Romînia Liberă, octombrie 1954 (Anul 12, nr. 3108-3134)
1954-10-01 / nr. 3108
Pag. 2-0 Pe drumul industrializării socialiste împlinirea a cinci ani de la proclamarea R. P. Chineze constituie pentru poporul chinez un minunat prilej de a face bilanţul marilor realizări obţinute în acest răstimp în toate domeniile. China de astăzi nu mai seamănă cu cea de ieri. Ţară a uriaşelor resurse umane şi materiale, R. P. Chineză a intrat acum în faza dezvoltării impetuoase a forţelor ei de producţie, în faza construcţiei socialiste. Astăzi poporul chinez, devenit stăpîn pe soarta sa, şi-a pus ca sarcină scoaterea ţării din înapoiereasemicolonială, punerea bazelor unei puternice industrii proprii, care să constituie temelia dezvoltării agriculturii şi a transporturilor, temelia creşterii niveluluide trai material şi cultural al tuturor celor ce muncesc. In domeniul industriei, puterea populară a găsit acum cinci ani în China o situaţie grea. In 1949 greutatea specifică a Industriei în ansamblul economiei naţionale era de numai 17 la sută. In ceea ce priveşte greutatea specifică a producţiei mijloacelor de producţie în ansamblul industriei, ea nu depăşea 28,8 la sută. Ritmul de dezvoltare a industriei chineze ne este arătat printre altele de următoarele cifre, pe care le vor atinge diferitele veri ale industriei, cifre absolut de neconceput vechea Chină !. ...sunt mîndria poporului chinez. Numeroase din aceste şantiere vorbesc despre un lucru esenţial în construcţia şi reconstrucţia Chinei noi : ajutorul sovietic frăţesc. Uniunea Sovietică ajută poporul chinez să construiască 141 mari obiective industriale, dintre care 17 au şi fost construite total sau parţial şi au intrat ln funcţiune. Aceste obiective cuprind mari centrale electrice, mine carbonifere, rafinării de petrol, fabrici de produse chimice, uzine de automobile şi tractoare etc. In totalitatea lor, cele 141 obiective industriale care se construiesc cu ajutorul sovietic vor fi terminate în anul 1959. Avînd asigurat ajutorul frățesc al Uniunii Sovietice şi al ţărilor de democraţie populară, eroicul popor chinez păşeşte ferm pe drumul sporirii continute a numărului de construcţii capitale. Investiţiile în asemenea construcţii vor fi în anul 1954 cu 28 la sută mai mari decît în 1953. Din cele 300 mari obiective industriale, a căror construcţie a început în anii trecuţi sau începe anul acesta, vor fi Dezvoltarea, industriei grele, nu este pentru oamenii muncii din R. P. Chineză un scop în sine. Ba , este retenată să duca la rapida dezvoltare a industriei uşoare,, la uşurarea aprovizionării populaţiei cu bunurile de larg consum de care are nevoie. In 1954 producţia mijloacelor de consum va creşte faţă de 1949 de aproximativ 3,1 cm. Aceasta se va concretiza în sporirea cantităţii de mărfuri alimentare şi industriale pentru populaţie, în creşterea nivelului de trai al celor ce muncesc. De pe acum, în fabricile textile şi de pielărie ale Chinei se prelucrează bumbac şi piei produse aproape în întregime în ţară. Continua industrializare a ţării pune în faţa poporului chinez sarcina de a descoperi şi valorifica imensele rezerve de materii prime ale ţării. La chemarea Partidului Comunist Chinez, oamenii de ştiinţă, geologii chinezi, au început o vastă muncă de cercetare a subsolului ţării, ale cărui bogăţii sunt departe de a fi chiar cunoscute. încă înainte de 1937, minele dinprovincia Hunan dădeau peste 70 la sută din producţia mondială de tungsten, iar în ceea ce priveşte wolframul, China dădea jumătate din producţia mondială, încă de pe atunci erau bănuite uriaşe rezerve de cărbune. Cercetările întreprinse în cei cinci ani de la instaurarea puterii populare au arătat că subsolul Chinei este mult mai bogat decît au prevăzut cele mai optimiste calcule. In China de nord s-au descoperit zăcăminte carbonifere cu o adîncime de cîteva sute de metri, iar rezervele de cărbune din China de nord-est s-au dovedit a fi de zece ori mai mari decît se bănuise. Tot de zece ori eu în trecut prevederile şi descoperirile de minereu de fier la una din dniterminate în următoarele luni 51. Toate acestea apropie mult ziua în care industria chineză va produce suficient utilaj pentru industria metalurgică şi electro-energetică, precum şi automobilele, locomotivele, tractoarele şi avioanele necesare ţării. In China de nord-est, lingă Mukden, se află orăşelul Anşan. Pe hărţile mari el nu figurează încă, dar numele său este bine cunoscut sutelor de milioane de chinezi. Aici se află marele combinat metalurgic — unul din giganţii industriali ai noii Chine. Numai uzina de laminate a combinatului poate produce într-un an laminatele suficiente pentru construirea a cîtorva zeci de uzine la fel de mari ca aceea care le-a produs. Paralel cu creşterea rapidă a extracţiei de cărbune (care a atins încă anul trecut cel mai înalt nivel din întreaga istorie a Chinei) se dezvoltă baza energetică a ţării. LaTanjuan, la Cijendjo, Clunţin, Sian, Urumci şi alteoraşe, se construiesc mari centrale electrice. Din fabricile R. P. Chineze ies lună de lună noiproduse şi sortimente care nu se produceau înainte. Astfel, fabricile de hîrtie produc hîrtie de ziar pentru imprimerie,, saci de hîrtie, hîrtii izolatoare şi, ,fotografice ; industriile cauciucului şi . pielăriei îşi , măresc mereu producţia; industria farmaceutică produce penicilină, sulfamide, vaccinuri pentru boli infecţioase; industria de utilaj medical produce aparate de raze X, precum şi diverse utilaje şi instrumentede laborator. In China se produc de asemenea maşini de calculat şi de scris (ultimele fiind foarte complicate, avînd în vedere alfabetul chinez), cele din China de nord. Geologii chinezi sînt pe cale să valorifice una din bogăţiile nebănuite în trecut ale Chinei : petrolul. Numai zăcămintele din nord-vestul Chinei, pe care imperialiştii o decretaseră „săracă în petrol“, depăşesc zăcămintele Iranului, care după cum se ştie este a patra producătoare de petrol din lume. Avînd la îndemînă asemenea rezerve naturale, avînd asigurat sprijinul frăţesc al ţărilor din lagărul socialist, şi în primul rînd sprijinul Uniunii Sovietice, eroicul popor chinez va dezvolta necontenit baza industrială a ţării sale, va lichida moştenirea trecutului, va transforma marea Chină într-o ţară puternic industrială, înfloritoare din punct de vedere economic. ...„In decurs de cîteva cincinale — a spus tovarăşul Ciu En-lai, la prima sesiune a Adunării reprezentanţilor populari din întreaga Chină — vom putea transforma China într-o puternică ţară socialistă, cu o industrie modernă“. Şi nu încape nici o îndoială că, în ciuda tuturor provocărilor şi manevrelor imperialiste, aşa va fi! Constantin Bonescu Director general al Direcţiei generale de construcţii de maşini şi utilaj industrial din Ministerul Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini Cifrele dezvoltării industriei chineze con- I Comunist Chinez, pentru continua propăşire cretizeaza in ele uriaşele eforturi pe care le depune poporul, sub conducerea Partidului I Și întărirea patriei sale libere. Șantierele primului plan cincinal... Rapida dezvoltare a industriei ușoare Uriașe rezerve de materii prime |...*1 | ' -----------------------------------------■------------ Vor fi produse în 1954 Aceasta reprezintă o creştere faţă de 1949, de: Energie electrică 10,8 miliarde kw. ore 2,5 ori Cărbune 81.990.000 tone 2,6 ori Oţel 2.170.000 tone 13,7 ori Fontă 3.030.000 tone 12,4 ori Maşini unelte pentru aşchierea metalelor 13.513 bucăţi 8,5 ori Ciment 4.730.000 tone 7,2 ori Bumbac fire 4.600.000 baloturi 2,6 ori Hirtie de fabrică 480.000 tone 4,5 ori Muncitorii Tzai Cian-sou și Van Huan-min lucrînd într-o mină. ! I Din R. P. Chineza PE RIUL IUNDINHE la 110 km. nordvest de Pekin, se construieşte lacul de acumulare de la Guantin. Capriciosul rîu, ale cărui diferenţe de debit sunt uriaşe, — adică de 4.000 m3 pe secundă, cînd apele sînt mari la sflrşitul verii şi de 2,8 m3 pe secundă primăvara, cînd scad apele — pricinuieşte inundaţii catastrofale. Zidul barajului are o lungime de 290 metri, o înălţime de 45 metri, plus 22 metri adîncimea temeliei. Construirea acestui zid a necesitat peste 1.000.000 m3 de material. Pentru a schimba cursul rîului, la încetitul lucrărilor a fost construit un tunel cu o lungime de 495 metri și cu un diametru de 8 metri. A fost construit de asemenea un canal lung de 431 metri și lat de peste 20 metri. In felul acesta, rnul fundinne a fost transformat într-o nesecată sursă de energie, folosită pentru irigare. Pentru reglarea cursului apelor, în decurs de trei ani (1950—1952) au fost săpaţi 1.700.000.000 m3 de pămînt, adică de 23 de ori mai mult decît la construcția Canalului de Suez. ★ PE CURSUL SUPERIOR AL RÎULUI LUNEI, în apropiere de Ciunţin— -- important centru industrial din China de sud-vest — se construieşte o noua hidrocentrală electrică. Capacitatea noii centrale, a cărei construcţie a început de curînd, va fi de două ori mai mare decît a centralei electrice din Cimitri. Proiectul prevede construirea unui canal subteran, a unui baraj, a unui tunel, a unui deversor, a unei centrale electrice şi a unei staţiuni secundare. Pe cursul superior al rîului, barajul va alcătui un uriaş rezervor care va permite aprovizionarea hidrocentralei cu o cantitate suficientă de energie hidraulică. * O NOUA FABRICĂ TEXTILA a fost pusă în funcțiune în China de nord-vest. Ea are o capacitate de 50.000 fuse şi 1.580 războaie de ţesut automate. In prezent se desfac pe piaţă primele produse ale acestei fabrici. Noua fabrică textilă de stat nr. 3 din China de nord-vest, este una dintre cele trei fabrici textile construite la Sian. Situate în cîmpia Guanciun din provincia Sensi, — cunoscută pentru culturile sale de bumbac — toate cele trei fabrici lucrează acum cu întreaga lor capacitate de producţie. Construcţia celei de a treia fabrici a început în august 1953. Anul acesta, în acelaşi regiune, începe construirea unei fabrici textile care va fi utilată cu 100.000 tuse. Ea va fi înzestrată de asemenea cu 3.000 de războaie de ţesut automate şi va avea o capacitate anuală de producţie de 99.000.000 metri de dril, poplin şi alte ţesături de bumbac. UN ROL IMPORTANT în lupta pentru lichidarea analfabetismului în rindurile populaţiei adulte l-a avut metoda rapidă de învăţare a hieroglifelor, inventată de activistul cultural al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ci Tian-hua. Numărul celor care învaţă să scrie şi să citească este în continuă creştere în R. P. Chineză. Este impresionant numărul ţăranilor care învaţă în cadrul cursurilor săteşti de iarnă. In timp ce în iarna 1949—1950 au învăţat carte 12.992.225 ţărani, în iarna 1951 — 1952 numărul lor a fost de 48.850.000. Intr-o serie de regiuni din China au fost stabilite termene precise pentru lichidarea analfabetismului. Astfel s-a stabilit ca pînă la sfîrşitul anului 1957 să fie lichidat analfabetismul în China de nord-est, unde populaţia numără peste 43.000.000 de locuitori. * * IN TOAMNA ACEASTA, pentru cei 200.000 muncitori de pe diferitele şantiere de construcţie din capitala R.P. Chineze — Pekin şi din împrejurimile acestui oraş, sunt organizate o sută de spectacole de teatru. Peste 800 de actori, printre care cei mai buni cîntăreţi de operă, participă la pregătirea acestor reprezentaţii. Ei au fost repartizaţi în 17 ansambluri de artişti profesionişti, între care se numără ansamblul Teatrului popular de artă din Pekin, al Teatrului central experimental al operei, o trupă de acrobaţi şi numeroase ansambluri de operă din Pekin şi din alte părţi ale ţării. Rominea liberă In cei cinci ani care s-au scurs de la proclamarea R. P. Chineze, poporul chinez condus de Partidul Comunist Chinez, a trecut la transformări structurate in viaţa sa economică, politică, socială şi culturală. Revoluţia culturală, parte integrantă din revoluţia socialistă, se desfăşoară cu deosebit, avînt, greaua moştenire lăsată de regimul feudalo-moşieresc şi de cotropitorii străini — analfabetismul care cuprindea 80 la sută din populaţie — este înlăturată, nivelul cultural al celor ce muncesc se ridică într-un ritm rapid. Oamenii de artă şi cultură dau viaţă principiului după care literatura şi arta trebuie să slujească cauzei poporului. Ei îşi însuşesc în măsură tot mai largă principiile realismului socialist şi realizează opere remarcabile. Scriitorii din R- P. Chineză continuă tradiţia marilor poeţi patrioţi Ciu Yuan, Du Fu, Lu Sun, urmează frumoasa pildă a lui Go- Mo-jo şi Mao Dun care de mai bine de 30 de ani luptă pentru o literatură realist-socialistă. Lucrările literare apărute în ultimii ani descriu viaţa aşa cum este, cu bucuriile şi frămîntătîie ei. Citindu-le, muncitorii, ţăranii şi ostaşii chinezi se regăsesc în ele şi-şi dau seama de marile transformări care au loc în viaţa lor. Romanele „Zidul de oţel“, de Lin Cing, ,,Focul pîrjoleşte cîmpia“ de Hau Kuang-yai, „Iadul“ de Ching-Teng-ko, oglindesc eroismul poporului chinez în lupta împotriva cotropitorilor. Romanele „O întindere vastă de 3000 hi“ de Yang Suo şi „Sanchumuryoung“ de Hu Chu-Uno vorbesc despre luptele de pe frontul coreean şi atitudinea plină de curaj a bravilor voluntari chinezi. Romanele „Răsare soarele deasupra rîului Sangen“ de Dimi. Lin, „Uraganul“ de Ciu Li-po, distins în 1951 cu Premiul Stalin, îmbogăţesc tezaurul culturii chineze şi al culturii universale. In R. P. Chineză muzica a luat o mare dezvoltare. Compozitorii chinezi folosind contactul nemijlocit cu realitatea creează lucrări muzicale care exprimă în imagini vii şi variate în limbaj popular, bucuria de a trai şi munci într-o ţară liberă. Publicul chinez a primit cu viu interes opera ,,Wan Kuei şi Li Sian Sian“ de Lian Han-huang şi alţii (prezentată şi în ţara noastră pe scena operei de stat din Timişoara), „Căsătoria lui Siao Er-hei“ compusă de un colectiv al Departamentului de operă al Institutului Central de Artă Dramatică, „Tun-Sun-jiu“ de Huan Ko şi alţii. Deosebit de realizată este Mihail Macavei Preşedinte de onoare al Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea muzica pentru filmele „Fata cu părul cărunt“ de Ciu Wei, Cian Lu şi Ma Ko şi „Fiicele Chinei“ de Ma Ko. Dansurile Chinei noi au un conţinut nou. Ele au ca temă munca din fabrici şi de pe ogoare, lupta pentru apărarea patriei, mînia împotriva duşmanilor, legăturile strînse dintre naţionalităţile conlocuitoare, prietenia de nezdruncinat cu marele popor sovietic. Pentru expresivitatea şi varietatea mişcărilor, pentru coloritul costumelor şi măestria interpreţilor „Dansul torcătoarei“, „Dansul minerilor“, „Recoltă abundentă“, „Dansul cavaleriştilor tibetani“, „Dansul China—U.R.S.S.“ se bucură de un mare succes. După proclamarea R. P. Chineze, cinematografia a luat un mare avînt. Studiourile cinematografic© produc filme de o înaltă valoare artistică, cunoscute în foarte multe părţi ale lumii, cum sunt filmele „Fiicele Chinei“, „Fata cu părul cărunt“, „Ostaşul de oţel“, „Ciao Iman“ ş.a. Filmele pătrund în toate colţurile Chinei: numai în anul trecut numărul spectatorilor a depăşit cifra de 900.0001000, înainte vreme legăturile dintre Romînia şi China erau aproape inexistente. Poporul nostru nu ştia aproape nimic — sau mai bine zis avea o serie de noţiuni de cele mai multe ori greşite — despre poporul chinez, despre cultura lui extrem de bogată şi variată, despre civilizaţia chineză. Şi mai puţin cunoştea poporul chinez despre viaţa poporului nostru Numai după ce popoarele noastre au reuşit să instaureze regimul de democraţie populară s-au creat condiţiuni pentru realizarea unor schimburi culturale între Republica Populară Romînă şi Republica Populară Chineză. Astfel în 1950 a fost organizată la Pekin şi apoi în alte oraşe ale Chinei populare expoziţia „Republica Populară Romînă pe drumul construirii socialiste“. La puţin timp după aceasta oamenii muncii din ţara noastră au avut prilejul să viziteze expoziţia „China Noua“. Ambele expoziţii au fost vizitate de sute de mii de oameni care au putut să cunoască marile succese obţinute de oamenii muncii din R. P. Romînă şi R. P. Chineză în lupta pentru construirea socialismului şi apărarea păcii. In anul 1951, ca o expresie a relaţiilor de tip nou, statornicite între R.P.R. şi R. P. Chineză, a fost semnată la Pekin convenţia de colaborare culturală între cele două ţări. De atunci schimburile culturale între R. P. Romînă şi R. P. Chineză se intensifică pe zi ce trece, poporul român şi poporul chinez se cunosc mai bine şi se adtoceşte prietenia dintre popoarele noastre. In cadrui acestei convenţii, lucrări literare şi ştiinţifice romîneşti^^^ şi chineze se traduc in limba celeilalte ţăriI^H|' şi în felul acesta oamenii muncii au posibi-^^^ litatea să cunoască diferite aspecte ale dezvoltării ştiinţei şi culturii din cele două ţări. In Republica Populară Romînă au apărut în ultimii ani „Opere alese“ vol. I, precum şi lucrările despre „Dictatura democraţiei populare“, „Cu privire la practică" ale tovarăşului Mao Tze-dun, „Satul natal“ de Lu Sin, „Un bun de preţ“ de Ciao Su-li, „Forţe motrice“ de Tao Mirt, „Soarele răsare deasupra rîului Sangadl“ de Din Lin, „Uraganul“ de Ciu Li-po, „Deceniul furtunos“ de Huan-Ai, „Fii şi fiice“ de Yuan-Tsin şi Kun Isin, „Scrisoarea cu pană de cocoş“ de Hua San. Cu prilejul glorioasei aniversari a R. P. Chineze vor mai apare ediţia II-a a lucrării „Cu privire la practică“ a tovarăşului Mao Tze-dun, o antologie de poezie chineză contemporană și alte lucrări. Lucrări reprezentative din literatura noastră au apărut în R. P. Chineză. S-au bucurat de un frumos succes traducerile lucrărilor „O scrisoare pierduta“, de I. L. Caragiale, „Bordeeni!“ de Mihail Sadoveanu, „Minerii“ de M. Davidoglu, „Iarbă rea“ de Aurel Baranga, „Pentru fericirea poporului*“^^ de Nicolae Moraru şi Aurel Baranga, „in'^H pragul primăverii“ de Aurel Mihale , „Nopţi de Iunie’’ de Petru Dumitriu, „Nuvele“ de Alexandru Sahia. Săptămîna culturii R. P. Chineze care se desfăşoară în ţara noastră între 29 septembrie şi 6 octombrie va fî încă un prilej pentru oamenii muncii din ţara noastră să cunoască succesele înregistrate de poporul chinez pe drumul făuririi unei culturi socialiste în conţinut şi naţională în formă. La cea de a 5-a aniversare a R. P. Chineze oamenii de cultură din ţara noastră urează poporului muncitor chinez noi şi măreţe succese în lupta pentru construirea socialismului, pentru pace şi prietenie între popoare. Vineri 1 octombrie 1954 — Nr. 3105 un JU Demonstrație a oamenilor muncii în piața Tiananmîn din Pekin. mLM m jMSM DEZVOLTAREA AGRICULTURII Victoria revoluţiei chineze a eliberat din lanţurile robiei şi exploatării un sfert din populaţia globului. Ea a dat posibilitatea marelui popor chinez să-şi ia soarta în propriile sale mîirii, să-şi construiască o viaţă fericită. Veacuri şi veacuri de-a rîndul ţărănimea chineză a purtat cruntul jug al dominaţiei boierilor, al industriaşilor, al bancherilor străini şi autohtoni. Gospodării ţărăneşti sărăcite, cu pămînt puţin, unelte vechi şi pluguri de lemn, vite puţine şi prost hrănite, ţăranii ţinuţi în întunericul analfabetismului, împovăraţi de biruri grele, exploataţi pînă la singe şi lăsaţi în voia soartei în faţa calamităţilor naturale — secete, inundaţii, atacuri de lăcuste — aceasta era situaţia sutelor de milioane de ţărani chinezi. Vremurile acestea de cruntă mizerie au apus odată pentru totdeauna odată cu victoria revoluţiei chineze. Sub conducerea clasei muncitoare, ţărănimea chineză a sfărîmat cătuşele feudalismului şi a înfăptuit reforma agrară, cea mai însemnată reformă socialeconomică din istoria milenară a Chinei, in cursul căreia peste 47 milioane ha din pămîntul marilor moşieri a intrat în stăpînirea a peste 300 milioane de ţărani. Odată cu aceasta China a păşit pe calea transformării socialiste a agriculturii, pe drumul cooperatizării. Grupele de intr-ajutorare în muncă au fost prima formă organizatorică în producţia agricolă a ţării. Pentru prima dată ele au apărut în perioada celui de al doilea război civil revoluţionar (înainte de 1937), iar după aceea în bazele revoluţionare din timpul războiului de rezistenţă împotriva invadatorilor japonezi (1937—1945). Organizarea acestei metode de muncă a fost înfăptuită de ţărănime după lichidarea regimului feudal. Această formă de organizare a luat un puternic avînt abia după eliberarea ţării. Ea este larg răspîndită şi este cunoscută sub forma : Mirii a mai multor gospodării ţărăneşti, in grupele de Intr-ajutorare în muncă — care sunt de două feluri: sezoniere şi permanente — se menţine in întregime proprietatea particulară asupra mijloacelor de producţie. Aceasta face din ele o formă foarte accesibilă maselor largi de ţăranii şi asigură educarea acestora în spiritul muncii în comun şi a ajutorului reci- Florin Gîlca Director general al Direcţiei generale a organizării gospodăriilor colective şi întovărăşirilor agricole din Ministerul Agriculturii şi Silviculturii proc, contribuind în acelaşi timp la ridicarea producţiei agricole. In anii următori s-au făcut noi paşi înainte pe drumul organizării producţiei agricole pe baze cooperatiste. In decembrie 1953 Comitetul Central al Partidului Comunist Chinez a publicat o hotărire cu privire la dezvoltarea cooperaţiei agricole de producţie. Pe baza aprecierii rolului cooperativelor de producţie pentru întreaga mişcare cooperatistă, Partidul Comunist Chinez a arătat că cooperativele agricole de producţie devin tot mai mult principala verigă în dezvoltarea continuă a mişcării pentru într-ajutorare şi cooperaţie şi că principala sarcină a partidului in etapa dată o constituie dezvoltarea prin toate mijloacele a acestor cooperative. In acel moment, din grupurile sezoniere şi permanente de ajutor mutual, precum şi din cooperativele agricole de producţie din China, făceau parte peste 47.900.000 de gospodării ţărăneşti, adică 43 la sută din numărul total al gospodăriilor ţărăneşti din ţară. De atunci, mişcarea pentru transformarea socialistă a agriculturii Chinei a făcut mari progrese. Din toamna anului trecut şi numai pînă în primăvara acestui an, numărul cooperativelor din ţară a crescut de la peste 14.000 la aproximativ 95.000, reunind 1.700.000 de gospodării ţărăneşti. Această creştere atît de rapidă a mişcării cooperatiste în satele chineze este urmarea directă a faptului că politica Partidului Comunist Chinez în această problemă corespunde întru totul intereselor şi nevoilor ţăranilor şi găseşte un larg sprijin in rîndul acestora. Grupurile de ajutor reciproc în muncă şi cooperativele agricole reunesc înprezent 60 la sută din numărul total al gospodăriilor ţărăneşti din China. Se crede că cooperativizarea producţiei agricole va fi terminată în Unii generale în regiunile nordice ale ţării pînă în 1957 (ultimul an al primului cincinal), iar în întreaga ţară în cursul celui de al doilea cincinal.Pentru dezvoltarea continuă a agriculturii, ţărănimea primeşte un uriaş ajutor din partea Guvernului Popular Central al Chinei. Statul construieşte în fiecare an rezervoare de apă, diguri împotriva inundaţiilor, lacuri de acumulare, acordă credite pentru dezvoltarea agriculturii care ating 5% din cheltuielile bugetului de stat. Ţăranii primese un preţios ajutor tehnic prin intermediul staţiunilor de maşini agricole. Statul ajută gospodăriile de stat şi fermele zootehnice de stat prin intermediul gospodăriilor experimentale de stat şi al staţiunilor pentru propagarea agrotehnicii. încă de pe acum au început să se vadă roadele noului drum pe care a început să se îndrepte agricultura chineză. In 1953, primul an al primului cincinal, ţăranii chinezi au obţinut recolte mai bogate decit in 1952, anul în care producţia de cereale a depăşit cu 16 la sută cea mai înaltă producţie dinainte de război (1937). Aceasta reprezintă o mare Victorie a poporului chinez pe frontul producţiei cerealiere. Astăzi, în urma efectuării reformei agrare, creşterea producţiei agrare a devenit un fenomen general in întreaga ţară După crearea Republicii Populare, producţia agricolă a crescut neîncetat. La sfîrşitul primului plan cincinal se prevede obţinerea unei recolte cu 30 la sută mai mare decît în 1952. In timpul celui de al doilea plan cincinal, cînd industria va putea furniza agriculturii Un mare număr de tractoare şi o cantitate însemnată de îngrăşăminte chimice, producţia agricolă va creşte şi mai mult. După trecerea a două planuri cincinale, se apreciază că producţia cerealieră a Chinei va fi de 275 pînă la 300 milioane tone cereale pe an. Aceasta reprezintă o creştere de 70 la sută faţă de producţia totală a anului 1952. Consumul anual de grine va ajunge atunci la 500 kg. de fiecare locuitor. Prin trecerea treptată la socialism, pe baza industrializării socialiste şi a transformării socialiste a agriculturii, productivitatea agriculturii chineze va creşte neîncetat şi recoltele de cereale vor fi din ce în ce mai abundente.