Romînia Liberă, iulie 1954 (Anul 12, nr. 3030-3056)

1954-07-22 / nr. 3048

• Sărbătoarea Poloniei populare Proiectilele aruncate din mii de guri de tun mai sfîrtecau pămîn­­tul Poloniei cînd în oraşul Chelm, pe primul petec de pămînt polo­nez eliberat de către glorioasa Armată Sovietică şi detaşamentele forţelor polone de eliberare, răsunau cuvintele înflăcăratului mani­fest al Comitetului Polon de Eliberare Naţională. Sînt zece ani de cînd Comitetul Polon de Eliberare Naţională, format din iniţiativa Partidului clasei muncitoare din Polonia, anunţa eliberarea naţionala şi socială a ţării şi chema la izgonirea cotropitorilor hitlerişti de pe întregul pămînt al Poloniei, la începerea unei munci încordate pentru făurirea unui stat nou, statul Poloniei populare, în care pu­terea aparţine poporului muncitor. La capătul primului deceniu al erei noi şi glorioase a istoriei sale, poporul polonez priveşte plin de legitimă mîndrie la drumul de lupte şi victorii pe care l-a străbătut din ziua eliberării sale pînă in prezent. întinsele ogoare care aparţinuseră altădată moşierilor ro­desc astăzi pentru cei ce muncesc; fabricile şi uzinele sînt proprie­tatea întregului popor muncitor; din moloz şi ruine s-au ridicat clădirile minore ale oraşelor şi satelor, unde o viaţă nouă şi îmbel­şugată pulsează din plin. Dintr-o ţară , cu o economie înapoiată, Polonia a devenit un stat cu o puternică industrie socialistă, cu un­­mare potenţial economic, în continuă creştere. In întreaga ţară stăpîn e poporul muncitor care şi-a înscris măreţele cuceriri în Con­stituţia Republicii sale Populare. După ce a fost realizat înainte de termen planul trienal de refa­cere economică a ţării, oamenii muncii din Polonia populară au por­nit cu avînt la îndeplinirea planului de 6 ani, planul construirii ba­zelor socialismului în R.P. Polonă. Proporţiile şi caracterul indus­trializării socialiste a ţării, înfăptuite de puterea populară mai cu seamă în cursul anilor planului de­­6 ani, sînt ilustrate de faptul că în 1953 producţia industrială a depăşit de 3,6 ori producţia anului antebelic 1938, iar calculat pe cap de locuitor­i de 4,8 ori. Cu ajutorul neprecupeţit al Uniunii Sovietice au fost construite şi se construiesc în R. P. Polonă zeci de întreprinderi industriale moderne, s-au reconstruit şi lărgit o serie de alte întreprinderi in­dustriale, pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei. In întreaga ţară construcţia de locuinţe cunoaşte un mare avînt. Varşovia, oraşul martir distrus aproape în întregime de barbarii cotropitori hitlerişti, renaşte din ruine, mai frumoasă decît oricînd. Din oraşele polone distruse in timpul ocupaţiei hitleriste dispar rui­nele pricinuite de război, baza succeselor obţinute în dezvoltarea industriei, în Polonia Tocilară au fost create condiţiile necesare pentru un puternic avint al agriculturii. Astăzi, în întreaga ţară există peste 9.000 de coo­perative agricole de producţie. Lupta pentru dezvoltarea ra­pidă a agriculturii este cauza întregului popor muncitor. Polonia nouă se dezvoltă şi înfloreşte intr-un ritm demn de mă­reaţa epocă a construcţiei socialismului. In eforturile eroice ale con­structorilor Poloniei populare îşi găseşte expresia dragostea de muncă, dragostea de pace a mult încercatului popor polonez. Zi de zi creşte aportul creator al Poloniei populare la cauza întregii ome­niri, la cauza menţinerii şi consolidării păcii, a colaborării priete­neşti între popoare. In lupta pentru o justă rezolvare a problemei germane, poporul polonez îşi uneşte eforturile cu eforturile tuturor celorlalte popoare, pentru securitatea cărora refacerea militarismului german constituie o gravă primejdie. El se pronunţă în unanimitate pentru crearea în Europa a unui sistem de securitate colectivă, aşa cun­ a propus Uniunea Sovietică, conştient că aceasta este calea pentru consolidarea păcii pe continentul nostru şi o mare contribuţie pentru consolidarea păcii în lumea întreagă. Prin politica sa con­secventă pentru destinderea încordării internaţionale, pentru men­ţinerea şi consolidarea păcii în întreaga lume, R.P. Polonă şi-a cîş­­tigat un deosebit prestigiu pe plan internaţional. Lupta dusă de R.P. Polonă în O.N.U. pentru întărirea păcii, contribuţia reprezen­tanţilor acestei ţări în comisia neutră de armistiţiu din Coreea, n­ările guvernului Poloniei populare pentru extinderea colaborării r­aţionale între toate statele, indiferent de odnduirea lor socială şi politică, contribuie zi de zi la creşterea acestui prestigiu. Cu prilejul aniversării primului deceniu de cînd poporul polonez a păşit în cea mai măreaţă epocă a istoriei sale, poporul român tri­mite poporului polon prieten, un cald şi frăţesc salut de luptă. Prie­tenia tradiţională dintre popoarele noastre, născută în anii unui trecut îndepărtat de lupte şi suferinţe comune, creşte şi înfloreşte astăzi pe o bază social-politică nouă. Această prietenie ce-şi trage forţa din înaltele principii ale internaţionalismului proletar e puter­nică pentru că are la temelie prietenia şi alianţa comună a ţărilor noastre cu marea noastră eliberatoare. Uniunea Sovietică, dragostea şi recunoştinţa popoarelor noastre libere faţă de eroicul popor sovietic, care ne acordă frăţescul său sprijin pentru construirea socialismului. Poporul român urează din toată inima poporului polonez prieten ca marea sărbătoare a aniversării unui deceniu de la eliberarea sa să constituie începutul unor succese şi mai strălucite, a unor realizări şi mai măreţe pe calea luminoasă a socialismului şi a păcii. La a zecea aniversare a eliberării Poloniei Tovarăşului ALEXANDER ZAWADSKI Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone VARŞOVIA Cu ocazia celei de a 10-a aniversări a eliberării Poloniei de către glo­rioasa Armată Sovietică, vă rog să­­primiţi, tovarăşe Preşedinte, din partea Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române calde felicitări. Poporul român ia parte din toată inima la această mare sărbătoare a poporului frate polon. Urez poporului polon noi şi mari victori în munca sa rodnică pentru înflorirea Poloniei democrat-populare şi în lupta comună pentru apărarea păcii­ în fruntea căreia se află eliberatoarea şi prietena noastră, marea Uniune Sovietică. Dr. PETRU GROZA Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Tovarăşului JOSEF CYRANKIEWICZ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone VARŞOVIA Cu prilejul celei de a 10-a aniversări a eliberării Poloniei de către glo­­rioasa Armată Sovietică, vă rog să primiţi, tovarăşe Preşedinte, din partea poporului român şi a guvernului Republicii Populare Romíne sincere feli­citări frăţeşti. Poporul român salută cu căldură mar­e rezultate obţinute de Polonia în cei 10 ani de la renaşterea sa. In opera de construire a socialismului şi în lupta consecventă pentru apărarea păcii, în fruntea căreia se află marea Uniune Soviet­ă. Urez poporului frate polon noi succese în munca sa pentru prosperita­tea Republicii Populare Polone. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Proletari 'din toate ţările* uniţi-vA'I ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA ROMINA IN NUMĂR t~ T. PAVELESCU! Mai multă atenţie uni*­­ tăţilor socialiste de stat din agricultură —­­ Pe marginea lipsurilor de la S.M.T. Şte* j fan cel Mare, regiunea Bacău (pair. 2-a)­­— PR. KLINGER : Intr-o fabrică de conserve T (pag. 2-a) ›- MIHAIL ROȘIANU : O piatră de hotar In 't Istoria Poloniei (pag. 3-a) UL DE AZI !- RADU TIULESCU: Gloriosul deceniu aî co'i Polonii (pag. 3-a) e- Festivitatea cu prilejul aniversării a 10 ani de la eliberarea Poloniei (pag. 3-a)­­—■ încheierea armistiţiului in Indochina ■ Declaraţia de încheiere e conferinţei de la Geneva li Şedinţa de închidere a conferinţei de la Geneva (pag. 4-a) nr.­­ — Acordarea Premiului de Stat al R.P.R. pentru lucrările deosebit de valoroase realizate în anul 1952 Urmare, începutul In „România liberă" nr. 3047: 1. In domeniul prozei, poeziei și dramaturgiei a) Proză Clasa I-a, în valoare de 30.000 lei 1. Mihail Sadoveanu — pentru romanul ,,Nicoară Pot­coavă". 2. Zaharia Stancu — pentru romanul . ,,Desculţ", ediţia 1952. Clasa II-a, în valoare de 25.000 lei Marin Preda — pentru povestirea „Desfăşurarea Clasa IlI-a, în valoare de 15.000 Iei Dumitru Mircea — pentru romanul „Pline albă". b) Poezia Clasa I-a, în valoare de 30.000 lei Eugen Jebeleanu — pentru poemul „Bălcescu". Clasa I­I-a, în valoare de 25.000 lei Letay Lajos — pentru volumul de poezii ,,O lume nouă se construiește". Clasa 1I I-a, în valoare de 15.000 Iei 1. Mihu Dragomir — pentru volumul de poezii „Stelele păcii". 2. Nicolae Tăutu — pentru volumul de poezii „Stînca de pe Tatra". c) Dramaturgia Clasa II-a, în valoare de 25.000 lei 1. Lucia Demetrius — pentru piesa de teatru ,,Oameni de azi". 2. Cezar Petrescu şi Mihail Novacov — pentru scenariul „Nepoţii gornistului". Clasa III-a, în valoare de 15.000 Iei 1. C. Constantin şi A. Rogoz — pentru piesa de teatru „Martin Rogers descoperă America". 2. Ladislau Kiss şi Dezideriu Kovács — pentru piesa de teatru ,,Furtună în munţi". K. In domeniul muzicii a) Compoziţie Clasa I-a, în valoare de 30.000 Iei 1. Sabin Drăgoi — pentru muzica la filmul „Mitrea Co­cor" şi „Sonata pentru vioară şi pian". 2. Paul Constantinescu — pentru „Concertul pentru pian şi orchestră" şi „Toccata pentru pian". Clasa II-a, în valoare de 25.000 lei 1. Nicolae Buicliu — pentru „Quartetul de coarde în sol minor". 2. Ludovic Feldman — pentru „Balada pentru vioară și orchestră" și „Scene de balet". 3. Dumitru Dinicu, profesor — pentru „Metodă de violon­cel”. Clasa 11I-a, în valoare de 15.000 lei 1. Achim Stoia — pentru „Suita a 11-a pentru orchestră". 2. Mauriciu Vescan — pentru cîntecele „Hei rup" pe versuri de autor; „Oaste, vitează popor coreean" pe ver­suri de D. Corbea şi „In Bucureşt­iul iubit" pe versuri de N. Nasta, Şt. Iureş şi I. Hobana. 3. Gherase Dendrino — pentru cîntecele ,,Ca de lungă drum de fier" pe versuri de Puiu Maximilian şi „Tinereţe, dragă-mi eşti" pe versuri de George Mihalache. b) Interpretare muzicală Clasa IIa, în valoare de 30.000 lei 1. Colectivului format din: Egizio Massini, dirijor ; Ioana Nicola, solistă ; Nicolae Secăreanu, solist ; Zenaida Palii, solistă ; Mihail Știrbei, solist ; Mircea Buciu, solist ; Dora Massini, solistâ ; Ana Tălmăceanu, solistă ; Cornelia Gavri­­lescu, solistă ; Gheorghe Culibin, maestru de cor şi Anton Romanovschi, maestru de balet, de la Opera de Stat din București — pentru interpretarea operei „Rusalka"; 2. Constantin Silvestri, dirijor — pentru interpretarea Sim­foniei a IV-a, a Simfoniei a Vl-a de Ceaikovski, a „Serenadei pentru coarde" de Ceaikovski şi pentru popularizarea lucră­rilor din ţările de democraţie populară. Clasa I­I-a, în valoare de 25.000 Iei Colectivului format din: Panait Cotescu, regizor; Iiie Balea, regizor; Eugen Lazăr, dirijor; Alexandru Taban, dirijor; Octav Enigărescu, solist ; Lia Hubic, solistă ; Alexandru Ra­­coltea, solist ; David Ohanezian, solist; Ion Piso, solist; Stela Simonetti, solistă; Lucia Stănescu, solistă, de la Ope­ra de Stat din Cluj — pentru interpretarea­ operelor : „Ti­nara gardă", „Halka" și opereta „Ana Lugojana". Clasa III-a, în valoare de 15.900 Iei Eremia Dumitru, colonel , pentru contribuţia dată în con­ducerea şi îndrumarea fanfarelor şi pentru diferite creaţii personale în domeniul muzicii. L. In domeniul cinematografiei Clasa I-a, în valoare de 30.000 lei Colectivului format din : Alab­etta Sadova, regizor ; Victor Iliu, regizor; Wilfred Ott, operator șef; Septimiu Sever, actor ; N. Tomazoglu, actor și Dumitru Savu, actor­­ pen­tru realizarea filmului artistic d® lung metraj „Mitrea Cocori’. Clasa II-a, în valoare de 25.000 lei Colectivului format din: Herman Rabinovich regizor ; An­drei Feher, operator șef coregizor; Anton Belici, monteur șef și Teodor Mitache, regizor muzical , pentru realizarea filmului documentar în culori ..Sărbătoarea eliberării" (23 August 1932). Clasa III-a, în valoare de 15.000 Iei Ion Popescu Gopo, regizor de desen animat — pentru rea­lizarea primelor filme de desen animat în R.P.R. M. In domeniul picturii si artei grafice Clasa I-a, în valoare de 30.000 lei T. Camil Ressu — pentru tabloul „Iscălim pentru pace" și pentru întreaga sa activitate. 2- Gavril Miklossy — pentru tabloul ..Grivita 1933“* 1 3. Jean Steriadi — pentru întreaga sa activitate. Clasa II-a, în valoare de 25.000 Iei 1. Ştefan Szfjnyi — pentru tabloul „I. V. Stalin". 2. Lidia Agricola — pentru tablourile „Maria Zîdaru” şi „O şedinţă ilegală". 3. Mimi Maxy Şaraga — pentru tabloul „Ea nu-şi va trăda fiul" şi pentru peisajul „Pe valea Ialomicioarei". 4. Octavian Angheluţă — pentru tabloul „Invăţînd de la maeştrii sportului sovietic". 5. Jules Perahim — pentru ilustraţiile la volumele III şi IV ale romanului „Klim Samghin" de Maxim Gorki și la romanul „Prima lovitură" de André Stil. 6. Cik Damadian — pentru caricaturile: „Mesaj de pace", ,,Războiul bacteriologic", „A vorbit", ,,Cursa înar­mărilor" și altele. Clasa III-a, în valoare de 15.000 Iei 1. Aurel Haiduc — pentru tabloul „Moment din constitui­rea Diviziei Tudor Vladimirescu". 2. Ion Doru — pentru caricaturile: „Rebut", „Goana după recompensă" și altele. II. In domeniul sculpturii Clasa II-a, în valoare de 25.000 lei Iosif Fekete — pentru sculptura ..Sudorul". Clasa III-a, în valoare de 15.000 Iei 1. Marius Butunoiu — pentru sculptura „Dimitrie Cante­­mir" şi macheta monumentului Genenatissimului Suvorov. 2. Andrei Szobotka — pentru sculptura „Stalin es la paz". 3. Octav Iliescu — pentru sculptura „Tractoristul Stoica Constantin". 4. Zoe Băicoianu — pentru compoziţia „Gărzile p­atrio­­tice". 6. In domeniul arhitecturii Clasa II-a, în valoare de 25.000 lei 1. Petre Antonescu, profesor arhitect — pentru lucrările realizate în anul 1952 la clădirea Ministerului Construcțiilor şi al Industriei Materialelor de Construcții. 2. Duiliu Marcu, profesor arhitect — pentru realizarea in­­terioarelor palatului Consiliului de Miniștri. Clasa III-a, în valoare de 15.000 lei Richard Bordenache, profesor arhitect — pentru proiec­tarea centrului de odihnă Snagov. P. In domeniul artei teatrale Clasa I-a, în valoare de 30.000 lei 1. Sică Alexandrescu, regizor de la Teatrul­ Naţional ,,I. L. Caragiale" din Bucureşti — pentru valorificarea operei dra­matice a lui I. L. Caragiale. 2. Siegfried Wolfinger, regizor, de la Teatrul Municipal din Bucureşti — pentru realizarea spectacolelor: „Liubov Iaro­­vaia1" de Trenev, ,,Pădurea" de Ostrovski şi pentru decoru­rile la piese de Caragiale, Gogol şi altele. 3. Colectivului format din: Costache Antoniu, actor; Marcel Anghelescu, actor ; Niki Atanasiu, actor ; Radu Beligan, ac­tor ; Ion Finteşteanu, actor ; Alexandru Giugaru, actor ; El­vira Godeanu, actriţă; Ion Talianu, actor şi Vasiliu Birlic, actor, de la Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" din Bucu­reşti — pentru spectacolul ,,O scrisoare pierdută" de I. L­. Caragiale. Clasa II-a, în valoare de 25.000 lei Colectivului format din: Nicolae Tompa, regizor; Ferencz Delly, actor ; Ernő Szabó, regizor şi Gheorghe Kovács, actor, de la Teatrul Secuiesc de Stat din Tîrgu Mureş , pentru aportul dat în realizarea spectacolelor „Revizorul" de N. Gogol, „Furtună în munţi" de L. Kiss şi D. Kovács şi „Două lagăre" de A. Iacobsohn. Clasa III-a, în valoare de 15.000 lei Colectivului format din : Moni Ghelerter, regizor ; Ştefan Ciubotăraşu, actor ; Sonia Cluceru actriţă ; Fory Eterle, ac­tor ; Gina Petrini, actriţă şi Sandina Stan, actriţă, de la Tea­­trul Municipal din Bucureşti , pentru spectacolul „Oameni de ezi" la Lucia Demetrius. Armistiţiul din Indochina — o strălucită victorie a forţelor păcii După aproape trei luni de zile, conferinţa de la Geneva a miniş­trilor afacerilor externe a luat sfîrşit prin adoptarea unor importante hotărîri care constituie o strălucită victorie a forţelor păcii: sem­narea acordurilor cu privire la încetarea operaţiunilor militare In Vietnam, Laos şi Cambodgia. Prin semnarea acestor acorduri se pu­­e capăt odiosului război colonialist dezlănţuit în urmă cu opt ani împotriva eroicelor popoare ale Indochinei. In decursul celor opt ani de război, poporul vietnamez a eliberat 90 la sută din teritoriul patriei sale, dînd lovituri zdrobitoare corpu­lui expediţionar francez, iar în luptele de la Dien Bien Fu trupei­ franceze şi cele mercenare au fost bătute în cadrul unor operaţiuni­ militare de mare­ amploare, depăşind din toate punctele­ de vedere caracteristicile luptelor anterioare. Astfel, în ciuda superiorităţii în oameni şi materiale, în ciuda­ sprijinului financiar şi de altă natură acordat de către S.U.A., tru­pele corpului expediţionar francez nu numai că nu au reuşit să frîngă rezistenţa eroicului popor vietnamez dar au suferit succesive, grele şi­­umilitoare înfrîngeri. Cu toate succesele militare obţinute necontenit, guvernul R. D. Vietnam, d­a­căTM politică a fost şi este dictată de considerente de ordin uman, urmărind să pună capăt distrugerilor bunurilor mate­riale şi umane, atît vietnameze cit şi franceze. —a făcut de-a lungul, acestor opt ani zeci şi zeci de propuneri în vederea începerii ne-1 gocierilor şi încetării focului. îndelung repetatele propuneri de pace ale R.D. Vietnam au fost sprijinite cu putere de către Uniunea Sovietică, de către R. P. Chi­neză şi toate celelalte state de democraţie populară. Opinia publică internaţională şi mai cu seamă cea franceză a cerut cu consecvenţă mereu sporită să se pună capăt războiului murdar din Indochina şi în felul acesta să se lichideze periculosul focar de război din Asia de sud-est De aceea, opinia publică internaţională a primit cu bucu­rie hotărîrea adoptată de conferinţa de la Berlin în vederea convo­cării conferinţei de la Geneva pentru reglementarea grabnică, şi justă a problemei indochineze. Opinia publică internaţională a urmărit cu indignare atitudinea­ obstrucţionistă a delegaţiei americane care a căutat să împiedice mai întîi ţinerea conferinţei de la Geneva, apoi realizarea unui acord, precum şi manevrele Departamentului de stat al S.U.A. în vederea încheierii unui pact agresiv al Asiei de sud-est. Maşina propagan-,­distică americană a încercat să menţină o atmosferă de neîncredere­­ şi a promovat încă înainte de deschiderea conferinţei şi pînă în ultima ei zi, ideea inutilităţii tratativelor. încercările S.U.A. de a torpila tratativele au suferit însă un ruşi­nos eşec. Manevrele diplomaţiei americane nu au putut împiedica răsturnarea, de către opinia publică din Franţa, a guvernului Laniei- Bidault, care, însuşindu-şi linia politică a Departamentului de stat al S.U.A., a tergiversat cît a putut adoptarea unor hotărîri pozitive. Faptui că presiunile americane nu au putut împiedica Franţa să ne­gocieze mai departe şi să încheie acordurile respective dovedeşte înfrîngerea şi izolarea tot mai puternică a diplomaţiei S.U.A. Un rol hotărîtor în obţinerea rezultatelor pozitive cu care s-a în­­cheiat conferinţa de la Geneva privitoare la Indochina l-au jucat de­legaţiile U.R.S.S., R.P. Chineze şi R.D. Vietnam, care au făcut ne­numărate propuneri concrete, menite să uşureze lucrările conferinţei şi să îndrepte cursul acesteia către obiectivul ei principal ; încetarea ostilităţilor din Indochina. Popoarele au salutat cu bucurie fiecare propunere făcută de delegaţiile ţărilor democrate, convinse că acestea vor aduce o contribuţie de seamă la soluţionarea problemelor dis­cutate. Odată cu Încetarea ostilităţilor, pentru popoarele Indochinei în­cepe o nouă epocă istorică deosebit de importantă. In faţa popoare­lor Indochinei, care au fost sprijinite în lupta lor de sutele de mi­lioane de oameni iubitori de pace din întreaga lume, începe perioada consolidării cuceririlor dobîndite şi a creării unor state libere, unite şi independente. Pentru poporul francez încetarea războiului va pune capăt gre­lelor pierderi umane şi materiale. încheierea războiului va putea avea pentru Franţa consecinţe favorabile în multe domenii. Există în momentul de faţă posibilităţi pentru rezolvarea imediată a altor probleme urgente, există posibilitatea afirmării Franţei ca o putere independentă, care să se opună refacerii militarismului vest-german. Pentru popoarele Asiei, ca şi pentru întreaga lume de altfel, în­­cetarea­ ostilităţilor din Indochina are o importanţă deosebita pentru că după încheierea armistiţiului din Coreea a fost lichidat şi cel de al doilea focar de război din Asia, încheierea acordurilor de înce­tare a focului din Indochina îşi va aduce contribuţia la întărirea cauzei păcii şi securităţii, cu condiţia respectării clauzelor de către cei ce plănuiesc înfiinţarea unor blocuri militare în Asia şi regiunea Pacificului. Poporul nostru iubitor de pace salută cu bucurie hotărîrile im­portante adoptate de conferinţa de la Geneva a miniştrilor afacerilor externe, convins fiind că prin aceasta s-au făcut noi paşi pe calea întăririi păcii şi securităţii internaţionale. Conferinţa de la Geneva a arătat din nou cu claritate că nu există problemă internaţională, oricît de dificilă, care să nu poată fi regle­mentată pe calea tratativelor paşnice între părţile interesate. Prin aceasta ea reprezintă un succes de seamă al forţelor păcii care luptă pentru triumful tratativelor în relaţiile internaţionale. Ţiţei peste plan PITEŞTI. 1. Lucrînd cu hărnicie în întrecerea socialistă, muncitorii, in­ginerii şi tehnicienii petrolişti din regiunea Piteşti şi-au îndeplinit înainte de termen angajamentele luate în cinstea zilei de 23 August In perioada de la 1 Iunie la 17 iulie, colectivul schelei Piteşti a extras mii de tone de titei peste plan, depăşind angajamentul luat. Conducerea schelei şi serviciul tehnologic al trestului nr. 2 Piteşti au dat un sprijin preţios petroliştilor în îndeplinirea angajamentelor. La numeroase sonde, petro­liştii aplică cu succes metoda sovietică de acidicare a straturilor. Sonda nr. 144, de pildă, care dur cauz­a permeabilităţii reduse a stratului nu putea fi dată în exploatare, a fost pusă în funcţie cu ajutorul acestei metode. In prezent, un grup de ingineri experimentează noi metode de consolidare a nisipurilor. Luna trecută, ca şi în cursul lunii iulie, au fost aplicate o serie de măsuri tehnico-organizatorice menite să îmbunătă­ţească regimul tehnologic de exploatare la sondele eruptive. Succese însemnate au obţinut şi muncitorii de la secţia producte nr. 2, condusă de fruntaşul în întrecerea socialistă Alexandru Bistreanu. Muncitorii de aici au realizat, ca urmare a reducerii timpilor de interven­ţie şi a prelungirii duratei de funcţionare a sondelor, mii de tone de ţiţei peste plan Muncitori cum sunt cei din brigăzile conduse de Gheorghe Teodorescu şi Petre Vasile au redat producţiei mai mult de 60 la sută din sondele care nu funcţionau. Roadele muncii organizate IAŞI (de la corespondentul nostru).­­ Sfatul popular din comuna Gro­­zeşti, raionul Codăeşti, s-a preocupat îndeaproape de pregătirea din vreme a campaniei de recoltare, treerie şi colectare. Cu sprijinul deputaţilor al delegatelor şi al comisiei de femei, comitetul executiv comunal, în frunte­ cu preşedintele său, Marin Sultan, a luat o serie de măsuri organizatorice menite să asigure mobilizarea maselor la efectuarea în cele mai bune con­­diţiuni a lucrărilor agricole. Odată ce grînele au dat în pîrgă, ţăranii muncitori din Grozeşti, au început recoltatul In fruntea lucrărilor de recoltare au fost şi de astă dată fruntaşii recoltelor bogate, Jenică Gacu, secretarul organizaţiei de bază P.M.R., deputatul comunal Gheorghe Olaru, din satul Măcăreşti', Gheorghe Bîrsan din satul Colţu Cornii şi alţii. Ei şi-au secerat în primele zile suprafeţele de grîu şi orz, au clădit clăile pe marginea ogorului, au dezmiriştit locurile şi au transportat apoi snopii la ariile din comună, ame­najate dinainte. Exemplul lor a fost urmat şi de ceilalţi ţărani muncitori, astfel că pînă în ziua de 14 iulie a fost secerată întreaga suprafaţă de orz, precum­­­ peste 400 ha. cu grîu. Totodată, ţăranii muncitori din Grozeşti au re­coltat fînul de pe o suprafaţă de 240 ha.

Next