Romînia Liberă, februarie 1955 (Anul 13, nr. 3211-3234)

1955-02-01 / nr. 3211

Pag. a 2-6 II. Dezvoltarea agriculturii Potrivit Hotărîri plenarei lărgite a Co­mitetului Central al P.M.R. din 19—20 au­gust 1953, în anul 1954 s-a realizat un pro­gres însemnat în dezvoltarea producţiei agricole, în vederea ridicării neîncetate a nivelului de trai al oamenilor muncii din ţara noastră. Au fost luate o serie de mă­suri importante în vederea sporirii pro­ducţiei agricole, prin consolidarea bazei tehnico-materiale a agriculturii, prin întărirea organizatorică a unităţilor agri­cole socialiste, precum şi prin cointeresa­rea materială a ţărănimii muncitoare. In cursul anului 1954, staţiunile de ma­şini şi tractoare şi gospodăriile agricole de stat au fost înzestrate c­e 5600 tractoare­­socotite în tractoare de 15 C.P.I. cu­ peste 3100 pluguri de tractor, 460 combine auto­propulsate, 900 batoze, 1310 secerători-le­­gători, 1930 cultivatoare, cu peste 2000 se­mănători, precum şi cu alte maşini şi unelte agricole. Numărul cadrelor tehnice din agricul­tură a crescut faţă de anul 1953 cu 460 ingineri agronomi, 200 ingineri zootehnişti şi medici veterinari, 2.930 tractorişti şi 150 ingineri silvici. Totodată au fost îndru­­mate spre agricultură peste 4500 de noi cadre tehnice cu pregătire medie. Un aju­tor important a fost dat sectorului socia­list al agriculturii de către cei 1.000 teh­nicieni din alte ratouri ale economie­ rnn­­ionale care au plecat să lucreze în agri­cultură. De asemenea, un număr de peste 2500 lucrători din agricultură au terminat în anul 1954 diferite cursuri de calificare In cursul anului 1954, ţărănimea mun­citoare cu gospodării individuale a primit sprijin din partea statului in vederea spo­ririi producţiei agricole, prin aproviziona­rea cu mai multe unelte agricole şi mate­riale de construcţie, prin folosirea maşini­lor din cele cca. 3800 centre şi subcentre de închiriat maşini agricole ale coopera­tivelor de consum săteşti, prin acorda­rea de seminţe de sol De asemenea, s-a dat un sprijin mai mare prin staţiunile de maşini şi tractoare, care au efectuat, pentru gospodăriile ţărăneşti individuale, cu 57% mai multe lucrări agricole ca în anul 1­953. Datorită muncii susţinute a ţăranilor muncitori, a oamenilor muncii din gospo­dării agricole de stat, gospodării agricole colective şi întovărăşiri, precum şi a spri­jinului muncitorilor, inginerilor şi tehni­cienilor din staţiunile de maşini şi trac­toare, campania de însămînţări din pri­măvara anului 1954 s-a încheiat cu suc­ces, însămîntîndu-se cu culturi de primă­vară cca. 6,4 mil. ha. Porumbul, una din principalele culturi cerea­liere, a fost însămînţat pe o supra­faţă de cca. 3,4 mii. ha., cu 500 mii ha mai mult ca în anul 1953. S-au extins suprafeţele cultivate cu Fa­sole, cartofi, legurice-păstăi, mn­ulei şi alte plante, precum şi suprafaţa culturilor fu­rajere. Pentru prima oară s-a însămînţat pe suprafeţe mai întinse porumbul şi floa­­rea-soarelui în cuiburi aşezate în pătrat şi s-a extins însămînţarea păioăselor în r­înduri încrucişate. Deşi în acest an s-a pus la dispoziţia agriculturii o cantitate mai mare de în­grăşăminte chimice decît în anul 1953, Ministerul Agriculturii şi Silviculturii n-a asigurat folosirea lor integrală. Cu toate condiţiunile climaterice nefa­vorabile în unele regiuni, producţia totală de cereale şi alte boabe a depăşit produc­ţia din anul 1953, realizîndu-se o canti­tate de peste 9 milioane tone, datorită în­deosebi recoltei bogate obţinute la cul­tu­ra porumbului. Prin folosirea raţională a mijloacelor r­ecanizate şi printr-o mai bună organi­zare a muncii, unele gospodării agricole de stat au obţinut rezultate, su­perioare celor din ,1953. Astfel, gospodăria agricolă de stat din comuna Chirnogi, regiunea Bucureşti, a obţinut la bumbac 1800 kg, la ha. De o suprafaţă de 150 hectare, iar la mazău- 1800 kg, la ha. Gospodăria agricolă de stat din Odo­ Româ­ni­a liberă Comunicatul Direcţiunii Centrale de Statistică de pe lingă Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române (Urmare din pag. l-a) 1954 în­­ faţă de 1953: 110,6 bac 103,2 Tricotaje de mătase 102,2 încălţăminte de cauciuc 114,4 Tucerie comercială Maşini de gătit cu 2,3 şi 4 ochiuri pentru combustibil gazos Articole de menaj din tablă 160,1 zincată 182,7 Articole de menaj din sticlă Maşini si aparate electro-119,8 casnice 207,6 Aparate radiorecepţie 211,8 Mobilă 129,6 Producţia de tractoare, maşini şi unelte agricole, în comparaţie cu anul 1953, a atins următorul nivel: Tractoare pe şenile cu motor Diesel de 35 C.P. 103,7 Pluguri cu tracţiune mecanică 388,1 Pluguri universale­­­­reversi­bile cu tracţiune animală 291,8 Pluguri de vie cu tracţiune , animală 93,6 Cultivatoare cu tracţiune me­canică 247,0 Grape cu colţi cu tracţiune mecanică cu 2 şi 3 câmpuri 282,4 Semănători de cereale cu tracţiune mecanică 103,7 Separători-legători 105,5 Greble mecanice cu tracţiune animală 437,7 Batoze de cereale 97,6 Aparate portabile de stro­pit via 183,8 Tocătoare de nutreţ acţionate manual 265,0 Casmale şi lopeţi forjate 99,1 Greble 149,1 Piese de schimb pentru ma­şini agricole cu tracţiune mecanică 449,7 Piese de schimb pentru trac­toare agricole 234,9 Piese de schimb pentru plu­guri cu tracţiune animală 334,8 Creşterile importante obţinute în anul 1954 faţă de anul 1953 la producţia de ma­şini şi utilaje agricole şi piese de schimb arată atenţia deosebită acordată întăririi şi dezvoltării bazei tehnico-materiale a agriculturii. Ca urmare a măsurilor luate de guvern, producţia bunurilor de consum a crescut în semestrul 11.1954, comparativ cu se­mestrul 11.1953, astfel : la carne cu 62,1%, slănină cu 108,7%, preparate şi conserve de carne cu 78,5%, peşte cu 12,3%, lapte de consum cu 35,4%, unt cu 18,5%,, brînzeturi cu 16,7%, săpun cu 26,3%, ţesături de bumbac cu 19,5%, ţesă­turi de lînă cu 7,0%, ţesături de mătase cu 19,3%, tricotaje de bumbac cu 7,3%* ciorapi de bumbac cu 8,8%, confecţii de bumbac pentru copii cu 89,6%, confecţii de lînă pentru copii cu 56,2%, articole de menaj din sticlă cu 38,7%, porţelan de menaj cu 12,9%, aparate­­radiorecepţie cu 214,0%, aparate electrocasnice cu 190,5%, mobilă cu 40,3%, precum şi la alte bu­nuri de consum. S-a acordat o atenţie deosebită produc­ţiei de sortimente corespunzătoare cereri­lor sporite ale populaţiei. Astfel, în cursul anului 1954, la o creştere a producţiei de ţesături de lînă de 3,7%, stofele pentru lodene au crescut­­cu 40,4% , la o creş­tere a ţesăturilor de bumbac de 6,9%, pro­ducţia de sibir a crescut cu 27,9%, de ca­tifea cord cu 54,5%, de­­pop linuri pen­tru cămăşi cu 67,2% ; la o creştere a ţe­săturilor de mătase de 10,6%, producţia de ţesături imprimate a crescut cu 37,3%. In industria alimentară, la o creştere a producţiei de pîine de 0,6%, producţia de pîine albă şi specialităţi a crescut cu 18,0%; la o creştere a producţiei de pre­parate de carne de 38,8%, producţia de crenvurşti şi debreţini a crescut cu 83,0 %; la o creştere a producţiei de produse za­haroase de 16,9%, la Ministerul Industriei Alimentare, produsele de cofetărie cresc cu 28,3%. De asemenea, s-a fabricat pentru prima dată în ţară „vinilinul“, înlocuitor de pie­le, din care se confecţionează diferite obiecte de consum. In cursul anului 1954 s-a îmbunătăţit folosirea utilajului în industrie faţă de anul 1953. Astfel, în industria petrolului a crescut viteza medie de foraj la exploa­tare; în industria siderurgică a crescut indicele de utilizare a laminoarelor; în industria textilă s-a îmbunătăţit folosirea maşinilor de filat şi a războaielor de ţe­sut bumbac; în industria alimentară a fost mai bine folosită capacitatea de pro­ducţie a unor utilaje importante din fa­bricile de zahăr şi a vulturilor pentru mă­cinatul griului Mai sunt capacităţi de producţie încă slab folosite, care constituie însemnate re­zerve pentru lărgirea producţiei indus­triale. In cadrul Ministerului Industriei Meta­lurgice şi Construcţiilor de Maşini nu s-au folosit în mod satisfăcător furnalele, cuptoarele de oţel Martin; la Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii nu s-a folosit întreaga capacitate de produc­ţie a cuptoarelor de klinker. S-a continuat, extinderea mecanizării la procesele grele și a celor care necesită un volum mare de muncă. Astfel, în exploa­tările carbonifere ale­ Ministerului Indus­triei Cărbunelui indicele de mecanizare la transportul în subteran a­ crescut de la 79,1% în 1953, la 88,1%, în 1954, iar la tăierea în abataj de la 77,2% la 83,2% ; de asemenea, a crescut mecanizarea lu­crărilor în exploatările forestiere ale Mi­nisterului Industriei Lemnului, Hîrtiei şi Celulozei. Unele ministere şi organizaţii economi­ce centrale n-au îndeplinit planul meca­nizării proceselor grele de producţie şi cu un volum mare de muncă, iar mica mecanizare s-a aplicat într-un mod nesa­tisfăcător faţă de posibilităţile tehnice ale întreprinderilor. Astfel, unele exploatări carbonifere ale Ministerului Industriei Cărbunelui, deşi au fost dotate cu utilaje şi mecanisme noi, n-au luat măsuri pen­tru introducerea şi folosirea lor completă Ca urmare a faptului că unele între­prinderi n-au­ folosit complet capacită­ţile de producţie de care dispuneau, n-au respectat normele de consum la materii prime, materiale, combustibil, au desfă­şurat un proces de producţie neritmic, cu rebuturi şi cheltuieli suplimentare inutile, planul de reducere a preţului de cost în industrie n-a fost îndeplinit în întregime. Ministerele şi organizaţiile economice centrale care n-au îndeplinit planul de reducere a preţului de cost într-o mă­sură mai mare, sunt: Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii, Ministerul In­dustriei Lemnului, Hîrtiei şi Celulozei, Ministerul Industriei Metalurgice şi Con­strucţiilor de Maşini, Ministerul Industriei Uşoare.­­ In anul 1954 s-a continuat înzestrarea ramurilor industriei şi ale economiei na­­ţior­ale cu tehnica nouă. S-au produs noi tipuri de utilaje electrotehnice necesare industriei. Prima serie de autocamioane produse şi montate în ţară au fost folo­site în industrie şi transporturi cu rezul­tate satisfăcătoare Pentru mecanizarea muncilor agricole, industria de construc­ţii de maşini a produs noi tipuri de ma­şini şi unelte agricole, cum sunt: grape netezitoare cu tracţiune mecanică, prăşi­tori cu tracţiune animală, iar pentru in­dustria alimentată noi utilaje ca : maşini de tocat carne de mare capacitate, prese mecanice pentru vin, centrifugă pentru analiza laptelui şi altele S-au pus la punct noi prototipuri de maşini şi utilaje: motor cu combustie internă de 450 C.P., cu combustibil lichid, Vagoane elstem­e şi de marfă decare ca­pacitate, vagon de tramvai de viteză şi de capacitate mare, transformator de mă­sură pentru tensiuni de 15/0,1 kV, cosi­toare cu tracţiune animală, trior centri­fugal, separator de lapte de mare capaci­tate şi altele. In anul 1954, oamenii muncii din ţara noastră au făcut noi propuneri de raţio­nalizare şi perfecţionare a procesului de producţie. S-au aplicat peste 26.000 raţio­nalizări, inovaţii şi invenţii, care însu­mează economii anuale antecalculate în valoare de peste 330 milioane lei. Peşti, regiunea Bîrlad, a obţinut la stru­guri cca. 9500 kg. la ha. de pe o supra­faţă de 971 ha., la porumb pentru siloz 26.000 kg., la ha., iar la sfecla furajeră 22.600 kg. la ha. Acele gospodării agricole de stat care n-au­ executat însă lucrările de însămîn­­ţare şi de întreţinere a culturilor la timp şi în bune condiţiuni, care n-au folosit în întregime capacitatea de producţie a mijloacelor mecanizate, au obţinut recolte nesatisfăcătoare, mai cu seamă la cultu­rile prăşitoare. Astfel, gospodăriile agricole de stat: Grăeşti, regiunea Bîrlad, Bîrzeşti, regiu­nea Iaşi, Casimcea, regiunea Constanţa şi altele, au obţinut, la majoritatea culturi­lor, recolte mai mici decît cele obţinute în 1953. Gospodăriile agricole colective şi înto­vărăşirile au obţinut în anul 1954 recolte mai mari decît în 1953. Gospodăria agricolă colectivă „Victoria“ din raionul Sînnicolaul Mare, regiunea Arad, a obţinut l­a cultura porumbului cca. 7200 kg. la ha., pe o suprafaţă de 60 ha.; gospodăria agricolă colectivă „Fili­­mon Sîrbu“ din comuna Piscu Vechi, re­giunea Craiova, a obţinut l­a floarea-soa­­relui 2200 kg. la ha. întovărăşirea agricolă din comuna Flo­­reşti, regiunea Cluj, a obţinut la porumb 5000 kg. la hra.; întovărăşirea agricolă „8 Martie“ din Comuna Dragomireşti, regiu­nea Bacău, a obţinut 3060 kg. ovăz la ha. Recolte bogate au obţinut şi ţăranii muncitori cu gospodării agricole indivi­duale. Ţăranul muncitor Geoadă Petru din comuna Voiceşti, regiunea Piteşti, a obţinut 4.200 kg. porumb la ha.; ţăranul muncitor Ciorstea Nicolae din comuna Bolintin-Vale, regiunea Bucureşti, a obţi­nut peste 4000 kg. porumb l­a ha.; ţăra­nul muncitor Horhocea Ion din comuna Cochirleanca, regiunea Ploeşti, a obţinut de pe un ha. 2.000 kg. floarea-soarelui; ţăranul muncitor Berariu Mihai din co­muna Scheia, regiunea Suceava, a obţi­nut 4000 kg. orz la ha.; ţăranul muncitor Podocea Gheorghe din Olteniţa a obţinut­ 1636 kg. bumbac la h­a.; ţăranul munci­tor Manole Cluceru din comuna Gher­­ghita, regiunea Ploeşti, a obţinut de pe un ha. 56.000 kg. sfeclă de zahăr; ţăra­nul muncitor Iordache Gheorghe din co­muna Ogrezeni, regiunea Bucureşti, a ob­ţinut 45.000 kg. roşii la hia. Ca urmare a măsurilor luate în vede­rea cointeresării materiale a producăto­rilor pentru dezvoltarea viticulturii, în anul 1954 a crescut producţia de struguri cu 12,4% faţă de cea din anul 1953. In cursul anului 1954, sectorul socialist al agriculturii s-a întărit şi s-a lărgit prin creşterea numărului gospodăriilor a­­gricole colective şi al întovărăşirilor a­­gricole. Numărul gospodăriilor agricole colecti­ve şi al întovărăşirilor a ajuns la sfîrşi­­tul anului 1954 la aproape 5.000, cu o su­prafaţă arabilă de cca. 1,1 milioane h­a., cuprinzînd 318.000 familii de ţărani co­lectivişti şi întovărăşiţi. De asemenea, în anul 1954, în rîndurile ţăranilor muncitori a crescut interesul pentru constituirea de asociaţii simple, în vederea cultivării pe bază de contracte a plantelor tehnice. Un număr de aproa­pe 16.000 gospodării ţărăneşti au consti­tuit, în toamna anului 1954, peste 600 asociaţii simple pentru cultivarea sfeclei de zahăr, a bumbacului, a plantelor olea­ginoase, medicinale şi altele. Pentru a obţine producţii mai mari, prin folosirea raţională a păşunilor şi printr-o îngrijire sanitar-veterinară tot mai bună a animalelor, un număr însem­nat de ţărani muncitori s-au organizat în cursul anului 1954 în peste 3100 stîne cooperatiste. S-au obţinut rezultate bune şi în acti­vitatea multor staţiuni de maşini şi trac­toare. Staţiunile de maşini ,şi tractoare din Gottlob, Sînnicolaul Mare, regiunea Arad, Turnişor Sibiu, regiunea Stalin, Ha­­gieni, regiunea Constanţa şi altele şi-au depăşit cu mult planul de producţie. Unele S.M.T.-uri, care n-au efectuat muncile de reparaţii­ la tractoare şi ma­şini agricole şi n-­au asigurat­ combusti­bilul la timp, la S.M.T. Comişani, regiu­nea Ploeşti, Cudalbi, regiunea Galaţi, Vlaici, regiunea Piteşti, Sicula, regiunea Arad, Brînceni, regiunea Bucureşti şi al­tele, iau rămas mult în urmă în realiza­rea planului de producţie. In vederea obţinerii unor recolte mari în anul 1955, în campania agricolă de toamnă, datorită mobilizării tuturor for­ţelor partidului şi efortului oamenilor muncii din­ agricultură, s-a realizat un volum mare de lucrări agricole. S-au arat peste 6 milioane ha. din care 3,4­ milioa­ne ha. au fost însămîntate cu cereale. Grîul şi secara au fost însămîntate pe o suprafaţă de 3,2 milioane ha., cea mai mare suprafaţă care s-a însămîntat pînă acum cu a­ceste culturi. Pentru mărirea suprafeţei arabile, în toamna anului 1954 au fost desţelenite peste 120.000 ha. In ultimii doi ani s-au obţinut succese şi în dezvoltarea creşterii animalelor. E­­fectivul total de animale, potrivit d­atelor recensămîntului animalelor domestice de la 15 decembrie 1954, este în creştere faţă de cel înregistrat la recensămîntul de la 1 ianuarie 1953. Creşteri mai importante s-au obtinut la porcine şi cabaline. In gospodăriile agricole din sectorul so­cialist, pe lîngă o creştere a efectivului, s-a îmbunătăţit şi calitatea şeptelului, prin creşterea în mai m­are măsură a nu­mărului animalelor de rasă. Ingrăşătoriile de porcine au depăşit în cursul anului 1954 planul de livrări la porci graşi. In semestrul II al anului 1954, faţă de aceeaşi perioadă a anului 1953, s-au ob­ţinut rezultate superioare în domeniul colectărilor, achiziţiilor şi contractărilor. S-au realizat cu cca. 500.000 tone mai mult porumb, cu peste 100.000 tone mai mulţi cartofi, cu peste 320.000 hl. mai mult lapte, cu peste 120.000 tone­ viu mai multe animale. Rezultatele obţinute în cursul anului 1954 în sporirea producţiei agricole au contribuit la o mai bună aprovizionare a populaţiei cu produse agro-falimentare şi a industriei producătoare de bunuri de consum cu materii prime. In silvicultură, planul de împăduriri a fost realizat în proporţie de 109,6%. Planul lucrărilor de ameliorare a tere­nurilor degradate şi corecţia torenţilor a fost depăşit, lucrîndu-se în special în ba­zinele centralelor hidroelectrice. S-a intensificat acţiunea pentru protec­­ţia pădurilor prin lucrări de combaterea agenţilor vătămători în arborete şi pepi­niere, depăşindu-se nivelul planificat cu 59,5 la sută. In vederea îmbunătăţirii aprovizionării ţărănimii muncitoare cu materiale lem­noase, s-a creat fondul forestier comunal în suprafaţă de 550 000 hectare.­rilor capitale numai în proporţie de 75,5%, Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii 84,2%, Ministerul Căilor Ferate 82,8%, Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene­ 81,3%. De asemenea, aceste ministere, precum şi altele n-au îndeplinit complet sarcinile de plan de punere în funcţiune. Volumul lucrărilor capitale, realizat în anul 1954, în industria bunurilor de con­sum şi în agricultură, a crescut faţă de 1953 după cum­­ urmează: la Ministerul Agriculturii şi Silviculturii cu 48,7%, la Ministerul Industriei Alimentare cu 67,3%, iar la Ministerul Industriei Uşoare cu 81,1%. In cursul anului 1954 au fost puse în funcţiune noi întreprinderi producătoare de bunuri de consum: 9 fabrici de pîine, o fabrică de conserve, o fabrică de unt, o fabrică de produse lactate, o fabrică de lapte praf, o fabrică de suc de fructe, sta­fia de îmbuteliere Borsec şi alteie în in­dustria alimentară, o fabrică de garni­turi de oarde, o fabrică de egrenat bum­bac, 6 topitorii de in şi cînepă în industria uşoară. De asemenea, s-a m­ărit capacita­tea de producţie in unele fabrici existente din industria alimentară şi industria uşoară. In agricultură s-au înzestrat sta­ţiunile de maşini şi tractoare şi gospodă­riile agricole de stat cu utilaj nou, au in­trat în funcţiune noi ateliere mecanice şi s-au dat în folosinţă noi remize pentru utilaj agricol, grajduri pentru animale şi magazii de cereale. Cu toate că au realizat un volum de lucrări capitale mai mare decît în anul 1953, aceste ministere nu şi-au îndeplinit în întregime planul de lucrări capitale pe anul 1954. Astfel, Ministerul Agriculturii şi Silviculturii n-a realizat planul decît în proporţie de 81,3%, Ministerul Indus­triei Alimentare 92,2%, iar Ministerul Industriei Uşoare 85,9%. In sectorul social-cultural au fost date în folosinţă scoli în diferite regiuni ale tării, noi teatre de vară, cinematografe, două studiouri regionale de radio. Centre de radioficare cu peste 135.000 locuri de priză pentru difuzoare, noi stadioane sportive, printre care şi stadionul Con-In cursul­ anului 1954, volumul circula­ţiei mărfurilor cu amănuntul în comerţul socialist a atins suma de aproape 22 mi­liarde lei, depăşind cu cca. 2,9 miliarde lei desfacerile din anul 1953. Faţă de anul 1953 volumul desfacerilor prin comerţul socialist a crescut în anul 1954 la mărfurile alimentare cu 17,7%, la mărfuri industriale cu 12,3% şi în ali­mentaţia publică cu 20,8%. In oraşe şi centre muncitoreşti desface­rile diferitelor mărfuri alimentare au cres­cut în anul 1954, cort­parativ cu anul 1953, la pîine cu 5%, din care pîine albă şi spe­cialităţi cu 19%; la făină cu 60%; la ulei cu 42% ; la preparate de carne cu 27% ; la peşte proaspăt, conserve şi semi-conserve de peşte cu 29% ; la unt şi margarina aproape de 2,5 ori; la marmeladă cu 18%­; la conserve de legume cu 45%; la cartofi cu 26%; la bere cu 6%; la băuturi spir­toase și rachiuri naturale cu 22%; la pro­duse zaharoase și de cofetărie cu 17%. De asemenea, au crescut desfacerile ur­mătoarelor mărfuri industriale: confecții cu 18%; tricotaje cu 3%; articole de ga­lanterie cu 17 %­; articole de uz casilic me­talice, din sticlă, porţelan, faianţă cu 6%; articole electrotehrtic­e cu 60%; mobilă cu 60%; cărţi ideologice, ştiinţifice şi literare cu 16%; articole cultural-sportive cu 39%, precum şi la unele materiale de construc­ţie : cărămizi de peste 3 ori; ciment de peste 5 ori; carton asfaltat de peste 2 ori; var cu 88%; cherestea cu 59%. In cursul anului 1954 s-au pus în vîn­­zare noi sorturi de ţesături de bumbac şi mătase, articole de uz casnic, aparate elec­trice de uz gospodăresc, aparate de radio, articole de marochinărie şi galanterie, pre­cum şi un sortiment mai variat de articole pentru copii. Deşi cererile populaţiei de mărfuri ali­mentare şi industriale în anul 1954 au fost satisfăcute într-o măsură mai mare decît în 1953, în cursul anului 1954, realizările în desfacerea unor mărfuri n-au fost la nivelul prevederilor planului. Unele mi­nistere n-au livrat comerţului socialist toate mărfurile contractate. In cursul anului 1954 s-a intensificat schimbul de mărfuri dintre oraş şi sat prin dezvoltarea comerţului de întîmpi­ stanta cu o capacitate de peste 30.000 locuri; s-au construit şi amenajat şi s-au dat în folosinţă cămine culturale, case de odihnă, creşe şi grădiniţe de­ copii,­­ s-au extins măsurile de ocrotirea sănătăţii prin construcţii şi amenajări de spitale, sana­torii şi maternităţi. In cu­rsul anului 1954 s-a dat parţial în funcţiune „Centrul de producţie cine­matografică“ Buftea. In anul 1954 organizaţiile de con­­strucţii-montaj au fost­ înzestrate cu noi utilaje în vederea extinderii mecani­zării diverselor operaţiuni care necesită un volum mare de muncă. Sunt însă mul­te şantiere de construcţii unde utilajele n-au fost folosite suficient. Calitatea necorespunzătoare a unor lu­crări care au necesitat refaceri, deficiente în organizarea unor şantiere, unde atît forţa de muncă, cît şi utilajele de con­strucţii n-au fost folosite raţional, risipa de materiale, au dus nu numai la neîndep Dinirea sarcinilor de reducere a preţului de cost, ci în multe cazuri, chiar la scum­pirea lucrărilor de construcţii. Mai există încă mari spsuri şi în mun­ca de proiectare; organizaţiile de proiec­tare n-au acordat atenţia cuvenită pentru întocmirea proiectelor tip, planul pe 1954 rămînînd într-o măsură considerabilă ne­­îndeplinit. Predarea cu întîrziere a pro­iectelor în special pentru lucrările din agricultură, cît şi documentaţia uneori greşit întocmită au cauzat greutăţi serioase constructorilor. , Planul de producţie al organizaţiilor de construcţii-montaj n-a fost îndeplinit, în întregime. Deşi Ministerul Construcţiilor a îndeplinit din planul ce-i revenea numai 89,6%, unele întreprinderi ale trusturilor 13, 4 şi 18, întreprinderile 3-izolaţii, 21 Hristalofii şi îndeosebi toate întreprin­­derile trustului 3 au reuşit să îndeplineas­că planul de producţie înainte de termen. Rezultate pozitive prin depăşirea volu­mului de producţie planificat au obţinut şi întreprinderile de construcţii ale Ministe­rului Energiei Electrice şi Industriei Elec­trotehnice, precum şi organizaţiile de con­strucţii ale sfaturilor populare regionale Bucureşti, Baia Mare, A­­id şi Regiunea Autonomă Maghiară, care, prin creşterea desfacerilor unităţi­lor cooperaţiei de consum la sate şi prin mărirea volumului mărfurilor agro-ali­­mentare colectate, contractate şi achiziţio­nate. Vînzarea unor mărfuri prin unităţile cooperaţiei de consum la sate a crescut, în comparaţie­­cu anul 1953, după cum ur-­ mează : ţesături de bumbac cu 17%, con-,­fecţii cu 30%, bumbac fire cu 35%, arti­cole de fierărie brută şi lucrată cu 22%, articole metalice de uz agricol cu 18%, cărămizi aproape de 3 ori, carton asfal­tat de peste două ori, ciment cu 78%, var cu 53%, cherestea aproape de 3 ori. . Reţeaua comercială de stat­ si coopera­tistă în anul 1954 s-a lărgit, deschizîn­­du-se peste 2500 noi unități de desfacere cu amănuntul, din care peste 900 unităţi de­­ alimentaţie publică. La sate numărul unităţilor de desfacere cooperatiste a crescut cu aproape 1200 unităţi. In scopul măririi numărului de sortimente si îmbu­nătăţirii calităţii mărfurilor s-a dezvoltat reţeau­a unităţilor de prezentare şi desfa­cere a ministerelor producătoare. Creşterea volumului desfacerilor mărfu­rilor alimentare prin comerţul socialist a influenţat în sens favorabil şi preţurile produselor­­agro-alimentare pe piaţa ţără­nească. Comerţul exterior al Republicii Populare Române a continuat să se lărgească în anul 1954, dezvoltîndu-i s­e schimburile eco­­nomice cu Uniunea Sovietică şi tarile de democraţie populară, cît ş­i cu alte ţări. In cursul anului 1954 s-au încheiat noi acorduri comerciale cu : Franţa, India, In­­donezi­a, Danemarca, Egipt, Turcia, Israel, Grecia, Norvegia, Islanda. ★ Creşterea producţiei industriale şi în­deosebi a producţiei bunurilor de larg consum, obţinerea unor succese impor­tante în domeniul producţiei industriale şi agricole, creşterea circulaţiei mărfurilor şi acumularea rezervelor necesare au dus, la 26 decembrie 1954, la desfiinţarea sis­temului de­ aprovizionare pe bază de car­tele şi raţii şi trecerea la comerţul desfă­şurat. 121,6 V. Dezvoltarea comerţului interior şi exterior Conserve d­e peşte 135,3 Paste făinoase 105,7 Biscuiţi 114,5 Lapte de consum 127,4 Unt 104,7 Produse zaharoase 121,0 Conserve de legume 120,9 Bere 109,4 Ţuică şi rachiuri naturale 122,3 Vinuri 107,1 Ţigări, ţigarete, tutun 115,4 Săpun 110,8 Ţesături de bumbac 106,9 Ţesături de lînă 103,7 Ţeşături de mătase Tricotaje şi ciorapi de bum­ ÎÎI. îndeplinirea planului in transporturile pe caile ferate, pe apă şi cu autovehicule Planul pe anul 1954 al transporturilor de mărfuri pe calea ferată a fost înde­plinit în proporţie de 99,9% la tone-km. exploatare şi de 90,8% la tone expediate. Volumul transporturilor la tone-km ex­ploatare pe calea ferată a fost în 1954 aproximativ la acelaşi nivel ca şi în 1953, ca urmare a descreşterii tonelor expediate şi a creşterii distanţei medii de transport. Planul de încărcări medii zilnice a va­goanelor a fost îndeplinit în proporţie de 90,9%, realizările din 1954 fiind sub cele din anul precedent. Comparativ cu anul 1953 au crescut mai ales transporturile de produse petrolifere cu 16%, minereuri cu 19,1 %, produsele industriei alimentare cu 45% şi îngră­şăminte cu 42,8%. Deşi procesul de transport a continuat să se îmbunătăţească, volumul mărfurilor transportate în trenuri marşratizate fiind de 39,7% din total, faţă de 38,5% cît era prevăzut în plan, totuşi unele ministere şî organizaţii centrale ca : Ministerul In­dustriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini, Ministerul Construcţiilor, Ministe­rul Industriei Materialelor de Construcţii, Comitetul de stat pentru colectarea pro­duselor agricole, Ministerul Căilor Ferate, Ministerul Industriei Uşoare, Ministerul Industriei Alimentare, Centrocoop şi Uniu­nea centrală a cooperativelor meşteşugă­reşti n-au respectat întocmai disciplina de plan în transporturi, n-au folosit în mod cît mai uniform, în cursul anului, capaci­tatea de transport a căilor ferate, ceea ce a produs greutăți serio­ase în realizarea In anul 1954 s-a întărit baza materială a industriei grele, prin darea în exploatare de noi capacităţi de producţie, îndeosebi în acele ramuri pentru care există surse sigure de materii prime în ţară. In industria energetică s-au dat în ex­ploatare două termocentrale în Transilva­nia şi Moldova, o hidrocentrală de interes regional, s-au instalat şi dat în exploatare la diferite centrale electrice noi grupuri electrogene mărindu-se puterea instalată în total cu 113.800km. S-a mărit reteaua de transport de energie electrică cu peste 370 km Prin construcția unei linii de transport de energie electrică de înaltă tensiune s-a realizat interconexiunea a două impor­­tante sisteme energetice In industria petroliferă s-au dat în ex­ploatare : o instalaţie de mare capacitate pentru distilarea primară a ţiţeiului, o in­stalaţie de cracare termică, conducte de transport pentru gaze şi ţiţei ; în industria extractivă a minereurilor neferoase, a planului de transport, a cauzat transpor­turi încrucișate și folosirea nerațională a materialului rulant. Sarcina de reducere a rulajului vago­nului de marfă n-a fost realizată inte­gral. Consum­ul­ specific de combustibil con­vențional la locomotivele de cale normală a crescut cu 3,6% fată de plan și cu 4,1% fată de consumul realizat în anul 1953, datorită atît cauzelor arătate mai sus, cît și insuficientei măsurilor tehnico-organiza­­torice luate de Ministerul Căilor Ferate. Planul de transport al călătorilor pe calea ferată a fost îndeplinit în proporţie de 105,6% la călători-km. Planul de transport cu mijloace auto al Direcţiei generale a transporturilor auto a fost îndeplinit în proporţie de 105,8% la tone-km. şi 72,8% la tone ex­pediate, realizările crescînd faţă de 1953 cu 69,3% la tone-km. şi cu 29,9% la tone expediate. Planul transporturilor de mărfuri pe căile fluviale a fost îndeplinit în propor­ţie de 104,2% la tone-km. şi 70,9% la tone expediate. Comparativ cu 1953 rea­lizările au fost mai mari ori 12,2% la tone-km. şi mai mici cu 16,8% la tone expediate, ca urmare a creşterii transpor­turilor în alte ţări şi a descreşterii celor interne. Planul transporturilor de mărfuri a fost îndeplinit de flota maritimă în proporţie de 110,4­% la tone-mile şi 91,3% la tone expediate. In anul 1954 transporturile de mărfuri cu flota maritimă au sporit cu 3,2% la tone­ mile faţă de 1953, staţii de flotare şi o instalaţie de aglome­rare; în industria siderurgică o fabrică de aglomerare a minereurilor de fier; în in­dustria metalurgică o turnătorie de fon­tă; în industria chimică o fabrică de în­grăşăminte azotoase, instalaţii de acid sulfuric, de sulfura de sodiu, de îngrăşă­minte fosfatice. In anul 1954 s-a dat în funcţiune po­dul de peste Dunăre dintre Republica Populară Romînă şi Republica Populară Bulgaria, realizare a oamenilor muncii din ţara noastră şi din Republica­ Popu­lară Bulgaria, cu­­ajutorul Uniunii Sovie­tice şi al ţărilor de democraţie populară, creîndu-Se astfel tocă o verigă în rolăţi­­rea relaţiilor economic­e şi culturale din­tre cele două ţări In cursul anului 1954 au­ fost încă lip­suri serioase la unele ministere în ceea­ ce priveşte îndeplinirea planului lucrărilor capitale şi în special a planului de pune­re în funcţiune. Astfel, Ministerul Indus­triei Cărbunelui a îndeplinit planul lucră­ IV. îndeplinirea planului de lucrări capitale Marţi 1 februárig MSS — St. SUI VI. Creşterea numărului muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor şi creşterea productivităţii muncii In cursul anului 1954 numărul muncito­rilor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţio­narilor din sectorul socialist al economiei naţionale a atins aproape 2.900.000 oa­meni. Numărul muncitorilor pe ansamblul eco­nomiei nationale a crescut în 1954, fată de 1953 cu 3,3%, din care în industrie cu 3,8%. In cursul anului 1954 s-a continuat ac­ţiunea de calificare şi ridicarea califică­rii unui număr însemnat de muncitori prin instruire la locul de muncă, indivi­dual şi în brigăzi, sau prin cursuri cu scoaterea din producţie. Un număr de peste 43.000 tineri munci­tori calificaţi, absolvenţi ai şcolilor pro­fesionale şi ai şcolilor de pe lîngă fabrici şi uzine, au fost trimişi să lucreze în in­dustrie, construcţii, transporturi şi agri­cultură. In anul 1954 productivitatea muncii în industrie a crescut cu 2,7% faţă de 1953. Creşterea nesatisfăcătoare a productivi­tatii muncii la ministerele: Industriei Lemnului, Hîrtiei şi Celulozei, Industriei Materialelor de Construcţii, Industriei de­in anul 1954 au continuat să se îmbu­nătăţească condiţiile materiale de trai şi să crească nivelul cultural al celor ce muncesc. Fondul de salarii al muncitorilor şi funcţionarilor a crescut la­ această perioa­dă cu 10,5%. Impozitul pe salarii, plătit de către muncitori şi funcţionari în 1954, a fost cu 23% mai mic decît în 1953, ceea ce a adus o sporire a veniturilor lor. Odată cu desfiinţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii talurgice şi Construcţiilor de Maşini, Ener­giei Electrice şi Industriei Electrotehnice, Industriei Petrolului, precum şi în con­strucţii se datoreşte în parte greutăţilor create procesului de producţie de intem­periile din trim. I. 1954, însă, în principal, lipsurilor în organizarea,muncii, neutiliză­­rii complete a capacităţilor de producţie, precum şi lipsei de preocupare în folosi­rea resurselor interne din cadrul multor întreprinderi. Aceste lipsuri au fost într-o bună mă­sură îndepărtate în cea de a doua jumă­tate a anului, fapt ce a făcut ca produc­tivitatea muncii pe întreaga industrie să crească în semestrul II 1954 cu 7,7% fată de semestrul II 1953. In industria republicană productivi­tatea muncii a crescut în semestrul II 1954, comparativ cu semestrul II 1953, cu 20,2 % în industria construcţiilor de maşini, cu 6,3% în industria petroliferă, cu 9,4% în industria cărbunelui, cu 9,6% în industria chimică, cu 8,1% în industria textilă, cu 18,0% în industria pielăriei şi cauciucului, cu 15,0% în industria alimen­tară, au fost majorate salariile muncitorilor din categoriile I, II, III de salarizare şi ale primelor categorii de personal adminis­trativ. Ca urmare a creşterii cîştigului mediu cu 8,1% şi a reducerii impozitului pe sa­larii, precum şi datorită scăderii preţuri­lor la unele mărfuri de consum popular, la produsele agro-alimentare de pe plată, salariul real al muncitorilor şi funcţiona­rilor a crescut faţă de 1953. (Continuare in pag. 3-a) Vii. Creşterea nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii

Next