România Liberă, august 1953 (Anul 11, nr. 2748-2773)

1953-08-01 / nr. 2748

’Proletari din toate ţările, uniţi-vă !. Asigurarea succesului muncilor agricole - o datorie patriotică In lupta pentru ridicarea nivelului de trai al poporului nostru, muncile ce se des­făşoară acum pe ogoare au o însemnă­tate deosebită. Grâul treerat la timp asi­gură belşugul de pâine, contribue la întă­rirea patriei dragi. Fiecare kilogram de grâu predat statului în cadrul cotelor de colectare contribue la continua îmbunătă­ţire şi aprovizionării populaţiei oraşelor şi centrelor muncitoreşti. Conştienţi de în­semnătatea sarcinilor ce le stau în faţă, conştienţi că îndeplinirea exemplară a a­­cestora este în folosul ţării întregi şi în propriul lor interes, oamenii muncii de la sate, care simt zi de zi ajutorul masiv pe care regimul nostru li-l ac­ordă spre a-şi făuri o viaţă cât mai îmbelşugată, lu­crează cu însufleţire la treeriş şi îşi pre­dau cu dragoste cotele de cereale cuvenite statului. Faţă de importanţa deosebită a munci­lor care se desfăşoară pe ogoare, cu toate succesele obţinute până acum, se impune o intensificare a ritmului treerişului, rea­lizarea integrală a planului de colectări. Chezăşia intensificării treerişului şi co­lectărilor o constitue munca politică desfăşurată în rândul oamenilor mun­cii de la sate. Toate lucrările vor fi executate cu atât mai repede şi bine, cu atât mai multă tragere de inimă cu cât ţă­ranii muncitori vor înţelege că este în propriul lor interes şi în interesul ţării în­tregi să trecre la timp şi să-şi predea la timp cota. Experienţa trecutelor cam­panii agricole şi experienţa perioadei de lucru de până acum confirmă pe deplin aceasta. De aceea spre a-şi putea duce la bun sfârşit sarcinile ce le revin d­in ca­litate de organe locale ale puterii de stat, care răspund de executarea treerişului şi colectărilor în raza lor de activitate — sfaturile populare au datoria de a inten­sifica prin toate mijloacele munca pon­tică de massă la sate, indreptându-şi în­deosebi atenţia înspre ariile de treer şi bazele de recepţie. Ariile şi bazele de re­cepţie, unde pulsează in vremea munci­lor de vară viaţa satului, trebue să devi­nă acum active centre de muncă politică de massă. Prima datorie , a sfaturilor populare, în cadrul muncii politice de massă, — care trebue dusă sub îndrumarea organizaţiilor de partid — este aceea de a mobiliza pe deputaţi pentru a arăta oamenilor muncii, deta­şate sprijinul primit din partea parti­dului şi guvernului pentru ridicarea con­tinuă a nivelului lor de trai, de a popu­lariza măsurile luate de guvern care asi­gură fiecărui producător posibilitatea de a dispune uiber şi imediat de produsele sale, după predarea cotelor. In a­­celaş timp, munca politică desfăşu­rată la aici şi la bazele de recepţie trebue să arate limpede şi convingător ţă­rănimii muncitoare că, spre a putea des­­volta neîncetat succesele obţinute, îi revine sarcina importantă a terminării treerişului în cel mai scurt timp, a îndeplinirii cu dragoste a obligaţiilor de colectare. Fie­care ţăran muncitor trebue să înţeleagă că­ predarea cotelor la colectare este în inte­resul său propriu, în interesul ţării întregi. Trebue să înţeleagă că predarea integrală, imediat după treeriş, a cotelor cuvenite statului este o înaltă îndatorire patriotică, o deosebit de însemnată contribuţie dată întăririi statului nostru. Pentru desfăşurarea unei puternice munci politice de massă la ariile de treer şi la bazele de recepţie, sfaturile populare trebue să folosească pe deplin mijloacele pe care le au la îndemână şi in special că­minele culturale. Prin secţiunile de artă şi cultură ale comitetelor executive raionale, sfaturile populare trebue să îndrume şi să controleze întreaga activitate desfăşurată de căminele culturale în aşa fel înc­ât acestea — în afara bogatei lor activităţi cultural-artistice obişnuite — să vină în această perioadă şi în sprijinul campaniei de treeriş şi colectare. Căminele culturale trebue să organizeze la aici şi la bazele de recepţie cercuri de lectură în colectiv în care să antreneze, pentru conducerea acestor cercuri, învă­ţători, profesori, studenţi şi elevi din clasele superioare aflaţi în vacanţă. Tot căminelor culturale le revine sarcina fo­losirii întregului material tipărit pentru agitaţia vizuală (lozinci, afişe, etc.). Că­minele culturale trebue să acorde sprijin la întocmirea zilnică a evidenţei muncilor în comuna respectivă şi eventual în comu­nele învecinate, pentru popularizarea frun­taşilor la treeriş şi colectare, pentru popu­larizarea cetelor fruntaşe. Căminele cultu­rale trebue deasemeni să contribue la or­ganizarea discuţiilor şi convorbirilor cu sătenii, la redactarea articolelor la gaze­tele de la aici. Ele trebue să aibă un rol de prim ordin în discutarea principalelor probleme internaţionale, punând la curent ţărănimea muncitoare cu succesele con­tinui obţinute de marele şi puternicul front al păcii. Pentru ca întreaga muncă poli­­tică desfăşurată la aici şi la bazele de re­cepţie să poată obţine rezultatele cele mai bune, este necesar ca sfaturile populare să nu se mulţumească numai cu îndepli­nirea formală a­ sarcinilor ce le revin în această privinţă, să nu socoată satisfăcă­toare bunăoară simpla înşirare a lozinci­lor şi panourilor, simpla afişare a ziaru­lui deja arie sau organizarea pe hârtie a grupurilor de citit. Munca politică de mas­să pentru a-şi atinge scopul trebue să fie o muncă bogată în conţinut, legată de preocupările şi problemele oamenilor mun­cii din satul respectiv. De aceea, munca po­litică de massă trebue să aibă un caracter concret, fiecare articol la ziarul de perete, fiecare convorbire, etc. trebue exemplifi­cate cu fapte luate din comuna respectivă, din satul respectiv, din unităţile socialiste învecinate care sunt bine cunoscute ţăra­nilor muncitori. In cadrul muncii politice de massă la aiii şi la bazele de recepţie trebue popu­larizate succesele agriculturii sovietice, succesele unităţilor socialiste ale agricul­turii noastre. O atenţie specială trebue să acorde sfa­turile populare organizării unor echipe artistice în cadrul căminelor culturale sau a unor echipe artistice din raion şi re­giune care să prezinte la aici şi la bazele de recepţie programe variate, cuprinzând coruri, recitări, dialoguri, etc. Aceste pro­grame artistice bine organizate vor con­tribui foarte mult la intensificarea muncii politice de massă. Sfaturilor populare le revine deasemeni sarcina de a folosi cu multă chibzuială caravanele cinematografice, urmărind ca acestea să cuprindă cât mai multe arii şi baze de recepţie, având totodată filme cât mai adecvate actualei perioade a muncilor agricole. Ca şi cinematografului, comitetele executive trebue să acorde o mare atenţie staţiunilor de radioficare, controlând instalaţiile de radioficare la aici, felul în care acestea funcţionează, cât şi calitatea programelor. O atenţie cu totul specială trebue să a­­corde sfaturile populare întrecerilor pa­triotice şi întrecerilor socialiste, sprijinind organizarea lor, popularizând fruntaşii întrecerii ca şi metodele lor nu de muncă. In întreaga muncă politică de massă desfăşurată în actuala perioadă la aici şi la bazele de recepţie, sfaturile populare trebue să folosească din plin sprijinul de­putaţilor care, prin exemplul lor personal şi prin cuvântul lor, trebue să îndemne massa ţărănimii muncitoare să-şi facă da­toria treerând la timp, predând fără în­târziere, imediat după treer, cotele de ce­reale datorate statului. Este datoria sfaturilor populare de a dezrădăcina din mentalitatea unor acti­vişti părerea că singură munca organiza­torică poate rezolva toate problemele campaniei de recoltare şi colectare. Pen­tru fiecare activist al sfaturilor populare trebue să fie limpede că numai împletirea strânsă a muncii organizatorice cu cea politică poate asigura succesul deplin al întregii lor activităţi. Decoraţi cu „Ordinul Muncii” şi „Medalia Muncii” Prezidiul Alarii Adunări Naţionale a­l P.R. a dat un Decret prin care se conferă Ordinul Muncii şi Medalia Muncii următorilor mun­citori, tehnicieni, ingineri şi proiectanţi care s’au evidenţiat cu ocazia executării proiecte­lor şi lucrărilor pentru cel de al IV-lea Fes­tival Mondial al Tineretului . „ORDINUL MUNCII“ Clasa II-a tovarăşilor ■ Tudose Vasiliu, Director Intrep. 30 Con­strucţii; Petre Cireşeanu, Inginer şef Intrep 30 Construcţii ; Ion Tigoiu, Inginer coord, şef. Intrep. 30 Construcţii;­ Gheorghe Teodo­­rov, Mecanic şef Bază Utilaj Intrep. 30 Con­strucţii: Bekar Paraschiv, Prim secretar al Raionului 23 August; Alexandru Reznicenco, Organizator de Partid şanţ. 23 August; Clus­ter Willy, Arhitect. Clasa IlI-a tovarăşilor : Szilagy Francisc, Şef şantier S.R.C. Muzeul R.P.R.; Moise Munteanu, Meşter cioplitor piatră şanţ. Muzeul R.P.R.; Vasile Nanu, Me­canic, comand. brig. Muzeul R.P.R. ; Gheor­ghe Gavruş, Lăcătuş Intrep. 30 Construcţii; Augustin Stroian, Lăcătuş Mecanic (S.C.R. U.T.M.) Intrep. 30 Construcţii; Francisc Fa­zacaş, Resp. cu prod. şi calificarea în cadru! Comand. de şanţ. Intrep. 30 Construcţii; Ni­­colae Moldoveanu, Comand. de Unitate In­trep. 30 Construcţii; Iosif Sziksor, Resp. prod. in Comand. Unit. III Intrep. 30 Construcţii; Sandu Mocanu, Comand. Brig. 70 Intrep. 30 Construcţii; Ioan V. Florea, Comand. Brig. 73 Unit. III, Intrep. 30 Construcţii; Ştefan Zurescu, inginer şef şanţ. Intrep. 30 Con­strucţii; Florea Diaconu, Mecanic Intrep. 30 Construcţii; Popazu Constant­a, Meşter fierar beton­ Intrep. 30 Construcţii; Dumitru Olaru, Şef Bază transport Intrep 30 Construcţii; Ilie Chiriac, Şofeur Intrep. 30 Construcţii ; Ştefan Herşcovici, Şef­atei. Montaj Intrep. 30 Construcţii; Cornel Târnăveanu, Strungar In­trep. 30 Construcţii; Gheorghe Vodanovici, Tehnician Intrep. 30 Construcţii; Uliana Se­­minov, Comand. Brig. Intrep. 30 Construcţii; Garabet Aznavorian, Inginer; Dan Bacalu, Arhitect ; Nicolae Porumbescu, Emil Paul Miclescu, Arh­tect; Ion Giurgea, Arhi­tect ; Anton Dâmboianu, Arhitect. (In pag. 2-a, lista celor decoraţi cu „Medalia Muncii"). Bun venit, tineri soli ai păcii şi prieteniei! Bucureşti, Capitala tineretului lumii, îşi primeşte oaspeţii. Din trenurile frumos împo­­d­obite, pe peroanele gărilor coboară mii de tineri din diferite colţuri ale lumii. Mii de tineri din Capitală îşi întâmpina oaspeţii dragi cu flori, cu cuvintele: „Paix et ami­­tié!" sau „Mir­i drujba!“. Iar oaspeţii răspund cu primele cuvinte româneşti, învăţate dea­­lungul drumului de la hotarele patriei noas­tre, in întâlnirile din gări cu tinerii români : „Pace şi Prietenie!”. Joi după amiază, în gara Băneasa, a sosit un nou grup de delegaţi din R. D. Germană şi Germania occidentală. Din grup fac parte membrii ansamblului popular de stat­ele dan­suri din marele Berlin, balerina Eleonore Wesco şi dansatorul Reinhold Weise, solişti ai Operei din Berlin, precum şi un lot de 60 sportivi, printre care handbalişti, boxeuri, luptători, halterofili şi canoteuri. In cursul serii au sosit noi grupuri de delegaţi ai tineretului din Franţa, Italia, An­glia, Si­ri­a, Liban, Australia, Columbia, Ve­nezuela, Africa Franceză, Irak, Canada, Noua Zeelandă, Tunis, Egipt şi insula St. Maurice (Oceanul Indian). Cu delegaţia franceză au sosit 130 pioniere din regiunea pariziană, Ansamblul coral al Uniunii Tineretului Republican Francez „Paul Laurent“, precum şi grupuri de dele­gaţi din diferite regiuni ale Franţei. In cursul nopţii de Joi spre Vineri, la ora 0:30, au fosit peste 300 de delegaţi ai tine­retului finlandez. Printre ei se găsesc luptă­torul Kelipo Grendebal, clasa­t pe locul al III-lea la Jocurile Olimpice de la Helsinki, din anul 1952, campionul naţional de lupte Iaako Vikta, o echipă de baschet, atletele Elii Kahila şi Arnes S­almi, precum şi echipa feminină de gimnastică, din care fac parte Sisko Jokinen, Pirkbo Piiybonen şi Man­a Nisuila, participante la Jocurile Olimpice de la Helsinki. Cu delegaţia tineretului finlandez au venit un ansamblu de dansuri populare şi corul popular „Koi­ttö“ (Zorile), condus de Reino Sandele. In cursul nopţii a sosit, de asemenea, al do­ilea grup de delegaţi din Suedia, format din peste 500 tineri şi tinere. Din delegaţia sue­deză fac parte membrii corului din Burus, artişti şi sportivi. ★ Cu multă căldură tinerii muncitor­, elevi şi studenţi din Capitală au întâmpinat pe Carlos Vergara Montero, membru în Consi­liul Mondial a! Păcii, membru în Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii din Chili, pe Poly Lucien, vicepreşedinte al Sindica­tului petroliştilor din Trinidad şi pe dansa­toarea Ni Made Kadjang, din Bali. Dease­meni, au sosit 964 membri ai delegaţiei ger­mane, printre care predicatorul evanghelist Gustav Adolf din Stuttgart, Eberhard­ Schmidt, compozitor din Berlin, membru al juriului concursului internaţional pentru in­strumente de suflat, grupul de acordeoane din München, condus de tânăra Emilia Grander, Trio de chitară Helmuth din Ham­burg, ansamblul pionierilor din Leipzig, etc. Au sosit în Bucureşti, deasemeni, scriito- oaspeţi dragi veniţi lu­ chinez Lan Su, invitat la Festival, şi di­rijorul şi compozitorul olandez Wilhelm Gaffel, un număr de 434 membri ai delega­ţiei tineretului cehoslovac la Festival, printre care un lot de 50 atleţi şi gimnaşti, Ansam­blul de Stat de Cântece şi Dansuri din Pra­ga, ansamblul de păpuşi Josef Skupa din Fraga, actorul de film Mios Nosvabda, etc. Au mai sosit deasem­eni, 514 reprezentanţi ai tineretului polonez şi maghiar, sportivi şi membri ai ansamblurilor artistice, printre care boxeurul polonez Dragosz Lesche, cam­pion european şi cunoscutul boxeur Grzelak, ansamblul artistic al Academiei de Medicină din Gdansch­ele. In Bucureşti au sosit deasemeni numeroşi ziarişti, şi invitaţi ai Comitetului Internaţio­nal de Pregătire a Festivalului. ★ Joi seara, in gara Băneasa, * * * sosit pri­mul grup de sportivi sovietici, care vor par­ticipa la întâlnirile Sportive Internaţionale Prieteneşti, ce vor avea loc între 4—15 Au­gust la Bucureşti. Lotul sportivilor sovietici este condus de C. A. Andrianov, director adjunct al Direcţiei Generale de Cultură Fi­zică şi Sport, de pe lângă Ministerul Sănă­tăţii al U.R.S.S., şi este format din atleţi, gimnaşti şi săritori de pe trambulină. Prin­tre ei se află recordmanul mondial de triplu de peste mări şi ţări salt Leonid Scerbacov, campioana olimpică în proba de aruncare a discului Nina Pono­­mareva-Romaşcova, recordmanul european Iurii Lituev, recordmanii U.R.S.S. Alexandr Anufriev, Nadia Hnîkina, Evgheni Bulancik, campionul olimpic absolut de gimnastică Victor Ciucarin, campionii olimpici de gim­­nastică Muratov şi Djugh­eli, cunoscuta at­letă Alexandra Ciudiria, maestrul sportului cu poteurul Ghenadie Udvalov şi alţii. Cu acelaş tren a sosit şi un grup de dele­gaţi din Indonezia, printre care se găsesc artişti, cântăreţi de muzică populară şi spor­tivi. Un mare număr de tineri din Capitală au făcut o caldă manifestare de prietenie celor 950 de tineri din R.P. Bulgaria care au sosit Vineri la amiază în Bucureşti. Numerosul lot al tinerilo­r bulgari este con­­dus de I.acezar Avramov, secretar al C.C. al Uniunii Tineretului Popular al lui Dimitrov. Printre cei sosiţi se află academicianul Gheorghi Nadjacov, cântăreaţa Raina Mihai­lova, artistă a poporului din R.P. Bulgaria, poetul Isaev Mladen, corul Palatului Pionie­rilor „Vâlco Cervencov“, orchestra simfonică a tineretului, corul studenţilor din Sofii, an­samblul de cântece şi dansuri al Uniunii Ti­neretului Popular al lui Dimitrov, precum şi un numeros lot de sportivi. ★ Tot în cursul zilei de Vineri au mai sosit în Bucureşti pentru a lua parte la cel de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie, ansam­­blul artistic al tineretului coreean compus din 170 de persoane, condus de Li Ciun Hen. Din Republica Populară Polonă, a sosit o delegaţie care numără 456 de tineri cu­­prinzând 5 ansambluri artistice şi un grup de solişti. Delegaţia este condusă de Oc­epka Wicslaw, membru al C.C. al Z.M.P. ★ El, a sosit in Bucureşti, cu avionul, corre­pozitorul soviet­ Babadjanian împreună cu profesorul Horvid, director adjunct al Con­servatorului din Moscova, invitaţi la cel da' al IV-lea Festival Mondial. Au sosit compozitorul mongol Murdj, ser­ii­i­torul suedez Swed, preşedintele Federaţiei Internaţionale de skiff Gaston Müllegg (El­veţi­a) şi munzicienii C. Szalkiewicz (Fin­­landa) şi Placek (Cehoslovacia). Tot la aeroportul Baneasa au sosit 10 de­­legaţi ai tineretului indonezian, 7 sportivi norvegieni, ziarişti şi reporteri radio, un grup de sportivi cehoslovaci din ech­pele ciclism, voleibal, nataţie, canotaj şi atletism* •­ In cursul după amiezii de eri au sosit, ori un tren special din R.P. Polonă încă 436 de tineri. Din acest grup fac parte numeroşi ti­­neri muncitori, studenţi şi elevi, ansamblul de dansuri populare Malway din Varşovia şi 20 de tinere dansatoare, sub conducerea lui Percovschi Jirzy şi a instructorului de dans Jankovski Miecislaw. Din ansamblu nui fac parte cunoscutele interprete de dansuri popu­­lare Lewardowska Halina, Kiezezylska Ha­lina şi Zych Jagienka — absolvente ale­ şco­­lii de balet — precum şi cântăreaţa Eugeni® Gwiezdzinska. , •k Mii de tineri din Capitală ,au întâmpinat­ Vineri seara la gara Bă­nea­sca delegaţia tir­e­ retului sovietic care va participa la Festival* Delegaţia tineretului sovietic la Festival care a sosit Vineri seara este formată din 571 persoane. Printre cei sosiţi se află: Orchestra s­imfo­­nică „Ceaicovschi“ a studenţilor din Mos­­cov­a,­ formată din 74 persoane condusă dar prof. N. P. Anosov, corul studen­tor din Moscova format din 70 persoane, condus de prof. Vladislav Socolov, corul popular, sibe­­rian din Omsc, condus de Calughina, ansam­blul gruzin de dansuri, condus de artiştii poporului din R.S.S. Georgia, 11fco Şuhişvili Şi Nino Romişvili, Laureaţi ai Premiului­ Stalin, ansamblul de cântece şi jocuri din R.S.S. Moldovenească, Opera din Chiev, prfel cum şi un grup de artişti plastici. Tinerii şi tinerele, prezenţi la gara Băr­neasa, au manifestat puternic minute în ş­i, pentru poporul sovietic, pentru prietenia de nezdruncinat dintre poporul român şi po­porul sovietic, pentru pace şi prietenie in întreaga lume. (Agerpres). ★ Trenurile speciale continuă să aducă în oraşul Festivalului pe tinerii din toate colţurile lumii, participanţi la m­area sărbătoare a păcii şi prieteniei. Tinerii patriei noastre ii întâmpină cu flori. Odată cu florile acestea, tinerii din ţara noastră aduc oaspeţilor urările lor cele mai sincere de „bun sosit“. Recepţie Joi seară a avut loc la restaurantul „Pes­căruş“ din Parcul de Cultură şi Odihnă „I. V. Stalin“ o recepţie dată în cinstea par­ticipanţilor la cel de al III-lea Congres Mon­dial al Tineretului. Au participat membri ai Consiliului F.M.T.D., conducători ai delegaţiilor şi nume­roşi delegaţi, invitaţi şi observatori la cel de al III-lea Congres Mondial al Tineretului. Au participat deasemeni, Icno Diama şi Elisa Branco, laureaţi ai Premiului interna­ţional Stalin „Pentru întărirea păcii intre popoare“, compozitorul sovietic Iurii Sapo­­rin, scriitorul francez Andre Wurmser şi alţi oaspeţi de seamă ai Festivalului. La recepţie au luat parte dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţio­nale, Gh. Apostol şi Gh. Vidraşcu vice­pre­şedinţi ai Consiliului de Miniştri, acad. I. Aturgulescu, ministrul învăţământului Supe­rior, M. Roşianu preşedintele Comitetului de Radio, St. Moraru, preşedintele Consilului Central al Sindicatelor, C. Blidaru, preşe­dintele Comitetului Executiv al Sfatului Popu­lar al Capitalei, reprezentanţi ai Comitetului Naţional pentru Pregătirea Festivalului, ai Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., „oameni de ştiinţă, artă şi cultură, ziarişti, etc. Anul XI - Nr. 2748 4 pagini 20 bani Sâmbătă 1 August 1953 IN NUMĂRUL DE AZI — D. TARNAUCEANU : Din realizările sfa­turilor populare — Intr’un sat din Timi­şoara (pag. 2-a) — H. MATEI şi I. PAVELESCTI : Regiunea Bucureşti poate şi trebue să depăşească rezultatele obţinute la treeriş (pag. 2-a) — ECATERINA OPROIU : ...Ei vor să-şi îngrijească mai departe grădinile cu lalele — De vorbă cu sculptorul Haverman (pag. 3-a) — CONSTANŢA TUDORACHE : Un tren cu oaspeţi­ de peste hotare (pag. 3-a) — Noua linie şi sarcinile partidului — Rezoluţia plenarei a 15-a a C.C. al P.S.U.G. (pag. 3-a) — Şedinţa activului organizaţiei de partid a oraşului Moscova consacrată celei de a 50-a aniversări a­ P.C.U.S. (pag. 4-a) — De la Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S. (pag. 4-a) Sosirea noului ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Uniunii Sovietice în R. P. R. In ziua de 31 Iulie 1953 a sosit în Ca­pitală noul Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Uniunii Sovietice în Republica Populară Română, Leonid Gheorghievici Melnicov. La aeroportul Băneasa, tov. L. G. Mel­nicov a fost salutat de tovarăşii: Iosif Chişi­nevschi, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Simion Bughici ministrul Afacerilor Externe, Nicolae Cio­­roiu, ministru adjunct în Ministerul Afa­cerilor Externe, Teodor Rudenco, ministru adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, Gheorghe Stoica, prim secretar al Comite­tului Orășenesc P.M.R., Blidaru Crăciun, președintele Sfatului Popular al Capita­lei, general maior Serghei Nicolau, Duma Aurel, secretar al A.R.L.U.S., Sanda Ran­­gh­eţ, secretar al A.R.L.U.S., Dionisie Io­­nescu, directorul Protocolului din Minis­terul Afacerilor Externe, Radu Comşa, di­rector adjunct în Ministerul Afacerilor Externe. Se aflau de faţă membri ai Ambasadei U.R.S.S. în frunte cu însărcinatul cu afa­ceri a. r. al U.R.S.S., tov. N. P. Sun­ţki şi şefii mai multor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti. (Agerpres) -S*­ Drapelul de pe ARAD (de la corespondentul nostru). Recolta bogată din anul acesta umple de bucurie ini­mile ţăranilor muncitori. Ţăranul muncitor Aurel Tripon din comuna Ţela, raionul Lipo­­va, regiunea Arad bunăoară a obţinut de pe o suprafaţă de 1,16 ha. cantitatea de 2.452 kg. grâu. De cum a trecrat, primul lui gând a fost să predea imediat cota cuvenită statului. El a şi obţinut chitanţa numărul unu. Prin­tre primii la predarea cotelor au fost şi ţă­ranii muncitori Gh. Dragan, Aurel Nicorescu, Cusman N­saga, Gh. Pavelescu şi alţii. Ei au mână fruntaşă obţinut recolele frumoase din anul acesta lucrându-şi pământul după regulile agro­tehnice. După treeri, cei mai mulţi ţărani muncitori din comuna Tela au trecut la des­­miriştii iar unii dintre ei au şi semănat pe locurile desmiriştite porumb furajer. Drept răsplată pentru munca depusă de tăranii muncitori, comuna Tela a obținut dra­­pelul roșu de comună fruntașă pe raion, în campania agricolă de vară. Solemnitatea înmânarii decoraţiilor unor muncitori, tehnicieni şi ingineri La Prezidiul Marii Adunări Naţionale a avut loc Vineri după amiază solemnitatea de­­­corării cu „Ordinul Muncii“ şi „Medalia Munch­“ a unor muncitori, tehnicieni şi ingi­neri de la Trustul de Construcţii Bucureşti şi întreprinderea de Transporturi Bucureşti. După ce Iov. Gh. Marussi, secretarul Pre­­zidiului Marii Adunări Naţionale, a dat ci­­tire decretului de decorare, tovarăşul dr.­­Petru Groza, preşedintele Prezidiu­lui Marii Adunări Naţionale, a înmânat decoraţiile ce­­lor distinşi şi s-a felicutat călduros pentru re­­alizările d­eosebire dobândite în munca lor. Apoi, Florea Ma­ria, director la Atelierele Centrale I.T.B., decorat cu „Ordinul Muncii“ cl. III, a exprimat în numele celor decoraţi mulţumiri pentru înaltele distincţii acordate. Tot cu acest prilej­­au fost înmânate de­co­­raţiile „Ordinul Muncii“ şi „Medalia Mun­­cii“ unor proiectanţi care s-au evidenţiat în executarea proiectelor destinate lucrărilor ce­­lui de al IV-lea Festival Mondial al Tinere­­tu­lu­i şi Studenţilor şi unor muncitori, tehnic­eleni şi inginer evidentiati în lucrările de pe şantierul Muzeului R.P.R. (Agerpres.). PENTRU PÂINEA POPORULUI MUNCITOR! La o arie electrificată Succesele mecanizatorilor din Târgu- Frumos BRAILA (dela corespondentul nostru). — Ţăranii muncitori din satul Lacu Sărat treeră zi şi noapte la aria electrificată Întrecerea patriotică grăbeşte lucrul la treeriş. Pretutindeni, se lucrează de zor. Unii cară snopi pe arie, alţii treeră sau încarcă saci cu boabe grele, iar batoza merge continuu, fără opriri. Urmând exemplul colectivişti­lor, ţăranii muncitori au predat chiar pe arie Ţăranii muncitori din comuna Pietroşani, regiunea Bucureşti, au sprijinit sfatul popu­lar în organizarea celor trei arii. S-au for­mat trei echipe care au­ amenajat pe fiecare alie pichete de incendiu, puncte sanitare, ba­­răci pentru pază, cântare, etc. De mai multe zile a început treerişul. Se treeră din zori şi până în noapte. Prima grijă a ţăranilor muncitori îndată după treeriş, este aceea de a achita în între­gime cotele către stat. De exemplu, comu­nistul Stanciu Nedelea predându-şi cota de 268 kgr. grâu a obţinut chitanţa Nr. 1. Apli­când cu încredere sfaturile agrotehnice date de tehnicienii raionului, Stanciu Nedelea a realizat de pe 1,25 ha. o producţie de 3146 kgr. grâu. Recolte bogate au obţinut şi cer­iotele către stat, îndeplinind conştiincios această îndatorire cetăţenească. In carnetul delegatului de batoză Ion Bogdan, sunt notate mai multe cifre. Aceste cifre vorbesc despre succesele obţinute la treeriş la ora din satul Lacu Sărat. Dele­gatul de­ batoză şi-a notat cu bucurie cea mai mare productivitate realizată de ei până acum: s-au treerat 30.000 kg. într’o singură zi,­lalţi ţărani muncitori din sat.­­Ion E. Ogrea a obţinut de pildă 2058 kgr. grâu la 1 ha. din care a predat­ statului cota 192 kgr. grâu, comunistul Costica Gherghelici a ob­ţinut o producţie de 2263 kgr. grâu la hectar, predând la baza de recepţie o cotă de 268 kgr., deputatul Gheorghe Turmac a realizat 2071 kgr. grâu la hectar Şi el şi-a predat printre primii cota de 335 kgr. grâu. Urmând pilda acestora, ţăranii muncitori din comu­nă îşi adună recoltele bogate şi predau cu drag cotele datorate statului, fiind conştienţi că în felul acesta contribue la ridicarea nivel­­­ului de trai al oamenilor muncii din ţara noastră. ALEXANDRU ROMAN corespondent voluntar IAŞI (de la subredacţia noastră). „ Co­lectivul de muncă al staţiunii de maşini şi tractoare la Frumos, s'a pregătit din vreme pentru campania de vară, prima campanie agricolă la care participă această staţiune nou înfiinţată, însufleţiţi de dorinţa de a face faţă cu conste­lare şi de a contribui la obţinerea unei recolte cât mai­ bogate, mecanizatorii de la S M.T. Tg. Frumos lucrează cu mult entuziasm, reuşind să obţină succese fru­moase la treeriş. Lucrând pe aria din satul Costeşti tracto­ristul I­lie Andreş a reuşit să-şi de­păşeas­că zilnic norma de treer. In primele zile a tre­er­at 16.000 kg. Apoi, cantităţile treerale au crescut la 17 000 kg. ajungând în cele din urmă la 20.000 şi chiar 22.000 kg. boabe zilnic. . Succese asemănătoare a realizat şi tracto­ristul batozar Dumitru Alexa. Lucrând la alia din satul Boureni, el a obţinut o medie zilnică la treeriş de 20.000 kg. Realizările lor au fost insă depăşite de tractoristul ba­tezar Petru Moisiuc care după ce a secerat grânele de pe tarlalele colectiviştilor din Bălţaţi şi a efectuat desm­rişti­tul, a pornit treerişul Prin asigurarea funcţionării neîn­trerupte a batozei. Petru ,V­o­s­uc a reuşit săi­ obţină o producţie medie zilnică la treeriş de 23.000 kg. boabe Datorită frumoaselor rezultate dobândite în întrecerea socialistă în care au fo­s­t antre­naţi muncitorii şi tractoriştii, S.M.T., Tg. Frumos deţine in momentul de faţă titlul de staţiune fruntaşă pe regiune. Ţăranii muncitori îşi predau cu drag cotele ★ ★ k k

Next