Romînia Liberă, octombrie 1954 (Anul 12, nr. 3108-3134)

1954-10-01 / nr. 3108

Pag. 2-0 Pe drumul industrializării socialiste împlinirea a cinci ani de la proclamarea R. P. Chineze consti­tuie pentru poporul chi­nez un minunat prilej de a face bilanţul ma­rilor realizări obţinute în acest răstimp în toate domeniile. China de astăzi nu mai seamănă cu cea de ieri. Ţară a uriaşelor resurse umane şi materiale, R. P. Chineză a intrat acum în faza dezvoltării impetuoase a forţelor ei de producţie, în faza construcţiei socialiste. Astăzi poporul chinez, devenit stăpîn pe soarta sa, şi-a pus ca sarcină scoaterea ţării din înapoierea­­semicolonială, punerea baze­lor unei puternice industrii proprii, care să constituie temelia dezvoltării agriculturii şi a transporturilor, te­melia creşterii nivelu­lui­­de trai material şi cultural al tuturor ce­lor ce muncesc. In domeniul indus­triei, puterea populară a găsit acum cinci ani în China o situaţie grea. In 1949 greutatea specifică a Industriei în ansamblul econo­miei naţionale era de numai 17 la sută. In ceea ce priveşte greutatea specifică a pro­ducţiei mijloacelor de­­ producţie în ansam­blul industriei, ea nu depăşea 28,8 la sută. Ritmul de dezvoltare a industriei chineze ne este arătat printre altele de următoarele cifre, pe care le vor atinge diferitele veri ale industriei, cifre absolut de neconceput vechea Chină !. ...sunt m­îndria poporului chinez. Numeroase din aceste şantiere vorbesc des­pre un lucru esenţial în construcţia şi reconstrucţia Chi­nei noi : ajutorul sovietic frăţesc. Uniunea Sovietică ajută poporul chinez să constru­iască 141 mari obiective industriale, dintre care 17 au şi fost construite total sau parţial şi au intrat l­n funcţiune. Aceste obiective cu­prind mari centrale electrice, mine carboni­fere, rafinării de petrol, fabrici de produse chimice, uzine de automobile şi tractoare etc. In totalitatea lor, cele 141 obiective indus­triale care se construiesc­ cu ajutorul sovietic vor fi terminate în anul 1959. Avînd asigurat ajutorul frățesc al Uniunii Sovietice şi al ţărilor de democraţie populară, eroicul popor chinez păşeşte ferm pe drumul sporirii continute a numărului de construcţii ca­pi­tale. Investiţiile în asemenea construcţii vor­ fi în anul 1954 cu 28 la sută mai mari decît în 1953. Din cele 300 mari obiective in­dustriale, a căror construcţie a început în anii trecuţi sau începe anul acesta, vor fi Dezvoltarea, industriei grele, nu este pentru oamenii muncii din R. P. Chineză un scop în sine. Ba , este retenată să duca la rapida dezvoltare a industriei uşoare,, la uşurarea aprovizionării populaţiei cu bunurile de larg consum de care are­ nevoie. In 1954 producţia mijloacelor de consum va creşte faţă de 1949 de aproximativ 3,1 cm­. Aceasta se va concre­tiza în sporirea cantităţii de mărfuri alimen­tare şi industriale pentru populaţie, în creş­terea nivelului de trai al celor ce muncesc. De pe acum, în fabricile textile şi de pie­lărie ale Chinei se prelucrează bumbac şi piei produse aproape în întregime în ţară. Continua industrializare a ţării pune în faţa poporului chinez sarcina de a descoperi şi valorifica imensele rezerve de materii pri­me ale ţării. La chemarea Partidului Comu­nist Chinez, oamenii de ştiinţă, geologii chi­nezi, au început o vastă muncă de cercetare a subsolului ţării, ale cărui bogăţii sunt departe de a fi chiar cunoscute. încă înainte de 1937, minele din­­provincia Hunan dădeau peste 70 la sută din producţia mon­dială de tungsten, i­ar în ceea ce priveşte wolframul, China dădea jumătate din produc­ţia mondială, încă de pe atunci erau bănuite uriaşe rezerve de cărbune. Cercetările între­prinse în cei cinci ani de la instaurarea puterii populare au arătat că subsolul Chinei este mult mai bo­gat decît au prevăzut cele mai optimiste calcule. In China de nord s-au descoperit zăcăminte carbonifere cu o adîn­­ci­me de cîteva sute de metri, iar rezervele de cărbune din China de nord-es­t s-au dove­dit a fi de zece ori m­ai mari decît se bănuise. Tot de zece ori eu în trecut prevederile şi des­coperirile de minereu de fier la una­ din dni­terminate în următoarele luni 51. Toate a­­cestea apropie mult ziua în ca­re industria chineză va produce suficient util­aj pentru in­dustria metalurgică şi electro-energetică, pre­cum şi automobilele, locomotivele, tractoarele şi avioanele necesare ţării. In China de nor­d-est, lingă Mukden, se află orăşelul Anşan. Pe hărţile m­ari el nu figu­rează încă, dar nu­mele să­u este bine cunoscut sutelor de milioane de chinezi. Aici se află marele combinat metalurgic — unul din gi­ganţii industriali ai noii Chine. Numai uzina de laminate a combinatului poate­ produce într-un an laminatele suficiente pentru con­struirea a cîtorva zeci de uzine la fel de mari ca aceea care le-a produs. Paralel cu creşterea rapidă a extracţiei de cărbune (care a atins încă anul trecut cel mai înalt nivel din întreaga istorie a Chinei) se dezvoltă baza energetică a ţării. La­­Tanjuan, la Cijend­jo, Clunţin, Sian, Urumci şi alte­­oraşe, se construiesc mari centrale e­­lectrice. Din fabricile R. P. Chineze ies lună de lună noi­­produse şi sortimente care nu se pro­duceau înainte. Astfel, fabricile de hîrtie pro­duc hîrtie de ziar pentru imprimerie,, saci de hîrtie, hîrtii izolatoare şi, ,fotografice ; indus­­triile cauciucului şi . pielăriei îşi , măresc me­reu producţia; industria farmaceutică produ­ce penicilină, sulfamide, vaccinuri pentru boli infecţioase; industria de utilaj medical produce aparate de raze X, precum şi diver­se utilaje şi instrumente­­de laborator. In China se produc de asemenea maşini de calculat şi de scris (ultimele fiind foarte complicate, avînd în vedere alfabetul chinez), cele din China de nord. Geologii chinezi s­înt pe cale să valorifice una din bogăţiile ne­bănuite în trecut ale Chinei : petrolul. Nu­mai zăcămintele din nord-vestul Chinei, pe care imperialiştii o decretaseră „săracă în petrol“,­­ depăşesc zăcămintele Iranului, care după cum se ştie este a patra produ­cătoare de petrol din lume. Avînd la îndemînă asemenea rezerve natu­rale, avînd asigurat sprijinul frăţesc al ţări­lor din lagărul socialist, şi î­n primul rîn­d sprijinul Uniunii Sovietice, eroicul popor chi­nez va dezvolta necontenit baza industrială a ţării s­ale, va lichida moştenirea trecutului, va transforma marea Chină într-o ţară pu­ternic industrială, înfloritoare din punct de vedere economic. ...„In decurs de cîteva cin­cinale — a spus tovarăşul Ciu En-lai, la prima­ sesiune a Adunării reprezentanţilor populari din întreaga Chină — vom putea transforma China într-o puternică ţară so­cialistă, cu o industrie modernă“. Şi nu în­cape nici o îndoială că, în ciuda tuturor provocărilor şi manevrelor imperialiste, aşa va fi! Constantin Bonescu Director general al Direcţiei generale de construcţii de maşini şi utilaj industrial din Ministerul Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini Cifrele­ dezvoltării industriei chineze con- I Comunist Chinez, pentru continua propăşire cretizeaza in ele uriaşele eforturi pe care le­­ depune poporul, sub conducerea Partidului I Și întărire­a patriei sale libere. Șantierele primului plan cincinal... Rapida dezvoltare a industriei ușoare Uriașe rezerve de materii prime |...*1 | ' -----------------------------------------■------------­ Vor fi produse în 1954 Aceasta reprezintă o creş­tere faţă de 1949, de: Energie electrică 10,8 miliarde kw. ore 2,5 ori Cărbune 81.990.000 tone 2,6 ori Oţel 2.170.000 tone 13,7 ori Fontă 3.030.000 tone 12,4 ori Maşini unelte pentru aşchierea metalelor 13.513 bucăţi 8,5 ori Ciment 4.730.000 tone 7,2 ori Bumbac fire 4.600.000 baloturi 2,6 ori Hirtie de fabrică 480.000 tone 4,5 ori Muncitorii Tzai Cian-sou și Van Huan-min lucrînd într-o mină. ! I Din R. P. Chineza PE RIUL IUNDINHE la 110 km. nord­vest de Pekin, se construieşte lacul de acumulare de la Guantin. Capriciosul rîu, ale cărui diferenţe de debit sunt uriaşe, — adică de 4.000 m3 pe secundă, cînd a­­pele sînt mari la sflrşitul verii şi de 2,8 m3 pe secundă primăvara, cînd scad apele — pricinuieşte inundaţii catastro­fale. Zidul barajului are o lungime de 290 metri, o înălţime de 45 metri, plus 22 metri adîncimea temeliei. Construirea acestui zid a necesitat peste 1.000.000 m3 de material. Pentru a schimba cursul rîului, la încetitul lucrărilor a­ fost con­struit un tunel cu o lungime de 495 me­tri și cu un diametru de 8 metri. A fost construit de asemenea un canal lung de 431 metri și lat de peste 20 m­etri. In fe­lul acesta, rnul fundin­ne a fost transfor­mat într-o nesecată sursă de energie, fo­losită pentru irigare. Pentru reglarea cursului apelor, în decurs de­ trei ani (­1950—1952) au fost săpaţi 1.700.000.000 m3 de pămînt, adică de 23 de ori mai mult decît la construcția Canalului de Suez. ★ PE CURSUL SUPERIOR AL RÎULUI LUNEI, în apropiere de Ciunţin— -- im­portant centru industrial din China de sud-vest — se construieşte o noua hidro­centrală electrică. Capacitatea noii cen­trale, a cărei construcţie a început de curînd, va fi de două ori mai mare decît a centralei electrice din Cim­itri. Proiectul prevede construirea unui canal subteran, a unui baraj, a unui tunel, a unui deversor, a unei centrale electrice şi a unei staţiuni secundare. Pe cursul superior al rîului, barajul va alcătui un uriaş rezervor care va permite aprovizionarea hidrocentralei cu o cantitate suficientă de energie hidraulică. *­­ O NOUA FABRICĂ TEXTILA a fost pusă în funcțiune în China de nord-vest. Ea are o capacitate de 50.000 fuse şi 1.580 războaie de ţesut automate. In pre­zent se desfac pe piaţă primele produse ale acestei fabrici. Noua fabrică textilă de stat nr. 3 din China de nord-vest, este una dintre cele trei fabrici textile construite la Sian. Situate în cîmpia Guanciun din provincia Sensi, — cunoscută pentru culturile sale de bumbac — toate cele trei fabrici lucrează acum cu întreaga lor capacitate de producţie. Construcţia celei de a treia fabrici a început în august 1953. Anul acesta, în acelaşi regiune, începe construirea unei fabrici textile care va­ fi utilată cu 100.000 tuse. Ea va fi înzes­trată de asemenea cu 3.000 de războaie de ţesut automate şi va avea o capacitate anuală de producţie de 99.000.000 metri de dril, poplin şi alte ţesături de bumbac.­ ­ UN ROL IMPORTANT în lupta pentru lichidarea analfabetismului în rindurile populaţiei adulte l-a avut metoda rapidă de învăţare a hieroglifelor, inventată de activistul cultural al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ci Tian-hua. Numărul celor care învaţă să scrie şi să citească este în continuă creş­tere în R. P. Chineză. Este impresionant numărul ţăranilor care învaţă în cadrul cursurilor săteşti de iarnă. In timp ce în iarna 1949—1­950 au învăţat carte 12.992.225 ţărani, în iarna 1951 — 1952 numărul lor a fost de 48.850.000. Intr-o serie de regiuni din China au fost stabi­lite termene precise pentru lichidarea analfabetismului. Astfel s-a stabilit ca pînă la sfîrşitul anului 1957 să fie lichi­­dat analfabetismul în China de nord-est, unde populaţia numără peste 43.000.000 de locuitori. * * IN TOAMNA ACEASTA, pentru cei 200.000 muncitori de pe diferitele şan­tiere de construcţie din capitala R.P. Chi­neze — Pekin şi din împrejurimile aces­tui oraş, sunt organizate o sută de spec­tacole de teatru. Peste 800 de actori, printre care cei mai buni cîntăreţi de operă, participă la pregătirea acestor reprezentaţii. Ei au fost repartizaţi în 17 ansambluri de artişti­­ profesionişti, între care se numără ansam­­b­lul Teatrului popular de artă din Pekin,­­ al Teatrului central experimental al ope­­­­rei, o trupă de acrobaţi şi numeroase­­ ansambluri de operă din Pekin şi din alte­­ părţi ale ţării. Romi­nea liberă In cei cinci ani care s-au scurs de la pro­clamarea R. P. Chineze, poporul chinez condus de Partidul Comunist Chinez, a tre­cut la transformări structurate in viaţa sa economică, politică, socială şi culturală. Re­voluţia culturală, parte integrantă din revo­luţia socialistă, se desfăşoară cu deosebit, avînt, greaua moştenire lăsată de regimul feuda­lo-moşieresc şi de cotropitorii străini — analfabetismul care cuprindea 80 la sută din populaţie — este înlăturată, nivelul cultural al celor ce muncesc se ridică într-un ritm rapid. Oamenii de artă şi cultură dau viaţă principiului după care literatura şi arta tre­buie să slujească cauzei poporului. Ei îşi însuşesc în măsură tot mai largă principiile realismului socialist şi realizează opere re­marcabile. Scriitorii din R- P. Chineză continuă tra­diţia marilor poeţi patrioţi Ciu Yuan, Du Fu, Lu Sun, urmează frumoasa pildă a lui Go- Mo-jo şi Mao Dun care de mai bine de 30 de ani luptă pentru o literatură realist-sociali­­stă. Lucrările literare apărute în ultimii ani descriu viaţa aşa cum este, cu bucuriile şi frămîntătîie ei. Citindu-le, muncitorii, ţăra­nii şi ostaşii chinezi se regăsesc în ele şi-şi dau seama de marile transformări care au loc în viaţa lor. Romanele „Zidul de oţel“, de Lin Cing, ,,Focul pîrjoleşte cîmpia“ de Hau Kuang-yai, „Iadul“ de Ching-Teng-ko, oglindesc eroismul poporului chinez în­ lupta împotriva cotropitorilor. Romanele „O întin­dere vastă de 3000 hi“ de Yang Suo şi „Sanchumuryoung“ de Hu Chu-Uno vorbesc despre luptele de pe frontul coreean şi atitu­dinea plină de curaj a bravilor voluntari chi­nezi. Romanele „Răsare soarele deasupra rîului Sangen“ de Dimi. Lin, „Uraganul“ de Ciu Li-po, distins în 1951 cu Premiul Stalin, îmbogăţesc tezaurul culturii chineze şi al culturii universale. In R. P. Chineză muzica a luat o mare dezvoltare. Compozitorii chinezi folosind contactul nemijlocit cu realitatea creează lu­crări muzicale care exprimă în imagini vii şi variate în limbaj popular, bucuria de a trai şi munci într-o ţară liberă. Publicul chinez a primit cu viu interes opera ,,Wan Kuei şi Li Sian Sian“ de Lian Han-huang şi alţii (prezentată şi în ţara noastră pe scena operei de stat din Timişoara), „Căsătoria lui Siao Er-hei“ compusă de un colectiv al Departamentului de operă al Institutului Central de Artă Dramatică, „Tun-Sun-jiu“ de Huan Ko şi alţii. Deosebit de realizată este Mihail Macavei Preşedinte de onoare al Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea muzica pentru filmele „Fata cu părul că­runt“ de Ciu Wei, Cian Lu şi Ma Ko şi „Fii­cele Chinei“ de Ma Ko. Dansurile Chinei noi au un conţinut nou. Ele au ca temă munca din fabrici şi de pe ogoare, lupta pentru apărarea patriei, mînia împotriva duşmanilor, legăturile strînse din­tre naţionalităţile conlocuitoare, prietenia de nezdruncinat cu marele popor sovietic. Pentru expresivitatea şi varietatea mişcărilor, pen­tru coloritul costumelor şi măestria interpre­ţilor „Dansul torcătoarei“, „Dansul mineri­lor“, „Recoltă abundentă“, „Dansul cavale­riştilor tibetani“, „Dansul China—U.R.S.S.“ se bucură de un mare succes. După proclamarea R. P. Chineze, cinema­tograf­ia a luat un mare avînt. Studiourile cinematografic© produc filme de o înaltă valoare artistică, cunoscute în foarte multe părţi ale lumii, cum sunt filmele „Fiicele Chinei“, „Fata cu părul cărunt“, „Ostaşul de oţel“, „Ciao I­man“ ş.a. Filmele pătrund în toate colţurile Chinei: numai în anul tre­cut numărul spectatorilor a depăşit cifra de 900.0001000, înainte vreme legăturile dintre Romînia şi China erau aproape inexistente. Poporul nostru nu ştia aproape nimic —­ sau mai bi­ne zis avea o serie de noţiuni de cele mai multe ori greşite — despre poporul chinez, despre cultura lui extrem de bogată şi va­riată, despre civilizaţia chineză. Şi mai pu­ţin cunoştea poporul chinez despre viaţa po­porului nostru Numai după ce popoarele noastre au reuşit să instaureze regimul de democraţie populară s-au creat condiţiuni pentru realizarea unor schimburi culturale între Republica Populară Romînă şi Repu­blica Populară Chineză. Astfel în 1950 a fost organizată la Pekin şi apoi în alte oraşe ale Chinei populare expoziţia „Republica Populară Romînă pe drumul construirii socialiste“. La puţin timp după aceasta oamenii muncii din ţara noa­stră au avut prilejul să viziteze expoziţia „China Noua“. Ambele expoziţii au fost vi­zitate de sute de mii de oameni care au pu­tut să cunoască marile succese obţinute de oamenii muncii din R. P. Romînă şi R. P. Chineză în lupta pentru construirea socialis­mului şi apărarea păcii. In anul 1951, ca o expresie a relaţiilor de tip nou, statornicite între R.P.R. şi R. P. Chineză, a fost semnată la Pekin convenţia de colaborare culturală între cele două ţări. De atunci schimburile culturale între R. P. Romînă şi R. P. Chineză se intensifică pe zi ce trece, poporul român şi poporul chinez se cunosc mai bine şi se adtoceşte prietenia din­tre popoarele noastre. In cadrui­ acestei con­venţii, lucrări literare şi ştiinţifice romîneşti^^^ şi chineze se traduc in limba celeilalte ţăriI^H|' şi în felul acesta oamenii muncii au posib­i-^^^ litatea să cunoască diferite aspecte ale dez­voltării ştiinţei şi culturii din cele două ţări. In Republica Populară Romînă au apărut în ultimii ani „Opere alese“ vol. I, precum şi lucrările despre „Dictatura democraţiei popu­lare“, „Cu privire la practică" al­e tovarăşu­lui Mao Tze-dun, „Satul natal“ de Lu Sin, „Un bun de preţ“ de Ciao Su-li, „Forţe mo­­­­trice“ de Tao Mirt, „Soarele răsare deasupra rîului Sangadl“ de Din Lin, „Uraganul“ de­­ Ciu Li-po, „Deceniul furtunos“ de Huan-Ai, „Fii şi fiice“ de Yuan-Tsin şi Kun Isin, „Scrisoarea cu pană de cocoş“ de Hua San. Cu prilejul glorioasei aniversari a R. P. Chi­neze vor mai apare ediţia II-a a lucrării „Cu privire la practică“ a tovarăşului Mao Tze-dun, o antologie de poezie chineză con­temporană și alte lucrări. Lucrări reprezentative din literatura noa­stră au apărut în R. P. Chineză. S-au bucu­rat de un frumos succes traducerile lucrări­lor „O scrisoare pierduta“, de I. L. Cara­­giale, „Bordeeni!“ de Mihail Sadoveanu, „Minerii“ de M. Davidoglu, „Iarbă rea“ de Aurel Baranga, „Pentru fericirea poporului*“^^ de Nicolae Moraru şi Aurel Baranga, „in'^H pragul primăverii“ de Aurel Mihale , „Nopţi de Iunie’’ de Petru Dumitriu, „Nuvele“ de Alexandru Sahia. Săptămîna culturii R. P. Chineze care se desfăşoară în ţara noastră între 29 septem­brie şi 6 octombrie va fî încă un prilej pen­tru oamenii muncii din ţara noastră să cu­noască succesele înregistrate de poporul chinez pe drumul făuririi unei culturi socia­liste în conţinut şi naţională în formă. La cea de a 5-a aniversare a R. P. Chine­ze oamenii de cultură din ţara noastră urea­ză poporului muncitor chinez noi şi măreţe succese în lupta pentru construirea socialis­mului, pentru pace şi prietenie între popoare. Vineri 1 octombrie 1954 — Nr. 3105 un JU Demonstrație a oamenilor muncii în piața Tiananmîn din Pekin. mLM m jMS­­M DEZVOLTAREA AGRICULTURII Victoria revoluţiei chineze a eliberat din lanţurile robiei şi exploatării un sfert din populaţia globului. Ea a dat posibilitatea marelui popor chinez să-şi ia soarta în pro­priile sale mîirii, să-şi construiască o viaţă fericită. Veacuri şi veacuri de-a rîndul ţără­nimea chineză a purtat cruntul jug al domi­naţiei boierilor, al industriaşilor, al banche­rilor străini şi autohtoni. Gospodării ţără­neşti sărăcite, cu pămînt puţin, unelte vechi şi pluguri de lemn, vite puţine şi prost hră­nite, ţăranii ţinuţi în întunericul analfabetis­mului, împovăraţi de biruri grele, exploataţi pînă la singe şi lăsaţi în voia soartei în faţa calamităţilor naturale — secete, inundaţii, a­­ta­curi de lăcuste — aceasta era situaţia sutelor de milioane de ţărani chinezi. Vremurile acestea de cruntă mizerie au apus odată pentru totdeauna odată cu victo­ria revoluţiei chineze. Sub conducerea clasei muncitoare, ţărănimea chineză a sfărîmat cătuşele feudalismului şi a înfăptuit reforma agrară, cea mai însemnată reformă social­­economică din istoria milenară a Chinei, in cursul căreia peste 47 milioane ha din pă­­mîntul marilor moşieri a intrat în stăpînirea a peste 300 milioane de ţărani. Odată cu aceasta China a păşit pe calea trans­formării socialiste a agriculturii, pe drumul cooperatizării. Grupele de intr-ajutorare în muncă au fost prima formă organizatorică în producţia agri­colă a ţării. Pentru prima dată ele au apărut în perioada celui de al doilea război civil revoluţionar (înainte de 1937), iar după aceea în bazele revoluţionare din timpul războiului de rezistenţă împotriva invadatorilor japonezi (1937—1945). Organizarea acestei metode de muncă a fost înfăptuită de ţărănime după lichidarea regimului feudal. Această formă de organizare a luat un puternic avînt abia după eliberarea ţării. Ea este larg răspîndită şi este cunoscută sub forma : Mirii a mai multor gospodării ţărăneşti, in grupele de In­tr-ajutorare în muncă — care sunt de două feluri: sezoniere şi permanente — se menţine in întregime proprietatea particulară asupra mijloacelor de producţie. Aceasta face din ele o formă foarte accesibilă maselor largi de ţăranii şi asigură educarea acestora în spi­ritul muncii în comun şi a ajutorului reci- Florin Gîlca Director general al Direcţiei generale a organizării gospodăriilor colective şi întovărăşirilor agricole din Ministerul Agriculturii şi Silviculturii proc, contribuind în acelaşi timp la ridicarea producţiei agricole. In anii următori s-au făcut noi paşi înainte pe drumul organizării producţiei agricole pe baze cooperatiste. In de­cembrie 1953 Comitetul Central al Partidului Comunist Chinez a publicat o hotărire cu privire la dezvoltarea cooperaţiei agricole de producţie. Pe baza aprecierii rolului coopera­tivelor de producţie pentru întreaga mişcare cooperatistă, Partidul Comunist Chinez a a­­rătat că cooperativele agricole de producţie devin tot mai mult principala verigă în dez­voltarea continuă a mişcării pentru într-a­­jutorare şi cooperaţie şi că principala sarcină a partidului in etapa dată o constituie dez­voltarea prin toate mijloacele a acestor coo­perative. In acel moment, din grupurile sezo­niere şi permanente de ajutor mutual, precum şi din cooperativele agricole de producţie din China, făceau parte peste 47.900.000 de gos­podării ţărăneşti, adică 43 la sută din nu­mărul total al gospodăriilor ţărăneşti din ţară. De atunci, mişcarea pentru transformarea socialistă a agriculturii Chinei a făcut mari progrese. Din toamna anului trecut şi numai pînă în primăvara acestui an, numărul coope­rativelor din ţară a crescut de la peste 14.000 la aproximativ 95.000, reunind 1.700.000 de gospodării ţărăneşti. Această creştere atît de rapidă a mişcării cooperatiste în satele chi­neze este urmarea directă a faptului că po­litica Partidului Comunist Chinez în această problemă corespunde întru totul intereselor şi nevoilor ţăranilor şi găseşte u­n larg spri­jin in rîndul acestora. Grupurile de ajutor re­ciproc în muncă şi cooperativele agricole reunesc în­­prezent 60 la sută din numărul total al gospodăriilor ţărăneşti din China. Se crede că cooperativizarea producţiei agricole va fi terminată în Unii generale în regiunile nordice ale ţării pînă în 1957 (ultimul an al primului cincinal), iar în întreaga ţară în cursul celui de al doilea cincinal.­­Pentru dezvoltarea continuă a agriculturii, ţărănimea primeşte un uriaş ajutor din partea Guvernului Popular Central al Chinei. Statul construieşte în fiecare an rezervoare de apă, diguri împotriva inundaţiilor, lacuri de acu­mulare, acordă credite pentru dezvoltarea a­­griculturii care ating 5% din cheltuielile bu­getului de stat. Ţăranii primese un preţios ajutor tehnic prin intermediul staţiunilor de maşini agricole. Statul ajută gospodăriile de stat şi fermele zootehnice de stat prin inter­mediul gospodăriilor experimentale de stat şi al staţiunilor pentru propagarea agro­tehnicii. încă de pe acum au început să se vadă roadele noului drum pe care a început să se îndrepte agricultura chineză. In 1953, primul an al primului cincinal, ţăranii chinezi au ob­ţinut recolte mai bogate decit in 1952, anul în care producţia de cereale a depăşit cu 16 la sută cea mai înaltă producţie dinainte de război (1937). Aceasta reprezintă o mare Victorie a poporului chinez pe frontul produc­ţiei cerealiere. Astăzi, în urma efectuării re­formei agrare, creşterea producţiei agrare a devenit un fenomen general in întreaga ţară După crearea Republicii Populare, produc­ţia agricolă a crescut neîncetat. La sfîrşitul primului plan cincinal se prevede obţinerea unei recolte cu 30 la sută mai mare d­ecît în 1952. In timpul celui de al doilea plan cincinal, cînd industria va putea furniza a­­griculturii Un mare număr de tractoare şi o cantitate însemnată de îngrăşăminte chimice, producţia­ agricolă va creşte şi mai mult. După trecerea a două planuri cincinale, se apreciază că producţia cerealieră a Chinei va fi de 275 pînă la 300 milioane tone­ ce­reale pe an. Aceasta reprezintă o creştere de 70 la­ sută faţă de producţia totală a anu­lui 1952. Consumul anual de grine va ajunge atunci la 500 kg. de fiecare locuitor. Prin trecerea treptată la socialism, pe baza industrializării socialiste şi a transformării socialiste a agriculturii, productivitatea­ agri­culturii chineze va creşte neîncetat şi recol­tele de cereale vor fi din ce în ce mai abun­dente.

Next