România Liberă, iunie 1953 (Anul 11, nr. 2696-2720)
1953-06-10 / nr. 2703
proletari din toate ţările, uniti-văl ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Să rezolvăm cu atenţie cererile oamenilor muncii Oamenii muncii din Patria noastră participă tot mai activ la opera de conducere şi gospodărire a treburilor de stat şi obşteşti. Stimulaţi de către organizaţiile de partid, muncitorii şi ţăranii muncitori vădesc un interes deosebit pentru problemele conducerii şi gospodăririi oraşului sau comunei lor, probleme care altădată le erau străine. Şi cu dorinţa de a participa în mod efectiv la rezolvarea celor mai vitale sarcini ce se pun în faţa poporului nostru, oamenii muncii de la oraşe şi sate se adresează organelor locale ale ■puterii de stat — sfaturilor populare. Nu există probleme de care oamenii muncii să nu se intereseze. Fie că e vorba de dezvoltarea industriei, de valorificarea bogăţiilor naturale, fie că e vorba de campaniile agricole sau de dezvoltarea sectorului socialist al agriculturii, ori ele îngrijirea şi înfrumuseţarea oraşului şi a comunei, oamenii muncii se simt datori ca prin eforturile lor să participe la rezolvarea acestor probleme. A început să devină un obicei pentru oamenii muncii faptul că atunci când observă că într-undomeniu sau altul de activitate, munca şchiopătează, lucrurile nu merg cum trebue, ei sa scrie deputaţilor, sau direct comitetelor executive arătând starea de lucruri, venind cu propuneri şi sugestii pentru înlăturarea neajunsurilor pe care le constată. „Localul grădiniţei de copii din satul nostru, este prea mic şi nu e bine amenajat“ , s-au adresat de curând deputatului Ion Bot, ţăranii muncitori din satul Chizătău-Timişoara. „Cartierul în care locuim e neîngrijit. Ar trebui luate o serie de măsuri pentru pavarea străzilor, pentru crearea de spaţii verzi şi pentru atâtea alte lucrări pe care cu sprijinul sfatului popular noi am putea să le realizăm" — scriu comitetului executiv al oraşului Constanţa locuitorii de pe străzile Partizanii, Luntraşi şi Ştefăniţă Vodă. Prin asemenea scrisori oamenii muncii de la oraşe şi sate scot la iveală lipsurile care dăinue în unele sectoare de activitate, sgârţând cu tărie pe acei activişti ai aparatului de stat care se complac în birocratism, care dau dovadă de înfumurare şi de lipsă de atenţie faţă de cerinţele oamenilor muncii. Prin numeroase scrisori adresate organelor de stat oamenii muncii de mască, pe duşmanii regimului democrat-popular care încearcă să se pună deacurmenişul drumului nostru. Toate aceste scrisori adresate — prin intermediul presei sau direct — comitetelor executive ale sfaturilor populare, constitue o contribuţie de seama a oamenilor muncii la rezolvarea problemelor importante ce stau în faţa sfaturilor populare. Aceeaşi contribuţie o reprezintă şi sesizările, propunerile, sugestiile şi cererile pe care oamenii muncii le fac verbal comitetelor executive. Scrisorile, precum şi cererile adresate verbal comitetelor executive, constitue una din formele importante de participare a masselor la rezolvarea problemelor de interes general. Organizarea primirii cetăţenilor pentru ascultarea diferitelor cereri şi plângeri, sesizări şi propuneri, precum şi rezolvarea justă a acestora cât şi a scrisorilor venite de la oamenii muncii trebue să costitue o preocupare permanentă pentru comitetele executive ale sfaturilor populare. Dându-şi seama de importanţa ce o prezintă pentru îmbunătăţirea muncii sesizările cetăţenilor, comitetul executiv al sfatului popular al oraşului Constanţa şi-a organizat în mod chibzuit munca pentru rezolvarea justă şi operativă a cererilor locuitorilor oraşului. Personal preşedintele — şi în lipsa lui secretarul — comitetului executiv primeşte cererile, fie că sunt scrise sau prezentate verbal, le analizează cu atenţie şi ia măsuri pentru rezolvarea lor. Cererile care ridică probleme de importanţă mai mare sunt discutate în şedinţele comitetului executiv, luându-se măsuri ca problemele sesizate să fie rezolvate deîndată. Folosindu-se de acest sprijin inepuizabil al oamenilor muncii, comitetul executiv al oraşului Constanţa a putut să întreprindă o serie de acţiuni de interes general privind amenajarea oraşului, descoperirea şi valorificarea unor resurse locale, îmbunătăţirea muncii în unităţile comerciale, etc. La sfatul popular al oraşului Constanţa, a început să se încetăţenească metoda de a se răspunde într-un timp cât mai scurt cetăţenilor care sunt înştiinţaţi de măsurile ce au fost luate în urma sesizărilor făcute sau de motivele pentru care cererea lor nu a fost rezolvată în mod favorabil. De asemenea, la sfatul popular al regiunii Arad, cererile şi propunerile oamenilor muncii se bucură de preţuire fiind rezolvate cu grijă şi atenţie. Pentru a avea o legătură directă cu cetăţenii şi pentru a le asculta cerinţele şi propunerile lor, preşedinţii, vicepreşedinţii şi secretarii comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale, Oradea, Hunedoara şi altele austabilit ore de audienţe care sunt respectate întocmai. Cu acest prilej cadrele de conducere ale comitetelor executive vin în contact direct cu oamenii muncii, le ascultă cererile şi părerile, iau cunoştinţă de anumite lipsuri care se manifestă în activitatea sfaturilor populare, primesc astfel ajutorul masselor în rezolvarea diferitelor probleme-Sfaturile populare acordă o atenţie tot mai mare cererilor oamenilor muncii. Și, pe această cale, comitetele executive statornicesc o legătură strânsă cu massele mobilizându-le la activitatea multiplă a sfaturilor populare. Cu toate acestea treime remarcat că unele comitete executive, lucrând în mod birocratic, fără o strânsă legătură cu massele privesc cu superficialitate cererile oamenilor muncii şi nu se interesează în mod direct de rezolvarea lor. De o atitudine nepăsătoare faţă de cererile oamenilor muncii, dă dovadă de pildă comitetul executiv al sfatului popular regional Timişoara. Orele de primire a cetăţenilor de către membrii comitetului executiv — deşi au fost fixate — nu sunt respectate. Astfel, în unele zile — cum s-a întâmplat de pildă la 4 Mai, când primirile trebuia să le facă tov. preşedinte Ioan Moangă — cetăţenii care vin la sfatul popular regional nu au cui să se adreseze şi sunt purtaţi de la o secţiune la alta. A membrii comitetului executiv regional Timişoara nu urmăresc cum sunt rezolvate scrisorile oamenilor muncii. Aici scrisorile nu sunt citite de către conducătorii comitetului executiv, ci de către şeful secţiunii secretariat care le îndrumă direct la diferite secţiuni. Cum le rezolvă secţiunile nimeni nu se interesează. Aşa se face că din cele 245 de cereri primite de secţiunea agricolă (al cărei şef este I. Cătină) în perioada Ianuarie — Mai a. c. — 117 nu au fost rezolvate la vreme. Asemenea lipsuri grave — atitudini nepăsătoare faţă de cererile oamenilor muncii — se observă şi la alte comitete executive. Lipsa de atenţie faţă de cererile oamenilor muncii scoate la iveală desconsiderarea de care dau dovadă unele comitete executive faţă de ajutorul ce l-ar putea primi de la oamenii muncii, antă birocratismul în care se complac unii membri ai comitetelor executive. Scrisorile, cererile şi propunerile oamenilor muncii sunt de un mare ajutor pentru îmbunătăţirea activităţii aparatului de stat. De aceea este necesar ca toate comitetele executive să acorde o atenţie deosebită organizării primirii cetăţenilor şi rezolvării cererilor lor. In acest scop este necesar ca fiecare comitet executiv să fixeze ore pentru primirea cetăţenilor de către conducătorii comitetelor executive. Orele fixate pentru primire trebue să fie aduse la cunoştinţa cetăţenilor pentruca ei să ştie când trebue să vie la comitetul executiv pentru rezolvarea problemelor lor. In cadrul convorbirilor, membrii comitetului executiv trebue să noteze cu grijă problemele ridicate de cetăţeni, luând apoi măsuri ca cerinţele juste să fie deîndată rezolvate. Deasemeni, este necesar ca scrisorile oamenilor muncii să fie citite cu atenţie de oameni cu munci de răspundere din cadrul comitetului executiv, care să fie în măsură să îndrume just rezolvarea diferitelor probleme ridicate. Totodată cerinţele executive trebue să urmărească ca cetăţenii să fie înştiinţaţi despre felul în care au fost rezolvate cererile lor. Este de neadmis şi trebue combătută cu tărie practica ce o folosesc unele comitete executive de a trimite spre rezolvare diferite plângeri sau reclamaţii tocmai acelor organe sau persoane care sunt direct vizate în scrisori. Este de datoria preşedinţilor, a vicepreşedinţilor şi a secretarilor comitetelor executive ale sfaturilor populare de a urmări îndeaproape felul cum se ocupă organele subordonate şi secţiunile de rezolvare a scrisorilor ce le primesc. In această privinţă trebue organizat un control permanent, pentru a scoate la iveală nepăsarea şi lipsa de grijă a unor activişti faţă de scrisorile oamenilor muncii. Activiştii care se fac vinovaţi de nerezolvarea la timp, a scrisorilor oamenilor muncii trebue să fie sancţionaţi. In acelaş timp comitetele executive trebue să analizeze în cadrul unor şedinţe de lucru felul în care se rezolvă scrisorile oamenilor muncii. O contribuţie de seamă o pot aduce în această privinţă deputaţii sfaturilor populare, care au datoria de a se interesa îndeaproape cum se ocupă secţiunile şi alte instituţii de stat de problemele rezolvării scrisorilor venite de la cetăţeni. Deputaţii trebue să aducă la cunoştinţa comitetului executiv lipsurile constatate în acest domeniu, făcând totodată propuneri pentru îmbunătăţirea muncii de rezolvare a scrisorilor. Preocupându-se permanent de rezolvarea tuturor problemelor ce le ridică oamenii muncii, comitetele executive ale sfaturilor populare vor cimenta şi mai mult legătura cu massele, antrenându-le în mod activ la conducerea treburilor de stat şi obşteşti şi la opera de construire a socialismului. Anul XI - Nr. 2703 4 pagini 20 bani Miercuri 10 Iunie 1953" IN NUMĂRUL DE AZ •— Consultaţie • Standardele de stat — mijloc important de îmbunătăţire a calităţii produselor (pag. 2-a) I— M. BERAM: Spre o mai strânsă colaborare între sfaturile populare şi întreprinderile forestiere (pag. 2-a) I— V. CHIURTU: Foileton — Mustrarea celor şapte aparate (pag. 2-a)— Dr. CILICHEVICI — Sfat agricol: Să recoltăm şi să depozităm fânul în bune condiţiuni (pag. 3-a) — Tinerii din toate ţările întâmpină cu enftziasm Festivalul Mondial de la Bucureşti (pag. 3-a). — F. OREHOV: Daruri oferite monopolurilor (pag. 4-a) — Lucrările Congresului Mondial al Femeilor (pag- 4-a) — Creşterea mortalităţii infantile în Iugoslavia (pag. 4-a) — Conferinţa primilor miniştri ai ţărilor Commonwealth-ului (pag. 4-a) Din Republica noastră Populară Roadele schimbului de experienţă pentru aplicarea metodei Novgorodţev CLUJ. — In scopul însuşirii metodei brigăzii complexe de înaintare rapidă în galerii a stahanovistului sovietic Novgorodţev şi a metodei graficului ciclic, o delegaţie de mineri de la întreprinderea carboniferă Şorocani a făcut un schimb de experienţă cu muierii din Valea Jiului. Întoarsă din Valea Jiului, delegaţia a împărtăşit colectivului de muncă al întreprinderii în ce constă această metodă sovietică şi a analizat posibilităţile introducerii metodei Novgorodţev în sectorul Ticu dela minele Şorocani. Aici s-a alcătuit mai întâi o brigadă complexă compusă din 24 mineri, având în frunte pe minerul Alexandru Sârbu, fruntaş în producţie. Brigada a fost împărţită pe trei locuri de muncă apropiate, toate dela înaintarea în steril. Locurile de muncă au fost înzestrate cu ventilatoare electrice, perforatoare pneumatice și vagonetele necesare pentru efectuarea transportului de minereu. Potrivit specificului, locului de muncă, s-a întocmit de către tehnicienii întreprinderii o ciclogramă care prevede îndeplinirea unui ciclu pe schib la fiecare loc de muncă cu înaintarea de 1 m. de ciclu. Aplicarea metodei sovietice Novgorodțev a dat roade chiar din prima lună. Lucrând cu o viteză de înaintare de 9 m. pe zi, brigada complexă de înaintare de la sectorul Ticu a reușit ca în cursul lunii Mai nu numai să-şi îndeplinească ciclurile prevăzute, ci să şi realizeze două cicluri în plus. De la 1 Iunie, metoda stahanovistului sovietic Novgorodţev se aplică şi la mina Tămaşa. Rezultatele obţinute până acum la mina Şorocani au făcut ca şi salariile minerilor să crească. Şeful de brigada Alexandru Gârbu care a câştigat 985 lei in luna Aprilie, a primit pe Mai 1.442 lei. Si mineri din brigada condusă de el şi-au sporit cu mult câştigurile. (Agerpres). Cu ajutorul metodelor sovietice Muncitorii uzinei „Progresul“ din Brăila aplică pe scară tot mai largă metodele de muncă sovietice. In ultimul timp, 9 strungari au trecut la folosirea metodei Colesov reuşind să realizeze frumoase succese. Printre ei se află strungarii Gh. Gojgaru şi Ştefan Tiberiu ale căror strunguri au atins o viteză de 600 ture pe minut, executând 35 piese diferite, precum şi Şerban Stan şi Ion Mihai care au strunjit 175 piese, folosind aceiaşi viteză de turaţie. Aplicarea metodelor sovietice a făcut ca numărul stahanoviştilor uzinei să crească cu 8 numai într’o lună. Printre noii stahanovişti sunt şi Ianulis Zambutis care aplică metoda Voroşin şi care a calificat la locul de producţie 6 muncitori, şi Nicolae Savin care-şi depăşeşte lunar planul cu 15 la sută datorită aplicării metodelor Bâcov-Borichevici şi Voroşin. ZENOBIA BALMUŞ corespondent voluntar Toate forţele pentru o recoltă îmbelşugată! Iniţiativa S. M.T. Sf. Gheorghe SF. GHEORGHE (de la corespondentul nostru). — Pe ogoarele gospodăriilor colective din raionul Sf. Gheorghe, grâul de toamnă se leagănă în valuri mari, prevestind recolta bogată a anului 1953. Csomos Ferencz, şeful atelierului staţiunii de maşini şi tractoare 53. Gheorghe a înţeles că pentru culegerea în cel mai scurt timp a recoltei se cer eforturi mari din partea S.M.T. învăţând din bogata experienţă a tractoriştilor sovietici. Csomos Ferencz sprijinit de directorul staţiunii a alcătuit un nou sistem de cuplare a maşinilor agricole. Sistemul acesta constă în legarea unei secerători-legători de tractor, de aceasta este legat apoi un sistem de grape, iar după grape, este cu Fruntaşi în muncile de ARAD. Membrii gospodăriei agricole colective „Vasile Roaită“ din comuna Seceani, regiunea Arad, muncesc cu avânt pentru obţinerea de recolte sporite, aplicând întocmai regulile agrotehnice.. Până acum, ei au plivit toate culturile de păioase de toamnă şi primăvară de pe o suprafaţă de 1178 ha. Totodată au făcut prima prăşiţă la 72 ha. floarea soarelui, 20 ha. sfeclă de zahăr, 11 ha. sfeclă furajeră, etc. In prezent, colectiviştii din această gospodare agricolă colectivă au început praşila Il-a la plată discuitoarea. In urma discuitoarei, urmează al doilea sistem de grape. Acest sistem de cuplare a maşinilor economiseşte pe lângă timp, şi o însemnată cantitate de carburanţi. Acelaş tractor execută deodată patru operaţii complecte, înlocuind munca unui mare număr de oameni. Cu ocazia unui schimb de experienţă organizat la S.M.T. Sf. Gheorghe, tov. Csomos Ferencz a prezentat noul sistem de cuplaje în faţa delegaţilor din partea tuturor staţiunilor de maşini şi tractoare din Regiunea- Autonomă Maghiară. Participanţii la schimbul de experienţă şi-au luat angajamentul de a introduce acest sistem de cuplaje la Mate staţiunile din Regiunea Autonomă Maghară, întreţinere a culturilor aceste culturi, executând în acelaş timp şi lucrările de întreţinere in grădina de zarzavat. Paralel cu muncile de întreţinere, colectiviştii din Seceani se pregătesc intens şi pentru campania de recoltare. Până acum, ei au terminat reparatul unui număr de 17 secerători-legători, 14 cositori etc. şi lucrează intens la pregătirea şi amenajarea ariilor. Fruntaşi în muncile de întreţinere a culturilor sunt colectiviştii din brigada I-a, condusă de Mihai Gligor, precum şi cei din brigada II-a condusă de Vasile Iancu. Pregătiri pentru recoltare GALAŢI (dela subredacţia noastră). — Datorită avântului cu care au muncit în campania însămânţăriilor de primăvară, tractoriştii dela S.M.T. Chiraftei, raionul Bujoru, care au lucrat la gospodăriile agricole colective din Băleni, Cucu, Oasele, Plevna, etc. şi la întovărăşirile agricole au înscris frumoase realizări. După intrarea în staţiune a brigăzilor de tractoare, conducerea S.M.T., tehnicienii şi tractoriştii au început pregătirile în vederea reparării şi revizuirii întregului parc de maşini şi tractoare. Organizându-şi temeinic munca şi intensificând întrecerea socialistă, tractoriştii — ajutaţi de mecanicii de sector şi şefii de brigadă — au reuşit până la 3 iunie să repare şi să revizuiască complect 40 tractoare, 48 pluguri, 21 batoze, 10 secerătorilegător, diagoane dormitor, 9 cisterne şi alele. In scopul folosirii întregii capacităţi a tractoarelor, au fost confecţionate 9 şaibe pentru cuplarea a 2 batoze la un tractor, iar în prezent se dă zor pentru confecţionarea a încă 3 saibe pentru cuplarea batozelor. In mod deosebit şi-au adus aportul lor în aceste munci tovarăşii C. Grecu, E. Vlase, S. Crivăţ, N. Vârgolica şi alţii, care pe lângă realizarea sarcinilor înainte de vreme, au executat lucrări de cea mai bună calitate. Conducerea S.A.T., ajutată de agronomul şef şi mecanicii de sector, a organizat în această perioadă un curs de pregătire a mecanicilor de batoză şi altul de mânuitori de secerători-a legători. La aceste cursuri participă regulat un număr de 36 tractorişti şi tractoriste. Lecţiile teoretice şi practice sunt pregătite şi preda,te de tovarăşii Eugen Cubici, agronom şef, C. Chiriac, mecanic agricol, Isac Butunoi, mecanic de sector, care se străduiesc ca tinerii tractorişti să-şi însuşească lecţiile pentru a putea mânui cu pricepere maşinile. In acelaş timp, pentru ca muncite de recoltare, treeriş şi desmiriştit să se desfăşoare la un nivel agrotehnic superior, s’au creiat de pe acum condiţiile ca în unele gospodării colective şi întovărăşiri deservite de S.M.T. Chiraltei să se aplice la treeriş metoda stahanovistului sovietic N. Brediuc. Conducereastaţiunii studiază deasemenea posibităţile extinderii acestei metode la toate unităţile socialiste şi întovărăşirile agricole pe care acest S.M.T. le deserveşte, în scopul îndeplinirii la timp a muncilor din campania agricolă de vară. Avântul continuu al industriei noastre socialiste MAI MULT CĂRBUNE ŞI PETROL In anii puterii populare industria carboniferă a cunoscut şi cunoaşte o deosebită dezvoltare. La sfârşitul anului 1952 producţia de cărbune a crescut aproape de două ori faţă de cea din anul 1948. In primul trimestru al acestui an minerii au dat patriei cu 17 la sută mai mult cărbune decât în perioada corespunzătoare a anului trecut. Succesele de seamă ale industriei carbonifere se datoresc in bună măsură şi grijii pe care partidul şi guvernul o acordă acestui important sector al economiei naţionale, grijă oglindită în expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu- Dej la Consfătuirea muncitorilor mineri din industria carboniferă de la Petroşani şi în cuprinsul Hotărîrii guvernului şi partidului din 3 Iulie1952. Avântul puternic al industriei noastre carbonifere este în acelaş timp un rod al ajutorului frăţesc, multilateral acordat de Uniunea Sovietică. Minele noastre sunt înzestrate cu maşiniunelte miniere perfecţionate, ca de pildă, compresoare, ventilatoare, maşini de extracţie, perforatoare electrice, locomotive de mină, etc., sosite din Uniunea Sovietică cât şi cu utilaj minier românesc. In cadrul întrecerii, socialiste s’a lărgit caracterul de masă al mişcării stahanoviste. Astăzi, 743 mineri poartă titlul înalt de stahanovist iar alţi peste 3200 mineri sunt fruntaşi în producţie. Paralel cu sporirea producţiei de cărbune au sporit şi realizările social-culturale din industria carboniferă. In perioada de timp care a trecut de la Consfătuirea din Petroşani, au fost date în folosinţă minerilor 260 apartamente individuale, 3 cantine cu o capacitate de 1.100 locuri, 8 băi cu un total de 388 duşuri şi un club cu o capacitate de 300 locuri. Alături de industria carboniferă, industria petroliferă a luat şi ea o deosebită desvoltare. In anul 1952 planul de producţie ia pincipal de produse ca : benzină, motorină, uleiuri a ost îndeplinit în proporţie de 101,6 la sută. Deasemeni, productivitatea muncii în industria petroliferă a crescut faţă de anul 1951 cu 18,2 la sută însufleţiţi de succesele obţinute până acum, petroliştii muncesc cu puteri sporite pentru a da viaţă lozincii „A mai mult petrol pentru patrie, pentru pace şi socialism“. CETATEA FONTEI ŞI A OŢELULUI Combinatul siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“ se vede de departe, printre munţii ce înconjoară străvechea aşezare a Hunedoarei. Furnalele înalte trimit mereu mai mult metal pe care vrednicii metalurgişti îl transformă în minunate maşini şi unelte. In locul vechilor uzine de fier s’a făurit în anii puterii democratpopulare o uriaşă cetate a oţelului. Viaţa oţelarilor şi jurnaliştilor s'a schimbat, iar munca s’a transformat din robie în adevărată bucurie a vieţii. Imensa întindere pe care este aşezat astăzi combinatul siderurgic este dominată de un uriaş de fir şi oţel. Este noul furnal construs recent, care datorită ajutorului sovietic s’a înălţat într'un timp uimitor de scurt. Lângă furnal este totdeauna forfotă. Deşi a intrat în funcţiune deo bună bucată de vreme, muncitorii din celelalte sectoare vin adesea după schimb sau înainte de a începe lucrul să privească din nou poate pentru a zecea oară această măreaţă construcţie. Echipa stahanovistului Ştefan Cazan se pregăteşte de şarjă. Peste puţin va începe să curgă şuvoiul de fontă incandescentă. Sarcina de plan pe această zi va fi depăşită. Alături de muncitorii de la noul furnal, şi ceilalţi jurnalişti duc aceeaşi luptă dârză pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor ce le revin. Cele trei echipe de la furnalul nr. 2 folosesc cu pricepere metoda maistrului sovitic Al. Filipov. Aşa au reuşit ca în Mai să dea cu 22,85 la sută mai multă fontă. Ei nu sunt singuri şi cei de la furnalul nr. 3 aplicând tot metoda sovietică de lucru a lui Filipov, au depăşit normele cu peste 16 la sută. Lupta pentru îndeplinirea mai devreme cu un an a sarcinilor măreţe ale cincinalului, a cuprins întreg colectivul combinatului. Oţelarii smulg cuptoarelor lor tot mai multe şarje într’un timp mai scurt. BUNURI DE LARG CONSUM In lupta pentru desvoltarea neîncetată a economiei noastre naţionale, în acţiunea de ridicare a nivelului de trai al oamenilor muncii, sectorul industriei uşoare aduce o importantă contribuţie. Acest sectorimportant al economiei naţionale cunoaşte an de an o mare desvoltare, sporindu-şi necontenit producţia, sortimentele şi calitatea ţesăturilor, tricotajelor, confecţiilor, încălţămintei, articolelor casnice. Realizările obţinute au fost posibile datorită ajutorului neprecupeţit şi multilateral pe care industria uşoară — alături de întreaga noastră industrie — l-a primit din partea Uniunii Sovietice, ajutor concretizat în materii prime, semifabricate, utilaje, documentaţie tehnică, ajutor tehnic în proiectarea şi construirea unor noi întreprinderi, experienţa în domeniul organizării şi conducerii fabricilor şi uzinelor. In anii regimului de democraţie populară o serie de întreprinderi mici s’au transformat în fabrici spaţioase, cu ateliere luminoase, în care condiţiile de muncă se îmbunătăţesc continuu. In sectorul încălţăminte de pildă s'a reuşit mecanizarea a 80 la sută din operaţiunile ce se făceau manual. In sectorul bumbac un număr de 9 filaturi şi-au desvolltat capacitatea de producţie prin instalarea de utilaj modern, şi-au înzestrat secţiile cu noi maşini de mare randament. Au fost mărite fabrici din sectorul sticlă cum sunt acelea de la Scăeni şi Târnăveni, iar altele au fost complect reconstruite cum este cazul fabricii de sticlă din Azuga. Paralel cu aceasta, s-au construit şi au intrat în funcţie noi fabrici şi uzine, cum ar fi de pildă fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu - Dej”, Uzinele Textile Moldova, ,,Textila”-Griviţa, „Encsel Mauriciu“ şi altele. Intensificarea întrecerii socialiste, folosirea din plin a înaintatelor metode de lucru sovietice, au făcut ca din rândul celor ce muncesc în industria uşoară să apară muncitori şi tehnicieni de frunte, stahanovişti şi fruntaşi în producţie. Astăzi 2.000 stahanovişti şi 19.500 fruntaşi în producţie muncesc în acest sector industrial. Filatoarea stahanovistă Elena Chişiu de la „Industria Bumbacului“, stahanoviştii Moise Herşcovici de la Kirov“, Constantin Pârvu de la U.C.R., Forman Octavian dela „Vitrometan", Niculae Militarii dela „Nicolae Bălcescu”, sunt muncitori de frunte. Trimestrul I al acestui an marchează noi succese ale industriei uşoare. Planul de producţie pe acest trimestru a fost îndeplinit în proporţie de 103 la sută realizându-se o creştere a volumului producţiei de 17,96 la sută faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. In acelaşi timp, indicele de calitate a fost îmbunătăţit la ţesăturile de bumbac cu 0,70 la sută, la ţesăturile de lână cu 2 la sută, la confecţiuni de costume bărbăteşti cu 0,98 la sută, etc. In vederea Festivalului Mondial al Tineretului ce va avea loc la Bucureşti, colectivele de muncă din industria uşoară pregătesc numeroase produse noi. A început producţia de noi articole de ţesături din bumbac şi mătase, imprimate cu motive variate, precum şi de alte numeroase produse noi ale industriei pielăriei, sticlăriei, tricotajelor, etc. Turneele teatrelor din Capitală şi provincie După închiderea stagiunii, teatrele dinn Capitală şi cele din provincie întreprind numeroase turnee în ţară, contribuind astfel la ridicarea nivelului cultural al oamenilor muncii. Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti va face un turneu între 15-20 iunie în oraşele Reşiţa, Caransebeş, Lugoj, Simeria, Hunedoara, Lupeni, Petrila, Petroşani, Tg. Jiu, Craiova, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Sighişoara, Oraşul Stalin. Se va prezenta piesa „Schimbul de onoare” a cunoscutului nostru dramaturg Mihail Davidoglu, laureat al Premiului de Stat. Această piesă oglindeşte lupta împotriva actelor de sabotaj ale unor elemente duşmănoase regimului nostru de democraţie populară, indreptate împotriva schimbului de onoare organizat de muncitorii uzinelor „Metalurgul Roşu” in cinstea zilei de 1 Mai. Spectacolul, realizat în regia lui Al.. Finţi, maestru emerit al artei, se va prezenta în premieră la uzinele „Oţelul Roşu“. Teatrul Armatei va întreprinde între 9 iunie şi 5 Iulie un turneu cu piesele „Căsătoria” şi „Jucătorii de cărţi” de N. Gogol, capodopere ale dramaturgiei realiste ruse, precum şi cu noua lucrare dramatică originală „Intr’o noapte de vară“ de A. Baranga, laureat al Premiului de Stat, inspirată din viaţa membrilor unei gospodării agricole colective din ţara noastră. Teatrul CFR Giuleşti se află , în turneu încă de la 16 Alai a. c. Turneul va dura până la 30 iunie, având în repertoriu piesele „Viaţa începe din nou“, de scriitorul Vadim Soboco şi piesa „Vară furtunoasă" a tânărului scriitor Valeriu Luca în care este înfăţişat un aspect al transformării socialiste a agriculturii în ţara noastră. Piesele vor fi prezentate în oraşele Galaţi, Brăila, Bârlad, Huşi, P. Neamţ, Bacău, Paşcani, Iaşi, Tg. Mureş, Câmpia Turzii, Cluj, Oradea, Arad, Timişoara, Reşiţa, Băile Herculane şi Lupeni. Teatrele din diverse oraşe din ţară organizează deasemeni turnee cu piese din repertoriul clasic şi contemporan. Astfel, Teatrul de Stat din Petroşani va efectua un turneu între 14 Iunie—27 Iulie cu piesele „Familia lui Allan“ de Gusein Muhtarov, „30 de arginţi“ de Howard Fast şi „Tartuffe“ de Moliere. Teatrul de Stat din Bacău se află în turneu de la 2 Iunie—18 Iulie. Teatrul Secuesc de Stat din Tg. Mureş va prezenta în turneu între 17 Iunie—13 Iulie piesa „Furtună în munţi” a scriitorilor Laslo Kiss şi Doszo Kovács. Turneele celorlalte teatre din ţară vor avea loc astfel: Teatrul de Stat din Brăila intre 15 Iunie—14 Iulie, Teatrul de Stat din Craiova între 26 Alai—11 iunie, Teatrul de Stat din Sibiu între 30 Mai—13 Iulie cu piesa „O familie renumită” de B. Romasov, iar Teatrul de Stat din Baia Mare a pornit în turneu de la 1 Iunie. (Agerpres).