Romînia Liberă, ianuarie 1955 (Anul 13, nr. 3187-3210)

1955-01-04 / nr. 3187

Spre noi succese ale forţelor păcii în noul an! De mii şi mii de anii a intrat adine în firea oamenilor ca noul om să fie întâm­pinat întotdeauna cu speranţa fierbinte că va aduce îndeplinirea celor mai dorite năzuinţi­. Nimeni nu poate contesta că astăzi există dorinţa arzătoare a oameni­lor simpli din întreaga lume ca noul an, 1955, să fie un an de pace, de destindere a situaţiei internaţionale, de întărire a prieteniei între popoare. La început de an nou, particularităţile actualei situaţii internaţionale, p­recum şi calea pentru ca la aceste condiţii să poa­tă fi înfăptuită dorinţa comună de pace a tuturor oamenilor, a tuturor popoare­lor, au fost limpede şi precis arătate în răspunsurile lui G. M. Malenkov, preşe­dintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., la întrebările d-lui Charles Edward Shutt. Răspunsurile preşedintelui guvernului sovietic au o deosebită importanţă inter­naţională. Ele indică măsurile ce trebuie luate pentru rezolvarea paşnică a proble­­melor Internaţionale. Popoarele găsesc în răspunsurile lui G. M. Malenkov un puternic îndemn ,la sporirea vigilenţei în faţa uneltirilor duşmanilor păcii care nu se pot împăca cu gin­du­l la importantele succese obţinute în anul care a trecut de către ţările lagărului păcii şi democraţiei. Im răspunsurile sale, G. M. Malenkov arată limpede şi­­pe înţelesul tuturor pe ce baze poate fi menţinută pacea între Uniunea Sovietică şi S.U.A. „Menţinerea păcii între U.R­ S­ S. şi S.U.A. cere în primul rînd ca ambele părţi să dorească sincer pacea şi să năzuiască spre ea , ca ele să pornească în relaţiile lor de la posibilitatea şi necesitatea coexistenţei paşnice între ele şi finind seama de inte­resele legitime reciproce. In ceea ce o priveşte, Uniunea Sovieti­că, călăuzindu-se după principiile menţio­nate, este gata să facă şi pe viitor tot ce depinde de ea pentru a asigura relaţii paşnice, trainice şi constante între U.R.S.S. şi S.U.A., pentru a reglementa divergen­ţele existente, avîmdu-se în vedere ca a­­ceeaşi dorinţă ,să fie manifestată şi de Statele Unite a";!e Americii". G. M. Malenkov a indicat care sunt cauzele încordării între cele două state Ele sânt legat­i direct de linia de conduită a politicii e­. Bc americane, de acţiunile care sunt înartmate în mod direcţt şi pre­meditat împotriva păcii şi creează perico­lul declanşării u­nui război atomic. Nu pot fi trecute cu vederea uneltirile cercurilor agresive de peste ocean care, bizuindu-se pe complicii lor din Europa occidentală, refac wehrmachtul agresiv vest-german, înconjoară Uniunea Sovietică, China şi celelalte ţări iubitoare de pace cu u­n lanţ de baze militare şi făuresc un întreg sis­tem de blocuri militare agresive. Toate aceste fapte indică rmpede că atomiştii americani pun la cale deslănţuirea unui nou război mondial. De aceea pentru a se înlătura încordarea internaţională este necesar să se pună capăt politicii de refa­cere a maşinii de război vest-germane, a cursei înarmărilor, cu toate consecinţele­­primejdioase pe care le incumbă, precum şi politicii de încercuire cu baze militare a ţărilor iubitoare de pace. In răspunsurile sale, G. M. Malenkov a subliniat cu tărie că problemele litigioase pot fi reglementate cu succes pe calea tratativelor paşnice. O problemă care frămîn­tă astăzi popoa­rele este cea a armelor atomice. Preşedin­tele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., G. M. Malenkov, a arătat din nou care este poziţia Uniunii Sovietice în această pro­blemă. Popoarele cunosc bine lupta­­■U.R.S.S. pentru interzicerea necond­iţi­ona­tă a armei atomice. La ultima sesiune a Adunării Generale a O.N.U. delegaţia so­vietică a propus proiectul unui­­acord in­ternaţional cu privire la interzicerea ar­melor de exterminare în masă, excluderea lor din armamentul statelor, reducerea substanţială a armamentelor şi stabilirea unui control internaţional asupra înfăptui­rii acestor hotărîri. Cu totul alta este ati­tudinea puterilor occidentale în această chestiune. De pildă, la ultima sesiune a consiliului blocului agresiv nord-atl­antic a fost adoptată o hotărâre privitoare la pre­gătirea planurilor unui război atomic. Desigur că atît în problema armei ato­mice, cit și în celelalte chestiuni litigioase, pot fi obţinute rezultate fructuoase pe ca­lea tratativelor diplomatice între părţile interesate. Cu o condiţie însă, părţile să nu fie puse în faţa faptului împlinit, ceea ce ar face ca tratativele să fie lipsite de o­­biect. Acelaşi lucru şi cu chestiunea unei conferinţe a şefilor guvernelor Franţei, Angliei, Uniunii Sovietice şi S.U.A. Se ştie că Uniunea Sovietică este partizana ideii unor tratative la un nivel înalt cu condi­ţia ca participanţii să discute problemele şi nicidecum să fie puşi în faţa unor hotă­râri separate asupra problemelor care tre­buie discutate şi reglementate. Actuala situaţie internaţională, cere din partea popoarelor să-şi întărească neconte­nit vigilenţa pentru ca nici un fel de ac­ţiuni agresive să nu le surprindă nepre­gătite. „Toate popoarele trebuie să fie în prezent deosebit de vigilente faţă de unel­tirile de tot felul ale cercurilor agresive­ Nu există în prezent — a declarat G. M. Malenkov—o sarcină mai importantă de­cit unirea eforturilor popoarelor din toate ţările în interesul asigurării păcii şi secu­rităţii internaţionale“. Oamenii muncii din ţara noastră, între­gul nostru popor, au primit cu o vie satis­facţie declaraţiile şefului guvernului so­vietic. Poporul nostru­­şi-a manifestat şi-şi manifestă ferma lui hotărâre de a sta de strajă intereselor păcii, de a veghea ca li­bertăţile şi viaţa noastră nouă să nu poa­tă fi încălcate de către duşmanii declaraţi ai păcii. In legătură cu poziţia ţării şi poporului nostru în actuala situaţie inter­naţională, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej a arătat în răspunsurile date Agenţiei iu­goslave „Iugopress“ că Republica Popu­lară Romina se situează ferm pe poz­ţia luptei active pentru apărarea păcii. „Poporul român — a arătat preşedin­tele Consiliului de Miniştri al R. P. R. — este neclintit în voinţa sa de a se împo­trivi, alături de toate popoarele iubitoare de pace, politicii de refacere a militaris­mului german. Poporul român, ca şi ce­lelalte popoare europene, este profund in­teresat în rezolvarea problemei germane prin unificarea Germaniei pe baze paş­nice şi­­democratice şi în crearea unui sis­tem de securitate colectivă a tuturor sta­telor europene, aşa cum se propune în De­claraţia comună a statelor participante la conferinţa de la Moscova convocată din iniţiativa Uniunii Sovietice, în înţelegere cu Polonia şi Cehoslovacia“. Ţara noastră se călăuzeşte în politica sa externă de principiul posibilităţii co­existenţei paşnice între toate statele, in­diferent de orânduirea lor­ politică. Gu­vernul Republicii Populare Române este a­­nimat de dorinţa de a dezvolta mai de­parte şi de a întări­ relaţiile economice, culturale, de a intensifica legăturile de pri­etenie şi colaborare pe bază de egalitate cu toate ţările. Poporul nostru iubitor de­­pace, adânc încrezător în posibilităţile sale şi în forţa de neînvins a lagărului păcii şi socialis­mului este ferm convins că uneltirile a­­gresive ale aţîţătorilor la un nou război vor fi zădărnicite. Forţele păcii sunt astăzi mai puternice ca oricând. Coeziunea internă a lagărului ţărilor socialismului, forţa sa economică în necontenită şi rapidă creştere constituie o chezăşie că forţele războiului vor primi o ripostă zdrobitoare dacă vor încerca să tulbure din nou pacea lumii. Poporul nostru are încredere în viito­rul său, în luminosul său drum înainte, împreună cu toate popoarele iubitoare de pace, poporul nostru intră de aceea în noul an cu convingerea că el va fi un an bo­gat în noi s­uccese în lu­pta pentru întări­rea mai departe a lagărului democraţiei şi socialismului, în toata pentru biruinţa cauzei păcii şi securităţii internaționale. TELEGRAME , Tovarăşului GH. G preşedintele Consiliului de Miniştri al I­. P. R. Bucureşti Vă mulţumesc, tovarăşe preşedinte, pentru călduroasele felicitări de Anul Nou şi doresc din toată inima poporului român prieten şi Dvs. personal noi succese în construirea socialismului şi în lupta pentru întărirea păcii în Europa G. MALENKOV Către Conducerea Centrală a Partidului Comunist din Germania Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român transmite Congresului dvs. un fierbinte salut frăţesc şi urează succes deplin lucrărilor sale. In aceste momente hotărîtoare pentru soarta poporului german şi a întregii Europe au o importanţă deosebită lucrările Congresului dvs. Mase din ce in ce mai largi din Germania Occidentală se conving de justeţea politicii Partidului Comunist din Germania, ceea ce reprezintă o bază pentru închegarea unităţii de luptă a clasei muncitoare germane şi a tuturor patrioţilor germani. Poporul nostru şi toţi oamenii cinstiţi din lume sînt solidari cu lupta poporlui german pentru o Germanie unită, democrată şi iubitoare de pace şi sînt hotărîţi­­e, alături de întregul popor german, să apere cu orice preţ pacea în Europa, pentru ca popoarele Europei să nu mai sufere groză­viile unui nou război mondial. Trăiască Partidul Comunist din Germania !­I­I.... Trăiască securitatea colectivă în Europa şi înţelegerea între popoare! COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÁN Proletari din foaie forile, unifi-vă I mim k­m ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA ROMINA Anul XIII Nr. 3187 4 pagini 20 bani I­­ 1 . Marti 4 ianuarie 1955 IN NUMĂRUL DE AZI *— Prima zi de muncă in noul an (pag. 2-a) — Sărbătorirea noului an (pag. 2-a) — D. PACURARIU: Marele povestitor de le Humuleşti — 65 de ani de la moartea lui Ion Creangă (pag. 2-a) *— Trecerea la aprovizionarea fără­ cartele creiază condiţii pentru sporirea producţiei bunurilor de larg consum. — Convorbire cu tovarăşul Nicolae Angh­ei, direc­tor general al Dir. Generale bunuri me­talice de larg consum din Ministerul in­dustriei metalurgice şi construcţiilor de maşini (pag. 3-a) — VIRGIL LAZAR : întreceri pentru repara­rea tractoarelor (pag. 3-a) — Tratativele cu privire la comunicaţiile aeriene civile Intre U.R.S.S. şi R. P. Chi­neză (pag. 3-a) — ILYA EHRENBURG : Conştiinţa popoare­lor (Articol publicat în ziarul „Pravda“) (pag. 4-a) — In noul an popoarele sînt hotărîte să-şi sporească vigilenţa în lupta pentru pace, împotriva reînvierii militarismului ger­man ! (pag. 4-a) Răspunsurile lui G. M. Malenkov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U. R. S. la întrebările d-lui Charles Edward Shutt MOSCOVA 1 (Agerpres). Agenţia TASS transmite răspunsurile date de pre­şedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., G. M. Ma­lenkov, la întrebările puse de dl. Charles Edward Shutt. Charles Edward Shutt, conducătorul biroului din Washington al societăţii de televiziune şi jurnale de ac­tualităţi „Telenews“, s-a adresat lui G. M. Malenkov cu cererea de a răspunde la unele întrebări. Iată întrebările d-lui Charles Edward Shutt şi răs­punsurile lui G. M. Malenkov. ÎNTREBARE : Cum poate fi menţinută cel mai bine pacea între cele două ţări ale noastre ? RĂSPUNS : Menţinerea păcii între U.R.S.S. şi S.U.A. cere în primul rînd ca ambele părţi să dorească sincer pacea şi să năzuiască spre ea , ca ele să pornească în relaţiile lor de la posibilitatea şi necesitatea coexisten­ţei paşnice între ele şi ţinînd seama de interesele legi­time reciproce. în ceea ce o priveşte, Uniunea Sovietică, călăuzindu-se după principiile menţionate, este gata să facă şi pe viitor tot ce depinde de ea, pentru a asigura relaţii paşnice, trainice şi constante între U.R.S.S. şi S.U.A., pentru a reglementa divergenţele existente, avîndu-se în vedere ca aceeaşi dorinţă să fie manifestată şi de Statele Uni­t ale Americii. ÎNTREBARE : Care este după părerea dvs. cauza prin­cipală a încordării dintre Uniunea Sovietică şi Statele Unite ? RĂSPUNS : Cauza principală a încordării în relaţiile dintre U.R.S.S. şi S.U.A. o constituie linia urmată de anu­mite cercuri americane de a reface armata revanşardă vest-germană, cursa înarmărilor şi crearea unei reţele de baze militare americane în jurul Uniunii Sovie­­ce şi al altor state iubitoare de pace, fapte ce nu pot fi considerate altfel decât ca pregătiri în vederea unui nou război. Este îndeobşte cunoscut că în prezent, din vina puterilor occidentale care au încheiat acordurile de la Londra şi Paris, se intensifică ameninţarea împotriva păcii şi creşte primejdia de război. Pentru a înlătura încordarea în relaţiile dintre U.R.S.S. şi S.U.A., pentru a crea o bază trainică în ve­derea dezvoltării cu succes a colaborării paşnic­e dintre ţările noastre, este necesar să se pună capăt liniei de re­facere a militarismului german care a adus omenirii de­zastre nenumărate, să se înceteze cursa înarmărilor şi să se pună capăt politicii de încercuire cu baze militare a statelor iubitoare de pace. ÎNTREBARE : Aţi saluta dvs. tratative diplomatice cu privire la reglementarea divergenţelor existente în Extremul Orient ? RĂSPUNS : Da, ducerea de tratative între statele interesate cu privire la reglementarea unei serii de pro­bleme ale Extremului Orient trebuie salutată. Expe­rienţa conferinţei de la Geneva, la care a participat, împreună cu alte state, Republica Populară Chineză, arată că asemenea tratative dau rezultate fructuoase. ÎNTREBARE : Care este punctul dvs. de vedere în problema controlului internaţional asupra armei atomice şi consideraţi oare că poate fi elaborat un plan cu sorţi de reuşită acceptabil pentru toate părţile interesa­t ? RĂSPUNS: Poziţia Uniunii Sovietice în problema armei atomice este bine cunoscută. U.R S.S. se pronunţă pentru interzicerea necondiţionată a armei atomice, pen­tru înlăturarea ei complectă din armamentul statelor şi pentru stabilirea unui strict control internaţional asu­pra îndeplinirii unui acord corespunzător. Celelalte state trebuie să fie nu mai puţin interesate decât Uniunea Sovietică în interzicerea armei atomice şi în înlăturarea ameninţării unui război atomic. ÎNTREBARE: Aţi saluta dvs. tratative diploma­­ce care să ducă la o conferinţă intre şefii guvernelor Fran­ţei, Marii Britanii, Uniunii Sovietice şi Statelor Uni­t ? RĂSPUNS : în această privinţă trebuie spus în pri­mul rînd că din partea S.U.A., Angliei şi Franţei se face în ultimul timp totul pentru a se exclude posi­bilitatea unei soluţionări pozitive a ches­iunii unei conferinţe a şefilor guvernelor celor patru puteri. Dup­ă cum se ştie, cele trei puteri occidentale caută să re­zolve în mod separat problemele internaţionale cele mai importante şi în primul rînd problemele privind Germania. Oare nu este limpede că nu poate fi dusă o asemenea politică şi totodată cultivate în rindurile popoarelor iluzii cu privire la o conferinţă a celor patru puteri ? în consecinţă, chestiunea constă în aceea ca o con­ferinţă a şefilor guvernelor Franţei, Marii Britanii, U.R.S.S. şi S.U.A. să nu fie pusă în faţa faptului îm­plinit a unor sau altor hotărîri separate asupra pro­blemelor care trebuie să fie examinate la o conferinţă a celor patru puteri. ÎNTREBARE: Aveţi ceva de transmis poporului american ? RĂSPUNS: Transmit poporului american un salut cordial şi cele mai bune urări de Anul Nou. Exis­t toate temeiurile ca prietenia între popoarele Sta­elor Unite ale Americii şi Uniunea Sovietică să se dez­volte şi să se întărească. îmi exprim credinţa că po­porul american va aduce contribuţia, sa demnă la ma­rea şi nobila cauză a întăririi păcii între popoare. Toate popoarele trebuie să fie în prezent deosebit de vigilente faţă de uneltirile de tot felul ale cercu­rilor agresive. Nu există în prezent o sarcină mai im­portantă decât unirea eforturilor popoarelor din toa­t ţările în interesul asigurării păcii şi securităţii interna­ţionale. Discursul de Anul Nou al lui K. E. Voroşilov, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U. R. S. S. MOSCOVA 1 (Agerpres). — TASS transmite discursul de Anul Nou rostit la radio de preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., K. E. Voroşilov. Scumpi tovarăşi ! Scumpi cetăţeni ai iubitei noastre patrii — Uniunea Republi­cilor Sovietice Socialiste ! Vă felicit din inimă cu prilejul Anului Nou. Cu un sentiment de profundă bucurie constatăm că în anul care a trecut, dato­rită eforturilor oamenilor sovietici, patria noastră a devenit şi mai bogată, şi mai puternică. ■ .­ Anul care la trecut a fost un an de dezvoltare continuă a a iinaustriei socialiste, de avînt al agriculturii şi de înflorire a ştiinţei şi culturii patriei noastre multina­ţionale. Aceste realizări sunt un rezultat al muncii constructive a eroicului popor sovie­tic , a muncitorilor, colhoznicilor şi intelectualilor. Ei, constructori neobosiţi ai societăţii comuniste şi luptători activi pentru pace şi fericirea oamenilor, sunt aceia care, conduşi de partidul lor comunist, merg cu încredere înainte, spre noi victorii. In anul ce vine, poporul sovietic, animat de măreţele idei ale lui Marx-Engels- Lenin-Stalin, va munci cu mai multă energie pentru a face patria noastră mai puternică. Intrînd în anu­l cel nou — 1955 — mîndri de succesele noastre, noi remarcăm de asemenea cu satisfacţie că în urma eforturilor perseverente ale Uniunii Sovietice, Republicii Populare Chineze şi ale tuturor popoarelor iubitoare de pace, în anul care s-a scurs s-a produs o oarecare destindere a încordării internaţionale. Lupta pen­tru o pace trainică şi îndelungată şi-a dat roadele ei. Dar aceasta nu convine duşmanilor păcii. Neţinînd seama de voinţa popoarelor lor şi uitînd învăţămintele istoriei, cercu­rile guvernante din unele ţări occidentale continuă să ducă o politică agresivă, plină de consecinţe primejdioase. Popoarele iubitoare de pace nu pot trece cu vederea faptul că puterile occiden­tale reînviind în centrul Europei militarismul german, complică situaţia şi măresc primejdia unui nou război. Stimaţi cetăţeni, bărbaţi şi femei, tineri şi tinere din ţările de dincolo de hotare! Spre fericirea întregii omeniri, anul care s-a scurs a fost un an al păcii. Sînt convins că oamenii simpli cinstiţi din toate ţările nu vor război. Ei vor să trăiască în pace şi în înţelegere frăţească. Duşmanii păcii nu vor reuşi să-şi înfăptuiască planurile dacă popoarele vor lua cauza păcii în propriile lor mîini şi o vor apăra pînă la capăt. Poporul sovietic, în unitate frăţească cu marele popor chinez şi cu toate po­poarele din ţările democrate, este convins că şi noul an ce vine va fi un an de consolidare continuă a păcii în lumea întreagă. La recenta conferinţă de la Moscova, statele iubitoare de pace din Europa au demonstrat unitatea, coeziunea şi voinţa lor de nezdruncinat de a lupta pentru ma­rea cauză a păcii şi securităţii popoarelor europene. Oamenii sovietici, ca şi toţi oa­menii simpli de dincolo de hotare, au salutat Declaraţia conferinţei de la Moscova, care cheamă la crearea unui sistem de securitate colectivă în Europa. Poporul sovietic, stăpîn al marii sale ţări, luptător înaintat pentru pace, libertate şi fericirea întregii omeniri —păşeşte în anul cel nou plin de forţe crea­toare şi de energie nesecată, gata să muncească cu şi mai mult eroism pentru binele patriei sale iubite ! In numele Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi al guvernului sovietic vă felicit călduros cu prilejul Anului Nou, scumpi compatrioţi! Felicit cu prilejul Anului Nou pe oamenii simpli şi cinstiţi din toate ţările ! Fie ca Anul Nou să fie un an de şi mai mari succese în lupta omenirii pentru o pace trainică între popoare, pentru fericirea tuturor oamenilor! Anul Nou cu bine ! Mesajul de Anul Nou rostit la radio de dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. R. în noaptea de 31 decembrie, tovarăşul dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiu­lui Marii Adunări Naţionale, a rostit la posturile noastre de radio mesajul de Anul Nou : Dragi prieteni şi tovarăşi, Peste cîteva minute acela ceasornicului vor arăta sfirşitul anului 1954 şi începutul unui an nou. In aceste clipe sărbătoreşti, poporul nostru priveşte cu legitimă satisfacţie la drumul parcurs în anul care se încheie acum. Datorită muncii pline de elan a minunatei noastre clase muncitoare, a harnicei noastre ţărănimi muncitoare, a cărturarilor noştri, a tuturor oamenilor muncii se înfăptuieşte planul de măsuri adoptat de partid şi guvern în vederea dezvoltării continue a economiei naţio­nale şi ridicării nivelului de trai al populaţiei. In 1954 a sporit într-o proporţie însemnată producţia agricolă, s-a lărgit simţitor producţia bunurilor de larg con­sum, s-au ridicat numeroase construcţii social-culturale şi locuinţe pentru popu­laţia muncitoare. Pe baza succeselor obţinute a devenit posibilă, recent, desfiin­ţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii şi trecerea la comer­ţul desfăşurat al produselor alimentare şi industriale, ceea ce va contribui la sporirea volumului de produse necesare populaţiei şi va crea pe viitor putinţa unei treptate scăderi a preţurilor pe baza creşterii productivităţii muncii, redu­cerii preţului de cost şi creşterii cantităţilor de mărfuri pe piaţă. Succesele obţinute au întărit şi mai mult convingerea întregului nostru popor că politica Partidului Muncitoresc Român şi a guvernului democrat-popular tra­sează singura cale justă pentru înfrîngerea tuturor greutăţilor şi pentru asigu­rarea bunei stări a poporului. In anul care se încheie acum, ţara noastră a dus mai departe, cu consecvenţă, politica sa de pace şi colaborare internaţională. Statul nostru şi-a dezvoltat într-o măsură importantă relaţiile sale de afaceri cu un mare număr de ţări pe baza principiului egalităţii depline şi a avantajelor reciproce. în acelaşi timp, poporul nostru îşi sporeşte vigilenţa faţă de uneltirile pericu­loase ale acelor cercuri agresive din Occident, care n-au învăţat nimic din lec­ţiile istoriei şi care vor să reînvie militarismul german, pentru a-l arunca din nou împotriva popoarelor paşnice. Tot poporul nostru, toţi oamenii cinstiţi şi patrioţi, aparţinînd celor mai felu­rite pături şi categorii sociale, şi-au manifestat cu tărie adeziunea lor la hotărîrile ■conferinţei de la Moscova, hotărîri menite să contribuie la întărirea păcii şi securităţii colective în Europa. In strînsă unire cu marea noastră prietenă, Uniunea Sovietică, cu China Popu­lară şi cu celelalte ţări de democraţie populară vom apăra pînă la capăt cauza păcii şi în acelaşi timp sintem­ hotărîţi să dăm riposta cuvenită oricui ar îndrăzni să ameninţe pămîntul sfînt al patriei noastre şi cuceririle noastre democratice. Amatorii de aventuri războinice n-ar trebui să uite că niciodată lagărul păcii şi al socialismului n-a fost mai puternic şi mai unit ca astăzi, că niciodată n-a existat în lume o forţă mai uriaşă decit frontul de 900 milioane al popoarelor libere. Dragi prieteni şi tovarăşi, Păşim în noul an 1955 încrezători în forţele noastre, hotărîţi să muncim în aşa fel incit să facem scumpa noastră patrie mereu mai puternică-jriar viaţa noastră tot mai Îmbelşugată şi mai fericită, întărind alianţa frăţească între clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, consolidind prietenia strînsă între poporul român şi toate naţionalităţile din ţara noastră, vom munci neobosit pentru a dezvolta mai departe industria noastră, pentru a spori rodul ogoarelor noastre, pentru a produce cu­ mai multe bunuri de larg consum, pentru a dezvolta învăţămîntul, ştiinţa, arta. Un viitor minunat stă în faţa poporului nostru. Pentru înfăptuirea lui vă adresez în această noapte a Anului Nou, tradiţionala urare. La mulţi ani ! Pregătiri pentru campania agricolă de primăvară SUCEAVA (de la corespondentul nostru).— In toate S.M.T.-urile din regiunea Suceava mecanizatorii muncesc cu avînt pentru re­pararea utilajului agricol. S.M.T. Dîngeni din raionul Truşeşti este unul dintre cele mai avansate în această privinţă, având termnate pînă acum repara­ţiile tuturor semănătoarelor, a­­plugurilor, a 8 cultivatoare, 10 secerători-legători ca şi peste 80 la sută din parcul de tractoare. Pe lingă mecanicii Juravle­­anopol, ca şi Gheorghe Volinschi, care au condus munca BICAZ. — La atelierele centrele de repa­raţii din Bicaz au sosit pentru reparaţie 65 motoare de tractor LA.R Pentru repararea lor în timp util şi la un nivel tehnic supe­rior, 17 dintre cei mai buni mecanici ai atelierului au format o brigadă condusă de un brigadier şi un maistru. Cu prilejul unei consfătuiri de producţie ţinută recent, brigada a chemat la întrece­re toate unităţile din cadrul Ministerului Energiei Electrice şi Industriei Electroteh­nice care au de executat reparaţii de mo­de repara­ţi pe ansamble şi subansamble în atelierele acestui S.M.T., o contribuţie de seamă la obţinerea acestor rezultate a adu­s şi fierarul Costea Făltică prin confecţiona­rea la timp şi de bună calitate a pieselor de schimb necesare reparaţiilor. In frunte cu mecanicii utemişti Dumitru Olteanu şi Ioan Ciugulea, mecanizatorii de la S.M.T. Spătăreşti, raionul Fălticeni, au reparat şi ei pînă acum 4 tractoare, 6 se­mănători, 10 pluguri cu cite 5 brăzdare, 9 din cele 10 secerători-legători şi altele, toate pentru agricultură. Punctul principal în întrecere îl constituie folosirea pe toată campania de reparaţii a metodei Bugacev, de reparaţii pe ansamble şi subansamble De asemenea, ei au hotărit să termine lu­crările la toate motoarele repartizate pentru reparaţii pînă la 1 martie 1955. Munca pentru realizarea angajamentelor luate a şi început. Pînă acum au fost repa­rate 7 motoare. Cei mai harnici muncitori s-au dovedit mecanicii Ştefan Grigore, Vic­tor Şaib și maistrul şef Ion Pârvu. Deschiderea Casei de cultură a minorităţilor naţionale din Constanţa CONSTANŢA. — In preajma celei de a 7-a aniversări a Republicii Populare Române, la Constanţa a avut loc într-un cadru festiv des­chiderea Casei de cultură a minorităţilor na­ţionale. La festivitate au luat parte numeroşi oa­meni ai muncii aparţinînd minorităţilor na­ţionale. ALBA IULIA (de la corespondentul nos­tru). — In dorinţa de a sprijini Hotărîrea partidului şi guvernului cu privire la desfiin­ţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii, prin îndeplinirea tuturor o­­bligaţiilor faţă de stat, ţăranii muncitori din Oarda de Jos, au trecut la predarea din co­tele de carne pe anul 1955. Primul care a După cuvinte­ de deschidere rostit de tov. Constantin Dabija, secretar al sfatului popu­lar regional, tov. Velizarie Sofianu a vorbit despre frăţia dintre poporul român şi mino­rităţile naţionale. După conferinţă, o brigadă artistică a Ca­sei de cultură a sindicatelor şi ansamblul de cîntece şi dansuri „Brîuleţul“ au prezentat un frumos program artistic. (Agerpres) predat pe comună cota de carne ce anul 1955 a fost comunistul Ion Cazan. Exemplul său a fost urmat şi de comuniştii Simion Moldo­van, Ion Rusu şi Gheorghe Pătruţ. Şi alţi târârii muncitori in frunte cu tovarăşii Pavel Stoia şi Zenovie Iosan au predat o parte din cotele de carne pe 1955. Pe întreaga comună s-a predat pînă acum peste 500 kg. carne vită. Cote de carne predate în contul anului 1955

Next