România Liberă, aprilie 1952 (Anul 10, nr. 2334-2359)

1952-04-01 / nr. 2334

L­ Delegaţiei româna la Consfătuirea economica internaţionala ■ a plecat la Moscova Luni dimineaţa a plecat la Moscova de­legaţia română la Consfătuirea economică internaţională ce va avea loc în Capitala Uniunii Sovietice. Delegaţia este compusă din tovarăşii Gh. Savin, preşedintele Camerei de Comerţ Exterior a R.P.R., şeful delegaţiei, prof. univ. P. Bălăceanu, economist, C. Agiu, preşedintele Centrocoopului, N. Anghel, directorul Societăţii „Industrial-Import”, St. Vicol, directorul Societăţii „Agro­­export”, prof. univ. Barbu Zaharescu, eco­nomist, Stelian Moraru,­ membru în Biroul Comitetului Executiv al­­I.G.M., G. Filo­­reanu, membru în Comitetul Executiv al C.G.M., şi conf. univ. St. Arsene, secreta­rul delegaţiei. Pe aeroportul Băneasa delegaţia a fost salutată de reprezentanţi ai G.G.M., ai or­ganizaţiilor noastre economice, etc. Deasemenea, a fost de față M. A. Filatov, secretar al Ambasadei Uniunii Sovietice. (Agerpres). — II .Olv... ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA ROMANA Decada literaturii ruse Era în vara anului trecut. Tinerii din sec­torul „Electromontaj“ de pe un şantier al Canalului Dunăre-Marea Neagră, căutau metoda de a aşterne cât mai degrabă pe stâlpi liniile purtătoare ale curentului atât de necesar lucrărilor. Şi unul dintre ute­­mişti a povestit tovarăşilor săi un episod din romanul lui V. Ajaev, „Departe de Moscova". In Nordul viscolelor cumplite un grup de comsomolişti cunoscuseră şi ei aceeaşi frământare ca cea a atemiştilor de pe şantierul canalului dobrogean. Fuseseră şi ei puţini la număr; avuseseră şi ei „ne­calificaţi“. Dar cu dârzenie bolşevică au în­frânt greutăţile. Mâna de tineri transmisio­­nişti nu s-a mai răspândit pe sectoare. Au alcătuit o singură grupă, o „coloană de asalt" la care procesul de muncă a fost divizat în operaţiuni simple. Utemiştii au ascultat cu emoţie povestirea acestui episod. Era pentru ei revelator. Au început cu toţii să citească romanul lui Ajaev, să-şi noteze fiecare detaliu al planu­lui de lucru. Şi-au alcătuit apoi un întreg plan de bătaie. S-au supus conducerii şan­tierului. Şi mai târziu, în ziua când „coloa­na de asalt’’ a utemiştilor noştri, alcătuită după pilda eroilor lui Ajaev, pornea la lu­cru, o scrisoare lua şi ea drumul ţării ma­relui romancier: „Tovarăşe Ajaev, să vii la noi pe Canal când vom inaugura linia... te chemăm cu drag”. ...După apariţia romanului „Secerişul” de Galina Nicolaeva, tânărul scriitor român Dumitru Mircea nota emoţionat: „Am citit romanul Galinei Nicolaeva pe nerăsuflate, bucurându-mă că-l am dinainte, ca de un prieten bun pe care-l aşteptam demult, cu nerăbdare. Ori de câte ori citesc o nouă carte sovietică, mi se deschide înaintea o­­chilor o fereastră spre ceva minunat de fru­mos, de nou, de surprinzător..." ...Când apărea tălmăcirea românească a cărţii lui Stanislavschi „Viaţa mea în artă’, Beate Fredanov, artistă emerită a R.P.R., îşi exprima bucuria, arătând că prin această traducere editura respectivă „a dat posibilitate tuturor oamenilor de teatru să cunoască viaţa marelui înaintaş al ştiinţei teatrale, să se poată folosi de minunatele sale învăţături, să le poată aplica în chip creator pe drumul pe care merge astăzi tea­trul nostru". Sunt acestea numai câteva exemple. Câte alte nu s’ar mai putea aminti? Literatura rusa clasică şi sovietică ne este în toate domeniile un ajutor de nepreţuit. Cartea marelui popor rus este prieten drag, sfă­tuitor priceput, tovarăş minunat de luptă al tuturor constructorilor socialismului din ţara noastră. Poporul nostru muncitor trăeşte astăzi marea bătălie pentru cultură. Descătuşat, luându-şi soarta în, propriile sale mâini, el ştie — sub călăuza sigură a partidului clasei muncitoare, — să destrame bezna care, veacuri de-a­ rândul, şi-a întins ne­stingherită odioasa stăpânire peste massele vlăguite de silnicia exploatatorilor. încă din vremea când massele gemeau sub căl­câiul asupritorilor, opera lui Gogol şi Ne­­crasov, a lui Puşchin şi Gorchi străbatea opreliştile, luminând şi încălzind sufletele exploataţilor. Maiacovschi şi Ostrovschi ca atâţi alţi creatori ai literaturii ruse îşi aduceau şi ei contribuţia la menţinerea fă­cliei luptei pentru eliberare. Astăzi, când ţara noastră , liberă, când toate eforturile poporului merg spre construirea socialismu­lui, cartea rusă, clasică şi sovietică, este mereu alături de noi. Tolstoi şi Lermontov, Saltâcov-Scedrin şi Cernâşevschi, alături de toţi marii realişti ruşi, ne învaţă să urâm şi mai puternic exploatarea, pe asupritorii de al căror jug ne-am scuturat. „Pământ desţelenit" al lui Şolohov a avut şi are o uriaşă însemnătate în lupta noastră pentru transformarea socialistă a agriculturii. Opera lui Ehrenburg ne înarmează şi mai bine în lupta împotriva monştrilor atentatori la viaţa popoarelor: imperialiştii americani şi englezi. Şi câţi constructori ai vieţii noi din patria noastră nu învaţă din nemuritorul ,,Aşa s’a călit oţelul” al lui N. Ostrovschi, că viaţa merită să fie trăită în măsura în care ea e închinată celui mai măreţ ideal — elibera­rea omului; câţi constructori ai vieţii noi din patria noastră nu stau de atâtea ori la sfat cu Pavel Corceaghin, deprinzând dela el trăsăturile morale al bolşevicului? Cu dragoste caldă înconjoară poporul nos­­tru muncitor literatura rusă. Şi dacă altă­dată, atunci când clasele stăpânitoare pu­neau tot felul de oprelişti răspândirii acestei literaturi, ea pătrundea totuşi, însufleţind lupta poporului nostru — cu atât mai dragă e azi, când massele largi pot s’o cunoască tot mai bine, când în căsuţele unde raftul cu cărţi e o mobilă nouă, necunoscută odi­nioară, ea vine să aducă o atât de masivă contribuţie la luminarea şi orientarea celor mulţi, la ridicarea nivelului lor politic, ar­tistic şi cultural. Literatura rusă, clasică şi sovietică, cunoaşte azi la noi în ţară o ex­traordinară răspândire. S-a calculat că nu­mai până în octombrie anul trecut Editura „Cartea Rusă” a editat 1.296 titluri de cărţi cu un tiraj de 14.777.646 exemplare. Lucrări ca acelea ale lui Şolohov, Ostrovschi, Ajaev s’au tipărit în câte trei, patru şi cinci edi­ţii, în tiraje care întrec cifra de o sută de mii de exemplare. Răspândirea operei ma­relui Gorchi este deasemeni un exemplu concludent: până în prezent — între alte lucrari ale scriitorului — romanele „Mama", „Copilăria mea", „Ca stăpân" şi „Univer­sităţile mele", s’au tipărit în câte trei e­­diţii şi într'un tiraj total de 128.900 exem­plare. Să adăugăm, dintre lucrările cele mai însefiinate ale marelui scriitor, „Foma „Cordeev*, „Klim Samghin", etc. In total ti­rajul operelor lui Gorchi tipărite până acum la noi în ţară se cifrează la 314.900 volume. Cifrele ştiu să vorbească. Ele oglindesc cum nu se poate mai bine dragostea poporu­lui nostru pentru măreaţa literatură, făurită de poporul aflat în avantgarda omenirii pro­gresiste. O expresie a acestei dragoste o con­­stitue şi Decada literaturii ruse ce se desfă­şoară în prezent în întreaga noastră ţară. Organizată pentru perioada 29 Martie — 7 Aprilie, ea prevede noi şi masive manife­stări pe linia răspândirii şi mai adânci a creaţiei scriitorilor­ şi poeţilor ruşi. In întreaga ţară se deschid bazate de cărţi, se ţin conferinţe, se fac referate în biblioteci şi la colţuri roşii, se organizează de către edituri consfătuiri cu cititorii, se alcătuesc festivaluri. Sunt prevăzute spectacole spe­ciale teatrale, prezentări de filme după crea­ţiile scriitorilor ruşi, emisiuni radiofonice. In cadrul Uniunii Scriitorilor, făuritorii de lite­­ratură din ţara noastră vor arăta învăţătu­rile pe care le desprind din studierea creato­rilor ruşi. Secţia de Ştiinţă a Limbii, Lite­­raturii şi Artei a Academiei R.P.R. va con­sacra o şedinţă Decadei literaturii ruse, şi sovietice. Astfel Decada literaturii ruse constitue pentru întregul nostru popor un eveniment deosebit, o dragă sărbătoare. Poporul nos­tru muncitor îşi exprimă înalta preţuire pentru cea mai înaintată literatură din lume, — cea sovietică — şi pentru litera­tura, pe baza căreia aceasta s’a desvoltat: li­teratura clasică rusă. încă la începutul veacului nostru, marele Lenin vorbea despre „însemnătatea mon­dială pe care o dobândeşte acum litera­tura rusă". Vorbind despre creaţia marilor realişti ruşi ai secolului trecut, Roza Luxem­burg scria: „...Trăsătura distinctivă a acestei atât de înfloritoare literaturi ruse, o constitue faptul că ea s’a născut din opoziţia faţă de regimul dominant, dintr’un spirit de luptă”. Acest spirit de luptă, expresie a dragostei a­­dânci a scriitorilor respectivi pentru patrie şi popor, a urii lor necruţătoare împotriva asupritorilor, alcătueşte fondul de aur al li­teraturii care a înzestrat cu atâtea capodo­pere patrimoniul culturii omeneşti. După Marea Revoluţie Socialistă, noua şi superioara orânduire econnomico-socială a făcut posibilă afirmarea şi desvoltarea — pe baza sănătoaselor tradiţii ale realismului clasic rus — a oalei mai nobile, celei mai activ militante literaturi din câte a cunos­cut istoria creaţiei artistice omeneşti: lite­ratura sovietică. Popoarele cele mai înain­tate din lume făureau cea mai înaintată li­teratură. Patriotismul înflăcărat, caracterul revolu­ţionar şi internaţionalist, partinitatea ei, lar­gul ei umanism, excepţionala măestrie artis­tică, sunt trăsături ale literaturii sovietice care-i fac deopotrivă însemnătatea şi gloria mondială, întreaga creaţie a artiştilor pro­gresişti de pretutindeni se desfăşoară sub rodnica influenţă a literaturii, care, cu cea mai înaltă metodă de creaţie, — a realis­mului socialist — zugrăveşte cea mai înain­tată realitate a lumii: realitatea socialis­mului victorios, a comunismului în devenire, realitatea din ţara minunilor înfăptuite. Şi lupta tuturor popoarelor pentru progres, pen­tru libertate, pentru apărarea celui mai de preţ bun al lor, pacea, are un sprijin dintre cele mai însemnate în această literatură, expresie a geniului poporului sovietic, în această literatură care creşte sub îndruma­rea geniului stalinist. Iată de ce cinstirea pe care întregul nos­tru popor muncitor o aduce literaturii ruse, prin decada acum în desfăşurare, se înscrie pe linia dragostei şi preţuirii pe care toate popoarele lumii le nutresc pentru această literatură. Şi cinstind literatura clasică rusă şi sovietică, oamenii muncii din ţara noastră îşi exprimă sentimentele de adâncă dragoste şi recunoştinţă pentru marele po­por care — condus de Iosif Vissarionovici Stalin, — ne ajută cu atâta generozitate să aducem şi la noi în ţară, cum ar spune Sem­eon Babaevschi, „lumină deasupra pă­mântului”. | Anul X­­ Nr. 2334­­­4 pagini 20 bani Marți Aprilie 1952 MOSCOVA 31 (Agerpres).­­ TASS transmite: A fost dată publicităţii Hotărîrea Consiliu-u­lui de Miniştri al URSS şi a Comitetului Central al Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice cu privire la noua redu­cere a preţurilor de stat cu amănuntul la mărfurile alimentare. In Hotărîre se spune : In legătură cu succesele obţinute în 1951 în domeniul producţiei industriale şi agri­cole, în legătură cu creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost al pro­duselor, Guvernul Sovietic şi Comitetul Central al P.C. (b) al URSS au socotit po­sibil să înfăptuiască, cu începere dela 1 Aprilie 1952, o nouă reducere — a cincea la număr — a preţurilor de stat cu amănuntul la mărfurile alimentare de larg consum. Consiliul de Miniştri al URSS şi Comi­tetul Central al P.C. (b) al URSS au hotă­­rît: I. — Să reducă , începând dela 1 Aprilie 1952 preţurile de stat cu amănuntul la mis-­­­furile alimentare după cum urmează: PÂINE, FAINA ŞI MACAROANE Pâine de secară — cu 12%. Pâine din făină de grâu integrală — cu 12%. Pâine din făină măcinată mărunt — cu 15%. Pâine din făină de grâu de calitate supe­rioară, franzele, covrigi şi alte produse de brutărie — cu 15%. FAINA Făină de secară — cu 12%. Făină de grâu integrală — cu 12%. Făină de secară măcinată mărunt şi cer­nută cu 15%. Făină de grâu de calitate superioară şi alte sorturi de făină — cu l5°/o. Macaroane, fidea şi alte paste făinoase — cu 15%. Drojdie de bere — cu 20%. CRUPE, OREZ, PĂSTĂI­OASE ŞI CON­CENTRATE ALIMENTARE. Griş, arpacaş şi fulgi de ovăz — cu 20% Crupe de meri, hrişcă, orez, sago şi al­te crupe şi păstăioase — cu 15%. Concentrate alimentare — cu 10% Amidon — cu 15%. CEREALE ŞI NUTREŢ Secară — cu 12%. Grâu, ovăz, orz şi alte cereale — cu 15%. Tărâţe, turte oleaginoase, şroturi, nutre­ţuri mixte, fân şi paie —,cu 15%. CARNE ŞI PRODUSE DE CARNE Carne de vacă, de berbec, de porc, sala­muri, cremwurşti, cârnaţi, găini şi alte pro­duse de carne — cu 15%. Raţe, gâşte şi curci — cu 20%. Conserve de carne, conserve de legume cu carne — cu 20%. GRĂSIMI, BRÂNZETURI ŞI PRODUSE LACTATE Unt — cu 15%. Slănină — cu 20%. Lapte, produse lactate şi lapte condensat — cu 10%. Brânză sovietică, şveiţer, brânză de Olan­da şi alte brânzetu­ri — cu 20%. Brânzeturi­ locale — cu 10%. Ulei vegetal — cu 20%. Ulei de arahide şi din sâmburi — cu 30%. Margarina — cu 15%. Sosuri­ maioneze — cu 30%. îngheţată — cu 15%. Ouă — cu 15%. ZAHAR, PRODUSE DE COFETĂRIE ŞI COLONIALE. Zahăr tos şi rafinat — cu 10%. Caramele învelite, fondante, şocolată şi alte produse zaharoase de cofetărie — cu 10°/o. Caramele neinvelite — cu 15%. Biscuiţi, diferite prăjituri, turtă dulce, pesmeţi şi alte produse făinoase de cofetă­rie — cu 129%. Dulceaţă, jam şi jereuri — cu 10%. Vitamine — cu 10 %. Ceai natural — cu 20%. Cafea naturală şi cacao — cu 15%­,. Băuturi pe bază de cafea — cu 10%. Sare — cu 30%. Esenţă de oţet — cu 15%. FRUCTE. Mere, pere şi struguri — cu 20%. Fructe congelate — cu 20%. Fructe uscate şi nuci — cu 20 %. CONSERVE DE LEGUME ŞI FRUCTE. Conserve de legume naturale: castraveţi, ardei, mazăre verde, tomate şi legume cofi­­gerate — cu 20°/o. Conserve de fructe: compoturi, pure şi pasta, legume marinate, tomate-pasta, to­mate-pure, sucuri de fructe şi tomate — cu 10%­. Sucuri naturale: de struguri, de mere, prune şi de tom­hate — cu 20%). 2. — Să se reducă în mod corespunzător preţurile la restaurante, cantine şi la alte întreprinderi de alimentaţie publică. 3. — Să se reducă cu începere del­ţi 1­ Aprilie 1952 preţurile cu amănuntul la cărţi, inclusiv manuale, în medie cu 18%. 4. — Să se reducă de asemenea, cu în­cepere dela 1 Aprilie 1952 tarifele la hote­luri în medie cu 15% . ^ Un nou succes al economiei sovietice Hotărîrea Consiliului de Miniştri al U. R. S. S. şi­­ Comitetului Central al Partidului Comunist (bolşevic) al U. R. S. S. cu privire la noua reducere a preţurilor de stat cu amănuntul la mărfurile alimentare In numărul de azi — Decada literaturii ruse. (pag. 1) — Beloiannis ucis de gloanţele asasinilor americani (pag. 2) — In raionul Roşiorii de Vede trebue folosit timpul bun de însămânţări. (pag- 2) — Declaraţia reprezentantului U. R. S. S. I. A. MALIK, în şedinţa Comisiei O.N.U. pentru dezarmare. (pag. 3) — împotriva criminalului război bacteriologic. (pag. 3) — Lucrările sesiunii Biroului Consiliului Mon­dial al Păcii. (pag. 4) —* In legătură cu Consfătuirea economică internaţională de la Moscova. (pag. 4) PENTRU CONSOLIDAREA SUCCESULUI REFORMEI BĂNEŞTI , in lupta pentru depăşirea planului Brigada păcii în fruntea realizărilor BOTOŞANI (de la corespondentul no­stru). — In lupta pentru consolidarea­­ac­cesului reformei băneşti, muncitorii de la fabrica „Republica” din Botoşani, dau tot mai multe produse peste plan, înscriind în acelaş timp­­importante economii. De la 1 şi până la 20 Martie, planul de producţie pe fabrică a fost îndeplinit în proporţie de 116 la sută. In sectorul trico­taje ca şi în sectorul confecţii-lână, planul a fost depăşit cu 16 şi respectiv, 29 la sută. Datorită măsurilor tehnico-organizatorice luate, productivitatea muncii a crescut în sectorul lingerie cu 31 la sută, faţă de lunile precedente. Printr-o mai justă şablonare a materialelor şi micşorarea consumului specific la mate­riile prime şi auxiliare, s-au obţinut în acest interval de timp importante economii. Dea­semeni, a fost redus consumul specific în sectorul lingerie şi în sectorul croitorie. Aceste realizări au fost posi­bile datorită şi faptului că numărul muncitorilor care lu­crează după metoda stahanovistei sovietice Nina Nazarova s’a dublat faţă de luna prece­dentă, iar brigada de calitate, înfiinţată după exemplul stahanovistului Ciutkih, şi-a îndeplinit cu cinste sarcinile. In fruntea acestor succese s’au situat echi­pele a II-a şi a IV-a din brigada păcii „Mi­­hail Sadoveanu”, care au depăşit planul cu 16 şi 14 la sută şi au realizat importante economii de materiale. Lucrul se terminase de câteva minute. La o masă din atelier, Lucian Rotaru calcula realizările brigăzii din acea zi. Ca de fiecare dată şi acum, rezultatele­ erau bune. Planul fusese depăşit. Dar cifrele de pe foile de hârtie i se păreau lui Rotaru insu­ficiente, prea mici faţă de posibilităţile bri­găzii Angajamentul colectivului de muncă de la Electromagnetica îi stăruia in minte: termi­narea pianului pe primul trimestru al anului înainte de termen. Oare brigada făcuse­ to­tul pentru a contribui la realizarea acestui obiectiv? Dar calitatea? In prima parte a lunii Fe­bruarie controlul a dat înapoi brigăzii a­­proape 20 la sută din piesele lucrate. După câteva zile, la intrarea în fabrică, Rotaru a întâlnit pe responsabilul altei bri­găzi din întreprindere. — Tovarășe Senator, cum merge brigada? — Merge bine, dăm bătaie. — Aş vrea şi eu să pun brigada pe pi­cioare. Când crezi că putem sta de vorbă? — Chiar azi, dacă ai vreme. Discuția cu Senator a folosit mult bri­găzii lui Rotaru. Era clar, brigada trebuia în primul rând să lucreze grupată. Şi pen­tru îmbunătăţirea calităţii s’au găsit meto­de. Brigada trebuia să-şi controleze singură piesele lucrate înainte de a le preda. Inceputul lunii. Martie marca astfel o în­viorare în munca brigăzii, care lucra acum un singur produs, de la început până la sfâr­şit. Fiecare cunoştea precis operaţiile ce le avea de făcut. Intr’o zi, brigada şi-a montat la masa de lucru o instalaţie de control a pieselor. Zi de zi piesele înapoiate erau din ce în ce mai puţine. Acum, odată controlate de brigădă piesele nu se mai întorceau din drum. 25 Martie 1952. Ca în fiecare zi după ter­minarea lucrului, Lucian Rotaru calculează realizările brigăzii. Cifrele vorbesc despre roadele unei munci susţinute, despre lucrul bine organizat, făcut cu mult suflet. Briga­da dăduse în acea zi primele piese în contul trimestrului II Se extinde iniţiativa comitetului executiv regional Mureş In regiunea Prahova, întreprinderile de interes republican s’au angajat să sprijine întreprinderile locale PLOEŞTI (dela subredacţia noastră). — Metoda sovietică aplicată pentru prima oară la noi de către comitetul executiv al sfatului popular al regiunii Mureş, în legă­tură cu sprijinirea industriei locale de către întreprinderile de interes republican a fost adoptată şi la Ploeşti. Comitetele executive ale sfaturilor populare al regiunii Prahova şi al oraşului Ploeşti au convocat o şedinţă cu directorii, reprezentanţii organizaţiilor de partid şi sindicale din întreprinderile de in­teres republican şi ale celor de interes lo­cal din Ploeşti. Cu acest prilej mai multe întreprinderi de interes republican şi-au luat angajamentul de a sprijini întreprin­deri de interes local. Astfel, întreprinderea locală „23 August” care este compusă din 23 unităţi de pro­ducţie, va primi sprijinul uzinelor „1 Mai” în vederea ridicării nivelului său tehnic şi organizatoric. Deasemeni, a fost spumat un contract de sprijinire a întreprinderii de interes regio­, nu­ „Drum Nou” de către întreprinderea de interes republican „Macazul”. Uzina „Macazul” va pune la dispoziţia întreprin­derii regionale tehnicieni specialişti în fa­bricarea materialelor de construcţie de care aceasta are nevoie. Totodată, unii munci­tori calificaţi ai întreprinderii „Drum Nou” se vor specializa lucrând un timp în atelie­rele uzinei „Macazul”. S-au mai semnat contracte de patronaj intre întreprinderile „Dorobanţul” şi „Că­minul”, uzina „Ploeşti” şi întreprinderile Comunale Ploeşti, urmând ca această me­todă să se extindă în toată regiunea Pra­hova. TOATE FORŢELE PENTRU SUCCESUL ÎNSĂMÂNTĂRILOR _______________________ | Roadele muncii bine organizate Comitetul executiv al sfatului popular comunal Brădeşti din raionul Fitiaşi-Gorj, se ocupă îndeaproape de muncile agricole de primăvară. Imediat după terminarea pregătirilor, comitetul executiv şi-a întoc­mit un plan de acţiune pentru desfăşurarea însămânţărilor. Pe baza planului de acţiune întocmit şi folosind Signifiliul deputaţilor sfatului popular, comitetul executiv al comunei Brădeşti a organizat executarea însămân­ţărilor imediat ce timpul a devenit favora­bil. Datorită rodnicei activităţi a sfatului popular şi muncii însufleţite a ţăranilor muncitori pentru terminarea însămânţărilor, în comuna Brădeşti planul însămânţării culturilor din prima epocă a fost îndeplinit în proporţie de peste 50 la sută. Planul însămânţării orzului, ovăzului şi floarei soarelui a fost îndeplinit în întregime. (Ion Văituş). CALARASI. — La întovărăşirile agricole înfiinţate în ultima vreme în regiunea Ia­lomiţa au început însamânţările de primă­vară. In comuna Balaciu din raionul Urzi­­ceni 140 de familii de ţărani săraci şi mij­locaşi au format de curând o Întovărăşire agricolă, cu o suprafaţă de 900 ha. După ce şi-au ales comitetul de conducere, ţă­ranii muncitori întovărăşiţi, sprijiniţi de tehnicienii secţiunii agricole raionale şi ai S.M.T. au întocmit planul anual de pro­ducţie al întovărăşirii şi planul de muncă pentru campania de primăvară. Ţăranii muncitori întovărăşiţi au încheiat contract cu S.M.T. Balaciu şi au început muncile agricole de primăvară. însamânţările au început şi la întovără­şirea din comuna Sf. Gheorghe raionul Ur­­ziceni. In primele zile bune de lucru ţă­ranii muncitori întovărăşiţi au însămânţat 20 de ha. cu orz şi ovăz. Deasemeni, în­ comuna Ileana din raionul Lehliu întovărăşirea formată din 26 familii de ţărani muncitori, a încheiat contract cu S.M.T. şi a însămânţat 17 ha. cu diferite culturi cuprinse în epoca I-a. Ţăranii­ înto­­vărăşiţi din comuna Dragalina raionul Că­lăraşi, care-şi lucrează pământul cu maşi­nile S.M.T. Giulniţa au însămânţat 14 ha. cu culturi din prima urgenţă. La gospodăriile de Stat din Dolj însamânţările se desfăşoară cu intensitate CRAIOVA.­­ Muncitorii gospodăriilor agricole de Stat din regiunea Dolj muncesc cu însufleţire pentru terminarea însămân­ţărilor de primăvară la timpul potrivit. La gospodăria agric­olă de Stat Segarcea de exemplu, datorită entuziasmului muncitori­lor, planul însămânţării culturilor din e­­poca I-a a fost în întregime îndeplinit. Rezultate asemănătoare s-au obţinut şi la PIATRA NEAMŢ (de la corespondentul nostru)! D­in afară de întovărăşirea „8 Martie“ din satul Vad, comuna Dragomi­­reşti, care se compune din 70 ţărani săraci şi mijlocaşi cu o suprafaţă de 60 ha. pă­mânt, în raionul Piatra Neamţ s’au mai în­fiinţat încă două întovărăşiri. Astfel, în satul Ifrineşti, comuna Mărgineni, a luat gospodăria de Stat din Poiana Mare unde întreaga suprafaţă planificată pentru epoca l-a a fost însămânţată. La alte gospodării agricole de Stat din regiunea Dolj — cum­ sunt de pildă cele din Gârla Ieşie şi Moţăţei, — planul în­­sămânţării culturilor din epoca I-a a fost îndeplinit până în prezent în proporţie de 90—95 la sută, fiinţă o întovărăşire cu un număr de 38 de ţărani muncitori, având o suprafaţă de 40 ha. pământ. La fel şi în satul Dochia, co­muna Dochia, s’au întovărăşit 44 ţărani muncitori cu 44,70 ha. pământ. Deasemeni, au mai depus cereri pentru formarea de în­tovărăşiri 33 ţărani muncitori din comuna Bălăneşti şi 55 ţărani muncitori din comu­na Dragomîreşti, BARLAD (dela corespondentul nostru). Colectiviştii din regiunea Bârlad au ieşit pe ogoare însămânţând încă în mustul ză­pezii culturile din epoca I-a. Membrii gospo­dăriei agricole colective din Mitoc, raionul Bârlad, au însămânţat în rânduri încruci­şate, în primele două zile, 6 hectare grâu de primăvară, 3 hectare orz şi 2 hectare ovăz, făcând în acelaş timp şi 5 hectare arături. Au ieşit deasemenea la însămânţat mem­brii gospodăriilor colective din comunele Iveşti, Berezeni şi altele. Exemplul colec­tiviştilor este şi trebue urmat de toţi ţăranii muncitori. * SIBIU (deja corespondentul nostru). — Căutând să folosească din plin timpul priel­nic, membrii gospodăriilor agricole colective din comunele Vurpăr, Slimnic, Şeica Mare şi altele din regiunea Sibiu, au ieşit zilele trecute pe câmp începând primii arăturile şi însamânţările de primăvară. Pilda colec­tiviştilor a fost urmată cu o deosebită însu­fleţire de ţăranii săraci şi mijlocaşi din aceste comune, cât şi din comunei vecine. In comuna Şura Mare bunăoară, înainte de a ieşi la câmp, ţăranii muncitori s’au adunat la căminul cultural şi după ce s’au sfătuit asupra felului cum trebue să lucreze în a­­ceastă campanie, au trimis o ştafetă în comuna Slimnic chemând la întrecere patrio­tică pe ţăranii muncitori din această comună Primind răspunsul la chemare, ţăranii mun­citori din Şura Mare au ieşit pe câmp, în­­tr’un cadru festiv, cu peste 200 de atelaje, ieşiri in masă la arat şi însămânţat au avut loc în raioanele Mediaş, Sebeş, Sibiu şi Sighişoara. 7\[oi întovărăşiri în raionul Piatra J\[e.amţ Primele munci în întovărăşire­­ Exemplul colectiviştilor

Next