Romînia Liberă, iunie 1954 (Anul 12, nr. 3004-3029)
1954-06-10 / nr. 3012
* Adunare cu privire la desfăşurarea lucrărilor conferinţei de la Geneva Miercuri după amiază, la clubul C.F.R. Griviţa Roşie a avut loc o adunare organizată de Comitetul de luptă pentru pace al raionului Griviţa Roşie, în scopul informării cetăţenilor din cartier asupra desfăşurării lucrărilor conferinţei de la Geneva. La adunare au participat numeroşi oameni ai muncii, cetăţeni din raion, gospodine, studenţi, elevi, etc. Inginerul Dumitru Truia a vorbit despre lupta pentru libertate şi pace a popoarelor din Asia. Popoarele Asiei — a arătat vorbitorul — îşi iau astăzi tot mai mult soarta în propriile lor mîini şi nu există forţă în lume care să le poată înfrînge voinţa de pace, libertate şi independenţă naţională. Acest lucru se oglindeşte şi în desfăşurarea lucrărilor conferinţei de la Geneva. Politica colonialistă dusă de pe poziţii de forţă de către imperialiştii americani suferă la Geneva o înfrîngere grea. încercările imperialiştilor de a împiedica buna desfăşurare a conferinţei se lovesc de propunerile constructive ale Uniunii Sovietice, Chinei Populare, Republicii Populare Democrate Coreene şi Republicii Democrate Vietnameze care fac tot ce le stă în putinţă pentru ca lucrările conferinţei să ducă la stabilirea păcii în Asia şi în întreaga lume. Participanţii la adunare au asistat apoi la un program artistic prezentat de echipele artistice sindicale din raion. (Agerpres) Zile de ! Au sosit mult aşteptatele zile ale examenelor... Oriunde poposeşti în aceste zile, în sălile institutelor, în şcoli, în biblioteci, te întâmpină o atmosferă de adevărată sărbătoare. Cine dintre noi, cititorule, nu-şi mai aminteşte emoţiile perioadei de examene de altă dată? Oamenii mai vîrstnici îşi mai amintesc şi acum zilele acelea apăsătoare, pline de teamă, din vremea regimului burghezo-moşieresc, care însoţeau examenele. In acele vremuri examenele se „aranjau“ de obicei în cancelarii, odraslele celor avuţi treceau examenele prin „protecţie“. Fiii oamenilor muncii cu greu răzbateau prin filiera şcolii burgheze, cei mulţi cu greu se puteau bucura de dreptul la învăţătură. Astăzi din imaginea unor astfel de examene, biciuite de marele Caragiale cu viguroasa-i vervă satirică, a rămas numai o tristă amintire. Tineretul din patria noastră liberă are deschise toate porţile spre învăţătură, el se bucură de grija statului nostru democrat-popular, de dragostea părintească a poporului nostru muncitor. Pe porţile şcolilor păşeşte astăzi, într-o atmosferă de sărbătoare, însăşi tinereţea patriei, ferm hotărîtă să-şi pună forţa şi capacitatea ei în slujba năzuinţelor scumpe ale poporului nostru muncitor, în slujba cauzei construirii socialismului. In aceste zile, profesori şi învăţători, elevi şi studenţi, conştienţi de însemnătatea acestei perioade pe care o străbat, îşi unesc eforturile pentru a face bilanţul unui an de rodnică activitate. Examenele constituie încoronarea întregii munci desfăşurate în acest an şcolar, ele reprezintă o verificare a felului în care au muncit cadrele didactice, a felului în care au muncit elevii şi studenţii în vederea însuşirii cunoştinţelor predate în şcoli şi în institutele noastre de învăţămînt superior. Iată de ce este necesar ca examenele să se desfăşoare în condiţiuni cit mai bune, la un nivel cit mai înalt. Statul nostru a asigurat toate condiţiunile pentru o cît mai bună desfăşurare a examenelor. In acest sens, pentru ca examenele să constituie o verificare temeinică a felului în care elevii şi-au însuşit cunoştinţele predate de-a lungul acestui an şcolar, pentru ca ei să sistematizeze acele materii care stau la baza formării întregii culturi generale, Consiliul de Miniştri a luat o hotărîre pentru a evita supraîncărcarea elevilor în preajma examenelor. Aceste măsuri constituie un real ajutor pentru ca examenele de anul acesta să-şi atingă cît mai bine scopul, ele reprezintă în acelaşi timp un preţios sprijin atît pentru profesori cit şi pentru elevi. Indiferent de specialitatea pe care şi-o va alege în viaţă, cunoştinţele elevului la materiile de bază trebuie să fie temeinice. Iată de ce este necesar ca în primul rînd conducerile şcolilor, profesorii şi învăţătorii, aplicînd întocmai măsurile luate, să-şi orienteze atenţia în privinţa examinării elevilor la materiile de bază ale învăţămîntului. Anul acesta în şcolile elementare, în şcolile de 7 ani şi în şcolile medii a fost redus numărul de examene. De pildă, pînă acum în clasa a Vil-a se dădeau zece examene. In anul acesta se vor cta în clasa a Vll - a numai cinci examene. In timp ce pînă acum în clasele IV—XI se dădeau 63 de examene, anul acesta numărul total al examenelor la clasele respective va fi de 40. O deosebită grija se va acorda verificării cunoştințelor elevilor la limba romina, limba rusă şi matematică. La aceste obiecte se dau examene la toate clasele de la a IV-a pînă la a XI-a. La baza formării întregii culturi generale a elevului stau limba romina (şi limba maternă în şcolile minorităţilor naţionale), limba rusă şi matematica. Deosebita atenţie care se acordă pregă examene firii elevilor la matematică exprimă grija statului nostru pentru buna pregătire a tinerei generaţii în vederea viitoarei activităţi practice. Recentele măsuri luate pentru cît mai buna desfăşurare a examenelor în şcolile elementare, şcolile de7 ani şi şcolile medii, oglindesc preocuparea permanentă a statului nostru pentru îmbunătăţirea continuă a procesului de învăţămînt din şcolile noastre. Examenele reprezintă o perioadă importantă in viaţa şcolilor de toate gradele din patria noastră. Sarcini importante revin acum tuturor profesorilor, învăţătorilor, studenţilor şi elevilor. Ei au datoria să răspundă dragostei pe care le-o acordă poporul nostru muncitor, să folosească din plin condiţiile tot mai bune pe care statul nostru, le-a. .creat pentru dezvoltarea necontenită a învăţămîntului in patria noastră. Numai unindu-şi împreună eforturile, muncind cu perseverenţă, ei,vor putea să facă din bătălia examenelor un prilej de îmbunătăţire a activităţii lor, de îmbunătăţire a procesului de învăţămînt. Nobilă şi plină de răspundere este misiunea profesorului, misiunea învăţătorului. Poporul nostru muncitor le-a încredinţat educaţia vlăstarelor sale scumpe, educaţia cetăţenilor de mîine ai patriei noastre. Mai mult ca oricînd acum, în perioada desfăşurării examenelor, fiecare profesor, fiecare învăţător din ţara noastră are datoria să-şi îndeplinească cu tot elanul, cu toată dragostea,, această înaltă şi nobilă misiune. In cadrul acestor examene, profesorii şi învăţătorii sunt chemaţi să scoată la iveală gradul de pregătire, cunoştinţele reale dobîndite de elevi şi studenţi. Examenele trebuie să scoată în evidenţă nu numai nivelul cunoştinţelor pe care le are studentul sau elevul respectiv dar şi priceperea lui de a le lega de viaţă, de a le lega de practică. Profesorii şi învăţătorii au datoria de a dovedi exigenţă, pentru a stabili în mod just nivelul de cunoştinţe al elevilor şi studenţilor. Nu-şi va face datoria nici acel profesor sau învăţător cu „suflet bun“, care va da dovadă de liberalism, dînd calificative mari unor studenţi sau elevi slabi pregătiţi, nici acela care, legîndu-se de orice amănunt neimportant, va crea o atmosferă de nervozitate în timpul examenelor, împiedicînd în felul acesta buna lor desfăşurare. Numai printr-o justă apreciere, bazată pe determinarea cunoştinţelor reale ale elevilor şi studenţilor, fiecare profesor şi învăţător poate contribui la reuşita examenelor. Dar eforturile cadrelor didactice nu îşi pot da roadele dacă ele nu se vor împleti cu acelea ale studenţilor şi elevilor. In aceste zile, poporul nostru îşi îndreaptă privirile pline de încredere şi dragoste spre fiii săi scumpi aflaţi pe băncile şcolilor sau institutelor de învăţămînt superior. Pentru ei, pentru viaţa lor tot mai bună, oamenii muncii îşi încordează forţele, înfruntînd greutăţile ce le stau în cale, pentru a făuri o viaţă cu adevărat nouă în patria noastră iubită. Elevii şi studenţii au această datorie sfîntă de a răspunde dragostei şi încrederii poporului muncitor sporindu-şi eforturile la învăţătură, pregătindu-se temeinic, prezentîndu-se cît mai bine la examenele de sfîrşit de an. Perioada desfăşurării examenelor trebuie să constituie un prilej de preţioase învăţăminte pentru profesori, învăţători, elevi şi studenţi, cît şi pentru toate organele care au sarcini pe această linie. Acum, cu prilejul examenelor de sfîrşit de an, poporul nostru transmite un fierbinte salut învăţătorilor, profesorilor, elevilor şi studenţilor din patria noastră, urânduse să obțină un bilanț rodnic la capătul acestui an școlar. Prolvtstri Itin titatu ţările, mtiți-vă ! Utam hm ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Sesiunea ştiinţifică a Universităţii „C. I. Parhon“ şi-a încheiat lucrările Miercuri dimineaţa a avut loc, în aula Facultăţii de Ştiiţe Juridice, şedinţa de închidere a lucrărilor celei de a doua sesiuni ştiinţifice a Universităţii „C. I. Parhon“, lucrări care s-au desfăşurat în zilele de 7—9 iunie. La şedinţă au participat acad. prof. dr. C. I. Parhon, N. Dimuiescu, prim-locţiitor al ministrului învăţămîntului, academicieni, membri corespondenţi ai Academiei R.P.R., decaniai facultăţilor, cadre didactice universitare, etc. Concluziile lucrărilor au fost expuse de prorectorul Universităţii ,,C. I. Parhon“, prof univ. N. Sălăgeanu, membru corespondent al Academiei R.P.R. Acad. prof. dr. C. I. Parhon a rostit cuvîntul de Includere, subliniind însemnătatea activităţii pe tărîm ştiinţific a cadrelor didactice universitare pentru progresul ştiinţei noastre şi al învăţămîntului nostru superior. (Agerpres) Anul Xll Nr. 3012 4 pagini 20 bani Joi 10 iunie 1954 Din Republica noastră Populara Aplică iniţiativa textilistei Antoaneta Alexovici PLOEŞTI (de la corespondentul nostru). Textilistele fabricii „Dorobanţul“ din Ploeşti au îmbrăţişat cu entuziasm iniţiativa filatoarei .AntoanetaAlexovici de la uzinele textile „7 Noiembrie“ din Capitală, privitoare la mărirea productivităţii muncii prin îmbunătăţirea indicilor de utilizare a maşinilor. In cadrul consfătuirii de producţie care a avut loc, colectivul secţiei filatură pieptănată a luat în discuţie această preţioasă iniţiativă, analizînd totodată posibilităţile existente în secţie precum şi măsurile care trebuie luate în vederea aplicării ei. Cu această ocazie 30 textiliste s-au angajat să folosească experienţa filatoarei Alexovici. Pentru aplicarea cu succes a iniţiativei, conducerea a trecut de îndată la traducerea în fapt a măsurilor tehnico-organizatorice, specifice locurilor de muncă. Printre aceste măsuri se numără înlăturarea fuselor inactive, mărirea greutăţii levatei prin depanarea maximă de fir pe ţeavă, întreţinerea utilajului în cele mai bune condiţiuni, asigurarea unei cît mai bune aprovizionări a fiecărui loc de muncă cu materialele necesare, asigurarea unui iluminat optim, etc. După o săptămînă de lucru, cele 4 brigăzi din secţia filatură pieptănată, aplicînd iniţiativa privind îmbunătăţirea indicilor de utilizare a maşiinilor, au obţinut primele succese. Brigada a 4-a de tineret condusă de Ana Pleşa a realizat însemnate depăşiri de normă îmbunătăţind cu 20 la sută calitatea firelor produse. Alături de responsabila brigăzii care a depăşit norma cu 18 la sută, filatoarele Georgeta Cocan şi Victoria Burtoi i au realizat15 la sută peste normă. Comunista Benca Irimescu din brigada 1 de calitate a înregistrat cea mai mare depăşire de normă, de 19 la sută. Rezultate bune în muncă au obţinut şi muncitoarele din brigăzile 2 şi 3 de calitate, conduse de Constanţa Tănăsescu şi Smaranda Garocea. Noi produse de larg consum GALAŢI. In cursul lunii iunie, Atelierele C.F.R. „Gheorghe Apostol“ din Galaţi vor începe să livreze magazinelor O.C.L. noi sortimente de bunuri de larg consum. Printre acestea se află şi maşini de gătit, produs pus de curînd în fabricaţie. In prezent, sunt în curs de fabricaţie mai mult de 500 de maşini de gătit, format masă, cu armătura turnată din fontă. La confecţionarea capacelor, muncitorii din secţia bunuri de larg consum folosesc deşeuri de tablă de oţel moale provenite de la fabricarea roabelor metalice. Pe Ungă atelierul de tîmplărie a fost amenajată , de curînd o nouă secţie unde se folosesc bucăţi de materiale pentru executarea unor obiecte de uz casnic din lemn. De la începutul anului şi pînă acum muncitorii de aici au realizat diferite obiecte de larg consum în valoare de peste 50.000 lei. Acum a fost încheiat un contract economic cu O.C.L. produse industriale din oraşul Galaţi pentru livrarea a 500 de garnituri de mobilă de bucătărie compuse din bufet, masă şi scaune. (Agerpres) Fruntaşi la întreţinerea culturilor TG. MUREŞ (de la corespondentul nostru). — Harnicii colectivişti din raionul Tg. Mureş au terminat primii plivitul cerealelor păioase. Colectiviştii din Curteni, Chinari, Săcăreni, au efectuat acum şi prima praşilă la plantele prăşitoare. Ţăranii muncitori întovărăşiţi sînt şi ei fruntaşi la întreţinerea culturilor. Intovărăşiţii din Murgeşti, Hodoşă, Mureşeni, au terminat plivitul păioaselor şi sînt pe terminate cu pruna prasilă a porumbului. întovărăşirea din Mureşeni de pildă, a prăşit 95 la sută din culturile de flotarea-soarelui, porumb, cartofi şi a terminat cea de a doua praşilă a sfeclei de zahăr. întrecerea patriotică pornită între comunele raionului a mobilizat ţăranii muncitori, i-a stimulat să muncească mai cu spor. Lupta pentru primul loc în întrecere nu-i uşoară. Fiecare comună se străduieşte să capete cinstea de a fi fruntaşă pe raion. Cei mai harnici s-au dovedit pînă acum ţăranii muncitori din Gorneşti care au terminat atît plivitul cît şi prima prasilă. Sate electrificate Anul trecut, au început lucrările de electrificare a mai multor sate din raionul Cîmpina. Muncitori şi tehnicieni de la întreprinderile din raion, au pornit să execute lucrarea prin muncă voluntară. Muncitorii şi ţăranii muncitori din aceste sate i-au întîmpinat cu bucurie şi i-au sprijinit în această acţiune. Ca urmare a eforturilor depuse, în comun, zilele trecute în satele Scorţeni, Bordenii Mari, Bordenii Mici, Cocorîştii Mişii, Goruna şi Tipăreşti, s-a aprins lumina electrică. TEODOR GHERGHICEANU corespondent voluntar IN NUMĂRUL DE AZI Executarea la timp a lucrărilor de întreţinere a culturilor, condiţie hotărîtoare a sporirii recoltelor. • ANA CRISTEA : îndrumare competentă şi concretă a oamenilor muncii de la sate. • S. MARCARIAN : Mai multă atenţie muncii politice de masă. (pag. 2 a) GH. SANDU: Intr-o fabrică de litrtie (pag. 2-a) Cronica filmului — (pag. 2-a) EUGEN VLADIMIR: Brigada lui Ionuţ — Conferinţa de la Geneva a miniştrilor afacerilor externe — Declaraţia făcută de V. M. Molotov (pag. 2-a)* — Cuvintarea rostită de Maurice, Tharez .la al XIIlea Congres al Partidului Comit-,nist. Francez (pag. 4-a) — Mare crah financiar la bursa din New York (pag. 4-a) Al XI-lea Congres al sindicatelor din U.R.S.S. (pag. 4-a) Vacanţa pionierilor şi şcolarilor din Suceava SUCEAVA. Peste 2.400 de pionieri şi şcolari din patria noastră îşi vor petrece o parte din vacanţa de vară în tabere de odihnă organizate în cîteva locuri pitoreşti de munte din cuprinsul regiunii Suceava. Asemenea tabere vor fi deschise în raioanele Cîmpulung, Vatra Dornei și Gura Humorului. Turneul Teatrului Evreesc de Stat din Iaşi In cadrul turneului său, Teatrul Evreesc de Stat din Iaşi va prezenta în curînd publicului bucureştean, pe scena Teatrului C.C.S., spectacolul „Stele rătăcitoare“, dramatizare după Şalom Alehem de Benno Popliker. Spectacolul de estradă „Cîntecul zilelor noastre“ în regia lui Rachele Heller şi Schapira, spectacol care a fost prezentat de peste 100 ori pe scena Teatrului Evreesc de Stat din Iaşi, se va juca La grădina de vară a Teatrului Evreesc de Stat din Bucureşti. Aceste spectacole vor fi prezentate publicului alternativ cu piesele „Maşenoa" de A. N. Afinoghenov şi „Tinereţea părinţilor“ de Bors Gorbatov, piese, pregătite în vederea concursului pe ţară al tinerilor actori. Expoziţie de artă plastică In sula bibliotecii haiornal® din oraşul Piatra Neamţ, a fost deschisă de curînd expoziţia de artă plastică a cenaclului plastic local. Expoziţia cuprinde peste o sută lucrări de pictură în ulei, acuarelă, grafice şi sculptură. RENECAT corespondent voluntar Cămin cultural construit prin autoimpunere Ţăranii muncitori din satul Ciufud ,raionul Tîrnăveni şi-au construit prin autoimpunere un cămin cultural. Cu prilejul inaugurării, echipa culturală a şcolilor pedagogice din oraşul Blaj a prezentat un frumos program artistic. Cei peste patru sute ţărani muncitori care au participat la inaugurare, au propus ca acest cămin cultural să poarte numele maestrului Mihail Sadoveanu. SIMION BOCHIŞ corespondent voluntar Pregătiri în vederea recoltării CARACAL (de la corespondentul nostru). — Paralel cu muncile, de întreţinere a culturilor, muncitorii şi tehnicienii gospodăriei agricole de stat din Deveselu, raionul Caracal, se pregătesc în vederea campaniei de recoltare. La fiecare din atelierele celor şase secţii ale gospodăriei sînt în curs de executare reparaţiile la maşinile şi uneltele agricole care vor fi folosite în muncile de recoltare, treeriş şi dezmiriştit. Echipele mecanicilor Boris Dimof, de la secţia Dobrosoveni şi Dumitru Sălceanu, de la secţia Fărcaşele, îşi menţin titlul de fruntaşe şi în această campanie. Au fost revizuite şi reparate pînă în prezent 5 combaine, 4 secerători-legători, 8 greble mecanice şi 3 batoze. De asemenea din cele 23 tractoare care vor fi folosite în campanie au fost reparate 16. In vederea executării desmiristitului, îndată după recoltare au fost replanate 8 discuitoare şi 15 pluguri. In cursul zilelor trecute, gospodăria a fost dotată cu ale maşini noi sosite din U.R.S.S. Printre altele, gospodăria a primit o combaină autopropulsată pentru recoltarea cerealelor şi două combaine pentru recoltarea bumbacului. De asemenea, gospodăria a mai fost dotată cu încă 4 tractoare K. D. fabricate în ţara noastră. Pentru curăţirea şi selectarea recoltei înainte de înmagazinare, au fost reparate 4 selectoare, 6 vînturători şi 10 frloare, care vor fi acţionate de 12 motoare, stabile, cărora li s-au făcut de asemenea reparaţiile necesare. Pentru transportul recoltei de la cîmp la magazii au fost confecţionate 6 trocuri de lemn noi şi alte 7 trocuri au fost repa-rate. In acelaşi scop au fost procuraţi de pe acum 600 saci. Conducerea gospodăriei a luat măsuri şi în vederea depozitării recoltei viitoare. De asemenea, au fost eliberate magaziile de seminţele existente şi s-au început lucrările de reparare, curăţire şi dezinfecţie. Prin folosirea raţionala a utilajului Muncitorii şi tehnicienii din secţia a 6-a turnătorie de la atelierele C.F.R. Griviţa Roşie din Capitală urmează exemplul turnătorilor de la „Semănătoarea“, care au iniţiat acţiunea de sporire a productivităţii muncii prin folosirea raţională a suprafeţelor de turnare şi a cuptoarelor. Intr-o consfătuire de producţie, turnătorii acestei secţii au analizat posibilităţile ce le au pentru ridicarea productivităţii muncii. Ei şi-au propus să sporească productivitatea muncii pe luna iunie şi trimestrul III cu 5 la sută, iar în trimestrul IV cu 8 la sută, faţă de luna mai. Totodată s-au angajat ca faţă de media producţiei primelor 5 luni ale acestui an, în următoarele 4 luni să mărească producţia la turnătoria de fontă cu 7 la sută, iar în trimestrul IV cu 30 la sută, să reducă cu 30 la sută consumul de fontă lichid la piesele turnate în cochile, faţă de consumul aceloraşi repere turnate în forme de pămînt, să reducă cu 10 la sută rebuturile în turnătoria de fontă, etc. Pentru realizarea acestor angajamente, conducerea atelierelor a luat o serie de măsuri tehnico-organizatorice în secţia de turnătorie ca : extinderea turnării în cochile la mai multe repere, extinderea tratamentului termic şi la segmenţii sertarului de locomotivă, mărirea suprafeţei de formare cu 50 m.p., prin descongestionarea halei de ramele pentru tipărit şi altele. (Agerpres) Piese ce vor fi jucate în stagiunea viitoare In curînd, la Teatrul Naţional „I. L. Canagiale“ vor începe repetiţiile pieselor care vor fi prezentate publicului în stagiunea viitoare. In regia lui Mont Ghelerter, artist emerit al R.P.R., vor încape repetiţiile piesei „Ferma Danguart“ de Martin Andersen Nexo, rolul principal fiind încredinţat Aurel Buzescu, artistă emerită a R.P.R. Altă piesă care va fi prezentată în stagiunea viitoare la acest teatru este „Regele Loar“ de William Shakespeare, rolul principal fiind interpretat de George Storan* artist al poporului din R.P.R. In momentul de faţă la acelaşi teatru se repetă piesa „Doamna invizibilă“ de Calderon, în regia lui Miron Niculescu, piesa „Cupa răsturnată“, dramatizare de Gloria după un roman chinezesc şi piesa „Liceenii“ de C. Treniov pusă în scenă de Virgil Sacerdoţeanu şi Iulian Necşulescu. Acestea din urmă se repetă în vederea prezentării lor în cadrul concursului republican al ţineri-* lor. actori. ŞTIINŢA ÎN SLUJBA PRODUCŢIEI In zeci de institute ştiinţifice, aplecaţi asupra microscoapelor, minuind cu dibăcie diferite aparate de laborator sau studiind pe terenuri experimentale noi soiuri de plante, oamenii de ştiinţă muncesc neobosiţi pentru dezvoltarea economiei noastre naţionale. Strîns legată de practica construcţiei socialiste, ştiinţa ii pune la indemină ultimele ei cuceriri. In folosul dezvoltării industriei, agriculturii şi transporturilor, cercetătorii îşi pun toată, iniţiativa, toată puterea lor creatoare. Călăuză le este ştiinţa şi tehnica sovietică, cele mai înaintate din lume, imbold, patriotismul lor fierbinte, dorinţa de a pune toată puterea de muncă în slujba ridicării nivelului de trai al poporului. Regimul nostru de democraţie populară a asigurat şi asigură cercetătorilor pe tărîmul ştiinţei tot mai bune condiţii de studiu şi creaţie. Laboratoare moderne, dotate cu tot aparatajul necesar, le stau la dispoziţie, ca de altfel şi bogate documentaţii ştiinţifice, biblioteci, ateliere de experimentare semi-industrială, etc. Industria noastră grea, temelia dezvoltării întregii noastre economii, se dezvoltă din ce în ce mai mult pe o bază tehnică avansată. In lupta ce o dau oamenii muncii din acest sector pentru a extrage cît mai mult cărbune sau petrol, pentru a da fontă sau oţel de calitate superioară, pentru a produce noi şi variate tipuri de maşini şi utilaje, găsesc un sprijin continuu, însemnat, în activitatea oamenilor de ştiinţă. Iată de pildă pe inginerii Rodica Popovici, Signa Apter, Elena Balaş de la Institutul de cercetări metalurgice al minereurilor (clişeul din stînga), analizînd un concentrat de minereuri la celula de flotaţie, studiind cu atenţie compoziţia acestuia. . Şi în domeniul industriei uşoare, cercetătorii de pe tărâmul ştiinţei aduc un aport însemnat: îmbunătăţirea calităţii produselor de larg consum, sporirea sortimentelor, înlocuirea materialelor deficitare, iată numai o parte din preocupările oamenilor de ştiinţă din acest sector. In clişeul nostru din mijloc pot fi văzuţi inginerul Gh. Havas şi muncitorul Nicolae Traci la atelierul semi-industrial de tăbăcire a pieilor de pe lingă Institutul de cercetări textile , pielărie, cauciuc, discutînd asupra unei probe de piele tăbăcită. Lupta pentru dezvoltarea producţiei agricole, pentru obţinerea de recolte îmbelşugate, constituie o preocupare a întregului popor muncitor. Şi in această acţiune deosebit de importantă oamenii de ştiinţă au un cuvînt greu de spus. Iată, în clişeul nostru din dreapta , un aspect al laboratorului de micologie al secţiei de fitopatologie I.C.A.R. Dr. Ana Hulea, laureată a Premiului de Stat, cercetează o boală care produce pagube culturilor de cartofi. Foto : AGERPRES