Romînia Liberă, iunie 1954 (Anul 12, nr. 3004-3029)

1954-06-01 / nr. 3004

fti rdyjd sCo 1 ^ ^necontenite a forţe nală tare rlin. şi îiTt­ăririi ..................................vie.'Dorinţa fierbinte a popoarelor ca să strună capăt războiului din Indochina, pentru ca locul „războiului rece“ să fie rupt de coexistenţa paş­nică a tuturor statelor, însfuşit ca omenirea să scape de coş­marul ameninţării unui război atomic, s-a transformat intro importantă forţă motrice a zilelor noastre. Sub acest semn se continuă procesul istoric al reunirii forţelor sănătoase, a ele­­m­ientelor cinstite din toate ţările lumii în vederea aparant şi întăririi păcii, în vederea asigurării securităţii colective a tutu­ror statelor- Acest fapt ne demonstrează că mişcarea mondiala pentru pace a devenit cea mai largă, cea mai puternică şi tot­odată cea mai reprezentativă mişcare internaţională contem­porană. . „ La dezbaterile sesiunii extraordinare a Consiliului Mondial al Păcii au participat personalităţi de seamă din multe tari şi s-au discutat cele mai importante probleme care interesează cercurile cele mai largi din toate ţările­ lumii. După dezbateri sesiunea a adoptat­­.Rezoluţia cu privire la problema armei atomice”, „Rezoluţia cu privire la problema securităţii şi „Recomandarea Comisiei culturale”. Aceste importante documente adoptate de sesiune ne arată încă odată, pe baza evenimentelor internaţionale din ultima vreme, că lupta plină de avînt a forţelor iubitoare de pace, lupta pentru menţinerea şi apărarea păcii, înregistrează suc­cese Eforturile popoarelor iubitoare de pace au dus la impunerea semnării armistiţiului din Coreea, în ciuda mane­vrelor obstrucţioniste puse la cale de agresorii americani şi de complicii lor. Conferinţa de la Berlin precum şi cea de la Geneva constituie noi paşi înainte pe drumul reglementam problemelor litigioase pe calea tratativelor paşnice.­ Aceasta ne indică un oarecare progres în sensul micşorării încordaţii internaţionale. Cu toate acestea nu se poate spune că primejdia războiului a fost definitiv înlăturată. O dovadă în acest sens o constituie planurile agresive ale cercurilor guvernante din S.U.A. în ve­derea prelungirii şi extinderii războiului­ din Indochina şi ma­nevrele în vederea înjghebării unei alianţe militariste agre­sive în Asia de sud-est.­­ In condiţiile acestei situaţii internationale, sesiunea extra- L-. .­.nara a Consiliului Mondial al Păcii şi documentele pe care l­e-a elaborat au o deosebit de mare însemnătate. Problema armei atomice şi a celei cu hidrogen preocupă masele largi ale opiniei publice din toate ţările. Majoritatea covîrşitoare a populaţiei globului şi-a ridicat glasul pentru a cere interzi­cerea acestor arme de exterminare în masă şi pentru instituirea unui control internaţional eficace asupra acestei interziceri. După cum se ştie, de cinci luni au loc tratative între U.R.S.S. şi S.U.A. cu privire la problema atomică. Discuţiile confiden­ţiale care se duc de atîta timp nu au dat însă pînă acum rezul­tatele cuvenite din pricina atitudinii guvernului S.U.A. Pro­punerile prezentate de U.R.S.S. prevăd interzicerea armelor atomice şi controlul asupra acestei interziceri, iar ca un prim pas spre aceasta un acord între statele, participante prin care acestea îşi iau un angajament solemn şi necondiţionat de a nu folosi armele atomice, cu hidrogen şi alte arme de exterminare în masă. In acelaşi timp, omenirea nu a putut să privească fără sur­prindere atitudinea S.U.A. care, pe de o parte, susţineau ca urmăresc să găsească ,,o rezolvare acceptabilă“ a acestei pro­­bleme, iar pe de altă parte, au luat noi măsuri pentru intensi­ficarea goanei înarmării atomice. Propunerile diplomaţiei ame­ricane au fost de asemenea primite cu scepticism. Astfel, făcut propunerea înjghebării unei „agenţii internaţionale“ în vederea folosirii în scopuri paşnice doar a unei părţi din rezer­vele de materiale atomice. Este limpede că această manevră a..fost pusă la cale pentru a adormi vigilenţa popoarelor, pen­­■ '­ a se crea iluzia înlăturării pericolului. Este pe înţelesul l­ui că orice plan care nu prevede interzicerea necondiţio­nată a folosirii armelor de exterminare în masă şi instituirea unui control internaţional nu are alt scop decit să lase deschisa o portiţă pentru fabricarea nestingherită a armelor atomice şi pentru folosirea lor împotriva omenirii. Pe de altă parte, manevra înfiinţării unui aşa numit trust atomic mondial fără participarea U.R.S.S. urmăreşte subordonarea cercetărilor ato­mice din toate ţările capitaliste în favoarea monopoliştilor americani şi folosirea experienţei ştiinţifice a savanţilor din aceste ţări de către Statele Unite. Lupta împotriva armelor de exterminare în masă ia un carac­ter tot mai larg, împotriva armelor atomice şi cu hidrogen s-au pronunţat cele două Camere ale parlamentului japonez, peste 100 de deputaţi ai Camerei Comunelor din Anglia, depu­taţi ai Congresului brazilian, parlamentul italian, etc. In „Re­zoluţia cu privire la problema armei atomice”, sesiunea Con­siliului Mondial al Păcii cere „ca măsură de cea­­mai mare urgenţă încheierea unui acord internaţional care să cuprindă obligaţia de a nu se mai face experienţe cu bombe atomice şi cu hidrogen şi de a nu se folosi aceste tipuri de arme”­ Rezo­luţia arată că „un asemenea acord ar pregăti şi ar uşura adop­tarea unor măsuri eficace care să asigure interzicerea lor de­plină“. Participanţii la sesiunea extraordinară a Consiliului Mon­dial al Păcii s-au mai ocupat de asemenea de creşterea împotri­virii faţă de politica unor cercuri guvernante îndreptată spre crearea unor blocuri agresive în Asia şi in Europa. Repre­zentanţii ţărilor din întreaga lume, dar mai cu seamă cei din Europa, au subliniat ecoul puternic stîrnit de propunerea so­vietică privitoare la încheierea unui „Tratat­ general european cu privire la securitatea colectivă în Europa”. Totodată repre­zentanţii ţărilor asiatice au vorbit despre rezistenţa popoarelor lor faţă de politica creării unor noi baze militare şi a extinde­rii războiului din Indochina. Participanţii la sesiune au spri­jinit propunerile prezentate conferinţei de la Geneva de ţările democratice pentru rezolvarea problemei coreene şi pentru înce­tarea ostilităţilor în Indochina. „Primejdia unui amestec militar al Statelor Unite ale Ame­rica în conflictul din Indochina, care poate duce la extinderea războiului — spune „Rezoluţia cu privire la problema securi­tăţii“ —, presiunea exercitată în scopul constituirii „comunită­ţii defensive europene“, care ar consfinţi înarmarea Germaniei, scindarea Europei şi Asiei prin politica pactelor militare, ex­perienţele cu arma termo-nucleară, reluate în scop de intimi­dare şi şantaj — toate acestea constituie noi motive care pro­voacă neliniştea popoarelor după primele speranţe legate de tratative“. Participanţii la sesiune au căzut de asemenea de acord să sublinieze că securitatea comună trebuie organizată în Asia şi in Europa în primul rind de către toate statele interesate, oricare ar fi deosebirea dintre orînduirile lor sociale şi poli­document important este de asemenea cel elaborat de­­sia culturală. Recomandările acestei comisii coh­­le de orice fel care Împiedică popoarele să folo­­cuceririle minţii omeneşti. Comisia se adie­­nilor de ştiinţă şi de artă de pretutindeni talentul şi toată forţa lor de muncă în şi păcii între oameni t­uturor popoarelor din lume, la Berlin orului român. Cuvîntarea tovarăşului Ante al Comitetului Permanent pen­­.R„ a arătat că întregul nostru­­ pace şi în bună înţelegere cu străine orice gînduri de ames­­stare. vins că spiritul tratativelor este cu vigoare drum — va­camă la micşorarea încor­­salată importantele docu­­convins că ele vor ajuta vederii între popoare, ra­ionale. Aviaţia în sprijinul agriculturii PLOEŞTI (da la corespondentul nostru). Gospodăria agricolă de stat din Bărbuleşti, raionul Urziceni, are un puternic sector zootehnic. Pentru asigurarea animalelor cu furajele necesare, gospodăria şi-a mărit în primăvara acestui an suprafeţele însămînţate cu borceag şi hicernă. Vegetaţia s-a­­dezvoltat mulţumitor în urma ploilor abundente, dar de ci­te­via zile tehnicienii au constatat apariţia de gărgăriţe. Pentru combaterea şi distrugerea lor s-a cerut ajutor flotilei de aviaţie civilă care a trimis un aparat pentru împrăştierea celor 3.000 de kg. de hexaclonan procurat de gospodărie. In numai cîteva ore avionul a împrăştiat pe o suprafaţă de 72 ha. praful, înlocuind munca a sute de muncitori şi salvînd recolta de lu­cerna şi borceag. Distncţii şi premii pentru mamele cu mulţi copi De l­a începutul anului în raionul Huşi s-au distribuit premii unice de stat de 1000 lei, unui număr de 11 m­ame care au născut al 10-lea copil. Premii au primit ţăranca muncitoare Cris­tina P. Ichim din comuna Hurdugi, Elena V. Cristea din comuna Creţeşti şi Maria I. Moise din Huşi, care a primit al doilea pre­miu, acum pentru naşterea celui de al 11-lea copil. Tot In acest timp iau mai fost împărţite mamelor cu mulţi copii 15 distincţii. Intre aceste mame se numără şi colectivista Măr­gărita N. Mustaţă şi Maria Frunză, ambele din comuna Rînceni care au primit medalia de mamă eroină. JUJU SCHAFFER corespondent voluntar (Agerpres) Economii de combustibil SUCEAVA.­­ A­plicînd pe scară largă me­toda „planului financiar al locomotivei", me­canicii şi fochiştii depoului CFR-Iţcani reuşesc să economisească însemnate cantităţi de com­bustibil. Numai în lunile martie şi aprilie, ei au economisit 432 tone combustibil convenţio­nal. In primele două decade ale lunii mai, me­canicii şi fochiştii de pe 23 locomotive care aplică această metodă, au economisit 291 tone combustibil convenţional. Mecanicii Mihail Ştrabu şi Dumitru Buruian cu fochiştii Eugen Sauciuc şi loja Tomas de pe locomotiva nr. 140.327 şi mecanicii Gh. Bîrzu şi Vili Buruian cu fochiştii Ioan Iacob şi Dumitru Bîrzu de pe locomotiva 140.328, au reuşit să economi­sească în această perioadă cite 30 tone de combustibil convenţional. (Agerpres) eletari din toate ţările, uniţi vă ! )n k­m IN REPUBLICA POPULARĂ ROMINA Anul XII-Mr. 3004 4 pagini 20 bani Marți 1 iunie 1954 COPIII, PRIMĂVARA Surîsuri de reclamă Cu aproximativ 18 ani in urmă, ziarele şi revistele din tară şi străinătate publicau cu regularitate in coloanele lor, intre re­clamele ţipătoare ale pastelor de dinţi Şi ale celor mai moderne mărci de lame de ras, clişeul pe care era, reprodus surisul stereotip al celor cinci surori Dione. Toţi cei care citeau ziarele in vremea aceea au avut posibilitatea să afle cum in anii premergători celui de al doilea măcel mon­dial, in anii in care abia se stinseseră focurile din oraşele ruinate ale Spaniei republicane, in anii aceia, guvernul ameri­can, mărinimos, a acordat lin premiu doamnei Diane, care născuse cinci fe­tite deodată. Zîmbetul lor repetat in cinci exemplare a fost folosit mulfi ani de-a rindul pentru a ilustra cit se poate mai graţios reclama săpunului de ulei de măsline creat special pentru cete cinci gemene — şi alte reclame co­merciale. In fata acestor surîsuri care voiau pasă-mi-te să ilustreze viata feri­cită a copiilor din S.U A. omul simplu pu­­tea să-şi pună întrebarea: oare cite din fe­meile celor cîteva milioane de şomeri ame­ricani care au cinci copii — ce-i drept, nu născuţi, in acelaşi timp — primesc, dacă nu premii, dar măcar unele ajutoare ? Des­pre asemenea lucraţi nu se pomeneşte ni­ciodată in revistele ilustrate ale statelor capitaliste. E drept că se intimplă cu­riozităţi, ca alături de un asemenea cli­şeu cu zîmbete fericite să apară fotogra­fia unor ofițeri care fin in fiecare mină cite un cap de copil vietnamez de pe care mai şiroieşte încă singele. Fotografii des­pre ceilalţi copii, despre milioanele de copii ai oamenilor muncii nu prea apar insă in revistele ilustrate ale statelor ca­pitaliste. Probabil ca să nu întunece aşa zisa fericire a copiilor acestor ţări. Preşcolarii E un spectacol obişnuit al satelor noas­tre de astăzi, ograda unei case in care copii, mulfi copii mici — preşcolari — îmbrăcaţi in şorjuleţe cu floricele, joacă într-o horă veselă „şoarecele şi pisica" sau ridică din nisip şi apă construcţii de cetate şi tuneluri. In timpul acesta, in bucătăria casei, o femeie in halat alb pre­găteşte masa oaspeţilor. In alte odăi, pă­­tufuri curate ii aşteaptă pentru somnul de după amiază. Seara, mamele întoarse de la munca cimpului, de la treburile gospo­dăriei, işi iau acasă copiii care le poves­tesc ultimele triuimplări din viaţa grădini­ţei şi le recită ultima poezie învăţată. Sătencele din Secueni unde s-a inaugu­rat­ una din cele 50 de grădiniţe sezoniere deschise in cinstea Zilei Internationale a Copilului in regiunea Oradea, n-au ştiut probabil niciodată de existenta celor cinci Dione. Dar ele ştiu că pe vremea cind a­­păreau fotografii asemănătoare între recla­mele de paste de dinţi şi lame de ras, co­piii lor rămîneau singuri in casă, legaţi cu piciorul de un ţăruş. Şi nu rareori se intimplă ca părinţii, întorşi acasă de la claca de pe moşiile boiereşti, să-şi găseas­că pruncii sfişiaţi de clini sau de porci. Cîteva fraze de rapoarte Rapoartele care s-au strins zilele aces­tea la Comitetul Naţional pentru Apăra­rea Vieţii Copiilor, vorbesc despre inaugu­rări de noi salarii, case de naştere, ca­mere a mamei şi copilului, creşe, cămine şi grădiniţe. Poporul întreg se apleacă cu dragoste şi grijă asupra tinerelor vlăstare, le veghează copilăria, le pregăteşte viito­rul. Iată, muncitorii fabricii „Pionierul" din Botoşani dăruiesc copiilor de la „Casa Copilului" din oraşul lor 25 de păpuşi confecţionate de ei.• In regiunea Iaşi se organizează 18 grădiniţe sezoniere iar pînă in prezent s-au­ deschis 1I solarii dintre care două la Roman, şase la Iaşi, două la Vaslui şi unul la Paşcani. La comitetele executive ale sfaturilor populare se găsesc rapoarte: „...in regiunea Cluj s-au mai lucrat 1000 de jucării pentru copiii de la internate..." „Şi comuna Luna, femeile au PATRIEI înzestrat casa de naştere cu mobilier şi lenjerie". „Primii născuţi d in Ziua interna­ţională a Copilului din comuna Luna se vor bucura din prima zi a existentei lor de o grijă deosebită". Dar aceasta nu se intimplă numai In comuna Luna din regiunea Cluj. Există astăzi vi­­ară la noi peste 1300 case de naştere. De asemenea, funcţionează peste 1000 de creşe şi cămine de zi pe lingă in­stituţii şi întreprinderi unde copiii işi pe­trec timpul in orele in care părinţii lor sint in fabrici, in birouri, in laboratoare. Statul nostru acordă o grijă deosebită edu­caţiei tinerei generaţii, intre anii 1918 şi 1953 s au editat 514 cărţi pentru copii, cu un tiraj de 8.271.750 exemplare. Copiii au revistele şi ziarele lor in care pot citi in­­timplări interesante şi instructive, unde ei înşişi pot scrie. Ce emisiune doriţi să ascultaţi? In oraşul Galaţi există, ca in multe ora­şe ale ţării o casă a pionierilor, una din cele peste 50 existente in ţară. Casa Pio­nierilor din oraşul Galaţi s-a îmbogăţit cu o mobilă nouă, un radio. Radioul a fost cumpărat de cetăţenii oraşului pentru co­piii lor. In timpul după amiezelor, tind­e­o­­m­erii merg la casa lor să citească, să con­struiască navo-modele sau planoare, să experimenteze ultima formulă de chimie învăţată la şcoală, un pionier cu cravată roşie , delegat cu manevrarea aparatului, va organiza audiţii radiofonice. Doriţi să ascultaţi un program de muzică sau o pie­să interesantă­ de teatru? Miine la orele X se transmite o operetă pentru copii... După amiază este emisiune ştiinţifică... La ore­le 16, ultimele aventuri ale lui Timur... Programele posturilor noastre de radio conţin 24 de emisiuni săptăminale pentru copii şi­ tineret. Din emisiunile acestea ei învaţă să fie drepţi, curajoşi, să respecte oamenii şi munca lor creatoare. IN NUMĂRUL DE AZI RADU TIULESCU: Două lumi — două copilării. (Pag- 2-a) Pentru executarea la timpul potrivit a lu­crărilor de Îngrijire a culturilor : • PAULA GEBER : Arei multă atenţie prăşitului în regiunea Suceava. • CORNELIU BUDA : Cînd calculele din birou nu se împacă cu rea­li­ta tea. (Pag. 2-a) D. BIȚICA : Fapte noi într-o schelă veche. (Pag. 2-a) Cea de a 300-a aniversare a reunirii Ucrai­nei cu Rusia. (Pag. 3-a) NICOLAE LUPU: Poporul Guatemala­ luptă cu h­otărîre pentru apărarea dreptu­rilor sale. (Pag. 4-a) Cel de al III-l­ea Congres al Partidului celor ce muncesc din Ungaria. (Pag. 4-a) Conferinţa de la Geneva a miniştrilor a­facerilor externe. (Pag. 4-a) Divergenţe în rîndurile partidului socia­list francez. (Pag. 4-a) Primirea de către Ciu En-lai a unor per­sonalităţi politice din Anglia. (Pag. 4-a) Din Republica noastră Populară Pregătiri în vederea recoltării TIMIŞOARA (de la corespondentul nos­tru). — In regiunea Timişoara au început pregătirile în vederea campaniei de recolta­re. La S.M.T. Peciu Nou mecanizatori.’ lu­crează acum cu elan pentru îndeplinirea pla­nului de reparaţii la maşinile şi uneltele a­­gricole necesare recol­tării. Brigada compusă din Vasile Suta, Mihai Mi­­şu şi Constantin Chio­­rejanu luptă să-şi men­ţină şi în această ac­ţiune titlul de frunta­şă pe staţiune. Ei au reparat pînă în pre­zent 10 secerători le­­gători, 20 polidiscuri şi 7 batoze. La­­ S.M.T. Gătaia tractoriştii şi mecanicii au terminat reparaţia batozelor, iar la S.M.T. Lugoj s-­au pus la punct toate secerători­­le legături. Planul de reparaţii şi reviz­e a tractoare­lor a fost realizat pînă în cea de a doua de­cadă a lunii mai în proporţie de 77,20 la sută pa regiune. In raionul Timişoara au fost reparate pînă acum 414 tractoare, 111 batoze, 23 seceră­­tori legători şi 8 com­bine. In regiunea Ti­mişoara vor lucra mai mult ca în anul tre­cut un număr de 152 batoze, 5 combine, peste 84 secerători le­gători, 30 desmirişti­­toare şi 200 de trac­toare. De asemenea se vor electrifica încă 27 da ard de treer în co­munele Tormac, Cea­­cova şi altele. AL LOR ESTE VIITORUL­ ­ Copilului este întîmpinată cu minunate realizări în folosul micilor cetăţeni ai patriei noastre. Căminele de zi constituie una din marile realizări ale regimului nostru democrat­­popular pe tărîmul ocrotirii vieţii şi sănătăţii tinerelor vlăstare ale ţării. In cămi­nele din cartierele oraşelor şi din sate cresc copii voinici şi veseli sub privirile atente ale educatoarelor şi ale medicilor. In clişeu: Un grup de copii de la un cămin de zi. Foto: MIMAI POPESCU Staţiunea Sovata funcţionează tot anul TG. MUREŞ.­­ In sezonul de vară din a­­cest an vor sta la dis­­poziţia oamenilor mun­cii veniţi să-şi petrea­că concediul de odih­nă în staţiunea bal­­neo-cl'irfi'aterică Sov­a­­ta 60 de vile aparţi­­nînd C.C.S., 20 da vi'e al­e Mini­sterului Sănă­tăţii, 7 vile aparţinînd sectorului medical C.F.R. In staţiune func­­ţionează o policlinică cu secţii de­ raze Rönt­gen, fizioterapie, sto­matologie şi altele, băi sărate, băi de nămol. Imediat ce timpul va permite se va începe la lacul Ursu şi trata­mentul prin băile he­­lioterme. Incepînd din acest an staţiunea Sova­,ea va funcţiona în tot cursul anului. In acest scop, se lucrează încă de pe acum la instala­rea cazaitelor şi ţevi­lor necesare pentru funcţionarea băilor cal­de şi în­ perioada de iarnă. De asemenea, la vilele Ministerului Sănătăţii se fac ame­najări pentru iarnă, la instalarea de sobe, uşi şi ferestre duble, etc. In curînd, în cadrul sectorului medical C.F.R. va începe con­struirea unui bloc ali­mentar modern pentru care s-a alocat suma de 600.000 lei. Blocul va cuprinde o sală spaţioasă de mese, bu­cătărie, laborator de patiserie, etc. Ziua Internaţională a Copilului „Copi­i sunt florile vieţii"... spunea marele scriitor Maxim Gorki. In fiecare an, în prima zi a lui iunie, atunci cind­ florile primăverii şi-au deschis imbălsâmatele lor petale, oamenii dor­nici de pace de pretutindeni sărbătoresc ziua florilor vieţ­i. Ziua Internaţională a Copilului. In 1950, tot într-o zi de iunie, a fost sărbătorită pentru prima dată, in urma unui apel lansat de Federaţia Democrată Interna­ţională a Femeilor şi Federaţia Mondială a Tineretului Demo­crat, Ziua Internaţională a Copilului. De atunci, an de an a sporit numărul oamenilor cinstiţi care, indiferent de credinţe politice sau religioase, de culoare sau profesie, luptă pentru apărarea vieţii copiilor, pentru apărarea dreptului copiilor la o copilărie fericită, la o viaţă îndestulată. An de an a crescut şi s-a lărgit mişcarea mondială pentru pace, pentru apărarea vieţii tinerei generaţii a omenirii. Astăzi orice om cinstit îşi poate da seama că a lupta pentru apărarea bunului cel mai de preţ al omenirii, pacea, înseamnă în acelaşi timp a lupta pentru viaţa copiilor, pentru viitorul tinereţii lumii. Copiii, vlăstarele lumii, au nevoie de pace pen­tru a creşte, pentru a deveni oameni capabili să pună tînăra lor forţă în slujba progresului şi a fericirii. Iată de ce cauza apă­rării păcii este strins legată de lupta omenirii pentru apărarea vieţii copiilor. Sfîntă este dorinţa mamei de a apăra viaţa co­pilului de furia acelora care vor să-i întunece rîsul zglobiu. Puternică şi arzătoare este voinţa fiecărui om cinstit de a ocroti paşii firavi ai micuţului care păşeşte in viaţă. Neclintită şi dîrză este hotărîrea milioanelor de oameni de pe tot cuprinsul pămîntului de a apăra cu toate puterile pacea, viaţa şi viitorul copiilor lumii. Această voinţă unanimă a popoarelor“ este cu atit mai în­dreptăţită, cu cit cercurile agresive, în dorinţa lor ne­bunească de dominaţie mondială, sporesc cursa febrilă a înar­mărilor, ameninţă lumea în mod făţiş cu bomba cu hidrogen, lărgesc reţeaua bazelor militare, sporesc stocurile de mijloace de exterminare în masă a oamenilor. In şcolile americane, şcoli ale crimei, ale urei faţă de om, în sufletele elevilor sunt cultivate cele mai bestiale instincte, sunt cultivate teama, groa­za. Iată un fapt semnificativ în acest sens. Intr-una din zile în școlile din New York, de gîtul copiilor au fost legate plăci de­ metal pentru ...identificarea cadavrelor in cazul unor atacuri atomice. Fiind întrebat un copil pentru ce poartă o asemenea placă, el a răspuns cu privirea înspăimîntată: „Ca să se ştie cine sînt c­ind voi avea obrazul ars!“. Un grup de mame din Tacoma s-a adresat atunci preşedintelui S U.A. exprimindu şi protestul energic prin următoarele cuvinte: „Aceste plăci vor putea salva viaţa copiilor noştri? Nu! Ele ne vor uşura numai identificarea trupurilor neînsufleţite şi mutilate. Noi nu vrem să ne moară copiii. Singura garanţie de securitate pentru copiii noştri este pacea". De acest adevăr se conving astăzi ş­i mamele din Franţa, unde în timp ce guvernul cheltuieşte sume enorme pentru continuarea războiului din Vietnam, copii vlăguiţi de foame rătăcesc după o bucată de pîine în cartierele mărginaşe ale Parisului, de acest adevăr se conving şi mamele din Africa Centrală care trudesc din greu împreună cu copiii lor sub nemilosul soare tropical sau sub ploile torenţiale, de acest lucru sunt tot mai convinşi oamenii cinstiţi din Turcia, tinerele mame, ofilite înainte de vreme, din Nigeria, văzînd cum cresc sub ochii lor copii lip­siţi de copilărie, fără bucuria unor zile însorite. Pentru a redobindi această copilărie furată, pentru a face ca pe obrajii copiilor lor să înflorească bucuria tinereţii, luptă astăzi cu mai multă tărie oamenii cinstiţi din ţările înrobite capitalului, apărind cauza păcii, viaţa tinerelor mlădiţe ale omenirii. A multe ori, în multe seri, oamenii dornici de pace din aceste ţări în care mai domneşte capitalul — vorbesc copiilor lor despre un vis adevărat, despre marea ţară a copilăriei fericite. Şi gîndurile lor se îndreaptă pline de nădejde spre marea Uniune Sovietică, ţara copilăriei fericite, ţara care luptă pentru apărarea vieţii tuturor copiilor din lume , pentru apărarea măreţei cauze a păcii. Nicăieri pe acest pămint nu există atîta grijă şi ocrotire pentru copii din partea statului ca in marea Uniune Sovie­tică, unde prin grija Partidului Comunist şi a statului sovie­tic, au fost create toate condiţiile materiale pentru dezvoltarea multilaterală, fizică şi intelectuală a copiilor. O expresie vie a acestei­ griji este însuşi bugetul pe anul 1954 al Uniunii Sovietice care prevede suma de 141 miliarde şi 300 milioane de ruble, adică cu aproape 10 la sută mai mult decât în anul trecut, pentru măsuri social-culturale. in Uniunea Sovietică funcţionează astăzi peste 220.000 de şcoli, în care învaţă mai mult de 38 milioane de elevi in peste 100 de limbi. In aceste şcoli, copiii sovietici cresc viguroşi şi fericiţi, au deschise toate porţile spre învăţătură, ei sunt educaţi în spiritul moralei comuniste, al dragostei faţă de patrie, al respectului pentru celelalte popoare ale lumii. Urmînd acest minunat exemplu, în patria noastră, precum şi în celelalte ţări de­ democraţie populară, statul acordă o grijă mereu sporită vieţii şi educaţiei copiilor, viitorului lor fericit. Cine nu-şi mai aminteşte vremurile întunecate din timpul regimului burghezo-moşieresc, cînd ţara noastră deţinea re­cordul în Europa în privinţa mortalităţii infantile, cînd copii oamenilor muncii nu se bucurau de cea mai elementară îngri­jire, cînd cartierele mărginaşe, adevărate focare de boli şi mi­zerie, adăposteau circluri de copilaşi zdrenţăroşi şi vlăguiţi de foame. Astăzi, pretutindeni în patria noastră liberă creşte biruitoare viaţa, pretutindeni se văd roadele grijii pe care guvernul şi par­tidul nostru o acordă copiilor, primăvara patriei. Indreaptă-ţi privirea, cititorule, într-o dimineaţă pe străzile oraşelor. Vei vedea grupuri de copii veseli, vioi, indreptîndu-se spre şcolile unde primesc o educaţie sănătoasă; vei vedea ma­şinile întreprinderilor pe ale căror geamuri sunt scrise cuvintele „Atenţiune! Copii" ducîndu-i pe micuţi spre căminele primi­toare. Sunt fapte care vorbesc în cea mai grăitoare limbă des­pre grija statului nostru, despre dragostea poporului muncitor pentru tinereţea patriei, pentru generaţia constructorilor de mniine ai socialismului şi comunismului în patria noastră. Iată numai citeva cifre. In bugetul statului nostru pe anul 1954 se prevăd sume importante pentru­ punerea în funcţiune a noi unităţi spitaliceşti, case de naşteri. Cu circa 2000 vor creşte locurile in creşe. In anul acesta 125.000 de copii işi vor petrece vacanţa în coloniile de vară, la munte sau pe ţărmul însorit al mării. Işi mai amintesc şi astăzi, mamele din ţara noastră vremu­rile cînd venirea unui copil pe lume era o adevărată năpasta. Astăzi poporul nostru înconjoară cu dragoste mama şi copilul; peste 25.000 de mame au primit înaltul titlu de „Mamă eroină", „Gloria maternă" sau „Medalia maternităţii” Nu sunt simple cifre. Ele vorbesc despre faptul că în patria noastră ocrotirea mamei şi a copilului constituie o problemă de stat, ele exprimă dragostea poporului nostru care, invingînd greutăţile ce ii mai stau în cale, apără ca lumina ochilor viaţa şi viitorul co­piilor, cetăţenii de miine ai patriei noastre iubite. Sărbătorind ziua de 1 iunie, Ziua Internaţională a Copilului, poporul român, alături de toate popoarele iubitoare de pace, işi sporeşte şi mai mult eforturile în nobila luptă pentru apă­rarea vieţii copiilor lumii, pentru apărarea cauzei păcii.

Next