Romînia Liberă, iunie 1954 (Anul 12, nr. 3004-3029)

1954-06-10 / nr. 3012

* Adunare cu privire la desfăşurarea lucrărilor conferinţei de la Geneva Miercuri după amiază, la clubul C.F.R. Griviţa Roşie a avut loc o adunare organi­zată de Comitetul de luptă pentru pace al raionului Griviţa Roşie, în scopul informării cetăţenilor din cartier asupra desfăşurării lucrărilor conferinţei de la Geneva. La adunare au participat numeroşi oameni ai muncii, cetăţeni din raion, gospodine, stu­denţi, elevi, etc. Inginerul Dumitru Truia a vorbit despre lupta pentru libertate şi pace a popoarelor din Asia. Popoarele Asiei — a arătat vorbitorul — îşi iau astăzi tot mai mult soarta în pro­priile lor mîini şi nu există forţă în lume care să le poată înfrînge voinţa de pace, libertate şi independenţă­­ naţională. Acest lucru se oglindeşte şi în desfăşurarea lucrărilor confe­rinţei de la Geneva. Politica colonialistă dusă de pe poziţii de forţă de către imperialiştii americani suferă la Geneva o înfrîngere grea. încercările imperialiştilor de a împiedica buna desfăşurare a conferinţei se lovesc de propunerile constructive ale Uniunii Sovietice, Chinei Populare, Republicii Populare Demo­crate Coreene şi Republicii Democrate Viet­nameze care fac tot ce le stă în putinţă pen­tru ca lucrările conferinţei să ducă la stabili­rea păcii în Asia şi în întreaga lume. Participanţii la adunare au asistat apoi la un program artistic prezentat de echipele ar­tistice sindicale din raion. (Agerpres) Zile de ! Au sosit mult aşteptatele zile ale exa­­­menelor... Oriunde poposeşti în aceste zile, în sălile institutelor, în şcoli, în bi­blioteci,­ te întâmpină o atmosferă de ade­vărată sărbătoare. Cine dintre noi, cititorule, nu-şi mai aminteşte emoţiile perioadei de examene de altă dată? Oamenii mai vîrstnici îşi mai amintesc şi acum zilele acelea apăsă­toare, pline de teamă, din vremea regi­mului burghezo-moşieresc, care însoţeau examenele. In acele vremuri examenele se „aranjau“ de obicei în cancelarii, odras­lele celor avuţi treceau examenele prin „protecţie“. Fiii oamenilor muncii cu greu răzbateau prin filiera şcolii burgheze, cei mulţi cu greu se puteau bucura de dreptul la învăţătură. Astăzi din imaginea unor astfel de examene, biciuite de marele Ca­­ragiale cu viguroasa-i vervă satirică, a rămas numai o tristă amintire. Tineretul din patria noastră liberă are deschise toate porţile spre învăţătură, el se bucură de grija statului­ nostru democrat-popular, de dragostea părintească a poporului nostru muncitor. Pe porţile şcolilor păşeşte as­tăzi, într-o­ atmosferă de sărbătoare, în­săşi tinereţea patriei, ferm hotărîtă să-şi pună forţa şi capacitatea ei în slujba nă­zuinţelor scumpe ale poporului nostru muncitor, în slujba cauzei construirii so­cialismului. In aceste zile, profesori şi învăţători, elevi şi studenţi, conştienţi de însemnă­tatea acestei perioade pe care o stră­bat, îşi unesc eforturile pentru a face bilanţul unui an de rodnică ac­tivitate. Examenele constituie încoro­narea întregii munci desfăşurate în acest an şcolar, ele­ reprezintă o verificare a fe­lului în care au muncit cadrele didactice, a felului în care au muncit elevii şi stu­denţii în vederea însuşirii cunoştinţelor predate în şcoli şi în institutele noastre de învăţămînt superior. Iată de ce este necesar ca examenele să se desfăşoare î­n condiţiuni cit mai bune, la un nivel cit mai înalt. Statul nostru a asigurat toate condiţiunile pentru o cît mai bună desfăşurare a examenelor. In acest sens, pentru ca examenele să constituie o verificare temeinică a felului în care elevii şi-au însuşit cunoştinţele predate de-a lungul acestui an şcolar, pen­tru ca ei să sistematizeze acele materii care stau la baza formării întregii culturi generale, Consiliul de Miniştri a luat o hotărîre pentru a evita supraîn­cărcarea elevilor în preajma examenelor. Aceste măsuri constituie un real ajutor pentru ca examenele de anul acesta să-şi atingă cît mai bine scopul, ele reprezintă în acelaşi timp un preţios sprijin atît pen­tru profesori cit şi pentru elevi. Indiferent de specialitatea pe care şi-o va alege în viaţă, cunoştinţele elevului la materiile de bază trebuie să fie­ temeinice. Iată de ce este necesar ca în primul rînd conducerile şcolilor, profesorii şi învăţătorii, aplicînd întocmai măsurile luate, să-şi orienteze atenţia în privinţa examinării elevilor la materiile de bază ale învăţămîntului. Anu­l acesta în şcolile elementare, în şcolile de 7 ani şi în şcolile medii a fost redus nu­mărul de examene. De pildă, pînă acum în clasa a Vil-a se dădeau zece examene. In anul acesta se vor cta în clasa a Vll - a numai cinci examene. In timp ce pînă acum în clasele IV—XI se dădeau 63 de examene, anul acesta numărul total al examenelor la clasele respective va fi de 40. O deosebită grija se va acorda verifi­cării cunoştințelor elevilor la limba ro­mina, limba rusă şi matematică. La aces­te obiecte se dau examene la toate clasele de la a IV-a pînă la a XI-a. La baza for­mării întregii culturi generale a elevului stau limba romina (şi limba maternă în şcolile minorităţilor naţionale), limba­ rusă şi matematica. Deosebita atenţie care se acordă pregă­ examene firii elevilor la matematică exprimă grija statului nostru pentru buna pregătire a tinerei generaţii în vederea viitoarei acti­vităţi practice. Recentele măsuri luate pentru cît mai buna desfăşurare a examenelor în şcolile elementare, şcolile de­­7 ani şi şcolile me­dii, oglindesc preocuparea permanentă a statului nostru pentru îmbunătăţirea con­tinuă a procesului de învăţămînt din şco­lile noastre. Examenele reprezintă o perioadă impor­tantă in viaţa şcolilor de­ toate gradele din patria noastră. Sarcini importante re­vin acum tuturor profesorilor, învăţători­lor, studenţilor şi elevilor. Ei au datoria să răspundă dragostei pe care le-o acor­dă poporul nostru muncitor, să foloseas­că din plin condiţiile tot mai bune pe care statul nostru, le-a. .creat pentru dezvolta­rea necontenită a învăţămîntului in pa­tria noastră. Numai unindu-şi împreună eforturile, muncind cu perseverenţă, ei,vor putea să facă din bătălia examenelor un prilej de îmbunătăţire a activităţii lor, de îmbună­tăţire a procesului de învăţămînt. Nobilă şi plină de răspundere este mi­siunea profesorului, misiunea învăţătoru­lui. Poporul nostru muncitor le-a încre­dinţat educaţia vlăstarelor sale scumpe, educaţia cetăţenilor de mîine ai patriei noastre. Mai mult ca oricînd acum, în pe­rioada desfăşurării examenelor, fiecare profesor, fiecare învăţător din ţara noas­tră are datoria să-şi îndeplinească cu tot elanul, cu toată dragostea,, această înaltă şi nobilă misiune. In cadrul acestor exa­mene, profesorii şi învăţătorii sunt che­maţi să scoată la iveală gradul de pre­gătire, cunoştinţele reale dobîndite de elevi şi studenţi. Examenele trebuie să scoată în evidenţă nu numai nivelul cu­noştinţelor pe care le are studentul sau elevul respectiv dar şi priceperea lui de a le lega de viaţă, de a le lega de practică. Profesorii şi învăţătorii au datoria de a dovedi exigenţă, pentru a stabili în mod just nivelul de cunoştinţe al elevilor şi studenţilor. Nu-şi va face datoria nici acel profesor sau învă­ţător cu „suflet bun“, care va da do­vadă de liberalism, dînd calificative m­ari unor studenţi sau elevi slabi pregătiţi,­­ nici acela care, legîndu-se de orice amă­nunt neimportant, va crea o atmosferă de nervozitate în timpul examenelor, împiedi­­cînd în felul acesta buna lor desfăşurare. Numai printr-o justă apreciere, bazată pe determinarea cunoştinţelor reale ale elevi­lor şi studenţilor, fiecare profesor şi în­văţător poate contribui la reuşita exame­nelor. Dar eforturile cadrelor didactice nu­ îşi pot da roadele dacă ele nu se vor împleti cu acelea ale studenţilor şi elevilor. In aceste zile, poporul nostru îşi îndreaptă privirile pline de încredere şi dragoste spre fiii săi scumpi aflaţi pe băncile şco­lilor sau institutelor de învăţămînt su­perior. Pentru ei, pentru viaţa lor tot mai bună, oamenii muncii îşi încordează for­ţele, înfruntînd greutăţile ce le stau în cale, pentru a făuri o viaţă cu adevărat nouă în patria noastră iubită. Elevii şi studenţii au această datorie sfîntă de a răspunde dragostei şi încre­derii poporului muncitor sporindu-şi efor­turile la învăţătură, pregătindu-se temei­nic, prezentîndu-se cît mai bine l­a exa­menele de sfîrşit de an. Perioada desfăşu­rării examenelor trebuie să constituie un prilej de preţioase învăţăminte pentru pro­fesori, învăţători, elevi şi studenţi, cît şi pentru toate organele care au sarcini pe această linie. Acum, cu prilejul examenelor de sfîrşit de an, poporul nostru transmite un fier­binte salut învăţătorilor, profesorilor, ele­vilor şi studenţilor din patria noastră, urânduse să obțină un bilanț rodnic la capătul acestui an școlar. Prolvtstri Itin titatu ţările, mtiți-vă ! Utam h­m ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Sesiunea ştiinţifică a Universităţii „C. I. Parhon“ şi-a încheiat lucrările Miercuri dimineaţa a avut loc, în aula Fa­­cultăţii de Şt­iiţe Juridice, şedinţa de închi­dere a lucrărilor celei de a doua sesiuni ştiin­ţifice a Universităţii „C. I. Parhon“, lucrări care s-­au desfăşurat în zilele de 7—9 iunie. La şedinţă au participat acad. prof. dr. C. I. Parhon, N. Dimuiescu, prim-locţiitor al mi­nistrului învăţămîntului, academicieni, mem­bri corespondenţi ai Academiei R.P.R., de­­cani­­ai facultăţilor, cadre didactice univer­sitare, etc. Concluziile lucrărilor au fost expuse de prorectorul Universităţii ,,C. I. Parhon“, prof univ. N. Sălăgeanu, membru corespondent al Academiei R.P.R. Acad. prof. dr. C. I. Parhon a rostit cu­­vîntul de Includere, subliniind însemnătatea activităţii pe tă­rîm ştiinţific a cadrelor di­dactice universitare pentru progresul ştiinţei noastre şi al învăţămîntului nostru superior. (Agerpres) Anul Xll Nr. 3012 4 pagini 20 bani Joi 10 iunie 1954 Din Republica noastră Populara Aplică iniţiativa textilistei Antoaneta Alexovici PLOEŞTI (de la coresponden­tul nostru). Textilistele fa­bricii „Dorobanţul“ din Ploeşti au îmbrăţişat cu entuziasm ini­ţiativa filatoarei .Antoaneta­­Ale­xovici de la uzinele textile „7 Noiembrie“ din Capitală, privi­toare la mărirea productivităţii muncii prin îmbunătăţirea indi­cilor de utilizare a maşinilor. In cadrul consfătuirii de pro­ducţie care a avut loc, colectivul secţiei filatură pieptănată a luat în discuţie această­ preţioa­să iniţiativă, analizînd totodată posibilităţile existente în secţie precum şi măsurile care trebuie luate în vederea aplicării ei. Cu această ocazie 30 textiliste s-au angajat să folosească expe­rienţa filatoarei Alexovici. Pen­tru aplicarea cu succes a iniţia­tivei, conducerea a trecut de în­dată la traducerea în fapt a măsurilor tehnico-organizatorice, specifice locurilor de muncă. Printre aceste măsuri se numă­ră înlăturarea fuselor inactive, mărirea greutăţii levatei prin depanarea maximă de fir pe ţeavă, întreţinerea utilajului în cele mai bune condiţiuni, asigu­rarea unei cît mai bune aprovi­zionări a fiecărui loc de muncă cu materialele necesare, asigu­rarea unui iluminat optim, etc. După o săptămînă de lucru, cele 4 brigăzi din secţia filatură pieptănată, aplicînd iniţiativa privind îmbunătăţirea indicilor de utilizare a maşiinilor, au ob­­ţinut primele succese. Brigada a 4-a de tineret condusă de Ana Pleşa a realizat însemnate de­păşiri de normă îmbunătăţind cu 20 la sută calitatea firelor produse. Alături de responsabila bri­găzii care a depăşit norma cu 18 la sută, filatoarele Georgeta Cocan şi Victoria Burtoi i au rea­lizat­­15 la sută peste normă. Comunista Benca Irimescu din brigada 1 de calitate a înre­gistrat cea mai mare depăşire de normă, de 19 la sută. Rezul­tate bune în muncă au obţinut şi muncitoarele din brigăzile 2 şi 3 de calitate, conduse de Constanţa Tănăsescu şi Sma­­randa Garocea. Noi produse de larg consum GALAŢI.­­ In cursul lunii iunie, Atelierele C.F.R. „Gheor­­ghe Apostol“ din Galaţi vor în­cepe să livreze magazinelor O.C.L. noi sortimente­ de bunuri de larg consum. Printre acestea se află şi maşini de gătit, pro­dus pus de curînd în fabricaţie. In prezent, sunt în curs de fa­bricaţie mai mult de 500 de ma­şini de gătit, format masă, cu armătura turnată din fontă. L­a confecţionarea capacelor, mun­citorii din secţia bunuri de larg consum­ folosesc deşeuri de ta­blă de oţel moale­ provenite de la fabricarea roabelor metalice. Pe Ungă atelierul de tîmplă­­rie a fost amenajată , de curînd o nouă secţie unde se folosesc bucăţi de materiale pentru­­ exe­cutarea unor obiecte de uz cas­nic din lemn. De la începutul anului şi pînă acum muncitorii de aici au realizat diferite o­­biecte de larg consum în valoa­re de peste 50.000 lei. Acum a fost încheiat un con­tract economic cu O.C.L. pro­duse industriale din or­aşul Ga­laţi pentru livrarea a 500 de garnituri de mobilă de bucătă­rie compuse din bufet, masă şi scaune. (Agerpres) Fruntaşi la întreţinerea culturilor TG. MUREŞ (de la corespon­dentul nostru). — Harnicii co­lectivişti din raionul Tg. Mureş au terminat primii plivitul ce­realelor păioase. Colectiviştii din Curteni, Chinari, Săcăreni, au­ efectuat acum şi prima pra­­şilă la plantele prăşitoare. Ţăranii muncitori întovărăşiţi sînt şi ei fruntaşi la întreţinerea culturilor. Intovărăşiţii din Mur­geşti, Hodoşă, Mureşeni, au terminat plivitul păioaselor şi sînt pe terminate cu pruna pra­­silă a porumbului. întovărăşirea din Mureşeni de pildă, a prăşit 95 la sută din culturile de flota­­rea-soarelui, porumb, cartofi şi a terminat cea de a doua pra­­şilă a sfeclei de zahăr. întrecerea patriotică pornită între comunele raionului­ a mo­bilizat ţăranii muncitori, i-a sti­mulat să muncească mai cu spor. Lupta pentru primul loc în întrecere nu-i uşoară. Fiecare comună se străduieşte să capete cinstea de a fi fruntaşă pe raion. Cei mai harnici s-au dovedit pînă acum ţăranii muncitori din Gorneşti care au terminat atît plivitul cît şi prima prasilă. Sate electrificate Anul trecut, au început lucrările de electri­ficare a mai multor sate din­ raionul Cîmpina. Muncitori şi tehnicieni de la întreprinderile din raion, au pornit să execute lucrarea prin muncă voluntară. Muncitorii şi ţăranii muncitori din aceste sat­e i-au în­tî­mp­inat cu bucurie şi i-au spri­jinit în această acţiune. Ca urmare a eforturilor depuse, în comun, zilele trecute în satele Scorţeni, Bordenii Mari, Bordenii Mici, Cocorîştii Mişii, Gorun­a şi Tipăreşti, s-a aprins lumina electrică. TEODOR GHERGHICEANU corespondent voluntar IN NUMĂRUL DE AZI Executarea la timp a lucrărilor d­e între­ţinere a culturilor, condiţie hotărîtoare a sporirii recoltelor. • ANA CRISTEA : îndrumare com­petentă şi concretă a oamenilor muncii de l­a sate­. • S. MARCARIAN : Mai multă a­­tenţie muncii politice de masă. (pag. 2­ a) GH. SANDU: Intr-o fabrică de litrtie (pag. 2-a) Cronica filmului — (pag. 2-a) EUGEN VLADIMIR: Brigada lui Ionuţ — Conferinţa de la Geneva a miniştrilor a­­facerilor externe — Declaraţia făcută­­ de­ V. M. Molotov (pag. 2-a)* — Cuvin­ta­rea rostită de Maurice, Thare­z .la al XIIlea Congres al Partidului Comit-,­nist. Francez (pag. 4-a) — Mare crah financiar la bursa din New York (pag. 4-a) Al XI-lea Congres al sindicatelor din U.R.S.S. (pag. 4-a) Vacanţa pionierilor şi şcolarilor din Suceava SUCEAVA.­­ Peste 2.400 de pionieri şi şcolari din pat­ria­ noastră îşi vor petrece o parte din vacanţa de vară în tabere de odih­nă organizate în cîteva locuri pitoreşti de munte din cuprinsul regiunii Suceava. Ase­menea tabere vor fi deschise în raioanele Cîmpulung, Vatra Dornei și Gura Humorului. Turneul Teatrului Evreesc de Stat din Iaşi In cadrul turneului său, Teatrul Evreesc de Stat din Iaşi va prezenta în curînd publi­cului bucureştean, pe scena Teatrului C.C.S., spectacolul „Stele rătăcitoare“, dramatizare după Şalom Alehem de Benno Popliker. Spectacolul de estradă „Cîntecul zilelor noastre“ în regia lui Rachele Heller şi Schapira, spectacol care a fost prezentat de peste 100 ori pe scena Teatrului Evreesc de Stat din Iaşi, se va juca La grădina de vară a Teatrului Evreesc de Stat din Bucureşti. Aceste spectacole vor fi prezentate publi­cului alternativ cu piesele „Maşenoa" de A. N. Afinoghenov şi „Tinereţea părinţilor“ de Bors Gorbatov, piese, pregătite în vederea concursului pe ţară al tinerilor actori. Expoziţie de artă plastică In­ sula bibliotecii haiornal®­­ din oraşul Piatra Neamţ, a fost deschisă de curînd expo­ziţia de artă plastică a cenaclului plastic lo­cal. Expoziţia cuprinde peste o sută lucrări de pictură în ulei, acuarelă, grafice şi sculptură. RENE­CAT corespondent voluntar Cămin cultural construit prin autoimpunere Ţăranii muncitori din satul Ciufud ,raionul Tîrnăveni şi-au construit prin autoimpunere un cămin cultural. Cu prilejul inaugurării, echipa culturală a şcolilor pedagogice din o­­raşul Blaj a prezentat un frumos program artistic. Cei peste patru sute ţărani munci­tori care au participat la inaugurare, au pro­pus ca acest cămin cultural să poarte numele maestrului Mihail Sadoveanu. SIMION BOCHIŞ corespondent voluntar Pregătiri în vederea recoltării CARACAL (de la corespon­dentul nostru). — Paralel cu muncile, de întreţinere a cultu­­rilor, muncitorii şi tehnicienii gospodăriei agricole de stat din Deveselu, raionul Caracal, se pregătesc în vederea campaniei de recoltare. La fiecare din ate­lierele celor şase secţii ale gos­podăriei sînt în curs de execu­tare reparaţiile la maşinile şi uneltele agricole care vor fi folosite în muncile de recoltare, treeriş şi dezmiriştit. Echipele mecanicilor Boris Dimof, de la secţia Dobros­­oveni şi Dumitru Sălceanu, de la secţia Fărcaşele, îşi menţin titlul de fruntaşe şi în această campanie. Au fost revizuite şi reparate pînă în prezent 5 combaine, 4 secerători-legători, 8 greble me­canice şi 3 batoze. De aseme­nea din cele 23 tractoare care vor fi folosite în campanie au fost reparate 16. In vederea executării desmi­­ristitului, îndată după recoltare au fost replanate 8 discuitoare şi 15 pluguri. In cursul zilelor tre­cute, gospodăria a fost dotată cu a­le maşini noi sosite din U.R.S.S. Printre altele, gospo­dăria a primit o combaină auto­propulsată pentru recoltarea ce­realelor şi două combaine pen­tru recoltarea bumbacului. De asemenea, gospodăria a mai fost dotată cu încă 4 trac­toare K. D. fabricate în ţa­ra noastră. Pentru curăţirea şi selectarea recoltei înainte de înmagazinare, au fost reparate 4 selectoare, 6 vînturători şi 10 frloare, care vor fi acţionate de 12 motoare, stabile, cărora li s-au făcut de­­ asemenea reparaţiile necesare. Pentru transportul recoltei de la cîmp la magazii au fost con­fecţionate 6 trocuri de lemn noi şi alte 7 trocuri au­­ fost repa-­­rate. In acelaşi scop au fost procuraţi de pe acum 600 saci. Conducerea gospodăriei a luat măsuri şi în vederea depozitării recoltei viitoare. De asemenea, au fost eliberate magaziile de seminţele existente şi s-au început lucrările de reparare, curăţire şi dezinfecţie. Prin folosirea raţionala a utilajului Muncitorii şi tehnicienii din secţia a 6-a turnătorie de la ate­lierele C.F.R. Griviţa Roşie din Capitală urmează exemplul tur­nătorilor de la „Semănătoarea“, care au iniţiat acţiunea de spo­rire a productivităţii muncii prin folosirea raţională a suprafeţe­lor de turnare şi a cuptoarelor. Intr-o consfătuire de produc­ţie, turnătorii acestei secţii au analizat posibilităţile ce le au pentru ridicarea productivităţii muncii. Ei şi-au propus să spo­rească productivitatea muncii pe luna iunie şi trimestrul III cu 5 la sută, iar în trimestrul IV cu 8 la sută, faţă de luna mai. Totodată s-au angajat ca faţă de media producţiei prime­lor 5 luni ale acestui an, în ur­mătoarele 4 luni să mărească producţia la turnătoria de fontă cu 7 la sută, iar în trimestrul IV cu 30 la sută, să reducă cu 30 la sută consumul de­ fontă li­chid la piesele turnate în co­­chile, faţă de consumul aceloraşi repere turnate în forme de pă­­mînt, să reducă cu 10 la sută rebuturile în turnătoria de fontă, etc. Pentru realizarea acestor an­gajamente, conducerea ateliere­lor a luat o serie de măsuri tehnico-organizatorice în secţia de turnătorie ca : extinderea turnării în cochile la mai multe repere, extinderea tratamentului termic şi la segmenţii sertarului de locomotivă, mărirea suprafe­ţei de formare cu 50 m.p., prin descongestionarea halei de ra­mele pentru tipărit şi altele. (Agerpres) Piese ce vor fi jucate în stagiunea viitoare In curînd, la Teatrul Naţio­nal „I. L. Canagiale“ vor începe repetiţiile pieselor care vor fi prezentate publicului în stagiu­nea viitoare. In regia lui Mont Ghelerter, artist emerit al R.P.R., vor încape repetiţiile piesei „Ferma Danguart“ de Martin Andersen Nexo, rolul principal fiind încredinţat Aurel Buzescu, artistă emerită a R.P.R. Altă piesă care va fi prezentată în stagiunea viitoare la acest teatru este „Regele Loar“ de William Shakespeare, rolul principal fiind interpretat de George Stora­n* artist al poporului din R.P.R. In momentul de faţă la acelaşi teatru se repetă piesa „Doamna invizibilă“ de Calderon, în regia lui Miron Niculescu, piesa „Cu­pa răsturnată“, dramatizare de Gloria după un roman chinezesc şi piesa „Liceenii“ de C. Tre­­niov pusă în scenă de Virgil Sa­­cerdoţeanu şi Iulian Necşulescu. Acestea din urmă se repetă în vederea prezentării lor în cadrul concursului republican al ţineri-* lor. actori. ŞTIINŢA ÎN SLUJBA PRODUCŢIEI In zeci de institute ştiinţifice, aplecaţi asupra microscoapelor, minuind cu dibăcie diferite apara­te de laborator sau studiind pe terenuri experi­mentale noi soiuri de plante, oamenii de ştiinţă muncesc neobosiţi pentru dezvoltarea economiei noastre naţionale. Strîns legată de practica con­strucţiei socialiste, ştiinţa ii pune la indemină ulti­mele ei cuceriri. In folosul dezvoltării industriei, agriculturii şi transporturilor, cercetătorii îşi pun toată, iniţiativa, toată puterea lor creatoare. Călăuză le este ştiinţa şi tehnica sovietică, cele mai înain­tate din lume, imbold, patriotismul lor fierbinte, do­rinţa de a pune toată puterea de muncă în slujba ridicării nivelului de trai al poporului. Regimul nostru de democraţie populară a asigu­rat şi asigură cercetătorilor pe tărîmul ştiinţei tot mai bune condiţii de studiu şi creaţie. Laboratoare moderne, dotate cu tot aparatajul necesar, le stau la dispoziţie, ca de altfel şi bogate documentaţii ştiin­ţifice, biblioteci, ateliere de experimentare semi-in­­dustrială, etc. Industria noastră grea, temelia dezvoltării între­gii noastre economii, se dezvoltă din ce în ce mai mult pe o bază tehnică avansată. In lupta ce o dau oamenii muncii din acest sector pentru a extrage cît mai mult cărbune sau petrol, pentru a da fontă sau oţel de calitate superioară, pentru a produce noi şi variate tipuri de maşini şi utilaje, găsesc un sprijin continuu, însemnat, în activitatea oameni­lor de ştiinţă. Iată de pildă pe inginerii Rodica Po­­povici, Signa Apter, Elena Balaş de la Institutul de cercetări metalurgice al minereurilor (clişeul din stînga), analizînd un concentrat de minereuri la celula de flotaţie, studiind cu atenţie compoziţia acestuia. . Şi în domeniul industriei uşoare, cercetătorii de pe tărâmul ştiinţei aduc un aport însemnat: îmbu­nătăţirea calităţii produselor de larg consum, spo­rirea sortimentelor, înlocuirea materialelor defici­tare, iată numai o parte din preocupările oameni­lor de ştiinţă din acest sector. In clişeul nostru din mijloc pot fi văzuţi inginerul Gh. Havas şi munci­torul Nicolae Traci la atelierul semi-industrial de tăbăcire a pieilor de pe lingă Institutul de­ cerce­tări textile , pielărie, cauciuc, discutînd asupra­ unei probe de piele tăbăcită. Lupta pentru dezvoltarea producţiei agricole, pentru obţinerea de recolte îmbelşugate, constituie o preocupare a întregului popor muncitor. Şi in această acţiune deosebit de importantă oamenii de ştiinţă au un cuvînt greu de spus. Iată, în clişeul nostru din dreapta , un aspect al laboratorului de micologie al secţiei de fitopatologie I.C.A.R. Dr. Ana Hulea, laureată a Premiului de Stat, cerce­tează o boală care produce pagube culturilor de cartofi. Foto : AGERPRES

Next