România Liberă, octombrie 1952 (Anul 10, nr. 2489-2515)
1952-10-01 / nr. 2489
a— f.wwynr'Twr 'af'5R?'W „ Toată lumea vede că unitatea marilor popoare chinez şi sovietic, consfinţită prin Tratat, este veşnică, puternică şi de neclintit. Această unitate va influenţa în mod inevitabil nu numai înflorirea marilor puteri — China şi Uniunea Sovietică — ci şi viitorul întregii omeniri şi va duce la victoria dreptăţii şi păcii în lumea întreagă MAO TZE-DUN CU OCAZIA ÎMPLINIRII A 3 ANI DE LA PROCLAMAREA REPUBLICII POPULARE CHINEZE ______________________C i f i f i :________________________ MAO TZE-DUN : Articole şi cuvântări alese. (Ed. P.M.R.). MAO TZE-DUN : Despre dictatura democraţiei populare. (Ed. P.M.R.). PAN-CIJEN : Marele popor chinez în lagărul păcii şi al democraţiei. (Ed. P.M.R.). V. NICHIFOROV, G. ERENBURG, M. IURIEV : Revoluţia populară din China. (Editura de Stat). U-SIU-TIUAN : Poporul chinez nu va tolera agresiunea americană împotriva Chinei. (Ed. P.M.R.). C. FINOGHENOV: In China nouă. (Ed. Cartea Rusă). V. LVOV: China, leagăn al ştiinţei. (Editura de Stat). DIN-LIN : Răsare soarele asupra râului Sangan. (E.S.P.L.A.). LU-SIN : Satul natal. (Editura Tineretului). LIU-BAI IUI : Trei ostaşi. (E.S.P.L.A). CIAO-SU-LI : Un bun de preţ. (E.S.P.L.A.). ROMÂNIA LIBERĂ Adunarea festivă cu prilejul aniversării a trei ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze Cu prilejul aniversării a trei ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze, a avut loc aseară, în sala Teatrului Muncitoresc C.F.R.-Giulești, o festivitate organizată de Institutul Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea. Festivitatea a constituit un nou prilej pentru manifestarea puternicii prietenii care leagă poporul român de marele popor chinez, care, datorită luptei pline de eroism a Armatei Populare de Eliberare, condusă de încercatul Partid Comunist Chinez, în frunte cu tovarăşul Mao Tze-dun a scuturat jugul milenar al robiei feudale şi imperialiste, făurind o ţară nouă, liberă şi independentă. Marele număr de oameni ai muncii prezenţi au manifestat îndelung pentru prietenia de nezdruncinat dintre poporul nostru şi marele popor chinez, pentru tovarăşii Mao Tze-dun şi Gh. Gheorghiu-Dej, pentru marea Uniune Sovietică şi genialul său conducător, stegar al luptei popoarelor pentru pace, tovarăşul Stalin. Au participat tovarăşii Gh. Apostol P. Constantinescu-Iaşi, I. Niculi, Simion Bughici, Carol Loncear, Marin Fiorea Ionescu, general maior N. Ceauşescu, M. Dalea, St. Moraru, Gh. Stoica, Constanţa Crăciun, Vasile Muşat, N. Cioroiu, M. Macavei, Jean Ilie şi alţii. Au asistat membri ai Corpului Diplomatic: Van Iupin, ambasadorul R. P.Chineze, Robert Schmelz, ambasadorul R. Cehoslovace, Ko Bon Ghi, ambasadorul R. P. D. Coreene, D. K. Grekov, ambasadorul R. P. Bulgaria, László Pataki, ministrul R. P. Ungare, K. Stretch, însărcinat cu afaceri ad-interim al R. D. Germane, S. Kumbaro, însărcinat cu afaceri ad-interim al R. P. Albania, I. A. Korolev, prim consilier al Ambasadei Uniunii Sovietice, N. P. Suliţki, consilier al Ambasadei Uniunii Sovietice, general It. K. S. Melnik, ataşat militar al Uniunii Sovietice, colonel Fu Dul Hua, ataşat militar al R. P. Chineze, L. Kozusznik, ataşat al Ambasadei R. P. Polone şi alţii. Au asistat deasemenea compozitorul Liang Han-Kuang şi regisorul Ku Feng, soli ai artei chineze, care ne vizitează ţara. Au luat parte deasemeni oameni ai artei şi culturii, activişti de partid şi ai organizaţiilor de massă, precum şi numeroşi muncitori şi muncitoare din întreprinderile Capitalei. Scena Teatrului Muncitoresc C.F.R.Giuleşti era dominată de un mare portret al tovarăşului Stalin, încadrat de portretele tovarăşilor Mao Tze-dun şi Gh. Gheorghiu-Dej. Festivitatea a început prin intonarea Imnului R.P.R., Imnului R. P. Chineze şi Imnului Uniunii Sovietice. Tov. Mihail Macavei, preşedintele Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea a deschis adunarea festivă şi a dat cuvântul tov. Nicolae Ceauşescu, ministru adjunct la Ministerul Forţelor Armata. A urmat la cuvânt ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R.P- Chi- neze la Bucureşti, Yan Iu-pin. Cuvântările au fost subliniate de puternice şi îndelungate aplauze. La sfârşit, adunarea a aprobat prin puternice ovaţii trimiterea unei telegrame de omagiu genialului învăţător şi conducător de popoare, tovarăşul Stalin. Festivitatea s-a încheiat cu un program artistic. (Agerpres). Cuvântarea tovarăşului general maior N. Ceauşescu Tov, general maior N. Ceauşescu şi-a început cuvântarea arătând că proclamarea, la 1 Octombrie 1949, a Republicii Populare Chineze a deschis o nouă pagină în istoria milenară a acestui mare şi glorios popor, care a păşit cu fermitate pe calea luminoasă a unei vieţi libere şi fericite. Această strălucită victorie a poporului chinez asupra reacţiunii feudale din interiorul ţării şi împotriva imperialiştilor americani, a fost obţinută ca urmare a victoriei Uniunii Sovietice asupra Germaniei hitleriste şi a Japoniei militariste. Ea a făcut să crească şi mai mult raportul de forţe pe arena mondială în favoarea lagărului păcii, democraţiei şi socialismului. Timp de veacuri a gemut poporul chinez sub jugul asupritorilor feudali şi al imperialiştilor japonezi, englezi şi americani. Poporul chinez a dus o luptă plină de sacrificiu pentru eliberarea sa. Această luptă a căpătat amploarea şi forţa uriaşă necesară pentru cucerirea victoriei, abia după Revoluţia Socialistă din Octombrie, care a trezit masele largi ale poporului chinez la o viaţă politică intensă, le-a insuflat încredere în izbândă şi le-a arătat calea de urmat. Victoria revoluţiei populare chineze şi constituirea Republicii Populare Chineze au schimbat radical întreaga situaţie din Asia şi Pacific. Dintr-o ţară ţinută sub jugul asupririi imperialiste, China a devenit un puternic bastion, o forţă uriaşă a lagărului păcii, democraţiei şi socialismului, în fruntea căruia este Uniunea Sovietică. De la eliberare, regimul de democraţie Populară, sub conducerea Partidului Comunist şi a tovarăşului Mao Tze-dun, a înfăptuit în trei ani mai mult decât a făcut regimul reacţionar în decenii întregi. In aceşti ani, Republica Populară Chineză a atins, atât în industrie cât şi în agricultură, nivelul producţiei antebelice, depăşindu-l chiar în numeroase ramuri ale economiei naţionale. Volumul global anual al producţiei industriale a crescut mai mult de două ori, iar cel al producţiei agricole de 1,5 ori. , Reforma agrară, care a fost înfăptuită aproape în întreaga ţară, a eliberat forţele creatoare ale ţărănimii chineze. In sate au luat o largă extindere grupele de ajutor reciproc ale ţăranilor muncitori, iar în China de Nord-Est au luat naştere chiar primele gospodării agricole colective. In opera de construcţie a Chinei, poporul chinez primeşte un ajutor multilateral din partea Uniunii Sovietice. Cu ajutorul specialiştilor sovietici a luat fiinţă industria petroliferă din Sinchia. Depăşirea nivelului antebelic al producţiei industriale în majoritatea ramurilor se datoreşte ajutorului dat de specialiştii sovietici. Sub conducerea Partidului Comunist Chinez, in frunte cu tovarăşul Mao Tze-dun, poporul muncitor din China Populară obţine succese strălucite pe calea construirii unei Chine noi şi înfloritoare. Imperialiştii străini, în frunte cu imperialiştii americani — a arătat mai departe vorbitorul — încearcă în fel şi chip să stânjenească munca de construcţie paşnică desfăşurată de poporul chinez. Poporul chinez cunoaşte din propria sa experienţă dureroasă din trecutul nu prea îndepărtat, faţa hidoasă a imperialismului; el vede zi de zi în Coreea bestialităţile comise de agresorii americani împotriva poporului frate coreean. De aceea, el îşi sporeşte vigilenţa revoluţionară, hotărârea de a întări statul, de a apăra hotarele patriei sale libere, de a-şi apăra cuceririle democratice şi drumul spre socialism. Pe această linie se situiază ajutorul frăţesc dat poporului coreean în lupta sa grea împotriva cotropitorilor americani. Poporul chinez va şti să reteze ghiarele imperialismului american, în cazul că acestas’ar încumeta să se atingă de graniţele Republicii Populare Chineze. Republica Populară Chineză — a spus în continuare vorbitorul — este o forţă uriaşă în slujba apărării păcii în Extremul Orient şi un sprijin puternic pentru popoarele din această parte a lumii, care luptă pentru pace, pentru independenţa şi libertatea lor. Partizanii păcii din ţările Asiei şi zona Pacificului, al căror congres va avea loc zilei© acestea în capitala Republicii Populare Chineze, găsesc în China nouă un reazim puternic al luptei lor pentru apărarea păcii, împotriva imperialismului agresiv şi cotropitor. „Alianţa puternică şi prietenească dintre China şi U.R.S.S. constitue cea mai sigură chezăşie a menţinerii păcii în Extremul Orient şi în lumea întreagă“ , a declarat, cu prilejul semnării acordului de la Moscova, premierul Ciu En-lai, conducătorul delegaţiei guvernamentale chineze. China Populară strânge de asemenea tot mai puternic legăturile de prietenie cu ţările de democraţie populară şi desvoltă necontenit relaţiile economice şi culturale cu aceste ţări, printre care şi cu ţara noastră. La 30 iulie a. c. a fost încheiat între ţara noastră şi Republica Populară Chineză un acord de schimb de mărfuri şi plăţi pe anul 1952, în baza căruia vom exporta in China utilaje Industriale, produse ale industriei electrice, produse petrolifere şi chimice, primind în schimb metale colorate, chimicale, uleiuri, ceai şi alte mărfuri. Poporul muncitor din ţara noastră — a spus în încheiere tov. general maior N. Ceauşescu — care şi-a făurit zilele acestea o nouă Constituţie, Constituţia construirii socialismului, participă din toată inima la bucuria poporului chinez şi-i urează noi succes© pe calea glorioasă, luminată de învăţătura leninist-stalinistă, pe care îl conduce Partidul Comunist Chinez, în frunte cu tovarăşul Mao Tze-dun, calea independenţei naţionale, calea păcii, progresului şi fericirii oamenilor muncii, calea spre socialism. Lupta poporului chinez împotriva inundaţiilor şi a secetei In timp ce umbrele serii învăluiau încetul cu încetul întreaga vale a fluviului Ciaobai, într’un sector al şantierului de pe acest fluviu se pregătea o adunare cu o ordine de zi puţin obişnuită. Deasupra intrării sălii în care trebuia să aibă loc adunarea se putea citi pe un panou mare o Inscripţie : ,,Noi acuzăm fluviul“. Când adunarea a început, un ţăran bătrân de prin partea locului s’a ridicat şi a spus : „Fraţilor, pe când eram copil Ciaobai-ul nu făcea rău nimănui. Dar, într’o zi, un dig s’a surpat şi apele au devenit un blestem pentru ogoarele noastre. Nimeni n’a făcut nimic pentru a remedia această situaţie. Cele cinci mii de mii* pământ ale satului nostru au fost pustiite şi au devenit neproductive. Tatăl meu a murit de foame, fiica mea s’a înecat în timpul unei inundaţii şi satul nostru a devenit pustiu, lipsit de viaţă...“ întâmplări ca cele trăite de bătrânul ţăran de pe valea fluviului Ciaobai, care şi-a pierdut tatăl, fiica şi întregul avut de pe urma inundaţiilor, pot fi povestite de zeci de milioane de oameni din întreaga Chină. Ele puteau fi auzite dealungul secolelor din gura supravieţuitorilor îngrozitoarelor cataclisme provocate de apele neîmblânzite ale marilor fluvii care brăzdează întreg pământul Chinei. Departe de a fi un mijloc pentru îmbunătăţirea vieţii milioanelor de oameni care locuesc pe văile lar, marii© fluvii ale Chinei constituiau în trecut o veşnică primejdie, un permanent isvor de catastrofe şi nenorociri pentru viaţa acestor oameni, pentru aşezările, lor, pentru ogoarele lor muncite cu atâta trudă. Inundaţiile şi reversul lor, seceta, sunt două calamităţi naturale care timp de secole au chinuit poporul chinez. Uriaşele fluvii Hoang ho (Fluviul Galben) şi Yan Te-can, care fac dealatul aproape întreaga Chină ca şi fluviul Huaiho, care îşi rostogoleşte apele pe o lungime de peste 1.100 km., şi-au revărsat apele umflate de ploi de nenumărate ori peste maluri, pustiind totul din calea lor. In decurs de 2400 de ani Fluviul Galben s’a revărsat în medie odată la *) 1 mu = 1/16 ha, fiecare doi ani şi jumătate, provocând pagube imense şi moartea a milioane de oameni. Una din cele mai dezastruoase inundaţii din ultimul timp a fost aceea din 1931 când, potrivit datelor oficiale ale guvernului gomindanist privitoare numai la provinciile Kiansi, Anhuei, Hupe, Hunan şi încă alte patru provincii, a fost inundată o regiune de aproximativ 147.850.000 mui, de pe urma acestei inundaţii având de suferit 52.710.000 oameni. Inundaţia din 1949 a atins aceleaşi proporţii. Regimurile de exploatare din trecutul Chinei nu învesteau nimic, sau foarte puţin, pentru îndiguirea fluviilor, pentru construirea canalelor de irigaţie sau pentru înfăptuirea altor lucrări menite să prevină inundaţiile şi seceta. Corupţia fără de margini, înapoierea tehnică şi înăbuşirea oricărui progres al ştiinţei şi tehnicii, caracteristice regimului putred al bandei gomindaniste, n'au făcut decât să agraveze situaţia jalnică, moştenită de la regimurile exploatatorilor din trecut. Mai mult decât atât, în decursul războiului cu Japonia, gomindaniştii, nefiind în stare să reziste presiunii Inamicului, şi nesocotind interesele ţării şi viaţa a milioane de oameni, au aruncat în aer barajul Huaiyanko de pe Fluviul Galben. In urma acestui fapt apele fluviului şi-au schimbat cursul şi vărsându-se în Huaiho, au inundat 23 regiuni din estul provinciei Honan şi din nordul provinciei Anhuei provocând moartea a 470.000 de oameni, lăsând 3 milioane de oameni fără adăpost şi distrugând întregul sistem de îndiguire, drenare şi irigare din această parte a Chinei. ★ Eroicul popor al Chinei libere a pornit cu hotărîre la lupta pentru refacerea ţării sale, sub acelaş steag de luptă al Partidului Comunist condus de Mao Tze-dun, sub ale cărui falduri a obţinut istorica sa victorie împotriva imperialiştilor americani şi a slugilor lor gomindaniste. Toate forţele, călite într’o luptă grea şi îndelungată împotriva unui duşman bestial, au fost îndreptate spre reclădirea ţării libere, spre supunerea naturii care, stăpânită de mâna omului, va trebui să-i devină din vrăjmaş prieten. In cadrul muncii paşnice de reconstrucţie pe care o desfăşoară în imensa lor ţară o jumătate de miliard de oameni liberi, problema construcţiilor hidrotehnice ocupă un loc de primă importanţă. „Se va da atenţie proiectelor de construcţie şi reparaţie a sistemelor de irigaţie, luându-se măsuri preventive împotriva inundaţiilor şi a secetei...“ se spune într-unul din articolele Programului comun al Consiliului Politic Consultativ al poporului chinez, adoptat la 29 Septembrie 1949, odată cu făurirea Republicii Populare Chineze. Măsurile luate de Guvernul Central Popular pentru punerea în aplicare a acestui punct al Programului comun, sunt de o excepţională importanţă pentru întreaga R. P. Chineză dat fiind că potenţialul inepuizabil al resurselor hidroenergetice asigură posibilităţi nelimitate pentru desvoltarea în viitor a economiei Chinei libere. Sistemul de diguri, baraje, canale de irigaţie şi rezervoare de apă care sunt creiate sau vor fi creiate în viitor, vor duce la desvoltarea nelimitată a agriculturii — una din cele mai de seamă bogăţii ale Chinei şi care constitue ocupaţia a peste 80 la sută din populaţia ţării. Giganticele construcţii hidrotehnice ce se făuresc în China Populară constitue în acelaş timp un aport foarte preţios pentru desvoltarea rapidă a industriei chineze şi a celorlalte ramuri ale economiei naţionale a R. P. Chineze. Se apreciază căi dacă resursele hidroenergetice actuale ale Chinei vor fi desvoltate, ele vor putea produce aproximativ 140.000.000 KW. energie electrică. In acelaş timp, fluviile indiguite, prevăzute cu baraje şi dragate pentru a fi împiedicată depunerea aluviunilor şi reţeaua de canale navigabile ce se vor repara şi construi, vor da posibilităţi nemărginite pentru desvoltarea circulaţiei şi transporturilor pe apă. Ce perspective imense stau la baza planurilor pentru reconstrucţia R. P. Chineze ! In faţa poporului chinez se deschide măreaţa cale a muncii paşnice şi creatoare. Conducătorul său Iubit Mao Tze-dun a declarat la 2 Decembrie 1949 : ,,,In trei sau cinci ani economia noastră va fi complect refăcută. In viitorii opt sau zece ani, noi vom da economiei noastre o uriaşă desvoltare.“ In cadrul planului de refacere a Chinei a fost elaborat un plan care cuprinde construirea unui vast sistem de irigaţie în vederea desvoltării agriculturii. Şi planul a început să prindă viaţă odată cu clanul ce a cuprins zeci de milioane de oameni, odată cu iniţiativa ce a isbucnit din sânul masselor largi ale poporului muncitor, liber şi stăpân al ţării sale. Ca urmare a acţiunilor întreprinse suprafaţa de pământ supusă calamităţilor naturii s’a micşorat considerabil. Astfel, dacă în 1949 această suprafaţă reprezenta 8 milioane de hectare, în 1950 s’a redus la 4,6 milioane ha., în 1951 la 1,4 milioane ha. şi în 1952 se va reduce şi mai mult. Uriaşă şi minunată e forţa creatoare a omului muncitor eliberat din cătuşele exploatării! Intrând în posesia pământului pe care generaţii dearândul l-au lucrat pentru îmbogăţirea împilatorilor lor, ţăranii chinezi au pornit cu un avânt nestăvilit să contribue prin munca lor tenace şi curajoasă la îmblânzirea marilor fluvii, la fertilizarea pământului ce le aparţine de acum încolo pe vecie. ★ Valea fluviului Huaiho, care are o lungime de 1158 km. şi peste 70 de afluenţi dintre care unii foarte mari, este una din cele mai fertile regiuni ale Chinei. Aruncarea în aer a barajului Huaiuanko de pe Fluviul Galben de către gomindaniști — faptă mârșavă care a pus vârf politicii criminale de dezinteres și neglijare a problemei fluviilor — a transformat fluviul Huaiho într'o permanentă primejdie pentru cei aproape 60.000.000 de oameni care locuesc de-a lungul văii sale. Din iniţiativa lui Mao Tze-dun la 14 octombrie 1950, Consiliul Administrativ de Stat al R. P. Chineze a luat hotărârea, ca în cadrul programului de construcţii hidrotehnice, să efectueze lucrări hidrotehnice pe fluviul Huaiho, conform unui plan trienal. Cuvintele lui Mao Tze-dun : „Fluviul Huaiho trebue îmblânzit cu orice preţ!“ s-au transformat în lozinca de luptă a milioanelor de oameni care au pornit cu însufleţire la uriaşa bătălie pentru supunerea marelui fluviu. De-a lungul întregii văi, pe o distanţă de mii de km., pe câmpiile care se întind dela munţii Tung Pai până la Marea Galbenă, totul s’a transformat într’un imens şantier. O parte din defileurile munţilor pe care Huaiho îi străbate în cursul său superior se vor transforma în lacuri de acumulare — „mări interioare“. Cursul apelor va fi îndreptat pe albii noi, croite de mâna omului, albii ce vor comunica între ele prin canale navigabile şi de irigaţie. Sisteme de drenaj şi dragare, şi diguri rezistente vor împiedica depunerea aluviunilor şi revărsarea apelor. Iar ecluze puternice, stăvilare şi baraje vor înfrâna apele năvalnice, transformând forţa lor în energie electrică. Intre uriaşele lucrări hidrotehnice care au început să fie efectuate în valea fluviului Huaiho trebue menţionate cele 16 lacuri de acumulare ce vor fi construite în regiunile cursului superior al acestui fluviu" şi pe afluenţii săi. Capacitatea lor va atinge uriaşa cifră de 3.100.000.000 m.c. şi ele vor servi pentru colectarea surplusului de apă care reprezintă un pericol de inundaţii. Unele dintre aceste rezervoare se construesc pe terenuri joase, mlăştinoase, care nu aduceau nici un folos populaţiei. Cea mai remarcabilă construcţie de pe cursul mijlociu al fluviului Huaiho îl constitue marele rezervor şi imensul sistem de reglementare mecanizată a apelor de la Ienhoci în apropierea lacului Censi a cărui construcţie a fost deja terminată. Sistemul este compus dintr-o serie de diguri, baraje, stăvilare mobile şi rezervoare al căror scop este controlarea şi reglementarea cursului fluviului, scăderea simţitoare a nivelului apelor în perioada când ele se umflă. Un uriaş canal va strânge apele a cinci dintre cei mai mari afluenţi ai fluviului Huaiho şi prin devierea cursului lor, le va sili să se verse în marele lac natural Hunte legat la rândul său de fluviul Huaiho. Prin efectuarea acestei lucrări, un milion de hectare de pământ vor fi salvate de pericolul inundaţiilor. Pe cursul inferior al fluviului se va construi un canal de irigaţie de peste 100 km., de la lacul Hunţe şi până la Marea Galbenă. Când planul de canalizare va fi terminat peste un milion şi jumătate hectare de pământ din marele şes Kiansu vor fi înzestrate cu canale de irigaţie. Realizarea întregului proiect de construcţii hidrotehnice de pe fluviul Huaiho, va însemna nu numai îndepărtarea pericolului inundaţiilor şi fertilizarea unor întinderi uriaşe, de 20—30 milioane de mii pământ ci şi deschiderea unor căi de navigaţie de aproximativ 1000 km. Şi fluviul Huaiho îmblânzit de mâna omului muncitor va deveni un izvor de bunăstare pentru zeci de milioane de oameni. In Iulie, când a început anotimpul ploios în acea parte a Chinei pe care o străbate Huaiho s’a încheiat cea de a doua etapă a lucrărilor pentru înfăptuirea uriaşului proiect hidrotehnic de pe Huaiho. In a ceastă etapă s’au escavat 187 milioane metri cubi de pământ, s’au pus 400.000 metri cubi de piatră şi 55.000 metri cubi de beton armat. Pentru prevenirea , inundaţiilor au fost construite două noi rezervoare de apă pe cursul superior al fluviului, precum şi un nou rezervor d© apă şi trei bazine pe cursul mijlociu al fluviului. Anul trecut au fost curăţite albiile a 29 de afluenţi ai fluviului Huaiho. In partea de Nord a provinciei Tziansu s-a terminat construcţia unui sistem de irigare pe o lungime totală de 170 km. Odată cu terminarea celui de al doilea an de lucrări de construcţie, 1.600.000 de hectare de pământ arabil de pe ambele maluri ale fluviului au fost salvate de primejdia Inundaţiilor. Pe unul din digurile nou construite,care pun stavilă năvalei apelor fluviului Huaiho se poate citi următoarea inscripţie : „A îmblânzi fluviul Huaiho şi a lupta împotriva agresorilor americani înseamnă unul şi acelaş lucru !“ Aceasta au înţeles-o milioanele de oameni ai muncii din China nouă care îşi pun toate forţele în slujba câştigării marii bătălii pentru supunerea naturii şi reconstrucţiei ţării lor, pentru zădărnicirea planurilor agresorilor americani care încearcă să întindă focul aprins de ei în Coreea asupra R. P. Chineze şi a lumii întregi. Pe imensul şantier de construcţii de pe Huaiho au venit milioane de oameni ai muncii nu numai din valea acestui fluviu ci din toate colţurile ţării. In prima etapă a lucrărilor se aflau pe şantiere 2.200.000 de oameni în afară de cei 1.000.000 care lucrau la transporturi. Iar în cea de a doua etapă asaltul*a fost pornit de către 5.000.000. In marea lor bătălie aceşti vrednici ostaşi ai construcţiei paşnice se bucură de ajutorul unor aliaţi de nepreţuit. Inginerii şi tehnicienii sovietici aducând cu ei experienţa acumulată pe giganticele şantiere ale comunismului din Uniunea Sovietică şi lumina celei mai înaintate ştiinţe şi tehnici din lume, sunt cel mai preţios sprijin al constructorilor chinezi. „Dacă nu vom reuşi să scoatem apa cu găleţile, o vom bea până la ultima picătură — dacă nu vom putea sparge pietrele cu unealta, le vom roade cu dinţii“— spun plini de îndârjire constructorii de pe Huaiho. Această îndârjire a lor şi eroismul lor în muncă constitue o strălucită chezăşie că milioanele de constructori de pe Huaiho ca şi sutele de milioane de făuritori ai Chinei de mâine vor învinge toata greutăţile pentru a încununa lupta lor ci steagul victoriei. A. SOLOMON Pag. 3-a Cuvântarea tovarăşului Wan lu-pin Ambasadorul R.P. Chineze la Bucureşti, Wan lu-pin, a arătat că ziua de 1 Octombrie, sărbătoarea naţionalăa R.P. Chineze este în acelaş timp o zi glorioasă şi pentru marea familie a popoarelor iubitoare de pace şi libertate din lumea întreagă. Poporul chinez sărbătoreşte cu entuziasm înflăcărat realizările obţinute în cei 3 ani de zile de la proclamarea Republicii Populare Chineze, pe drumul viitorului măreţ. In toate ţările surori popoarele sărbătoresc cu căldură acest eveniment. La Pekin, la Bucureşti şi în multe alte locuri răsună urale pline de bucurie. In continuare, vorbitorul a arătat că, dela 1 Octombrie 1949, în R.P. Chineză s’au desfăşurat importante acţiuni politice şi economice: campania pentru înfăptuirea reformei agrare, pentru Intensificarea construcţiei economice, pentru mărirea producţiei şi obţinerea de economii în industrie, pentru lărgirea construcţiei culturale, pentru reprimarea necruţătoare a contrarevoluţionarilor, pentru rezistenţa împotriva agresiunii imperialiştilor americani şi de ajutorare a poporului coreean, pentru îmbunătăţirea activităţii aparatului de stat, etc. Ocupându-se de succesele obţinute în refacerea economiei ţării, ambasadorul R.P. Chineze a subliniat că producţia industrială şi cea agricolă au depăşit nivelul cel mai înalt de dinainte de război. S-au refăcut 14.089 km. de cale ferată şi s-au construit noi linii de cale ferată cu o lungime de 1267 km. Situaţia financiară a ţării a fost radical schimbată. Bugetul de stat realizează concordanţa între venituri şi cheltuieli, iar alocaţiile pentru construcţii ocupă primul loc între cheltuieli. Puterea de cumpărare a populaţiei a crescut în anul 1951 cu cca 25 la sută faţă de anul 1950. Salariul mediu al muncitorilor şi funcţionarilor din diverse ramuri de producţie şi diverse regiuni s’a mărit cu 60—120 la sută. Forţa creatoare a poporului chinez este oglindită într’o serie de mari realizări. Astfel, în numai 2 ani, China nouă a înfăptuit construcţia căii ferate Ciuehin- Centu, care n’a putut fi realizată în tot timpul dominării gomlndanului. S’au înfăptuit uriaşe lucrări hidrotehnice. Volumul escavaţiilor în cei 3 ani s’a ridicat la 1700 milioane m.c. pământ, cantitate cu care s’ar putea construi un dig înalt de 1 m. şi lat de 1 m. care ar înconjura Ecuatorul de 43 de ori. Van Iu-pin a arătat că aceste succese deschid perspective măreţe în viitor. La baza lor a stat existenţa încercatului Partid Comunist Chinez care are în frunte pe tovarăşul Mao Tze-dun, partid care se călăuzeşte după învăţătura lui Marx, Engels, Lenin şi Stalin. Toate aceste succese nu ar fi fost posibile fără sprijinul isvorît din marea prietenie a popoarelor din frontul păcii şi socialismului. Toate realizările noastre — a spus ambasadorul R.P. Chineze — sunt indisolubil legate de ajutorul Uniunii Sovietice şi de colaborarea cu ţările de democraţie populară. Faptul că am avut posibilitatea să repurtăm asemenea succese şi să le consolidăm, faptul că s-au creat condiţiile necesare refacerii şi reconstrucţiei ţării noastre se datoreşte alianţei trainice dintre Uniunea Sovietică şi Republica Populară Chineză. Vorbitorul a prezentat numeroase exemple oglindind ajutorul poporului sovietic pentru poporul chinez. In timp de 3 ani — a spus Van Iu-pin — China eliberată, datorită uriaşelor schimbări săvârşite a căpătat o nouă înfăţişare. Victoriile poporului chinez şi victoriile popoarelor din ţările lagărului păcii şi democraţiei, în frunte cu Uniunea Sovietică se împletesc şi oferă un tablou de o neasemuită măreţie. Este deajuns doar să urmărim evenimentele petrecute în ultimele zile în Uniunea Sovietică, Republica Populară Chineză şi, Republica Populară Română. Tratativele dintre Republica Populară Chineză şi Uniunea Sovietică, încheiate acum câteva zile, au dus la un nou acord, care va face ca alianţa şi colaborarea dintre cele două mari ţări să intre într’o nouă etapă, iar prietenia veşnică dintre cele două mari popoare să se întărească şi să se desvarte încă mai mult. Cu câteva zile în urmă, în Republica Populară Română a fost adoptată noua Constituţie, care consfinţeşte cuceririle oamenilor muncii în drum spre victoria construcţiei socialiste. In zilele acestea poporul chinez face bilanţul realizărilor obţinute de la proclamarea Republicii Populare Chineze. La Pekin se desfăşoară Congresul Partizanilor Păcii din ţările Asiei şi din zona Pacificului, care va uni şi mai strâns şi va face să crească mai mult forţele care luptă pentru apărarea păcii în această parte a lumii. Peste câteva zile se va deschide cel de al XIX-lea Congres al Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice. Proiectul Directivelor pentru cel de al 5-lea plan cincinal arată că poporul sovietic ridicând tot mai sus steagul victoriei oamenilor muncii din lumea întreagă păşeşte pe drumul comunismului. Toate aceste realizări însufleţesc popoarele noastre în munca şi lupta pentru noi victorii. Ambasadorul R.P.Chineze a arătat apoi că mişcarea de rezistenţă împotriva agresiunii imperialiştilor americani şi de ajutorare a poporului coreean a cuprins massele cele mai largi ale poporului chinez. împreună cu Armata Populară Coreeană de eliberare, voluntarii chinezi au silit pe cotropitorii americani şi pe slugile lor să accepte începerea tratativelor d© armistiţiu. Imperialiştii americani — a spus în continuare vorbitorul — duc o politică de război, încercând să împingă toate popoarele lumii în întuneric şi suferinţă. Dar lagărul imperialist merge pe zi ce trece spre pieire. Puterea lagărului păcii şi socialismului creşte nemărginit. Noi suntem pentru demnitatea umană şi apărăm în mod hotărât pacea. Pacea va învinge şi războiul va fi preîntâmpinat dacă popoarele vor lupta cu toată dârzenia împotriva războiului. Epoca stalinistă, — a spus în încheiere Van Iupin — este epoca victoriei democraţiei şi socialismului. Să ne unim tot mai puternic forţele spre a merge cu paşi mari , înainte.