România Liberă, mai 1953 (Anul 11, nr. 2671-2695)

1953-05-03 / nr. 2671

, Duminică 3 Mai 1953 — ib­. 2671 Sărbătorirea zilei de 1 Mai în ţară O puternică demonstraţie a unei prietenii de nezdruncinat TG. MUREŞ. — In ziua de 1 Mai oraşul Tg. Mureş a îmbrăcat haină de sărbătoare. Pe străzile principale erau mii de oameni. Pe fetele lor se citea bucuria că trăesc o viaţă nouă, liberă, pusă în slujba ridicării necontenite a bunei stări a poporului mun­citor. Meetingul de 1 Mai a fost deschis de tov. Ludovic Csupor, prim-secretar al comite­tului de partid al Regiunii Autonome Ma­ghiare. Cu nestăvilit entuziasm au primit cei peste 30.000 oameni, care au venit să rapor­teze partidului şi guvernului în această mă­reaţă zi de 1 Mai succesele obţinute în lupta pentru îndeplinirea în patru ani a cincinalu­lui, vestea că în mijlocul lor se află tovară­şul Miron Constantinescu, secretar al C.C. al P.M.R., preşedintele Comitetului de Stat al Planificării. Cuvântarea tovarăşului Miron Constanti­nescu a fost primită cu puternice aplauze, care s’au transformat într’o manifestare a dragostei şi ataşamentului de neclintit al oa­menilor muncii din centrul administrativ al Regiunii Autonome Maghiare faţă de partid şi Comitetul său Central, în frunte cu tova­răşul Gh. Gheorghiu-Dej. Tovarăşul Miron Constantinescu a subli­niat succesele oamenilor munci din Regiunea Autonomă Maghiară în lupta dusă pentru în­deplinirea cincinalului în patru ani. Munci­torii Atelierelor de Reparaţii Auto din Tg. Mureş lucrează în prezent în contul lunii iu­nie a anului 1954. Din numărul total al mun­citorilor din Regiunea Autonomă Maghiară 86,80 la sută s-au încadrat în întrecerea so­cialistă în cinstea zilei de 1 Mai. Planul producţiei industriale pe regiune a fost înde­plinit în proporţie de 101,5 la sută. In Regiu­nea Autonomă Maghiară au fost înfiinţate până acum 168 gospodării colective şi înto­vărăşiri agricole, cuprinzând peste 12.000 fa­milii, iar până la 1 Mai, planul însămânţări­­lor de primăvară a fost realizat şi chiar de­păşit. A început apoi demonstraţia de 1 Mai a oamenilor muncii din Tg. Mureş. In acordul marşului pionieresc, cu trâmbiţe şi tobe, trec cu feţele îmbujorate mândrii purtători ai cra­vatelor roşii. Colectivul Atelierelor de Repa­raţii Auto din Tg. Mureş raportează cu mân­drie că în cinstea zilei de 1 Mai planul de producţie al întreprinderii­ pe luna Aprilie a fost realizat în proporţie de 157,3 la sută. Muncitorii fabricii de zahăr „Bernat An­drei“ poartă cu mândrie Drapelul Roşu de Producţie de întreprindere fruntaşă pe ţara, cucerit pentru a doua oară. Muncitorii, tehni­cienii şi funcţionarii Complexului C.F.R. poartă prin faţa tribunei un panou pe care sunt înscrise succesele lor în producţie. Defilează apoi rând pe rând cadrele didac­tice şi studenţii Institutului Medico-Farma­­ceutic cu limba de predare maghiară, elevi ai şcolilor medii tehnice profesionale, etc. In faţa tribunei, numeroase formaţii artis­tice muncitoreşti, în pitoreşti costume naţio­­nale, au executat ceardaşuri şi sârbe. Tot sub semnul frăţiei şi luptei pentru pace au defilat şi sportivii. La demonstraţie a participat de­­asemeni un număr mare de gospodine, copii de toate vârstele, ţăran, muncitori, etc. Manifestaţia de 1 Mai din Tg. Mureş a constituit o puternică demonstraţie a unită­ţii de luptă şi a prieteniei de nezdruncinat dintre oamenii municii români şi cei din rân­dul minorităţilor naţionale, a hotărîrii lor de a lupta cu forţe înzecite pentru apărarea păcii, pentru rezolvarea pe cale paşnică a problemelor internaţionale. In oraşul constructorilor de tractoare ORAŞUL STALIN. Dimineaţa zilei de 1 Mai a găsit Oraşul Stalin îmbrăcat în,vest­minte de sărbătoare. Zeci de mii de oameni ai muncii din fabrici şi uzine s-au revăr­sat pe străzile oraşului, îndreptându-se spre bulevardul Stalin, locul demonstraţiei, pen­tru a-şi manifesta solidaritatea lor cu lupta oamenilor muncii din lumea întreagă pentru pace şi un trai mai bun. Cuvântul de salut şi felicitare către oa­menii muncii din Oraşul Stalin a fost ros­tit de tov. Gheorghe Vidraşcu, vicepreşedin­te al Consiliului de Miniştri. A urmat de­filarea oamenilor muncii din Oraşul Stalin. Primii au trecut stahanoviştii şi fruntaşii în producţie. Au defilat apoi tinerii brigadieri care, în cinstea zilei de 1 Mai, au construit un parc de cultură şi odihnă în faţa Uzinei de Tractoare. Au urmat pionierii, după care au trecut în rânduri compacte constructorii d­e la Uzina de Tractoare, distinsă de curând, de către Consiliul de Miniştri al R.P.R. cu ,,Menţiune scrisă“. In primul rând al coloa­nei se aflau stahanoviştii Traian Bucşa, Ion Constantinescu, Ilie Constantin şi alţi strun­gari stahanovişti care au aplicat, printre pri­mii în uzină, metoda de tăiere intensivă a metalelor şi care da la 29 Aprilie lucrează ală­­turi de întreg colectivul uzinei în contul zilei de 13 Mai. In rânduri dese trec rând pe rând mun­citorii şi­­tehnicienii de la uzinele „Steagul Roşu“, cei de la „Strungul“, care în cinstea zilei de 1 Mai şi-au intensificat eforturile în producţie obţinând noi realizări. Colecti­vul uzinei „Steagul Roşu“ a realizat maşini de frezat vane, maşini universale de frezat, prototipul strungului de copiat, iar muncitorii şi tehnicienii de la uzinele „Strungul“ au dat în cinstea zilei de 1 Mai primele 10 sondeze şi noi utilaje miniere. Rând pe rând, prin faţa tribunei şi-au ma­nifestat dragostea lor faţă de partid şi gu­vern muncitorii şi tehnicienii de la fabricile „Ion Fonaghi“, „Partizanul Roşu“, „Drape­lul Roşu“, „Textila Roşie“, care şi-au­ înde­plinit înainte de termen sarcinile pe luna Aprilie. Ore întregi, demonstranţii au manifestat voinţa lor de pace, solidaritatea lor cu toate popoarele care luptă pentru pace, dragostea neţărmurită faţă de Uniunea Sovietică, eli­­beratoarea ţării noastre care ne ajută per­manent în lupta pentru construirea socia­lismului în patria noastră. Entuziasta manifestaţie de la Cluj CLUJ — Peste 85.000 de oameni ai mun­cii din Cluj au participat cu entuziasm la meetingul şi demonstraţia ce au avut loc în marea piaţă Malinovschi, cu prilejul sărbăto­­­­ririi zilei de 1 Mai. In întreg oraşul, clă­dirile, străzile, pieţele erau frumos împodo­bite cu drapele roşii şi tricolore, cu lozinci şi portrete ale marilor învăţători ai prole­tariatului internaţional şi ale conducătorilor partidului şi guvernului nostru. In tribuna din piaţa Malinovschi, drapată în roşu, pe fundalul căreia se înălţau por­tretele membrilor Biroului Politic al C.C. al P.M.R., se aflau tovarăşii: Leonte Răutu, membru al C.C. al P.M.R., membri ai comi­tetelor regional şi orăşenesc de partid, reprezentanţi ai organelor locale ale puterii de stat, ai armatei, numeroşi stahanovişti şi fruntaşi în producţie, oameni ai ştiinţei, artei şi culturii, fruntaşi ai organizaţiilor de masă, etc. Deasemeni se aflau în tribună membrii consulatului general al U.R.S.S. la Cluj, în frunte cu L.P.Aculov, consul general. Meetingul a fost deschis de tov. Ion Ga­­vriş, prim secretar al comitetului regional P.M.R. A luat cuvântul tov. Leonte Răutu membru al C.C. al P.M.R., care după ce a felicitat pe oamenii muncii din Cluj cu prilejul sărbătorii a subliniat măreaţa semni­ficaţie a zilei de 1 Mai, care se sărbătoreşte sub semnul luptei celor ce muncesc din în­treaga lume pentru victoria cauzei păcii. In limba maghiară a vorbit apoi tov. Alexan­dru Balogh, secretar al comitetului regio­nal P.M.R. A urmat demonstraţia oamenilor muncii din oraş şi împrejurimi. Puternica unitate, bucuria şi entuziasmul care însufleţeau zecile de mii de manifestanţi români, maghiari şi de alte naţionalităţi, defilând în coloane com­pacte, oglindesc clar justeţea politicii na­ţionale a regimului nostru democrat-popu­lar, politică bazată pe măreaţa învăţătură stalinistă. Au trecut apoi în pas viu detaşamentele de pionieri, ale căror ovaţii, rostite în lim­bile română şi maghiară erau expresia recu­noştinţei lor faţă de partid, datorită căruia ei nu vor mai cunoaşte mizeria şi exploatarea, nici nu vor gusta otrava amară a şovinis­mului şi urei între popoare. Coloanele de muncitori de la uzinele „Janoş Herbac“ arătau în panourile purtate că pro­ducţia pe primele 4 luni a­ acestui an a în­trecut producţia pe aceeaşi perioadă a anu­lui trecut cu 4 la sută în cantitate şi cu 3,3 la sută în calitate. Coloanele oamenilor muncii din domeniul forestier erau însoţite de frumoase care ale­gorice, care oglindeau mecanizarea muncii în acest domeniu, ca şi îmbunătăţirea con­diţiilor de trai ale muncitorilor forestieri, ete. Muncitorii uzinelor „Carbochim“ înfăţi­şau pe mari panouri succesele lor în pro­ducţie ; ei îşi spuneau cuvântul cu hotărîre în sprijinul propunerilor guvernelor chinez şi coreean, pentru încheierea unui armistiţiu în Coreea. Pline de entuziasm tineresc au defilat apoi coloanele studenţilor de la universităţile „Victor Babeş“ şi „Bolyai", de la institutele de artă, apoi artiştii teatrelor şi operelor de stat română şi maghiară. In rânduri dese au trecut ţăranii muncitori din raionul Cluj. Printre ei se aflau mem­brii gospodăriilor agricole colective din Apahida, Gilău, ai întovărăşirii agricole din Floreşti, ţărani muncitori din comune şi sate, unii veniţi călări şi cu muzici locale, împreună cu ei au defilat, în frumoase cos­tume naţionale, echipele de jocuri şi cân­tece ale căminelor culturale. Demonstraţia s-a încheiat cu defilarea sportivilor. Ţinuta lor, ca şi exerciţiile exe­cutate, au stârnit admiraţia şi aplauzele entuziaste ale celor prezenţi. Cu forţe sporite pentru realizarea cincinalului în patru ani PLOEŞTI. — Mai strălucitoare a fost anul acesta haina de sărbătoare pe care a imbră­­cat-o oraşul, mai plină de bucurie demon­strat­a de 1 Mai a oamenilor muncii din Ploeşti. In ziua măreţei sărbători a celor ce mun­cesc, zeci de mii de muncitori petrolişti au raportat partidului şi guvernului despre mun­ca lor încununată de succes. In regiunea Plo­eşti peste 30 de întreprinderi lucrează in con­tul lunilor Mai şi Iunie. Numai în ultimele luni, numărul st­ahanoviştilor din această re­giune a crescut cu 350, iar al fruntaşilor în producţie cu 1.100. Astăzi, peste 36.000 de muncitori şi tehnicieni din oraşul şi regiunea Ploeşti aplică cele mai înaintate metode de lucru, metodele sovietice. Despre aceste realizări a vorbit tov. Dumi­tru dolcu, membru supleant în Biroul Politic al Comitetului Central al P.M.R. care a feli­citat pe oamenii muncii din Ploeşti, în nu­mele Partidului şi Guvernului, cu prilejul zilei de 1 Mai. Vorbitorul a subliniat că pro­ductivitatea muncii pe trimestrul I al anului a fost depăşită­ cu 1,8 la sută faţă de preve­derile planului şi cu 5,6 la sută faţă de pri­mul trimestru al anului trecut, iar în indus­tria petroliferă peste 100 de brigăzi aplică astăzi cu succes iniţiativa patriotică a briga­dierului Dumitru Arjon, Erou al Muncii So­cialiste. Pe largul bulevard al oraşului Ploeşti au trecut în această zi de primăvară mii şi mii de demonstranţi. Purtând portretele marilor învăţători ai proletariatului, având adânc sădită î­n inimi lozinca pionierească „Pentru cauza lui Lenin şi Stalin, înainte !“, au trecut pionierii. Au manifestat apoi muncitorii, tehnicienii şi inginerii de l­a uzinale „Tel­eajen“. Cu steaguri larg desfăşurate, purtând por­tretul celui mai iubit fiu a­l poporului nostru, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, a­u manifestat apoi muncitorii de la schela „Sovrompetro!“ Boldeşti, care au obţinut Steagul Roşu de Producţie pe ţară al Consiliului Central al Sindicatelor. In rânduri compacte au demonstrat şi con­structorii de utilaj petrolifer de l l­a uzinele „1 Mai“, care­ au îndeplinit planul pe pri­mul trimestru al anului în procent de 109,26 la sută. Ei se mândresc astăzi cu 350 de sta­­hanovişti, printre care se numără strungarul Victor Pârjogea, care lucrează în contul anu­lui 1955, cu maistrul fierar Victor Maroniuc, a cărui inovaţie la sapele cu role realizează uzinei o economie anuală de peste 2.500.000 lei, cu brigada utemistă a lui Mihai Bobocea, care lucrează în contul anului 1956, sau cu responsabilul de brigadă utemistă Gheorghe Băcanu, laureat al Premiului de Stat. Ziua de 1 Mai a constituit pentru oamenii muncii din oraşul Ploeşti o puternică mani­festare a hotărîrii de a lupta cu forţe sparte pentru realizarea planului cincinal î­n patru ani, pentru construirea socialismului şi apă­rarea păcii. Pe şantierul hidrocentralei „V. I. Lenin“ BICAZ (de la corespondentul nostru). — In zorii zilei de 1 Mai pe valea Bistriţei, de la tunel-intrare ■ şi până la Stejarul,­­ mare de drapele roşii, lozinci şi tablouri te întâmpină la tot pasul. La stadionul Bicaz constructorii se a­­dună pentru a sărbători măreaţa zi de luptă a oamenilor muncii din lumea întreagă. Tov. Cornel Fulger, secretar al comitetului de par­tid declară meetingul deschis. Luând cuvân­tul tov. Gh. Gaston Atarin, ministrul Ener­giei Electrice şi Industriei Electrotehnice, a adus în numele Comitetului Central al P.M.R. şi al guvernului un cald salut de 1 Mai constructorilor hidrocentralei „V. I. Lenin“. Demonstraţia a început cu defilarea pionie­rilor, întâmpinaţi de ropote de aplauze trec pionierii şcolilor de pe şantier, cu coroniţe de salcie şi flori. Ajunşi în faţa tribunei pionierii dau drumul la porumbei care simbolizează voinţa de pace a întregii omeniri progresiste. Coloana pionierilor este urmată de vajnicii tunelişti care croiesc drum nou Bistriţei, in fruntea tuneliştilor sunt cei mai buni staha­­novişti şi mineri ca Niculae Mălăncioiu, Şte­fan Vancea, Gavrilă Paşca şi alţii care în schimburile de onoare au dat câte 3—4 şi chiar cinci norme zilnice. După tunelişti ur­mează coloanele de tineri brigadieri îmbră­caţi în costume albastre care merg în rânduri regulate, într-o ordine desăvârşită, ovaţionând îndelung pentru partidul clasei muncitoare care le-a acordat sarcina de cinste de a con­strui una dintre cele mai frumoase construc­ţii ale hidrocentralei, tunelul de aducţiune. Cu lozinci şi tablouri, cu machete care sim­bolizează lucrările pe care le efectuează constructorii întreprinderii Sovromconstrucţie nr. 6, trec în marş hotărît, ovaţionând pentru pace, pentru construcţiile paşnice pe care le înalţă. După această coloană au urmat constructorii barajului care defilează cu buldozere şi screpere, puternice ma­şini sovietice, simbol al ajutorului frăţesc al Uniunii Sovietice. Constructorii sectorului baraj, mineri aten­ţi în lupta cu natura duc pe umeri uneltele cu care lucrează la sfredeli­rea muntelui, perforatoare sovietice şi româ­neşti. Coloana este urmată de muncitorii în­treprinderii de construcţii şi instalaţii care ridică blocuri ale coloniei muncitoreşti. Ul­timii vin cu paşi hotăriţi sportivii hidrocen­tralei care au obţinut numeroase victorii în campionatele de atletism regionale şi repu­blicane. întreaga demonstraţie a fost un prilej de manifestare a entuziasmului şi a mândriei constructorilor de la Bicaz care înalţă una din­tre cele mai măreţe construcţii ale socialis­mului în patria noastră. Hotărîrea Consiliului de Miniştri cu privire la organizarea „Lunii Pădurii” Consiliul de Miniştri al R.P.R., a dat o Ho­tărîre cu privire la organizarea „Lunii Pă­durii“. Potrivit acestei Hotărîri, sunt acţiuni de interes obştesc: refacerea pădurilor şi îm­pădurirea terenurilor degradate, plantarea perdelelor forestiere, crearea pădurilor de in­teres local, precum şi plantarea arborilor şi pomilor fructiferi dealungul căilor de co­municaţie, în parcuri, în grădinile şi curţile şcolilor şi ale altor aşezăminte. Pentru antrenarea masselor în aceste acţi­uni şi şi special a tineretului, pentru edu­carea oamenilor muncii în spiritul grijii faţă de pădure ca bun al întregului popor, se va organiza în fiecare an cu începere din 1953, „Luna Pădurii“. Pentru buna organizare şi desfăşurare a „Lunii Pădurii“ Hotărîrea Consiliului de Miniştri stabileşte sarcini ministerelor, insti­tuţiilor şi organizaţiilor centrale. Ministerul Gospodăriei Silvice va asigura puieţii şi se­minţele necesare, va organiza şi îndruma din punct de vedere tehnic lucrările de împădu­riri şi va premia şcolile, unităţile de pionieri, organizaţiile, de tineret şi alte instituţii şi organizaţii care se disting în mod deosebit în acţiunile din „Luna Pădurii“. Comitetele exe­cutive ale sfaturilor populare regionale, raio­nale şi orăşeneşti vor recunoaşte şi stabili terenurile pe care se vor face plantaţiile, vor asigura tuturor şcolilor elementare şi medii terenuri corespunzătoare pentru crearea de pepiniere pe lângă şcoli. In şcoli şi cămine culturale se vor ţine conferinţe asupra im­portanţei pădurilor. Pionierii şi elevii vor participa la lucrările de împădurire, de strân­gere a seminţelor, de combatere şi distrugere a insectelor, păsărilor şi animalelor vătămă­toare pădurilor. In acest scop se vor orga­niza în fiecare an „Ziua Pădurii“, „Ziua Se­minţelor“, „Ziua Păsărilor“, când pionierii şi elevii vor­ planta pomi fructiferi şi arbori, vor culege seminţe, vor instala cuiburi şi căsuţe în păduri pentru protecţia păsărilor folositoare. In şcoli se vor organiza cercurile „Prietenii Pădurii“. In acest an, „Luna Pădurii“ se va orga­niza în cursul lunii Mai. In legătură cu organizarea în acest an a „Lunii Pădurii“, Ministerul Gospodăriei Sil­vice a adresat un apel pentru refacerea şi ocrotirea pădurilor patriei noastre. Apelul subliniază rolul important pe care-l joacă în viaţa economica pădurile, care „ furnizează materialul lemnos pentru măreţele con­strucţii ale socialismului, materia primă pen­tru industria celulozei şi hârtiei. Lemnul este indispensabil pentru sectorul minier, pentru construcţii de căi ferate şi de vase navale, etc. Totodată, pădurile apără culturile agricole împotriva secetei şi solul împotriva degradării şi eroziunilor. Jefuirea fără milă de către capitalişti, moşieri şi chia­buri a pădurilor ţării noastre a dus la dis­trugerea a unui milion şi jumătate de hec­tare de pădure, la degradarea a numeroase terenuri pe care năvălesc puhoaiele, spălând pământul roditor. Clasa muncitoare în alianţă cu ţărănimea muncitoare, sub conducerea par­tidului, a smuls pădurile din mâinile moşieri­lor, capitaliştilor şi chiaburilor. Transfor­marea pădurilor în bun al întregului popor a făcut cu putinţă importante acţiuni pentru refacerea şi crearea de noi păduri. In regimul de democraţie populară numai în ultimii 3 ani s-a împădurit mai mult decât în 25 de ani sub regimul burghezo-moşieresc. Apelul cheamă pe oamenii muncii din pa­tria noastră şi în primul rând tineretul, să participe cu tot elanul în „Luna Pădurii“ la refacerea pădurilor, la plantările de arbori şi pomi fructiferi. In cinstea celui de al IV-lea Festival Aton­­dial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie care va avea loc la Bucureşti între 2 şi 16 August, tineretul patriei noastre este chemat să participe cu elan la sprijinirea lucrărilor de împăduriri, să ocrotească pădu­rile şi plantaţiile forestiere de dăunătorii ve­getali şi animali, să înfrumuseţeze satele şi oraşele de pe întreg cuprinsul ţării prin plan­., ţări de arbori şi pomi fructiferi dealungul căilor de comunicaţie, în parcuri, grădini, etc. (Agerpres). ROMÂNIA LIBERĂ Ordinu­l Ministrului aparării al U­­R. S. S. cu prilejul sărbătorii de 1 Nai MOSCOVA, 1 (Agerpres). — TASS trans­mite ordinul Ministrului apărării al U.R.S.S cu prilejul sărbătorii­ de 1 Mai. Tovarăşi soldaţi şi matrozi, sergenţi şi cartnici! Tovarăşi ofiţeri, generali şi amirali! Astăzi, Armata şi Flota Maritimă Militală sovietică sărbătoresc, împreună cu întregul nostru popor, ziua de 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor munci­, ziua fră­ţiei celor ce muncesc din toate ţările. Cu prilejul zilei de 1 Mai vă felicit şi vă urez noi succese in perfecţionarea măestriei voastre militare, în ridicarea pregătirii de luptă a forţelor noastre armate. In cinstea acestei sărbători ordon: Azi, 1 Mai, să se tragă 20 de salve de artilerie în capitala patriei noastre, Moscova, în capitalele republicilor union­ate şi în oraş­ele-erou : Le­ningrad Stalingrad, Sevastopol şi Odesa. Trăiască patria noastră socialistă! Trăiască eroicul popor sovietic şi vitezel­ sale forţe armate! Trăiască Guvernul Sovietic! Trăiască Partidul Comunist al Uniunii So­vietice, inspiratorul şi organizatorul tuturor victoriilor noastre! AMinistrul apărării al U.R.S.S. Adireral al Uniunii Sovietice N. A. BULGANIN ★ Tratativele de la Panmunjon KAISUNG, 1 (Agerpres). — CHINA NOUA transmite: La 30 Aprilie, delegaţia coreeano-chineză la tratativele de armistiţiu a dat publicităţii următorul comunicat: La 30 Aprilie a avut loc şedinţa delega­ţiilor celor două părţi. La această şedinţă, şeful delegaţiei coreeano-chineză, generalul Nam Ir, a arătat că partea coreeano-chineză a făcut în repetate rânduri concesii şi a pre­zentat propuneri constructive în scopul re­glementării întregii probleme a prizonierilor de război. Totuşi, a declarat el, problemele nu pot fi reglementate numai prin eforturile unei singure părţi. El a propus celeilalte părţi să facă la rândul ei o propunere po­zitivă. Cu toate acestea, în şedinţa din 30 Apri­lie cealaltă parte nu a făcut niciun fel de propuneri pozitive, ci a ridicat chestiuni ne­reale, fără legătură cu problema în discuţie, chestiuni care nu pot decât să împiedice desfăşurarea cu succes a tratativelor. In şedinţa din 30 Aprilie nu s’a realizat niciun progres. KAISUNG 2 (Agerpres­). — Corespon­dentul, agenţiei China Nouă anunţă că dele­gaţia coreeano-chineză la tratativele de ar­mistiţiu în Coreea a dat publicităţii la 1 Mai următorul comunicat: In ziua de 30 Aprilie cealaltă parte a re­patriat 500 de prizonieri de război, bolnavi şi răniţi, aparţinând armatei populare co­reene. ★ KAISUNG 2 (Agerpres). — CHINA NOUA transmite: La 1 Mai, delegaţia coreeano-chineză la tratativele de armistiţiu a dat publicităţii ur­mătorul comunicat: La 1 Mai, cealaltă parte a repatriat la Panmunjon 250 de prizonieri de război bol­navi şi răniţi din armata populară coreeană şi 250 din rândul voluntarilor chinezi. ★ KAISUNG 2 (Agerpres). — Coresponden­tul agenţiei CHINA NOUA transmite urmă­torul comunicat al părţii coreene şi chineze cu privire la tratativele de armistiţiu din ziua de 1 Mai : Delegaţiile celor două părţi s-au întrunit din nou în ziua de 1 Mai. La şedinţă, generalul Nam Ir, şeful dele­gaţiei părţii coreeano-chineze, a arătat lim­pede că trimiterea prizonierilor de război, care nu sunt repatriaţi direct, într-o ţară neu­tră stabilită de comun acord de către cele­ două părţi este mijlocul cel mai rezonabil pentru soluţionarea divergenţelor în legătură cu repatrierea prizonierilor de război. Cu a­ceastă condiţie, a spus Nan Ir în continuare, partea noastră a arătat că este gata să de­semneze o ţară neutră din Asia şi în acest scop să ducem consultări cu cealaltă parte. Pentru a manifesta respectul cuvenit pentru ţara neutră stabilită de comun acord de cele două părţi, partea noastră este de părere ca discuţiile privind desemnarea unei anumite ţări neutre să înceapă numai după ce cele două părţi ca­d de acord asupra principiului susamintit de a trimite prizonierii de război, care nu sunt repatriaţi direct, într-o ţară neu­tră stabilită de comun acord de către cele două părţi. In cadru! şedinţei, cealaltă parte a conti­nuat însă să ridice obiecţiuni împotriva tri-’ miterii prizonierilor de război, care nu sunt repatriaţi direct, din regiunile aflate sub con­trolul părţii care îi deţine într’o ţară neutral asupra căreia cele două părţi vor fi căzut de acord. Cealaltă parte ,a insistat de asemenea ca chestiunea desemnării ţării neutre să fie discutată înainte de a se fi ajuns la un acord, privind principiul susamintit. Din această cauză, la şedinţa din 1 Mai a delegaţiilor, la tratativele de armistiţiu nu s’a înregistrat niciun progres. Cele două părţi au hotărît de comun acord să se întrunească din nou în ziua de 2 Mai, ora 11 a. m. Paes­ 3-0 Aviaţia americana a bombardat din nou Phenianul si alte centre din Coreea de Nord ■ PHENIAN 2 (Agerpres). — TASS trans­mite : In ziua de 1 Mai, sărbătoarea internaţio­nală a oamenilor muncii, la ora 11 a. m. aviaţia americană a bombardat sălbatic paş­nicul oraş Phenian. Sburând la mare înălţi­me, la adăpostul norilor, escadrile de avioane americane de luptă şi asalt de cel mai recent model s-au apropiat de oraşul în care popu­laţia sărbătorea în mod paşnic ziua muncii. Una după alta, formaţiuni de, zeci de avioane coborau în picaj aruncând un mare număr de bombe brizante asupra cartierelor de lo­cuit din Phenian şi mitraliind străzile ora­şului. Cartierele cele mai populate din Vestul o­­­aşului au fost supuse unui bombardament deosebit de barbar şi mitraliate cu sălbăticie. Potrivit ştirilor sosite la Phenian, în ziua de 1 Mai aviaţia americană a bombardat și mitraliat o serie de alte centre locuite din­ Coreea de Nord. Răspunsul Guvernului Republicii Cehoslovace la scrisoarea Comisiei Congresului popoarelor pentru apărarea păcii PRAGA 2 (Agerpres). — CETERA trans­mite • Wilem Siiroky, primul ministru al Republi­cii Cehoslovace, a adresat membrilor Comi­siei Congresului popoarelor pentru apărarea păcii o telegramă în care se spune: „Guvernul Republicii Cehoslovace a luat cunoştinţă cu deplină satisfacţie de scrisoarea dvs. în care anunţaţi că din însărcinarea Congresului popoarelor pentru apărarea păcii aţi trimis celor cinci mari puteri mesajul în care se propune încheierea unui Pact al Păcii şi în care cereţi totodată ca acest mesaj să fie sprijinit. Politica guvernului Republicii Cehoslovace, care apără ferm interesele poporului ceho­slovac iubitor de pa­ce şi care insistă cu con­secvenţă pentru colaborarea democrată şi paş­nică între popoare, corespunde întru totul revendicărilor mişcării mondiale a apărăto­rilor păcii Guvernul cehoslovac sprijină, întru totul propunerea ca cele cinci mari puteri cărora, potrivit Chartei Naţiunilor Unite, le revine principala răspundere pentru menţinerea păcii, să se întâlnească şi pe baza tratate­lor internaţionale în vigoare şi în spiritul respectării dreptului internaţional şi a drep­turilor democratice ale tuturor popoarelor, să reglementeze problemele internaţionale li­tigioase. Guvernul cehoslovac este ferm convins ca încheierea unui Pact al Păcii ar însemna art pas eficient pe calea spre întărirea păcii în întreaga lume şi în felul acesta ar traduce în viaţă dorinţa generală a întregii omeniri iu­­­bitoare de pace. Primul ministru al Republicii Cehoslovace, WILEM SIROKY“ îndeplinirea merite de termen a planului cincinal a! !!♦ P« Bulgaria SOFIA 30 (Agerpres).— TASS transmite: Comisia de stat a planificării şi Direcţia centrală de statistică de pe lângă Consiliul de miniştri al Republicii Populare Bulgaria au publicat comunicatul cu privire la rezul­tatele îndeplinirii primului plan cincinal al economiei naţionale a Republicii Populare Bulgaria (1949—1953). Planul cincinal care a fost adoptat de Marea Adunare Naţională la 29 Decembrie 1948, se spune în comunicat, a fost îndeplinit înainte de termen, la toţi indicii de bază. Intr’o serie de sectoare, planul a fost de­pășit. In legătură cu agresiunea gomindanistă din Birmania DELHI­­ (Agerpres) — TASS transmite : Din Rangoon se anunţă că U Cio Nein, ministru ad-interim al afacerilor externe al Birmaniei, U Tun Vin, ministrul informa­ţiilor, Tin So, reprezentantul statului major, şi Tach­in Cu­ Maung, secretar parlamentar al ministerului apărării, au ţinut o conferinţă de presă în cadrul căreia au prezentat foto­copiile tuturor documentelor anexate la plân­gerea guvernului birman la O.N.U. şi care dovedesc că clica lui Cian Cai-şi poartă răs­punderea agresiunii în Birmania. La conferinţa de presă , Cio Nein a sub­liniat că „deşi rezoluţia mexicană adoptată la O.N.U. nu declară autorităţile din Taiwan (adică clica ciancaisistă) drept agresoare, pot afirma că prin această rezoluţie am obţinut tot ceea ce am urmărit prin propria noastră rezoluţie. Chiar dacă clancaisiştii nu au fost declaraţi în mod făţiş agresori, rezoluţia mexi­cană confirmă totuşi justeţea absolută a plângerii noastre împotriva lor; întreaga lume este acum informată despre agresiunea Go­­mindanului şi despre justeţea plângerii noastre“. Răspunzând întrebărilor puse de corespon­denţi, U Cio Nein a declarat: „întrucât în­tre Statele Unite şi Taiwan există legături strânse, guvernul Birmaniei duce tratative intense cu americanii în vederea retragerii agresorilor gomindanişti...“ „Armata noastră, a spus U Cio Nein, con­tinuă operaţiunile împotriva agresorilor go­mindanişti şi dacă aceştia nu se vor supune hotărîrii O.N.U. prin care li se cere să se re­tragă din Birmania, vom întreprinde noi ac­ţiuni până ce teritoriul ţării noastre va fi eliberat de agresori...“. U Cio Nein a adău­gat că guvernul Birmaniei ar putea cere înlă­turarea agenţilor gomindanişti din O.N.U. dacă aceştia nu se vor conforma directivelor date de această organizaţie. U Cio Nein a declarat în încheiere că dacă Cian Cai­ ş­i nu se va supune hotărîrii O.N.U., guvernul birman va ridica din nou la cea de a 8-a sesiune a Adunării Generale O.N.U. chestiunea agresiunii gom­indaniste şi va cere condamnarea guvernului lui Cian Cai­şi şi sancţiuni împotriva lui. Numeroşi deputaţi englezi cer extinderea comerţului între Răsărit şi Apus LONDRA, 30 (Agerpres). — TASS trans­mite : In cursul dezbaterilor care s-au desfăşurat la 28 Aprilie în cele două camere ale parla­mentului englez, o serie de vorbitori au for­mulat cererea de a se extinde comerţul în­tre Răsărit şi Apus. Membrii Camerei Comunelor şi-au expri­mat nemulţumirea în legătură cu atitudinea de discriminare manifestată de S.U.A. faţă de firmele engleze care s-au oferit să livreze utilaj destinat centralei hidroelectrice ,,Ch­e’ Joseph Dam“. După cum se ştie, propunerile firmelor engleze au fost respinse, deşi erau mult mai avantajoase decât cele făcute de cele şase firme americane concurente. Laburistul Fem­imov a întrebat dacă gu­vernul intenţionează să declare americanilor că în cazul în care aceştia nu vor da Angniei posibilitatea de a face comerţ pe o bază echi­tabilă, Anglia va înceta să se supună legii Battle şi nu va recunoaşte dreptei america­nilor de a se amesteca în comerţul­ Angliei cu vreo altă ţară. Şeful departamentului co­merţului exterior, Macson, a dat un răspuns evaziv. In cadrul dezbaterilor asupra tratativelor duse la Geneva cu privire la comerţul dintre Răsărit şi Apus, Macson a fost nevoit să re­cunoască faptul că spre deosebire de felul în care procedează americanii, reprezentanţii sovietici, precum şi cei ai ţărilor din Europa răsăriteană au adoptat „o poziţie priete­nească şi constructivă“. Această declaraţie a fost primită cu aplauze. Laburistul Eibe a cerut să se ia măsuri pentru a se asigura independenţa Angliei faţă de dolar. După cum anunţă agenţia Press Associa­tion, în Camera Lorzilor au fost exprimate regrete în legătură cu faptul că Anglia res­pectă cu stricteţe excesivă interdicţia pri­vitoare la exportul de mărfuri în China. Lor­dul Charly a chemat la lărgirea comerţului anglo-chinez în vederea întăririi păcii în În­treaga lume. Scrisoarea deschisă a lui Ikuo Oyama către preşedintele S. U. A. PEKIN­G (Agerpres). — CHINA NOUA transmite: Din Tokio se anunţă că Ikuo Oyama, preşe­dintele Comitetului japonez pentru apărarea păcii a trimis o scrisoare deschisă preşedin­telui Statelor Unite, Eisenhower, în care cere încetarea imediată a focului în Coreea. In scrisoarea sa, Ikuo Oyama subliniază că de la începerea războiului în Coreea se pierd zilnic preţioase vieţi umane. Ca urmare a războiului, încordarea internaţională a sporit, iar poporul japonez trăieşte sub ameninţarea permanentă de a fi târât în acest măcel Operaţiunile militare din Patet-Lao PARIS I (Agerpres). — Corespondentul din Hanoi al agenţiei France Presse anunţă că unităţile Armatei Populare de Eliberare „se află în momentul de faţă la 40 de km. de reşedinţa regală din Luan-Praban“. Extinderea grevei ofiţerilor din marina comercială a portului Le Havre PARIS 1 (Agerpres). — Agenţia France Presse anunţă că greva ofiţerilor din marina comercială din portul Le Havre s-a extins şi în alte porturi franceze. Astfel, ofiţerii ma­rinei comerciale din Rouen şi Nantes au hotărît să se alăture grevei și să suspende orice plecări de vase până l­a satisfacerea completă a revendicărilor lor. Deasemenea, ofițerii de pe vasele marinei comerciale din Marsilia au hotărît să declare grevă cu în­cepere deja 4 Mai în cazul când până la această dată revendicările lor cu privire la concedii nu vor fi fost satisfăcute. Conferinţa de presă a preşedintelui Eisenhower NEW YORK, 1 (Agerpres). — TASS trans­mite : După cum se transmite din Washington, la 30 Aprilie, preşedintele Eisenhower a luat cuvântul în cadrul unei conferinţe de presă. El a declarat că intenţionează să propună­ Congresului reducerea cu 8.500 milioane de dolari a cheltuielilor prevăzute în bugetul pe 1953—1954. Președintele a arătat că cea mai mare parte a economiilor va fi realizată prin reducerea cheltuielilor pentru nevoile mili­tare și pentru ajutorul acordat statelor stră­ine. El nu a precizat suma ce va fi econo­misită din ajutorul acordat statelor străine. Potrivit declaraţiei preşedintelui, aceste eco­nomii „nu vor slăbi forţa militară efectivă A &IU.' * 'aliaţilor­­lor“.

Next