in acest an a planificării locale prin înfiin­ţarea secţiunilor lor de planificare pe lângă comitetele executive ale sfaturilor populare reprezintă un factor hotărîtor pentru buna desfăşurare a activităţii sfaturilor popu­lare în direcţia conducerii economiei locale. In anul 1952, industria locală va trebui să producă cu 40% mai mult de­cât în anul 1951, adică de două ori mai mult decât în anul 1950. Valorificarea la maximum a resurselor lo­cale, în special cele care se referă la sec­torul alimentar şi al materialelor de con­strucţii — este un obiectiv însemnat al orga­nelor locale ale puterii de stat, obiectiv a că­rui realizare trebue să contribue la îmbună­tăţirea aprovizionării oamenilor muncii, la lichidarea greutăţilor care mai persistă în sectorul alimentar. Minunate sunt perspectivele pe care pla­nul cincinal le deschide poporului nostru muncitor în acest an, al doilea an de luptă pentru construirea bazei economice a socia­lismului. Ajutorul larg şi permanent, mate­rial şi tehnic acordat de Uniunea Sovietică şi de cel mai bun prieten al poporului nos­tru, tovarăşul Stalin, consolidarea şi des­voltarea regimului de democraţie populară, existenţa economiei planificate, dau posibili­tate cetăţenilor ţării noastre să întrevadă noile victorii pe care le vom obţine în noul an, noile cuceriri ce vor fi puse în slujba păcii şi socialismului. Imperialiştii americani şi englezi servin­­du-se de trădătorii Patriei şi poporului no­stru încearcă să lovească în cuceririle noa­stre. Poporul nostru a dovedit că ştie să zădărnicească mârşavele uneltiri ale impe­rialiştilor, că ştie să-şi apere fericirea, liber­tatea. Legii scelerate a lui Truman, acţiu­nilor agenţilor diversionişti, — dintre care uni- paraşutaţi pe teritoriul nostru au pri­mit de curând dreapta osândă, — campaniei înveninate de calomnii, poporul nostru le răspunde prin calm, prin muncă paşnică pu­să în slujba înfloririi Patriei şi întăririi r­ealităţii ei de apărare, prin ascuţirea vigi- I nţei sale revoluţionare, patriotice. La acest început de an să păşim cu ho­­tărîre, cu entuziasm creator, la înfăptuirea măreţelor sarcini din cel de al doilea an al cincinalului înainte, pentru pace şi socialism, sub con­ducerea înţeleaptă a partidului nostru drag) Proletari din toate ţările, uniți-vă! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA ROMÂNA Anul X — Nr. 2257 4 pagini — 4 lei Joi 3 Ianuarie 1952 n n­u­m­a­r­ul da­­t: Patru ani dela proclamarea Republicii Populare Române — Cuvântarea tovarășului Miron Constantinescu la Adunarea festivă dela Ateneul R.P R. — (Pag. 3) Spor la muncă în noul an! (Pag. 1). — Un an de puternică afirmare a spor­tului de masse în R.P.R. —­ de MANOLE — Marele nostru Ion Creangă — Cu BODNĂRAȘ (Pag. 2), prilejul împlinirii a 62 de ani de la moar­tea povestitorului (Pag. 2). — Mesajul stalinist către poporul japo­nez (Pag. 4). — Salut de Anul Nou trimis oameni­lor muncii din R.P.R. de prieteni din U.R.S.S. (Pag. 4). — Maxim Litvinov a încetat din viaţă (Pag. 4). — Iranul respinge „ajutorul economic” american (Pag 4). Telegrama tovarăşului Stalin adresată redactorului şef al Agenţiei japoneze KYODO MOSCOVA­­ (Agerpres). — TASS transmite telegrama adresată V. Stalin d-lui Kiisi Iwamoto, redactor şef al Agenţiei KYODO: D-lui Kissi Iwam­oto, redactor şef al Agenţiei KYODO Stimate domnule K. Iwamoto! Am primit solicitarea Dvs. prin care mă rugaţi să adresez poporului japonez un mesaj de Anul Nou. Nu este în tradiţia oamenilor politici sovietici ca an premier al unui stat străin să adreseze urări poporului altui stat. Totuşi, adânca simpatie a popoarelor Uniunii Sovietice faţă de poporul japonez, căzut în neno­rocire din cauza ocupaţiei străine, mă sileşte să fac o excepţie de la re­gulă şi să vă satisfac rugămintea. Vă rog să transmiteţi poporului japonez că ii urez libertate şi feri­cire, că Ii urez deplin succes în lupta sa curajoasă pentru independenţa patriei sale. In trecut, popoarele Uniunii Sovietice au avut ele insele de suferit de pe urma ororilor ocupaţiei străine, la care au participat şi imperialiştii japonezi. De aceea, ele înţeleg întru totul suferinţele poporului japonez, nutresc faţă de el o adâncă simpatie şi sunt convinse că el va obţţine re­ti şi independenţa patriei sale, aşa c­im le-au obţinut, la tinp­ul lor, popoarele Uniunii Sovietice. Urez muncitorilor japonezi eliberare de şomaj şi de salariile scăzute, lichidarea preţurilor ridicate la mărfurile de larg consum şi succes în lupta pentru menţinerea păcii. Urez ţăranilor japonezi eliberare de lipsa de pământ şi de sărăcia de pământ, lichidarea impozitelor mari şi succes în lupta pentru menţine­rea păcii. Urez întregului popor japonez şi intelectualităţii sale victoria depli­nă a forţelor democrate din Japonia, înviorarea şi avântul vieţii economice a ţării, înflorirea culturii, ştiinţei şi artei naţionale şi succes în lupta pentru menţinerea păcii. Ca stimă, I. STAM­ 31 Decembrie 1961 Tokio de Urarea de Anul Nou adresata poporului muncitor din R. P. R. acad. prof. dr. C. I. Parhon Cu prilejul Anului Nou, acad. , prof. dr. C. I. Parhon, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, a adresat în seara zilei de 31 Decembrie 1951, ora 24, prin posturile noastre de radio, în numele Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi al Guvernului Republicii Populare Române, o urare poporu­lui muncitor din R­P.R PRIMA ZI DE MUNCĂ IN ANUL 1952 1952... An nou, vestitor de noi biruinţe. Odată cu prima filă ruptă din calendar, oa­menii muncii din ţara noastră au păşit cu dărză voinţă la muncă, avântăndu-se cu forţe înzecite pentru a obţine noi victorii In acest an de Cincinal. In uzine, In zumze­tul harnic al strungurilor, pe şantiere, in gospodăriile agricole de stat, in mine, in gospodăriile agricole colective. In laboratoare, pretutindeni vajnicii constructori ai socialismului şi-au încordat braţele şi minţile. Primele succese dovedesc dragostea şi voinţa înflăcărată a poporului nostru munci­tor de a-şi făuri o viaţă tot mai bună, o via­ţă minunată, in patria noastră liberă şi in­dependentă. „Am dat astăzi piese cam pentru vreo trei zile“ „Să începem noul an cu forţe sporite!'' Cu îndemnul acesta înscris cu litere uriaşe pe un panou la intrarea fabricii, au început lu­crul muncitorii de la ,,Dinamo” în prima zi a celui de al doilea an al Cincinalului nos­tru.­­ Stahanovistul Ion Mateica, mândria în­tregii fabrici, a venit dimineaţa mai devre­me ca toţi, încă de mult are bunul obicei să-şi pună maşina la punct în aşa fel încât din primul ceas să înceapă lucrul din plin. Aşa a făcut şi azi, iar pe la orele prânzului, l-au auzit tovarăşii lui de muncă spunând: „Am dat astăzi piese cam pentru vreo trei zile. Aici la noi e secţia cheie a uzinei şi trebue să fim totdeauna cu câţiva paşi înainte, ca să nu sufere celelalte secţii de lipsă de piese". Cu asemenea paşi Mateica se apropie repede de ziua când va termina sarcinile lui din planul Cincinal. Astăzi, el trăieşte de fapt în anul 1954. Mai sunt şi la alte secţii muncitori care în această zi au grăbit împlinirea minuna­telor lor proecte şi victorii. Haralambie Fi­­lişeanu, stahanovistul de la secţia montaj, construeşte după modelul sovietic un dis­pozitiv care, adaptat la strunguri, va asi­gura o depăşire de 400 la sută. „Azi am lucrat la el — ne spune — şi mă strădui să-l termin cât mai curând”. La câţiva paşi Tănase Albu cu echipa lui, a terminat tot azi prima şarpantă pe anul 1952. Albu şi echipa sa au izbutit să micşoreze considerabil timpul de execuţie a şarpantelor. Acesta este unul dintre succe­sele care i-au adus titlul de stahanovist. ■ Sunt zeci de muncitori în această uzină care au deschis azi cu maşinile lor poteci pentru şirul nenumăratelor izbânzi viitoare. Ei au dat în prima zi a acestui an, un avânt nou luptei pentru îndeplinirea minunatei sarcini ce le stă în faţă: aceea de a aduce o contribuţie din ce în ce mai puternică la îndeplinirea măreţului plan de electrifi­care a ţării. Plină de prospeţime e această dimineaţă de ianuarie a noului an, anul 1952! Tov. doctor Cornelia Combiescu se opreşte în mijlocul aleii ce străbate curtea instituţiei şi priveşte câteva clipe la bustul de piatră al marelui savant Ion Cantacuzino, înte­meietorul instituţiei. De­ atunci, de când a intrat ea prima oară pe poarta institutului, au trecut 30 de ani. Pe atunci institutul o ducea tare greu. In România bântuită de atâtea boli sociale stăpânii de atunci nu aveau nevoie de un institut ştiinţific de medicină. La acestea se gândeşte acum Cor­nelia Combiescu privind bustul savantului Ion Cantacuzino. La acestea şi la vremurile noi pe care le-a apucat acum. ★ E prima zi de muncă dintr-un nou an. Cornelia Combiescu se apropie de masa de lucru a noii sale eleve Sarona Szabó. Ii cercetează cu grijă munca, metoda ştiinţi­fică pe care o aplică în munca ei de labo­rator... La o măsuţă lucrează laboranţii Vasile E ora 7 dimineaţa. Muncitorii comple­xului „Griviţa Roşie” se îndreaptă grăbiţi spre porţile atelierului. Vin din diferite direcţii Şi când se întâlnesc îşi urează: „La mulţi ani, tovarăşe! Succes!” Peste o jumătate de oră, muncitorii, in­ginerii şi tehnicienii vor începe un nou an de muncă, de noi şi măreţe realizări, mai mari şi mai importante ca In 1951. E pri­ma zi de lucru a anului 1952. In secţia ajustaj s-a ţinut o scurtă şe­dinţă. Stahanovistul Ion Corobea le-a vor­bit tovarăşilor săi despre noul an de mun­că, arătându-le ce au ei de făcut şi cum să întâmpine prima zi de muncă în acest an. Apoi a urat muncitorilor din secţia sa să devină fruntaşi în producţie, stahano­vişti cu care să se mândrească complexul, patria, şi Elisabeta Podaru. Prin mâinile lor trec zeci de tuburi de sticlă. Elisabeta le spală şi le desinfectează, aşezându-le apoi în cutiuţe de lemn speciale. Vasile desinfec­tează pe rând instrumente mici de oţel prin flacăra lămpii Bunsen. La o altă mă­suţă doctorul Marcela Popovici analizează nişte vaccinuri. In întreg laboratorul dom­nește o atmosferă de muncă intensă. Tov. Cornelia Combiescu trece pe la fiecare din­tre colaboratorii ei, cu care schimbă câ­teva cuvinte, ajutându-i în muncă. Când a constatat că totul e bine orânduit se în­dreaptă spre biroul ei. Aici, a rămas, din anul trecut, calendarul vechi. Doctorul li răsfoieşte filele. A trecut un an de muncă rodnică, plină de greutăţi pe care le-au înfrânt. Azi începe un nou an de muncă. Şi Cornelia Combiescu îşi înseamnă în car­netul ei de notiţe. La 1 ianuarie 1953 secţia noastră va da patriei încă trei me­dici specialişti: Sarona Szabó, Ileana Pe­­trovici şi Sorin Gomoroşan. La altă secţie. Un scurt şuerat. O ră­­­­bufnire puternică de aburi şi locomotiva 50104, căreia i s’au făcut ultimele retu­­şări după revizia generală, porneşte pen­tru probă condusă de mecanicul Lică Radu. In această dimineaţă se termină revi­zia şi la alte locomotive. In acest fel una... două... trei... patru... locomotive sunt por­nite la probă. Sunt primele. După ele vor urma altele şi altele. Mecanicii, cazangiii, monteurii, fierarii, sunt mândri că prin strădaniile lor au putut preda chiar din prima zi a anului 1952 câteva locomotive şi vagoane, care să mărească parcul nostru de material ru­lant. Este darul muncii lor în prima zi a noului an din Cincinal. Primele locomotive au pornit la probă Secţia noastră va da Patriei încă trei medici specialişti Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român T­ovarăşului Gheorghiu-I­ej Bucureşti Vă mulţumesc călduros pentru salut şi pentru urările de bine. ________ I. STALIN Preşedintelui Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Profesor C. Parhon Bucureşti Mulţumesc Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române şi Dv. personal, tovarăşe preşedinte, pentru felicitările trimise cu prilejul zilei mele de naştere. ________ I. STALIN Preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Tovarăşului Petru Groza Bucureşti ! Mulţumesc Guvernului Republicii Populare Române şi Dv. personal, tovarăşe preşedinte, pentru bunele urări exprimate cu ocazia zilei mele de naştere.­­ ________ I. STALIN Tovarăşului Iosif V i fi sar i o no viei Stalin Moscova- Kremli­n Cu prilejul Anului Nou 1952, Comitetul Central al P.M.R. vă transmite felicitări fierbinţi şi urări de sănătate. Urăm ca anul 1952 să aducă cauzei lui Lenin şi Stalin noi şi strălucite vic­torii. Să trăiţi ani mulţi, iubite conducător şi învăţător ! In numele C.C. al P.M.P.. Gh. Gheorgu­iurDer Generalissimului Iosif Vissarionovici Stalin Preşedintele Consiliului de Miniştri al U. R. S. S­Moscova-Kreml­i­n In numele poporului român, al Guver­nului Republicii Populare Române şi al meu personal, vă doresc, scumpe tovarăşe Stalin, multă sănătate şi cele mai călduroase urări pentru prosperitatea U.R.S.S., elibe­ratoarea şi prietena poporului român. Dr. Petru Groza Preşedintele Consiliului de­­Aruiştri al Republicii Populare Române N. M. Svernik Preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U. R. S. S. Moscova- Kremlin Cu prilejul Anului Nou, In numele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Repu­blicii Populare Române cât şi al meu per­sonal, vă transmit Dv. şi popoarelor Uniu­nii Sovietice, cele mai calde felicitări şi urări de noi succese în construirea comunismu­lui şi apărarea păcii. Prof. Dr. C.I. Parhon Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Româna. T­ovarăşului Andrei Ianuarevici Vîşinsk­i Ministrul Afacerilor Externe al Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice Moscova Cu prilejul Noului An vă rog să primiţi din partea mea cele mai călduroase urări de viaţă lungă şi succes în lupta D-voastră pentru progres şi pace în lumea întreagă. * Ana Pattilea* Pomul de Iarnă de la Palatul Pionierilor Zilnic sute de copii din Capitala patriei noastre participă la serbarea Pomului de Iarnă de la Palatul Pionierilor. Fermecaţi de povestirile minunate ale lui Păcală, ale lui Ţăndărică şi ale altor eroi ai povestirilor iubite, copiii primesc apoi daruri frumoase, împărţite de mâna darnică a lui Moş Gerilă. Pomul de iamă organizat de Confederaţia Generală a Muncii şi Uniunea Tineretu­lui Muncitor la Palatul Pionierilor, este o dovadă în plus a grijei cu care partidul şi guvernul nostru Înconjoară copiii, viitorul de aur al patriei noastre, A­­­DS.

Next