România Liberă, aprilie 1953 (Anul 11, nr. 2645-2670)

1953-04-01 / nr. 2645

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! La lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea noilor norme! Cu începere d­e­­azi, 1 Aprilie 1953, în întreprinderile industriale ale ţării încep să se aplice noile norme. Acţiunea de reexaminare a normelor care s’a desfăşurat într’o atmosferă însu­fleţită dealungul întregii luni trecute, a constituit o manifestare puternică a pa­triotismului oamenilor muncii din ţara noastră, o dovadă a voinţei lor de a con­tribui iar desvoltarea tot mai puternica a economiei naţionale şi ca urmare, la îm­bunătăţirea nivelului de trai al celor ce muncesc. Reexaminarea normelor a devenit posi­bilă şi necesară datorită transformărilor petrecute în întreprinderile noastre indus­triale, în direcţia ridicării nivelului tehnic, a îmbunătăţirii calificării cadrelor şi a tot mai bunei organizări a producţiei. Dotarea întreprinderilor ţării cu utilaj perfecţionat, extinderea pe scară tot mai largă a me­todelor de lucru înaintate, luarea unor importante măsuri tehnico-organizatorice, au determinat puternica creştere a pro­ductivităţii muncii în fabricile, uzinele şi pe şantierele de construcţii ale ţării noa­stre. Toate acestea au făcut ca normele de până acum să nu mai fie corespunză­toare, să­ devină o frână în calea progre­sului. Sub paravanul normelor învechite s-au ascuns în unele întreprinderi lipsuri serioase în organizarea producţiei, timpi morţi, slabă disciplină în muncă. Consta­tând că în asemenea condiţii normele exis­tente sunt învechite, că ele au devenit o frână în producţie, numeroşi muncitori înaintaţi, în frunte cu comuniştii, au ce­rut să li se reexamineze normele. Insuşin­­du-şi cererea acestora, marea massă a muncitorilor s-a alăturat cu entuziasm propunerii pentru reexaminarea normelor învechite, dovedind şi în acest fel înalta conştiinţă a clasei noastre muncitoare, puternica ei hotărîre de a­ îndeplini cinci­nalul în patru ani. Caracteristică pentru acţiunea de reexa­minare a normelor care s’a desfăşurat în acest an, este larga participare a masselor de oameni ai muncii la această acţiune, via lor preocupare de a contribui cu puteri sporite la îndeplinirea şi depăşirea noilor norme. Colectivele obşteşti organizate în între­prinderile ţării au primit din rândul oa­menilor muncii sute şi sute de propuneri de măsuri tehnico-organizatorice, menite a asigura o desvoltare puternică a produc­­■ ţiei, pe baza creşterii productivităţii mun­cii. In cadrul Complexului C.F.R.-Griviţa Roşie, de exemplu, cele 15 comisii orga­nizate pe secţii au primit din partea mun­citorilor şi tehnicienilor un număr de 306 propuneri, iar pe şantierele Canalului Dunăre-Marea Neagră propunerile mun­citorilor au stat deasemeni la baza celor aproape 400 măsuri tehnico-organizatorice care s-au luat recent în vederea asigură­rii condiţiilor de îndeplinire a noilor norme. Marele număr de propuneri de măsuri tehnico-organizatorice făcute de oamenii muncii din întreprinderile ţării, dovedeşte creşterea continuă a forţei creatoare a celor ce muncesc, voinţa lor dârză de a contribui într-o măsură tot mai mare la realizarea măreţei sarcini trasată de to­varăşul Gh. Gheorghiu-Dej, aceea a în­deplinirii planului cincinal cu un an mai devreme. In acest fel, colectivele de muncă au dat un sprijin preţios conducerilor de întreprinderi care, potrivit Hotărîrii Con­siliului de Miniştri cu privire la reexami­narea normelor, au obligaţia să ia toate măsurile menite să creeze condiţii favora­bile muncitorilor pentru îndeplinirea şi de­păşirea noilor norme. Normele care intră în vigoare cu în­cepere de astăzi constitue o pârghie în­semnată în lupta pentru sporirea produc­tivităţii muncii, pentru realizarea impor­tantelor sarcini trasate de planul anului hotăritor al cincinalului. Normele consti­­tue un puternic stimulent pentru muncitori de a-şi îmbunătăţi continuu calificarea profesională, de a descoperi şi valorifica imensele rezerve interne existente la fie­care loc de muncă, de a folosi din plin cele mai avansate metode de muncă. Noile norme care intră astăzi în vigoare sunt o expresie a înaltului patriotism al oamenilor muncii, a continuei creşteri a avântului lor creator. Contribuind la creş­terea productivităţii muncii, normele noi sunt un mijloc însemnat pentru ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Noile norme pot, şi trebue să fie înde­plinite şi depăşite. Este necesar ca toţi cei ce muncesc să-şi pună toată puterea de muncă, toată iniţiativa, toate cunoş­tinţele şi aptitudinile în slujba îndepli­nirii măreţelor sarcini care ne stau în faţă. După intrarea în vigoare a normelor îmbunătăţite începe o nouă etapă în lupta oamenilor muncii pentru realizarea cu succes a sarcinilor planificate. Succesul a­­cestei lupte este strâns legat de intensifi­carea întrecerii socialiste în toate între­prinderile ţării. Se apropie marea sărbătoare a oameni­lor muncii de pretutindeni, ziua de 1 Mai. In cinstea acestei zile, toţi muncitorii, tehnicienii şi inginerii din întreprinderile ţării, trebue să-şi facă o sarcină de onoa­re din desfăşurarea largă a întrecerii so­cialiste, din obţinerea unor succese deose­bite în muncă. In cadrul întrecerii socia­liste vor trebui extinse pe scară tot mai largă minunatele metode de lucru sovie­tice şi iniţiativele stahanoviştilor noştri, care constitue factori de seamă în conti­nua sporire a producţiei şi productivităţii muncii. Cu tărie vor trebui să lupte toţi oamenii muncii înaintaţi, cu dragoste de popor, împotriva rutinei şi nepăsării, împotriva rămânerilor în urmă, împotriva acelor e­­lemente înapoiate care ar încerca prin ma­nifestările lo­r să stăvilească avântul ce­lor ce muncesc pentru continua sporire a producţiei şi productivităţii muncii. O mare atenţie vor trebui să acorde muncitorii, tehnicienii şi inginerii punerii în valoare a marilor rezerve interne de care dispun întreprinderile ţării. Oamenii muncii au datoria să-şi des­volte şi mai puternic iniţiativa creatoare, să vină cu propuneri de îmbunătăţire a muncii. Cu aceeaşi hotărîre ei trebue să critice ma­nifestările retrograde ale acelor tehni­cieni sau conducători de întreprinderi care frânează iniţiativa masselor, care nu ţin seamă de propunerile muncitorilor şi frâ­nează astfel lupta pentru continua creşte­re a productivităţii muncii. Un factor de primă importanţă în lupta pentru realizarea cu succes a noilor nor­me este îmbunătăţirea, cunoştinţelor teh­nice şi a gradului de calificare profesio­nală a muncitorilor. In acest scop este necesară desvoltarea pe scară tot mai lar­gă a unor­­asemenea iniţiative preţioase ca cele ale lui Nicolae Vas­u, Erou al Muncii Socialiste, d­e folosire maximală a tehnicii, a inginerului stahanovist Va­sile Dicu, ale maiştrilor Sviş­tea şi Marin Dobre, iniţiative care contribue din pHn U ridicarea continuă a nivelului tehnic şi profesional al celor ce muncesc. Ca urmare a numeroaselor propuneri fă­cute de­ muncitori în cursul desfăşurării acţiunii de reexaminare a normelor şi a complexului de măsuri luate de majorita­tea conducerilor de întreprinderi s-au creat în bună măsură condiţiile pentru îndeplinirea noilor norme. Conducerile de întreprinderi nu trebue însă să soco­tească această acţiune ca fiind terminată odată cu, aplicarea noilor norme. Preocu­parea pentru asigurarea celor mai bune condiţii de lucru nu trebue să aibă carac­terul unei campanii. Dimpotrivă, odată cu intrarea în vigoare a noilor norme, ea trebue întărită continuu.. Fiecare conducă­tor de întreprindere trebue să-şi fixeze ca un obiectiv central rezolvarea tuturor propunerilor venite din mijlocul massve­­lor, să-şi facă o sarcină de onoare din asigurarea tuturor condiţiilor necesare pentru ca noile norme să fie îndeplinite şi depăşite. ...Trebue să creem muncitorilor condiţii de muncă care să le dea posibilitatea de a munci raţional, de a ridica productivi­tatea, de a îmbunătăţi calitatea produc­ţiei. Trebue deci organizată munca în în­treprinderi în aşa fel încât productivitatea să crească din lună în lună, din trimestru în trimestru. Această învăţătură a marelui Stalin trebue să fie,continuu în mintea fie­cărui conducător de întreprindere. Asi­gurarea bunei aprovizionări cu materii prime, combustibil şi sculele trebuincioa­se fiecărui, loc de muncă, organizarea muncii în aşa fel încât să nu existe n­ic­iu­n fel de goluri în producţie, sprijinirea, prin toate mijloacele a acţiunii de ridicare a nivelului tehnic al oamenilor muncii, iată numai o parte din sarcinile concrete, ime­diate, ce revin conducătorilor de între­prinderi pentru sprijinirea realizării noi­lor norme. Să desfășurăm larg lupta pentru reali­zarea şi depăşirea noilor norme, contri­buind astfel la îndeplinirea cu succes a sarcinilor importante care stau în fața noastră, la realizarea primului nostru plan cincinal in patru ani. Muzeu permanent privind viaţa şi opera lui Mihail Eminescu şi Ion Creangă IAŞI.­­ La Mănăstirea Golia din Iaşi este deschis de câţiva ani un muzeu permanent cu documente privind viaţa şi opera celor doi mari scriitori ai noştri, Mihail Eminescu şi Ion Creangă. Acest muzeu, organizat de Arhivele Sta­tului din Iaşi şi Comitetul pentru Aşeză­­mintele Culturale, se bucură de popularitate atât în rândurile cetăţenilor ieşeni cât şi în rândurile vizitatorilor din ţara noastră sau de peste hotare, care poposesc în bătrânul oraş moldovenesc. Muzeul cuprinde numeroase documente care ilustrează viaţa amară de care au avut parte scriitorii în România burghezo-moşierească. Sunt expuse aici cataloage şcolare de la şcoala „Trei Ierarhi“ din Iaşi şi de la şcoala din Sârărie, unde Ion Creangă a fost învă­ţător, ediţii din cărţile lui Creangă, cărţi de învăţământ din 1871, manuscrisele procese­lor verbale întocmite de Eminescu pe când era revizor şcolar şi altele. Acest muzeu a fost vizitat în cursul anu­lui 1952 de peste 10.000 de vizitatori. 1 Anul XI - Nr. 2645­­­4 pagini 20 bani Miercuri 1 Aprilie 1853 IN NUMĂRUL DE AZI SERGIU POPPER: Legea economică fun­damentală a socialismului. (pag. 2-3) Desfășurarea adunărilor populare­­ pentru stabilirea autoimpunerii pe anul 1953. (pag. 2) T. GODEANU și V. CHIURTU: Foile­ton : Cuprinzătorul carnet al tovarășului Cojocaru­. (pag. 2) Cincinalul în patru ani! (pag. 3) Sărbătorirea actorului Gh­eorgh­e Storin, artist al poporului din R.P.R. (pag. 3) —­ Sosirea unor delegaţi la sesiunea Comi­tetului Internaţional pentru pregătirea Festivalului mondial al tineretului şi stu­denţilor pentru pace şi prietenie. (pag. 3; — Noile propuneri chino-coreene, calea spre încetarea focului în Coreea. (pag. 4) — Ordine şi medalii înmânate unui mare grup de amirali, generali şi ofiţeri din U.R.S.S. (pag. 4) ■— Yves Farge a încetat din viaţă (pag. 4) Noua reducere a preţurilor de stat cu amănuntul la mărfurile alimentar© şi Industriale în Uniunea Sovietică MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite : Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. şi Comi­tetul Central al Partidului Comunist al Uniu­nii Sovietice au hotărît: 1) Să se reducă de la 1 Aprilie 1953, pre­ţurile de stat cu amănuntul la mărfurile ali­mentare şi industriale, după cum urmează: Pâine, făină şi macaroane : Pâine de se­cară, pâine de grâu, chifle, covrigi şi alte produse de brutărie cu 10% ; făină de se­cară, făină­­de grâu, mălai şi alte feluri de făină, cu 14­%; macaroane, fidea, tăiţei şi alte paste făinoase, cu 10%. Crupe, orez, păstăioase şi concentrate a­­limentare : Mei, crupe de hrişcă, orez, ma­zăre şi alte crupe şi ‘’păstăioase, cu 10% ; concentrate alimentare cu 10%; chiseluri şi jeleuri uscate, cu 15%. Cereale şi furaje: Secară, grâu, ovăz, orz şi alte cereale, târâte, turte oleaginoase, şren­turi, nutreţuri mixte, fân şi paie, cu 10%. Carne şi produse de carne: Carne de vacă, de berbec, de porc, păsări, salamuri, crem­­­vurşti, cârnaţi, cotlete, conserve de carne, conserve de carne cu­ legume şi conserve de păstăioase în untură şi alte produse de car­ne, cu 15% Peşte şi produse de peşte : Peşte refrige­rat, congelat, sărat, afumat, scrumbii şi con­serve de peşte, in medie cu 10%. Grăsimi, ouă şi îngheţată: Unt, untură, margarina şi uleiuri vegetale, cu 10%; ma­ioneză şi alte sosuri, cu 10%; ouă, cu 10%; îngheţată, cu 10%. Cartofi, legume ş­i fructe: Cartofi, cu 50%; sfeclă, cu 50%,­ morcovi, cu 50% ; varză proaspătă şi alte legume, cu 50%; varza murată, cu 50%; mere, cu 50%; pere, cu 50% ; struguri cu 50% ; mandarine, cu 50%­; portocale, cu, 50%; lămâi, cu 50%; conserve de fructe, cu 25 %­; legume uscate, cu 25%; fructe uscate şi nuci, cu 20%. Zahăr, produse de cofetărie şi coloniale : Zahăr tos şi rafinat, cu 10%; caramele, bom­boane, şocolată, fursecuri, napolitane, cabe­­uri, torţe, prăjituri, turtă dulce, pesmeţi şi alte produse de cofetărie, cu 10%; dulceaţă, jam şi marmeladă­ cu 10%,; ceai natural, în medie cu 20%; cafea naturală şi cacao, cu 20% ; vitamine, cu 10%; sare drob, cu 30%; sare, măcinată vărsată, cu 20%; sare amba­lată, cu 10%. Vodcă, lichioruri, vinuri şi bere. Vodcă, cu 11%; lichioruri, lichioruri de, fructe, e­­senţe naturale, vinuri din fructe, coniacuri şi şampanie sovietică, cu 15%; bere cu 15%; vinuri, cu 5%. Ţesături : Stambă, satin, pânză şi alte ţe­sături de bumbac, cu 15%; ţesături de mă­tase naturală,­­cu 15%; ţesături de lână pieptănată, stofe fine şi alte ţesături de lână pură şi cu 50% lână, cu 5%,; ţesături de in, cu 8%. Confecţii, tricotaje şi pălării: Rochii, blu­ze, lenjerie şi alte confecţii din ţesături de bumbac, în medie cu 14%; rochii, bluze, len­jerie şi alte confecţii din ţesături de in, în medie cu 7%; rochii, bluze şi alte confecţii din ţesături de mătase naturală, cu 12%; tricotaje, din medie cu 5%; ciorapi şi şosete, în medie cu 20%; pălării, din ţesături de bumbac, din ţesături de mătase, dim, ţesături cu 50% lână şi stofe de calitate inferioară, cu 10%; pălării, berete şi calote de­ fetru de lână, cu 15%; pălării de paie, cu 10%; confecţii de blană şi pielicele, cu 7%; con­fecţii de blană de vulpe şi vulpe polară, cu 15%; încălţăminte: încălţăminte de piele, cu 8%; încălţăminte de­­piele cu talpă de cau­ciuc, cu 10%; încălţăminte din materiale ce înlocuiesc pielea, încălţăminte de pânză şi combinată, cu talpă de piele, cu 12%; încăl­­ţăminte, din materiale ce înlocuiesc pielea, din pânză şi combinată, cu talpă de cauciuc, cu 20%; şoşoni şi cisme de cauciuc, cu 10%; galoşi şi altă încălţăminte de cauciuc, cu 15%­; pâslari, cu 5%. Articole de galanterie: Articole de galan­terie d­in textile, metal, piele şi materiale ce înlocuesc pielea, în inddie cu 10%; dante­lărie şi perdele de turie,­ cu 10%; ace­­ de cusut, ace de maşină, andrele şi altele, cu 20%; aţa şi articole de mercerie, cu 10%; articole din materii plastice, cu 10%; perii de dinţi, perii de haine şi alte perii din păr de porc, în medie cu 15%. Săpun, articole de parfumerie şi de cosme­tică şi articole de­­tutungerie: Săpun de rufe,­­cu 15%; săpiun de toaletă, cu 20%; parfum, apă de colonie şi alte articole de parfumerie şi cosmetică cu 10%; ţigări de calitate su­perioară, cu 10%; ţigări de alte calităţi, cu şi fără carton, tutun, cu 5% ; mahorcă, cu 10%. Articole destinate activităţii culturale şi jucării: Instrumente muzicale, în medie cu 10%; hârtie de scris, caiete şi alte articole de hârtie şi carton, cu 10%,­ creioane,­ peni­ţe, tocuri şi alte articole de scris şi desen, cu 15%; stilouri şi creioane automate, în medie cu 20%; jucării din cauciuc, din ce­luloid, din metal şi altele şi jucării pentru Pomul de iarnă, cu 10%. Articole de porţelan, faianţă şi sticlă : Ar­ticole de porţelan şi faianţă în­­medie cu 15%; articole de sticlă pentru lămpi şi ve­sela presată, de calitate, cu 20%; veselă de sticlă­ suflată, de calitate, veselă de menaj şi oglinzi, cu 10%. Articole de uz casnic: Lămpi­ electrice, cu 25%; aparate electrice de uz casnic, armă­tură electrică şi alte articole electro­tehnice, cu 15%; aspiratoare­ de praf, cu 25%; frigi­dere „ZIS-Moscova“ şi maşini de spălat ru­fe, cu 20%; topoare, fierăstraie, burghiuri, unelte de fierărie, lăcătuşerie, tâmplărie şi alte unelte, cu 20%; furci, coase, seceri şi alt inventar agricol mărunt, cu 20%; căruţe, roţi şi alte articole de rotărie, cu 10%; piese turnate pentru sobe, cu 10%; veselă de alu­miniu din aliaje primare, din fier emailat, din fier zincat, din fontă emailată, din ala­mă, din oţel inoxidabil şi cromat, cu 10%; veselă de fier ,cositorită, cu 30%; articole de cuţitărie, cu 10%; articole de marchitărie, maşini de tocat carne, lămpi de gătit cu pe­trol, lămpi, felinare ş­i alte articole de uz cas­nic din metal, cu 10%; maşini de cusut, cu 10%; mobilă, cu 5%; covoare şi articole de tapiţerie, cu 5%; articole­ de puf şi fulgi, cu 10%; muşamale, pânză lăcuită, pânză tare, cu 10%; vată şi vatelină, cu 8%; coloranţi pentru vopsirea ţesăturilor în casă,, cu 20%. Materiale de construcţie: Ardezie, şi car­ton gudronat, cu 20%; sticlă geam, cu 10%,; fier profilat şi tablă pentru acoperi­şuri, cu 10%; cuie de construcţie, cu 25%; caiele, cuie de cismărie şi altele, cu 20%; buloane, nituri, şuruburi de tâ­mplărie, plăci de ceramică, plase de sârmă, sârmă, şi ţevi metalice, cu 20%; ciment, cu 25%; lacuri, vopsele şi articole chimice de uz casnic, cu 10%; utilaj tehnico-sanitar, cu 10%; lino­leum, cu 15%,­ tapete, cu 20%. Medicamente şi articole sanitare şi de hi­giena: Articole sanitare şi de higienă din cauciuc, cu 20%; medicamente şi alte arti­cole sanitare şi de higiena, în medie cu 15%. Chibrituri, petrol şi benzină: Chibrituri, cu­ 17%; petrol lampant, cu 25%; benzină şi lubrefianţi, cu 25%. Biciclete, ceasornice şi alte mărfuri in­dustriale. Biciclete şi piese de schimb pen­tru biciclete, cu 10%; anvelope şi camere pentru autoturisme şi motociclete, cu 10%; anvelope şi camere pentru biciclete şi mingi de sport, cu 20%,­ patine, cu 10%; schiuri, cu 15%; arme de vânătoare, accesorii şi muniţii, cu 15%; articole de vânătoare şi pescuit, cu 10%,­ ceasornice de mână, cu 5%; ceasornice de buzunar, pendule şi alte ceasornice, cu 10%. 2­. — Să se reducă în mod corespunză­tor preţurile la restaurante, cantine şi alte întreprinderi de alimentaţie publică. Niciun petec de pământ neînsămânţat, nicio zi pierdută în campania însămânţărilor de primăvara! Gospodării agricole de stat fruntaşe TIMIŞOARA, (de la subredacţia noastră) — In faţa unităţilor socialiste din agricultura noastră stă sarcina de a fi exemplu pentru ţărănimea muncitoare în executarea munci­lor agricole de primăvară. Această sarcină este dusă la îndeplinire cu mult succes de către majoritatea gospodăriilor agricole de stat şi colective din regiunea Timişoara. Printre ele se numără şi gospodăria agricolă de stat din Jimbolia care a obţinut rezul­tate îmbucurătoare în lupta pentru o recoltă bogată. Ca rezultat al unei activităţi intense în campania agricolă de primăvară, colectivul de muncă al acestei gospodării a terminat însămânţările primei epoci, ca şi arăturile de primăvară până la data de 27 Martie. Recent, într’un cadru festiv, gospodăria de stat din Jimbolia a primit drapelul de gospodărie fruntaşă pe regiune. Cu acest prilej, tov. Anton Mayer, directorul gospodă­riei, a arătat că aceste rezultate se datoresc unei bune organizări a muncii, cât şi ac­tivităţii neobosite a fiecărui muncitor şi tractorist în parte. Numeroşi muncitori au luat cuvântul. Miloş Ioanov a vorbit despre felul cum a îngrijit el animalele de trac­ţiune pentru a le putea folosi în cât mai bune condiţii la muncă. Muncitorii de la sculărie şi reparaţii au arătat cum au mun­cit pentru terminarea reparaţiilor la timp. Folosind metodele sovietice de lucru, ei au depăşit planul de reparaţii cu 75 la sută. Tractorişti fruntaşi ca Nic­ulae Rebea, Iosu Gross şi alţii şi-au depăşit planul acestei campanii cu sută la sută. In cadrul acestei adunări festive tractoriştii şi-au luat angaja­mentul să ajute gospodăriile colective care mai au de însămânţat culturi din prima epocă, pentru ca şi acestea să-şi termine în timp muncile ce le revin în campania agri­colă de primăvară. * CONSTANŢA. — Pentru ca lucrările a­­gricole din primăvara acestui an să se des­făşoare în cât mai bune condiţiuni, munci­torii şi tractoriştii gospodăriei agricole de stat „Scânteia“ din satul Moşneni, regiu­nea Constanţa, şi-au organizat temeinic munca. Folosind din plin capacitatea de lucru a tractoarelor şi maşinilor agricole, ei au reuşit ca până la 30 Martie să însămân­ţeze o suprafaţă de 1.520 ha,„ cu orz, ovăz, mazăre, lucerna, borceag şi alte culturi de primăvară, şi să are aproape, 2.000 ha. In acelaş timp ei au împrăştiat peste 650 tone îngrăşăminte naturale. Primii care au terminat însămânţarea cul­turilor din epoca I-a au fost muncitorii din secţia Pecineaga. Succesele obţinute în munca de zi cu zi a tractoriştilor se datoresc faptului că ei aplică metoda graficului orar a stahanovis­­tului sovietic Ivan Buneev. Aplicând această metodă, brigada I-a con­dusă de utem­istul Gh. Constantin şi-a de­păşit planul la arături şi însămânţări în epoca I-a cu peste 58 la sută, tractoristul Gh. Pârvulescu depăşindu-şi plănul indivi­dual cu­ 193 la sută. Elaborarea noului sistem de salarizare creiază muncitorilor din brigăzile de trac­toare S.M.T. mari posibilităţi în vederea ridicării nivelului lor de trai. Stimulaţi de această nouă şi puternică dovadă a grijii partidului şi guvernului pentru îmbunătăţirea condiţiilor lor de viaţă, tractoriştii muncesc cu forţe sporite pentru a executa în mod exemplar arăturile şi însămânţările de primăvară pe ogoarele gospodăriilor colective şi ale întovărăşirilor agricole contribuind astfel la obţinerea unor recolte bogate. Tractoriştii de la S.M.T. Băneasa lucrează cu spor pe ogoarele gospodăriei colective „Viaţă Nouă“ din comuna Frăţeşti, raionul Giurgiu. In clişeu , tovarăşul Gheorghe Sima, preşedintele gospodăriei colective, împreună cu şeful brigăzii de tractoare Petre Soare, măsoară adâncimea arăturii. Impotriva atitudinii de gură-cască faţa de uneltirile chiaburilor CRAIOVA. In regiunea Craiova însămân­i ţările de primăvară au început încă de la sfârş­­şitul lunii Februarie. Urmând exemplul gos­podăriilor agricole de stat şi colective, cu spri­jinul şi sub îndrumarea comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale şi comunale, numeroşi ţărani muncitori din satele şi d­v numele acestei regiuni au terminat însămân­ţările culturilor din epoca I-a. Eforturilor ţăranilor muncitori dornici să obţină o recoltă bogată în acest an, li se opun însă uneltirile duşmănoase ale elementelor chiabureşti, care caută cu orice preţ să îm­piedice buna desfăşurare a însămânţărilor de primăvară. Aşa de pildă, în comuna Lăcus­­teni, raionul Oiteţu, deşi sunt peste 130 ate­laje şi există posibilitatea executării la vreme a însămânţărilor, totuşi datorită atitudinii de împăciuitorism manifestată faţă de chiaburi, de către secretarul sfatului popular, Iacob Ali şi de Dumitru Crăciun agent agricol, până la 19 Martie nu s’au însămânţat decât 19,66 ha. cu orz, 1,39 ha. cu mazăre şi s’au arat abia 10,87 ha. pentru porumb. In tot acest timp chiaburul Constantin Tom­a proprietar a 14 hectare pământ nu a însămânţat decât 0,25 ha. cu orz din suprafaţa de 3 ha. prevăzută a se însămânţa cu culturi din epoca I-a. To-­­tuşi, în evidenţa sfatului popular comunal, datorită „bunăvoinţei“ secretarului şi agen­tului agricol, chiaburul figurează că a exe­cutat însămânţările din epoca I-a. Atitudinea de gură cască manifestată de unele elemente din cadrul sfatului popular al acestei comune frânează desfăşurarea în bune condiţiuni a însămânţărilor de primă­vară. De aceea, comitetul executiv al sfatu­lui popular raional trebue să analizeze serios munca comitetului executiv al sfatului popular din comuna Lăcusteni şi să tragă la răspun­dere pe cei vinovaţi de neresp­fectarea Hotă­rîrii guvernului şi partidului cu privire la e­­xecutarea la timp şi în bune condiţiuni a însămânţărilor de primăvară. (Agerpres) Sch­imb de experienţă pentru mai buna desfăşurare a muncii ORADEA (dela trimisul nostru) — Lupta pentru terminarea la timp a campaniei a­­gricole de primăvară în regiunea Oradea ca­pătă tot mai, multă intensitate. Deoarece cu­ tot timpul prielnic executării în cele mai bune condiţiuni a lucrărilor de primăvară mai sunt în cadrul regiunii sectoare rămase în urmă, recent si a organizat în raionul Salonta o consfătuire cu caracter de schimb de experienţă între preşedinţii comitetele­­executive ale sfaturilor populare şi şefii sec­ţiunilor agricole ale raioanelor din regiune. Din partea sfatului popular regional au par­ticipat tov. Constantin Costea, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular re­gional Oradea şi tov. Petru Lucaci, secretar al comitetului regional de partid. Consfă­tuirea a fost deschisă de preşedintele comi­tetului executiv al sfatului popular al raio­nului Saionta care a prezentat raportul de activitate al comitetului executiv raional în privinţa desfăşurării însămânţărilor. Din referatul ţinut, cât şi din discuţiile care au urmat, a reeşit că în raionul Sa­ionta ca şi în alte raioane ale regiunii Ora­dea, mai sunt o serie de lipsuri care întârzie terminarea însămânţărilor din epoca I-a. Gospodăriile de stat au însămânţat plan­tele prevăzute în prima epocă în proporţie de sută la sută, iar gospodăriile colective în proporţie de 73,2 la sută. In sectorul indivi­dual însămânţările din prima epocă nu s’au realizat însă decât­­ în procent de 66 la sută. In acelaş timp s’a constatat că nu se acor­dă suficientă atenţie respectării prevederilor agrominimului. In urma discuţiilor, s’a ajuns la concluzia că rămânerea în urmă se datoreşte lipsei de îndrumare şi control din partea comite­tului executiv al sfatului popular raional şi a celor comunale care nu au mobilizat ţăranii muncitori pentru a ieşi la timp la însămân­­ţări, pentru a respecta agrominimul. O altă cauză o constitue faptul că inginerii şi teh­nicienii repartizaţi pe sectoare, nefiind con­trolaţi în muncă, în marea lor majoritate nu au dat atenţia cuvenită şi nu au urmărit şi îndrumat ţăranii muncitori. Participanţii la consfătuire au arătat că, trăgând învăţăminte de pe urma acestui schimb de experienţă, vor căuta să aplice şi în raioanele lor metodele bune folosite în raionul Saionta De asemenea, analiza lipsu­rilor constatate în activitatea sfatului popu­lar raional Saionta îi va ajuta la analizarea propriei lor activităţi şi la îmbunătăţirea muncii în campania însămânţărilor de pri­măvară. In încheierea discuţiilor, au luat cuvântul tov. Constantin Costea, preşedintele comite­tului executiv al sfatului popular regional Oradea, tov. Petru Lucaci, secretar al co­mitetului regional de partid. Aceştia au ară­tat că sarcina imediată care stă în faţa tu­turor sfaturilor populare raionale din regiu­ne este mobilizarea tuturor ţăranilor munci­tori la însămânţări, efectuarea unui control temeinic pe teren, astfel ca însămânţările din prima epocă să fie terminate în timpul cel mai scurt. Au terminat însămânţările din epoca I-a ARAD. — însufleţiţi de rezultatele obţinute în întrecerea socialistă, colectiviştii din co­muna Periam, regiunea Arad, folosesc din plin fiecare zi de lucru în vederea terminării la timp şi în condiţii agrotehnice superioare a însămânţărilor de primăvară în gospodă­rie. Cu sprijinul staţiunii de maşini şi trac­toare şi prin buna organizare a muncii pe brigăzi şi echipe, ei au reuşit să termine în­­sămânţatul culturilor din epoca I-a. Paralel cu muncile de însămânţări, colecti­viştii au pregătit 26 ha. teren pentru grădina de zarzavat a gospodăriei care au şi fost îngrăşate şi arate. La gospodăria agricolă colectivă „8 Mai“ din satul Neudorf, arăturile necesare­ însă­­mânţărilor din întreaga campanie de primă­vară au fost terminate încă de la data de 20 Martie. Datorită muncii plină de abnegaţie demisă de tractoriştii care lucrează pe­ tar­­lalele acestei gospodării, au fost executate arături pe o suprafaţă, de 180 ha. Pentru obţinerea unei recolte sporite în acest an colectiviştii din Neudorf au trans­portat pe câmp peste 3 vagoane îngrăşă­minte naturale. In prezent, însămânțările continuă cu intensitate pe toate tarlalele gospodăriei.

Next