Romînia Liberă, februarie 1955 (Anul 13, nr. 3211-3234)
1955-02-01 / nr. 3211
Pag. a 2-6 II. Dezvoltarea agriculturii Potrivit Hotărîri plenarei lărgite a Comitetului Central al P.M.R. din 19—20 august 1953, în anul 1954 s-a realizat un progres însemnat în dezvoltarea producţiei agricole, în vederea ridicării neîncetate a nivelului de trai al oamenilor muncii din ţara noastră. Au fost luate o serie de măsuri importante în vederea sporirii producţiei agricole, prin consolidarea bazei tehnico-materiale a agriculturii, prin întărirea organizatorică a unităţilor agricole socialiste, precum şi prin cointeresarea materială a ţărănimii muncitoare. In cursul anului 1954, staţiunile de maşini şi tractoare şi gospodăriile agricole de stat au fost înzestrate ce 5600 tractoaresocotite în tractoare de 15 C.P.I. cu peste 3100 pluguri de tractor, 460 combine autopropulsate, 900 batoze, 1310 secerători-legători, 1930 cultivatoare, cu peste 2000 semănători, precum şi cu alte maşini şi unelte agricole. Numărul cadrelor tehnice din agricultură a crescut faţă de anul 1953 cu 460 ingineri agronomi, 200 ingineri zootehnişti şi medici veterinari, 2.930 tractorişti şi 150 ingineri silvici. Totodată au fost îndrumate spre agricultură peste 4500 de noi cadre tehnice cu pregătire medie. Un ajutor important a fost dat sectorului socialist al agriculturii de către cei 1.000 tehnicieni din alte ratouri ale economie rnnionale care au plecat să lucreze în agricultură. De asemenea, un număr de peste 2500 lucrători din agricultură au terminat în anul 1954 diferite cursuri de calificare In cursul anului 1954, ţărănimea muncitoare cu gospodării individuale a primit sprijin din partea statului in vederea sporirii producţiei agricole, prin aprovizionarea cu mai multe unelte agricole şi materiale de construcţie, prin folosirea maşinilor din cele cca. 3800 centre şi subcentre de închiriat maşini agricole ale cooperativelor de consum săteşti, prin acordarea de seminţe de sol De asemenea, s-a dat un sprijin mai mare prin staţiunile de maşini şi tractoare, care au efectuat, pentru gospodăriile ţărăneşti individuale, cu 57% mai multe lucrări agricole ca în anul 1953. Datorită muncii susţinute a ţăranilor muncitori, a oamenilor muncii din gospodării agricole de stat, gospodării agricole colective şi întovărăşiri, precum şi a sprijinului muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor din staţiunile de maşini şi tractoare, campania de însămînţări din primăvara anului 1954 s-a încheiat cu succes, însămîntîndu-se cu culturi de primăvară cca. 6,4 mil. ha. Porumbul, una din principalele culturi cerealiere, a fost însămînţat pe o suprafaţă de cca. 3,4 mii. ha., cu 500 mii ha mai mult ca în anul 1953. S-au extins suprafeţele cultivate cu Fasole, cartofi, legurice-păstăi, mnulei şi alte plante, precum şi suprafaţa culturilor furajere. Pentru prima oară s-a însămînţat pe suprafeţe mai întinse porumbul şi floarea-soarelui în cuiburi aşezate în pătrat şi s-a extins însămînţarea păioăselor în rînduri încrucişate. Deşi în acest an s-a pus la dispoziţia agriculturii o cantitate mai mare de îngrăşăminte chimice decît în anul 1953, Ministerul Agriculturii şi Silviculturii n-a asigurat folosirea lor integrală. Cu toate condiţiunile climaterice nefavorabile în unele regiuni, producţia totală de cereale şi alte boabe a depăşit producţia din anul 1953, realizîndu-se o cantitate de peste 9 milioane tone, datorită îndeosebi recoltei bogate obţinute la cultura porumbului. Prin folosirea raţională a mijloacelor recanizate şi printr-o mai bună organizare a muncii, unele gospodării agricole de stat au obţinut rezultate, superioare celor din ,1953. Astfel, gospodăria agricolă de stat din comuna Chirnogi, regiunea Bucureşti, a obţinut la bumbac 1800 kg, la ha. De o suprafaţă de 150 hectare, iar la mazău- 1800 kg, la ha. Gospodăria agricolă de stat din Odo România liberă Comunicatul Direcţiunii Centrale de Statistică de pe lingă Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române (Urmare din pag. l-a) 1954 în faţă de 1953: 110,6 bac 103,2 Tricotaje de mătase 102,2 încălţăminte de cauciuc 114,4 Tucerie comercială Maşini de gătit cu 2,3 şi 4 ochiuri pentru combustibil gazos Articole de menaj din tablă 160,1 zincată 182,7 Articole de menaj din sticlă Maşini si aparate electro-119,8 casnice 207,6 Aparate radiorecepţie 211,8 Mobilă 129,6 Producţia de tractoare, maşini şi unelte agricole, în comparaţie cu anul 1953, a atins următorul nivel: Tractoare pe şenile cu motor Diesel de 35 C.P. 103,7 Pluguri cu tracţiune mecanică 388,1 Pluguri universalereversibile cu tracţiune animală 291,8 Pluguri de vie cu tracţiune , animală 93,6 Cultivatoare cu tracţiune mecanică 247,0 Grape cu colţi cu tracţiune mecanică cu 2 şi 3 câmpuri 282,4 Semănători de cereale cu tracţiune mecanică 103,7 Separători-legători 105,5 Greble mecanice cu tracţiune animală 437,7 Batoze de cereale 97,6 Aparate portabile de stropit via 183,8 Tocătoare de nutreţ acţionate manual 265,0 Casmale şi lopeţi forjate 99,1 Greble 149,1 Piese de schimb pentru maşini agricole cu tracţiune mecanică 449,7 Piese de schimb pentru tractoare agricole 234,9 Piese de schimb pentru pluguri cu tracţiune animală 334,8 Creşterile importante obţinute în anul 1954 faţă de anul 1953 la producţia de maşini şi utilaje agricole şi piese de schimb arată atenţia deosebită acordată întăririi şi dezvoltării bazei tehnico-materiale a agriculturii. Ca urmare a măsurilor luate de guvern, producţia bunurilor de consum a crescut în semestrul 11.1954, comparativ cu semestrul 11.1953, astfel : la carne cu 62,1%, slănină cu 108,7%, preparate şi conserve de carne cu 78,5%, peşte cu 12,3%, lapte de consum cu 35,4%, unt cu 18,5%,, brînzeturi cu 16,7%, săpun cu 26,3%, ţesături de bumbac cu 19,5%, ţesături de lînă cu 7,0%, ţesături de mătase cu 19,3%, tricotaje de bumbac cu 7,3%* ciorapi de bumbac cu 8,8%, confecţii de bumbac pentru copii cu 89,6%, confecţii de lînă pentru copii cu 56,2%, articole de menaj din sticlă cu 38,7%, porţelan de menaj cu 12,9%, aparateradiorecepţie cu 214,0%, aparate electrocasnice cu 190,5%, mobilă cu 40,3%, precum şi la alte bunuri de consum. S-a acordat o atenţie deosebită producţiei de sortimente corespunzătoare cererilor sporite ale populaţiei. Astfel, în cursul anului 1954, la o creştere a producţiei de ţesături de lînă de 3,7%, stofele pentru lodene au crescutcu 40,4% , la o creştere a ţesăturilor de bumbac de 6,9%, producţia de sibir a crescut cu 27,9%, de catifea cord cu 54,5%, depop linuri pentru cămăşi cu 67,2% ; la o creştere a ţesăturilor de mătase de 10,6%, producţia de ţesături imprimate a crescut cu 37,3%. In industria alimentară, la o creştere a producţiei de pîine de 0,6%, producţia de pîine albă şi specialităţi a crescut cu 18,0%; la o creştere a producţiei de preparate de carne de 38,8%, producţia de crenvurşti şi debreţini a crescut cu 83,0 %; la o creştere a producţiei de produse zaharoase de 16,9%, la Ministerul Industriei Alimentare, produsele de cofetărie cresc cu 28,3%. De asemenea, s-a fabricat pentru prima dată în ţară „vinilinul“, înlocuitor de piele, din care se confecţionează diferite obiecte de consum. In cursul anului 1954 s-a îmbunătăţit folosirea utilajului în industrie faţă de anul 1953. Astfel, în industria petrolului a crescut viteza medie de foraj la exploatare; în industria siderurgică a crescut indicele de utilizare a laminoarelor; în industria textilă s-a îmbunătăţit folosirea maşinilor de filat şi a războaielor de ţesut bumbac; în industria alimentară a fost mai bine folosită capacitatea de producţie a unor utilaje importante din fabricile de zahăr şi a vulturilor pentru măcinatul griului Mai sunt capacităţi de producţie încă slab folosite, care constituie însemnate rezerve pentru lărgirea producţiei industriale. In cadrul Ministerului Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini nu s-au folosit în mod satisfăcător furnalele, cuptoarele de oţel Martin; la Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii nu s-a folosit întreaga capacitate de producţie a cuptoarelor de klinker. S-a continuat, extinderea mecanizării la procesele grele și a celor care necesită un volum mare de muncă. Astfel, în exploatările carbonifere ale Ministerului Industriei Cărbunelui indicele de mecanizare la transportul în subteran a crescut de la 79,1% în 1953, la 88,1%, în 1954, iar la tăierea în abataj de la 77,2% la 83,2% ; de asemenea, a crescut mecanizarea lucrărilor în exploatările forestiere ale Ministerului Industriei Lemnului, Hîrtiei şi Celulozei. Unele ministere şi organizaţii economice centrale n-au îndeplinit planul mecanizării proceselor grele de producţie şi cu un volum mare de muncă, iar mica mecanizare s-a aplicat într-un mod nesatisfăcător faţă de posibilităţile tehnice ale întreprinderilor. Astfel, unele exploatări carbonifere ale Ministerului Industriei Cărbunelui, deşi au fost dotate cu utilaje şi mecanisme noi, n-au luat măsuri pentru introducerea şi folosirea lor completă Ca urmare a faptului că unele întreprinderi n-au folosit complet capacităţile de producţie de care dispuneau, n-au respectat normele de consum la materii prime, materiale, combustibil, au desfăşurat un proces de producţie neritmic, cu rebuturi şi cheltuieli suplimentare inutile, planul de reducere a preţului de cost în industrie n-a fost îndeplinit în întregime. Ministerele şi organizaţiile economice centrale care n-au îndeplinit planul de reducere a preţului de cost într-o măsură mai mare, sunt: Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii, Ministerul Industriei Lemnului, Hîrtiei şi Celulozei, Ministerul Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini, Ministerul Industriei Uşoare. In anul 1954 s-a continuat înzestrarea ramurilor industriei şi ale economiei naţiorale cu tehnica nouă. S-au produs noi tipuri de utilaje electrotehnice necesare industriei. Prima serie de autocamioane produse şi montate în ţară au fost folosite în industrie şi transporturi cu rezultate satisfăcătoare Pentru mecanizarea muncilor agricole, industria de construcţii de maşini a produs noi tipuri de maşini şi unelte agricole, cum sunt: grape netezitoare cu tracţiune mecanică, prăşitori cu tracţiune animală, iar pentru industria alimentată noi utilaje ca : maşini de tocat carne de mare capacitate, prese mecanice pentru vin, centrifugă pentru analiza laptelui şi altele S-au pus la punct noi prototipuri de maşini şi utilaje: motor cu combustie internă de 450 C.P., cu combustibil lichid, Vagoane elsteme şi de marfă decare capacitate, vagon de tramvai de viteză şi de capacitate mare, transformator de măsură pentru tensiuni de 15/0,1 kV, cositoare cu tracţiune animală, trior centrifugal, separator de lapte de mare capacitate şi altele. In anul 1954, oamenii muncii din ţara noastră au făcut noi propuneri de raţionalizare şi perfecţionare a procesului de producţie. S-au aplicat peste 26.000 raţionalizări, inovaţii şi invenţii, care însumează economii anuale antecalculate în valoare de peste 330 milioane lei. Peşti, regiunea Bîrlad, a obţinut la struguri cca. 9500 kg. la ha. de pe o suprafaţă de 971 ha., la porumb pentru siloz 26.000 kg., la ha., iar la sfecla furajeră 22.600 kg. la ha. Acele gospodării agricole de stat care n-au executat însă lucrările de însămînţare şi de întreţinere a culturilor la timp şi în bune condiţiuni, care n-au folosit în întregime capacitatea de producţie a mijloacelor mecanizate, au obţinut recolte nesatisfăcătoare, mai cu seamă la culturile prăşitoare. Astfel, gospodăriile agricole de stat: Grăeşti, regiunea Bîrlad, Bîrzeşti, regiunea Iaşi, Casimcea, regiunea Constanţa şi altele, au obţinut, la majoritatea culturilor, recolte mai mici decît cele obţinute în 1953. Gospodăriile agricole colective şi întovărăşirile au obţinut în anul 1954 recolte mai mari decît în 1953. Gospodăria agricolă colectivă „Victoria“ din raionul Sînnicolaul Mare, regiunea Arad, a obţinut la cultura porumbului cca. 7200 kg. la ha., pe o suprafaţă de 60 ha.; gospodăria agricolă colectivă „Filimon Sîrbu“ din comuna Piscu Vechi, regiunea Craiova, a obţinut la floarea-soarelui 2200 kg. la ha. întovărăşirea agricolă din comuna Floreşti, regiunea Cluj, a obţinut la porumb 5000 kg. la hra.; întovărăşirea agricolă „8 Martie“ din Comuna Dragomireşti, regiunea Bacău, a obţinut 3060 kg. ovăz la ha. Recolte bogate au obţinut şi ţăranii muncitori cu gospodării agricole individuale. Ţăranul muncitor Geoadă Petru din comuna Voiceşti, regiunea Piteşti, a obţinut 4.200 kg. porumb la ha.; ţăranul muncitor Ciorstea Nicolae din comuna Bolintin-Vale, regiunea Bucureşti, a obţinut peste 4000 kg. porumb la ha.; ţăranul muncitor Horhocea Ion din comuna Cochirleanca, regiunea Ploeşti, a obţinut de pe un ha. 2.000 kg. floarea-soarelui; ţăranul muncitor Berariu Mihai din comuna Scheia, regiunea Suceava, a obţinut 4000 kg. orz la ha.; ţăranul muncitor Podocea Gheorghe din Olteniţa a obţinut 1636 kg. bumbac la ha.; ţăranul muncitor Manole Cluceru din comuna Gherghita, regiunea Ploeşti, a obţinut de pe un ha. 56.000 kg. sfeclă de zahăr; ţăranul muncitor Iordache Gheorghe din comuna Ogrezeni, regiunea Bucureşti, a obţinut 45.000 kg. roşii la hia. Ca urmare a măsurilor luate în vederea cointeresării materiale a producătorilor pentru dezvoltarea viticulturii, în anul 1954 a crescut producţia de struguri cu 12,4% faţă de cea din anul 1953. In cursul anului 1954, sectorul socialist al agriculturii s-a întărit şi s-a lărgit prin creşterea numărului gospodăriilor agricole colective şi al întovărăşirilor agricole. Numărul gospodăriilor agricole colective şi al întovărăşirilor a ajuns la sfîrşitul anului 1954 la aproape 5.000, cu o suprafaţă arabilă de cca. 1,1 milioane ha., cuprinzînd 318.000 familii de ţărani colectivişti şi întovărăşiţi. De asemenea, în anul 1954, în rîndurile ţăranilor muncitori a crescut interesul pentru constituirea de asociaţii simple, în vederea cultivării pe bază de contracte a plantelor tehnice. Un număr de aproape 16.000 gospodării ţărăneşti au constituit, în toamna anului 1954, peste 600 asociaţii simple pentru cultivarea sfeclei de zahăr, a bumbacului, a plantelor oleaginoase, medicinale şi altele. Pentru a obţine producţii mai mari, prin folosirea raţională a păşunilor şi printr-o îngrijire sanitar-veterinară tot mai bună a animalelor, un număr însemnat de ţărani muncitori s-au organizat în cursul anului 1954 în peste 3100 stîne cooperatiste. S-au obţinut rezultate bune şi în activitatea multor staţiuni de maşini şi tractoare. Staţiunile de maşini ,şi tractoare din Gottlob, Sînnicolaul Mare, regiunea Arad, Turnişor Sibiu, regiunea Stalin, Hagieni, regiunea Constanţa şi altele şi-au depăşit cu mult planul de producţie. Unele S.M.T.-uri, care n-au efectuat muncile de reparaţii la tractoare şi maşini agricole şi n-au asigurat combustibilul la timp, la S.M.T. Comişani, regiunea Ploeşti, Cudalbi, regiunea Galaţi, Vlaici, regiunea Piteşti, Sicula, regiunea Arad, Brînceni, regiunea Bucureşti şi altele, iau rămas mult în urmă în realizarea planului de producţie. In vederea obţinerii unor recolte mari în anul 1955, în campania agricolă de toamnă, datorită mobilizării tuturor forţelor partidului şi efortului oamenilor muncii din agricultură, s-a realizat un volum mare de lucrări agricole. S-au arat peste 6 milioane ha. din care 3,4 milioane ha. au fost însămîntate cu cereale. Grîul şi secara au fost însămîntate pe o suprafaţă de 3,2 milioane ha., cea mai mare suprafaţă care s-a însămîntat pînă acum cu aceste culturi. Pentru mărirea suprafeţei arabile, în toamna anului 1954 au fost desţelenite peste 120.000 ha. In ultimii doi ani s-au obţinut succese şi în dezvoltarea creşterii animalelor. Efectivul total de animale, potrivit datelor recensămîntului animalelor domestice de la 15 decembrie 1954, este în creştere faţă de cel înregistrat la recensămîntul de la 1 ianuarie 1953. Creşteri mai importante s-au obtinut la porcine şi cabaline. In gospodăriile agricole din sectorul socialist, pe lîngă o creştere a efectivului, s-a îmbunătăţit şi calitatea şeptelului, prin creşterea în mai mare măsură a numărului animalelor de rasă. Ingrăşătoriile de porcine au depăşit în cursul anului 1954 planul de livrări la porci graşi. In semestrul II al anului 1954, faţă de aceeaşi perioadă a anului 1953, s-au obţinut rezultate superioare în domeniul colectărilor, achiziţiilor şi contractărilor. S-au realizat cu cca. 500.000 tone mai mult porumb, cu peste 100.000 tone mai mulţi cartofi, cu peste 320.000 hl. mai mult lapte, cu peste 120.000 tone viu mai multe animale. Rezultatele obţinute în cursul anului 1954 în sporirea producţiei agricole au contribuit la o mai bună aprovizionare a populaţiei cu produse agro-falimentare şi a industriei producătoare de bunuri de consum cu materii prime. In silvicultură, planul de împăduriri a fost realizat în proporţie de 109,6%. Planul lucrărilor de ameliorare a terenurilor degradate şi corecţia torenţilor a fost depăşit, lucrîndu-se în special în bazinele centralelor hidroelectrice. S-a intensificat acţiunea pentru protecţia pădurilor prin lucrări de combaterea agenţilor vătămători în arborete şi pepiniere, depăşindu-se nivelul planificat cu 59,5 la sută. In vederea îmbunătăţirii aprovizionării ţărănimii muncitoare cu materiale lemnoase, s-a creat fondul forestier comunal în suprafaţă de 550 000 hectare.rilor capitale numai în proporţie de 75,5%, Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii 84,2%, Ministerul Căilor Ferate 82,8%, Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene 81,3%. De asemenea, aceste ministere, precum şi altele n-au îndeplinit complet sarcinile de plan de punere în funcţiune. Volumul lucrărilor capitale, realizat în anul 1954, în industria bunurilor de consum şi în agricultură, a crescut faţă de 1953 după cum urmează: la Ministerul Agriculturii şi Silviculturii cu 48,7%, la Ministerul Industriei Alimentare cu 67,3%, iar la Ministerul Industriei Uşoare cu 81,1%. In cursul anului 1954 au fost puse în funcţiune noi întreprinderi producătoare de bunuri de consum: 9 fabrici de pîine, o fabrică de conserve, o fabrică de unt, o fabrică de produse lactate, o fabrică de lapte praf, o fabrică de suc de fructe, stafia de îmbuteliere Borsec şi alteie în industria alimentară, o fabrică de garnituri de oarde, o fabrică de egrenat bumbac, 6 topitorii de in şi cînepă în industria uşoară. De asemenea, s-a mărit capacitatea de producţie in unele fabrici existente din industria alimentară şi industria uşoară. In agricultură s-au înzestrat staţiunile de maşini şi tractoare şi gospodăriile agricole de stat cu utilaj nou, au intrat în funcţiune noi ateliere mecanice şi s-au dat în folosinţă noi remize pentru utilaj agricol, grajduri pentru animale şi magazii de cereale. Cu toate că au realizat un volum de lucrări capitale mai mare decît în anul 1953, aceste ministere nu şi-au îndeplinit în întregime planul de lucrări capitale pe anul 1954. Astfel, Ministerul Agriculturii şi Silviculturii n-a realizat planul decît în proporţie de 81,3%, Ministerul Industriei Alimentare 92,2%, iar Ministerul Industriei Uşoare 85,9%. In sectorul social-cultural au fost date în folosinţă scoli în diferite regiuni ale tării, noi teatre de vară, cinematografe, două studiouri regionale de radio. Centre de radioficare cu peste 135.000 locuri de priză pentru difuzoare, noi stadioane sportive, printre care şi stadionul Con-In cursul anului 1954, volumul circulaţiei mărfurilor cu amănuntul în comerţul socialist a atins suma de aproape 22 miliarde lei, depăşind cu cca. 2,9 miliarde lei desfacerile din anul 1953. Faţă de anul 1953 volumul desfacerilor prin comerţul socialist a crescut în anul 1954 la mărfurile alimentare cu 17,7%, la mărfuri industriale cu 12,3% şi în alimentaţia publică cu 20,8%. In oraşe şi centre muncitoreşti desfacerile diferitelor mărfuri alimentare au crescut în anul 1954, cortparativ cu anul 1953, la pîine cu 5%, din care pîine albă şi specialităţi cu 19%; la făină cu 60%; la ulei cu 42% ; la preparate de carne cu 27% ; la peşte proaspăt, conserve şi semi-conserve de peşte cu 29% ; la unt şi margarina aproape de 2,5 ori; la marmeladă cu 18%; la conserve de legume cu 45%; la cartofi cu 26%; la bere cu 6%; la băuturi spirtoase și rachiuri naturale cu 22%; la produse zaharoase și de cofetărie cu 17%. De asemenea, au crescut desfacerile următoarelor mărfuri industriale: confecții cu 18%; tricotaje cu 3%; articole de galanterie cu 17 %; articole de uz casilic metalice, din sticlă, porţelan, faianţă cu 6%; articole electrotehrtice cu 60%; mobilă cu 60%; cărţi ideologice, ştiinţifice şi literare cu 16%; articole cultural-sportive cu 39%, precum şi la unele materiale de construcţie : cărămizi de peste 3 ori; ciment de peste 5 ori; carton asfaltat de peste 2 ori; var cu 88%; cherestea cu 59%. In cursul anului 1954 s-au pus în vînzare noi sorturi de ţesături de bumbac şi mătase, articole de uz casnic, aparate electrice de uz gospodăresc, aparate de radio, articole de marochinărie şi galanterie, precum şi un sortiment mai variat de articole pentru copii. Deşi cererile populaţiei de mărfuri alimentare şi industriale în anul 1954 au fost satisfăcute într-o măsură mai mare decît în 1953, în cursul anului 1954, realizările în desfacerea unor mărfuri n-au fost la nivelul prevederilor planului. Unele ministere n-au livrat comerţului socialist toate mărfurile contractate. In cursul anului 1954 s-a intensificat schimbul de mărfuri dintre oraş şi sat prin dezvoltarea comerţului de întîmpi stanta cu o capacitate de peste 30.000 locuri; s-au construit şi amenajat şi s-au dat în folosinţă cămine culturale, case de odihnă, creşe şi grădiniţe de copii, s-au extins măsurile de ocrotirea sănătăţii prin construcţii şi amenajări de spitale, sanatorii şi maternităţi. In cursul anului 1954 s-a dat parţial în funcţiune „Centrul de producţie cinematografică“ Buftea. In anul 1954 organizaţiile de construcţii-montaj au fost înzestrate cu noi utilaje în vederea extinderii mecanizării diverselor operaţiuni care necesită un volum mare de muncă. Sunt însă multe şantiere de construcţii unde utilajele n-au fost folosite suficient. Calitatea necorespunzătoare a unor lucrări care au necesitat refaceri, deficiente în organizarea unor şantiere, unde atît forţa de muncă, cît şi utilajele de construcţii n-au fost folosite raţional, risipa de materiale, au dus nu numai la neîndep Dinirea sarcinilor de reducere a preţului de cost, ci în multe cazuri, chiar la scumpirea lucrărilor de construcţii. Mai există încă mari spsuri şi în munca de proiectare; organizaţiile de proiectare n-au acordat atenţia cuvenită pentru întocmirea proiectelor tip, planul pe 1954 rămînînd într-o măsură considerabilă neîndeplinit. Predarea cu întîrziere a proiectelor în special pentru lucrările din agricultură, cît şi documentaţia uneori greşit întocmită au cauzat greutăţi serioase constructorilor. , Planul de producţie al organizaţiilor de construcţii-montaj n-a fost îndeplinit, în întregime. Deşi Ministerul Construcţiilor a îndeplinit din planul ce-i revenea numai 89,6%, unele întreprinderi ale trusturilor 13, 4 şi 18, întreprinderile 3-izolaţii, 21 Hristalofii şi îndeosebi toate întreprinderile trustului 3 au reuşit să îndeplinească planul de producţie înainte de termen. Rezultate pozitive prin depăşirea volumului de producţie planificat au obţinut şi întreprinderile de construcţii ale Ministerului Energiei Electrice şi Industriei Electrotehnice, precum şi organizaţiile de construcţii ale sfaturilor populare regionale Bucureşti, Baia Mare, Aid şi Regiunea Autonomă Maghiară, care, prin creşterea desfacerilor unităţilor cooperaţiei de consum la sate şi prin mărirea volumului mărfurilor agro-alimentare colectate, contractate şi achiziţionate. Vînzarea unor mărfuri prin unităţile cooperaţiei de consum la sate a crescut, în comparaţiecu anul 1953, după cum ur- mează : ţesături de bumbac cu 17%, con-,fecţii cu 30%, bumbac fire cu 35%, articole de fierărie brută şi lucrată cu 22%, articole metalice de uz agricol cu 18%, cărămizi aproape de 3 ori, carton asfaltat de peste două ori, ciment cu 78%, var cu 53%, cherestea aproape de 3 ori. . Reţeaua comercială de stat si cooperatistă în anul 1954 s-a lărgit, deschizîndu-se peste 2500 noi unități de desfacere cu amănuntul, din care peste 900 unităţi de alimentaţie publică. La sate numărul unităţilor de desfacere cooperatiste a crescut cu aproape 1200 unităţi. In scopul măririi numărului de sortimente si îmbunătăţirii calităţii mărfurilor s-a dezvoltat reţeaua unităţilor de prezentare şi desfacere a ministerelor producătoare. Creşterea volumului desfacerilor mărfurilor alimentare prin comerţul socialist a influenţat în sens favorabil şi preţurile produseloragro-alimentare pe piaţa ţărănească. Comerţul exterior al Republicii Populare Române a continuat să se lărgească în anul 1954, dezvoltîndu-i se schimburile economice cu Uniunea Sovietică şi tarile de democraţie populară, cît şi cu alte ţări. In cursul anului 1954 s-au încheiat noi acorduri comerciale cu : Franţa, India, Indonezia, Danemarca, Egipt, Turcia, Israel, Grecia, Norvegia, Islanda. ★ Creşterea producţiei industriale şi îndeosebi a producţiei bunurilor de larg consum, obţinerea unor succese importante în domeniul producţiei industriale şi agricole, creşterea circulaţiei mărfurilor şi acumularea rezervelor necesare au dus, la 26 decembrie 1954, la desfiinţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii şi trecerea la comerţul desfăşurat. 121,6 V. Dezvoltarea comerţului interior şi exterior Conserve de peşte 135,3 Paste făinoase 105,7 Biscuiţi 114,5 Lapte de consum 127,4 Unt 104,7 Produse zaharoase 121,0 Conserve de legume 120,9 Bere 109,4 Ţuică şi rachiuri naturale 122,3 Vinuri 107,1 Ţigări, ţigarete, tutun 115,4 Săpun 110,8 Ţesături de bumbac 106,9 Ţesături de lînă 103,7 Ţeşături de mătase Tricotaje şi ciorapi de bum ÎÎI. îndeplinirea planului in transporturile pe caile ferate, pe apă şi cu autovehicule Planul pe anul 1954 al transporturilor de mărfuri pe calea ferată a fost îndeplinit în proporţie de 99,9% la tone-km. exploatare şi de 90,8% la tone expediate. Volumul transporturilor la tone-km exploatare pe calea ferată a fost în 1954 aproximativ la acelaşi nivel ca şi în 1953, ca urmare a descreşterii tonelor expediate şi a creşterii distanţei medii de transport. Planul de încărcări medii zilnice a vagoanelor a fost îndeplinit în proporţie de 90,9%, realizările din 1954 fiind sub cele din anul precedent. Comparativ cu anul 1953 au crescut mai ales transporturile de produse petrolifere cu 16%, minereuri cu 19,1 %, produsele industriei alimentare cu 45% şi îngrăşăminte cu 42,8%. Deşi procesul de transport a continuat să se îmbunătăţească, volumul mărfurilor transportate în trenuri marşratizate fiind de 39,7% din total, faţă de 38,5% cît era prevăzut în plan, totuşi unele ministere şî organizaţii centrale ca : Ministerul Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini, Ministerul Construcţiilor, Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii, Comitetul de stat pentru colectarea produselor agricole, Ministerul Căilor Ferate, Ministerul Industriei Uşoare, Ministerul Industriei Alimentare, Centrocoop şi Uniunea centrală a cooperativelor meşteşugăreşti n-au respectat întocmai disciplina de plan în transporturi, n-au folosit în mod cît mai uniform, în cursul anului, capacitatea de transport a căilor ferate, ceea ce a produs greutăți serioase în realizarea In anul 1954 s-a întărit baza materială a industriei grele, prin darea în exploatare de noi capacităţi de producţie, îndeosebi în acele ramuri pentru care există surse sigure de materii prime în ţară. In industria energetică s-au dat în exploatare două termocentrale în Transilvania şi Moldova, o hidrocentrală de interes regional, s-au instalat şi dat în exploatare la diferite centrale electrice noi grupuri electrogene mărindu-se puterea instalată în total cu 113.800km. S-a mărit reteaua de transport de energie electrică cu peste 370 km Prin construcția unei linii de transport de energie electrică de înaltă tensiune s-a realizat interconexiunea a două importante sisteme energetice In industria petroliferă s-au dat în exploatare : o instalaţie de mare capacitate pentru distilarea primară a ţiţeiului, o instalaţie de cracare termică, conducte de transport pentru gaze şi ţiţei ; în industria extractivă a minereurilor neferoase, a planului de transport, a cauzat transporturi încrucișate și folosirea nerațională a materialului rulant. Sarcina de reducere a rulajului vagonului de marfă n-a fost realizată integral. Consumul specific de combustibil convențional la locomotivele de cale normală a crescut cu 3,6% fată de plan și cu 4,1% fată de consumul realizat în anul 1953, datorită atît cauzelor arătate mai sus, cît și insuficientei măsurilor tehnico-organizatorice luate de Ministerul Căilor Ferate. Planul de transport al călătorilor pe calea ferată a fost îndeplinit în proporţie de 105,6% la călători-km. Planul de transport cu mijloace auto al Direcţiei generale a transporturilor auto a fost îndeplinit în proporţie de 105,8% la tone-km. şi 72,8% la tone expediate, realizările crescînd faţă de 1953 cu 69,3% la tone-km. şi cu 29,9% la tone expediate. Planul transporturilor de mărfuri pe căile fluviale a fost îndeplinit în proporţie de 104,2% la tone-km. şi 70,9% la tone expediate. Comparativ cu 1953 realizările au fost mai mari ori 12,2% la tone-km. şi mai mici cu 16,8% la tone expediate, ca urmare a creşterii transporturilor în alte ţări şi a descreşterii celor interne. Planul transporturilor de mărfuri a fost îndeplinit de flota maritimă în proporţie de 110,4% la tone-mile şi 91,3% la tone expediate. In anul 1954 transporturile de mărfuri cu flota maritimă au sporit cu 3,2% la tone mile faţă de 1953, staţii de flotare şi o instalaţie de aglomerare; în industria siderurgică o fabrică de aglomerare a minereurilor de fier; în industria metalurgică o turnătorie de fontă; în industria chimică o fabrică de îngrăşăminte azotoase, instalaţii de acid sulfuric, de sulfura de sodiu, de îngrăşăminte fosfatice. In anul 1954 s-a dat în funcţiune podul de peste Dunăre dintre Republica Populară Romînă şi Republica Populară Bulgaria, realizare a oamenilor muncii din ţara noastră şi din Republica Populară Bulgaria, cuajutorul Uniunii Sovietice şi al ţărilor de democraţie populară, creîndu-Se astfel tocă o verigă în rolăţirea relaţiilor economice şi culturale dintre cele două ţări In cursul anului 1954 au fost încă lipsuri serioase la unele ministere în ceea ce priveşte îndeplinirea planului lucrărilor capitale şi în special a planului de punere în funcţiune. Astfel, Ministerul Industriei Cărbunelui a îndeplinit planul lucră IV. îndeplinirea planului de lucrări capitale Marţi 1 februárig MSS — St. SUI VI. Creşterea numărului muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor şi creşterea productivităţii muncii In cursul anului 1954 numărul muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor din sectorul socialist al economiei naţionale a atins aproape 2.900.000 oameni. Numărul muncitorilor pe ansamblul economiei nationale a crescut în 1954, fată de 1953 cu 3,3%, din care în industrie cu 3,8%. In cursul anului 1954 s-a continuat acţiunea de calificare şi ridicarea calificării unui număr însemnat de muncitori prin instruire la locul de muncă, individual şi în brigăzi, sau prin cursuri cu scoaterea din producţie. Un număr de peste 43.000 tineri muncitori calificaţi, absolvenţi ai şcolilor profesionale şi ai şcolilor de pe lîngă fabrici şi uzine, au fost trimişi să lucreze în industrie, construcţii, transporturi şi agricultură. In anul 1954 productivitatea muncii în industrie a crescut cu 2,7% faţă de 1953. Creşterea nesatisfăcătoare a productivitatii muncii la ministerele: Industriei Lemnului, Hîrtiei şi Celulozei, Industriei Materialelor de Construcţii, Industriei dein anul 1954 au continuat să se îmbunătăţească condiţiile materiale de trai şi să crească nivelul cultural al celor ce muncesc. Fondul de salarii al muncitorilor şi funcţionarilor a crescut la această perioadă cu 10,5%. Impozitul pe salarii, plătit de către muncitori şi funcţionari în 1954, a fost cu 23% mai mic decît în 1953, ceea ce a adus o sporire a veniturilor lor. Odată cu desfiinţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii talurgice şi Construcţiilor de Maşini, Energiei Electrice şi Industriei Electrotehnice, Industriei Petrolului, precum şi în construcţii se datoreşte în parte greutăţilor create procesului de producţie de intemperiile din trim. I. 1954, însă, în principal, lipsurilor în organizarea,muncii, neutilizării complete a capacităţilor de producţie, precum şi lipsei de preocupare în folosirea resurselor interne din cadrul multor întreprinderi. Aceste lipsuri au fost într-o bună măsură îndepărtate în cea de a doua jumătate a anului, fapt ce a făcut ca productivitatea muncii pe întreaga industrie să crească în semestrul II 1954 cu 7,7% fată de semestrul II 1953. In industria republicană productivitatea muncii a crescut în semestrul II 1954, comparativ cu semestrul II 1953, cu 20,2 % în industria construcţiilor de maşini, cu 6,3% în industria petroliferă, cu 9,4% în industria cărbunelui, cu 9,6% în industria chimică, cu 8,1% în industria textilă, cu 18,0% în industria pielăriei şi cauciucului, cu 15,0% în industria alimentară, au fost majorate salariile muncitorilor din categoriile I, II, III de salarizare şi ale primelor categorii de personal administrativ. Ca urmare a creşterii cîştigului mediu cu 8,1% şi a reducerii impozitului pe salarii, precum şi datorită scăderii preţurilor la unele mărfuri de consum popular, la produsele agro-alimentare de pe plată, salariul real al muncitorilor şi funcţionarilor a crescut faţă de 1953. (Continuare in pag. 3-a) Vii. Creşterea nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii