Romînia Liberă, martie 1955 (Anul 13, nr. 3235-3260)

1955-03-01 / nr. 3235

V Proletari din toaie tarile, uniti-vă ! ORBÁNUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Pentru oglindirea largă a activităţii sfaturilor populare în presa Şoca . Se schimbă înfăţişarea oraşelor şi sa­telor patriei noastre. Pretutindeni se ri­dică şcoli, cămine culturale, case de naş­tere, se introduce lumina electrică la sate, se construiesc teatre, se înfrumuseţează fiecare colt al ţării. In dobîndirea acestor numeroase realizări un rol de seamă îl au sfaturile populare, ca organe locale ale puterii de stat. Chemînd în permanenţă masele să par­ticipe la activitatea obştească, la construc­ţia economiei locale şi a culturii, la înfăp­tuirea de zi cu zi a politicii partidului şi guvernului, sfaturile populare reuşesc să rezolve problemele variate şi complexe ce le stau în faţă. Sarcinile deosebite ce le au în prezent de rezolvat cer din partea sfaturilor populare să-şi îmbunătăţească continuu munca, să-şi perfecţioneze , me­todele de lucru. In ridicarea întregii activităţi a orga­nelor locale ale puterii de stat la un ni­vel mai înalt, un ajutor deosebit pot primi sfaturile populare din partea presei lo­cale. Ziarele regionale şi raionale, organe ale comitetelor de partid şi ale sfaturilor populare, pot aduce prin materialele va­riate publicate în coloanele lor un aport preţios la îmbunătăţirea muncii şi întări­rea continuă a aparatului de stat­ Unele ziare locale reuşesc să rezolve cu succes sarcinile ce le revin în această privinţă, tratînd în mod competent şi con­tinuu problemele legate de activitatea sfa­turilor populare. Ziarul „înainte” — or­gan al comitetului regional P.M.R. şi al sfatul­ui popular regional Craiova — pu­blică în coloanele sale articole variate privind diferite aspecte ale activităţii sfa­turilor populare. Astfel au fost și continuă să fie publicate articole ample, documen­tate, în legătură cu activitatea comisiilor permanente, a comisiilor de femei și co­mitetelor de stradă. De asemenea sunt discutate în coloanele ziarului probleme organizatorice importante, cum sunt cele privind sarcinile sfaturilor populare în formarea gospodăriilor agricole colective şi întovărăşirilor, sarcinile legate de dez­voltarea producţiei industriei locale. O serie de alte ziare regionale ca „Drum Nou“ Oraşul Stalin, „Steagul Roşu“ Bacău, „Flacăra Roşie“ Arad a­­cordă la rîndul lor atenţie prezentării în­­tr-o tematică variată a problemelor ac­tivităţii sfaturilor populare. Unele ziare regionale şi raionale negli­jează însă tratarea problemelor privind activitatea sfaturilor populare. Trec dese­ori multe săptămîni în care unele ziare acordă spaţiu cu totul insuficient tratării problemelor construcţiei de stat la­ un ni­vel înalt, şi astfel, nu ajută organele lo­cale ale puterii de stat în dobîndirea unor realizări mai însemnate, în raport cu sar­cinile mereu crescînde ce le au de îndepli­nit. Publicînd cîteva ştiri informative, re­dactate schematic şi înserînd probleme minore, aceste ziare socotesc că şi-au în­deplinit sarcina în ceea ce priveşte dis­cutarea multiplelor aspecte ale muncii aparatului de stat, probleme care preocupă masele largi ale oamenilor muncii. Aşa sînt prezentate adesea ma­terialele publicate în ziarele „Dobrogea Nouă“ Constanţa, „Flacăra Iaşului“ Iaşi, „Secera şi Ciocanul“ Piteşti. Deşi în re­dacţiile respective există secţii speciale care au datoria să­ se ocupe de proble­mele sfaturilor populare, apar la răstim­puri îndepărtate, articole despre activita­tea organelor locale ale puterii de stat. Presa locală este chemată să privească cu mai mult interes problemele construc­ţiei de stat şi tratîndu-le în mod regulat şi cu competenţă, să ajute sfaturile popu­lare să-şi perfecţioneze în permanenţă formele şi metodele de conducere a eco­nomiei locale, de dezvoltare a culturii. Multe sfaturi populare au obţinut reali­zări importante datorită unor bune me­tode de muncă. Acestea trebuie însă popu­larizate, generalizate, astfel ca ele să de­vină un bun al tuturor sfaturilor populare şi activiştilor acestora. Tot ceea ce este nou şi însemnat în munca sfaturilor populare trebuie făcut cunoscut prin in­termediul presei locale. Este necesar ca ziarele locale să publice cu regularitate rubrica „Din experienţa comitetelor execu­tive” în care să fie discutate realizările sfaturilor populare fruntaşe. Punînd coloanele lor la dispoziţia oa­menilor muncii, care să aducă critici sau să facă propuneri sfaturilor populare, zia­rele regionale şi raionale pot contribui la îmbunătăţirea muncii sfaturilor popu­lare, la întărirea legăturii acestora cu masele largi de cetăţeni. Al­ternînd cu ru­bricile celelalte, se impune apariţia regu­lată a „Tribunei deputatului“, care să fie scrisă întotdeauna de deputaţi, constituind un mijloc de schimb de experienţă între ei. Ziarele regionale şi raionale scriu încă puţin despre activitatea sfaturilor popu­lare comunale. Dat fiind faptul că în ac­tivitatea acestor sfaturi populare se con­stată încă multe slăbiciuni, că o serie de activişti nu duc o muncă corespunzătoare datorită adesea lipsei de experienţă, presa locală poate să constituie un îndrumar de seamă pentru comitetele executive co­munale. Presa locală trebuie să facă cît mai mult loc în coloanele sale articolelor de­­îndrumare. Astfel, se fac necesare ar­ticole în care să se indice cu competenţă cum trebuie să-şi ducă munca preşedin­tele comitetului executiv comunal în pe­rioadele campaniilor agricole, care sunt sarcinile sale principale și căile cele mai sigure pentru o cît mai bună înfăptuire a lor. De asemenea, sunt necesare articole în care să se discute felul în care se­cretarul trebuie să-și desfășoare munca, cum să rezolve lucrările de birou, să ţină legătura cu deputaţii şi comisiile perma­nente, etc. Sfaturile populare comunale pot fi aju­tate de către presa locală să-şi întăreas­că autoritatea lor, să realizeze o condu­cere competentă a construcţiei economice şi culturale locale, prin articole vii, com­petente, care să constituie un îndrumar pentru activitatea acestora. In m­od de­osebit se cere apariţia în perioada actuală a articolelor privind sarcinile sfaturilor populare comunale în apropiata campanie agricolă. Materiale care să împărtăşească cele mai bune metode de organizare, de muncă politică în campania agricolă, de antrenare a maselor. Astfel de materiale trebuie să se bucure de prioritate în coloa­nele ziarelor locale. Publicînd articole cu privire la proble­mele sfaturilor populare care să se adre­seze oamenilor muncii și nu numai cercu­lui re­strîms al activiştilor comitetelor exe­cutive, ziarele regionale şi raionale vor reuşi să atragă cît mai mulţi oameni ai muncii la rezolvarea problemelor construc­ţiei economice şi culturale locale. Presa locală îşi poate lărgi competenţa materialelor publicate, atrăgîiid în jurul redacţiilor un număr cît mai mare de colaboratori dintre activiştii sfaturilor populare. O sursă inepuizabilă de mate­riale vii şi interesante o constituie publi­carea în coloanele ziarelor a cît mai multe articole ale deputaţilor şi cetăţenilor în care să se discute deschis, critic, munca organelor locale ale puterii de stat. Prin aceasta presa locală va contribui la strîn­­gerea legăturii sfaturilor populare cu ma­sele largi de oameni ai muncii. Duminică dimineaţa au încăput în sala Ate­neului R.P.R., lucrările „Consfătuirii frunta­şilor în agricultură cu privire la executarea în bune condiţii şi la timp a lucrărilor agri­cole în anul 1955 în vederea obţinerii unor recolte bogate“. La consfătuire iau parte maiştrii recoltelor bogate de porumb, grîu, secară, cartofi şi sfadă de zahăr din rîndurile ţăranilor mun­citori cu gospodării individuale, al ţăranilor muncitori din gospodăriile agricole colective, întovărăşirile de lucrare în comun a pămîn­­tului, asociaţiile cultivatorilor de plante in­dustriale, precum şi fruntaşi tractorişti, teh­nicieni şi ingineri agronomi din S.M.T.-uri, gospodării agricole de stat, staţiuni experi­mentale şi­­din organele agricole ale sfaturi­lor populare. Sunt prezenţi oameni de ştiinţă şi cercetători din domeniul agriculturii, di­rectori şi ingineri, şefi de producţie din în­treprinderile producătoare de maşini şi unelte agricole, primii secretari ai comitetelor re­gionale şi ai unor comitete raionale săteşti ale P.M.R. şi preşedinţii unor sfaturi popu­lare regionale, raionale şi comunale. Sosirea conducătorilor partidului şi guver­nului a fost salutată cu puternice aplauze. La masa prezidiului au luat loc tovarăşii : Gh. Gh­eorghiu-Dej, dr. Petru Groza, Gh. A­­postol, Chivu Stoica, Al. Mogh­oroş, P. Bo­­rilă, N. Ceauşescu, acad. prof. Traian Săvu­­lescu, C. Popescu, precum şi fruntaşi ai re­coltelor bogate, specialişti din domeniul a­­griculturii. In loji se aflau tovarăşii: general de ar­mată Emil Bodnăraş, C. Pirvulescu, D. Co­­liu, general locotenent Al. Drăghici, I. Faze­­kaş, membri ai C.C. al P.M.R., membri ai guvernului şi ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Printre invitaţi sunt conducători ai institu­ţiilor de stat, ai organizaţiilor de masă, scrii­tori, ziarişti români şi străini. Lucrările consfătuirii au fost deschise de tovarăşul Gh. Apostol, prim secretar al C.C. al P.M.R., care a rostit un scurt cuvînt in­troductiv. Tov. Gh. Apostol a arătat că în decursul anului trecut şi de la începutul acestui an, conducerea partidului şi guvernului a luat un şir de măsuri, economice, tehnice şi orga­nizatorice in vederea dezvoltării tuturor ra­murilor agriculturii noastre. Comitetul Central, al Partidului nostru, atit la plenara sa din august 1953, cît şi la plenara din 2 august 1954, cînd s-a aprobat proiectul de Directive ale Congresului al II- lea al Partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2-3 ani, a apreciat ca în ţara noastră sînt create condiţiile teh­nice şi materiale necesare în vederea ridi­cării agriculturii şi deci a sporirii produc­ţiei agricole. Anul 1954 a fost anul în care industria noastră a pus la dispoziţie ţărănimii mun­citoare cel mai mare număr de tractoare, maşini agricole trase de tractor şi de ani­male de muncă şi cea mai mare cantitate de unelte agricole pentru munca cîmpului. Anul 1954 este anul în care statul nostru democrat-popular a pus la dispoziţia ţărăni­mii muncitoare un însemnat volum de cre­dite pe termen lung şi avantaje economice importante pentru a se da putinţă ţăranilor muncitori să-şi asigure mijloacele necesare de muncă în vederea sporirii producţiei ve­getale la hectar, a creşterii animalelor şi a productivităţii lor. Eforturile economice făcute de stat, legîn­­du-se temeinic de eforturile în muncă ale ţăranilor muncitori cu gospodării indivi­duale, ale colectiviştilor şi întovărăşiţilor, ale muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor din S.M.T.-uri şi gospodării agricole de stat, precum şi cu eforturile oamenilor de ştiinţă din agricultură şi ale cercetătorilor şi lucră­torilor din staţiunile experimentale, au avut drept rezultat sporirea în multe regiuni şi raioane a producţiei la hectar la toate cul­turile şi în special la porumb, grîu, cartofi, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui şi bumbac. Rezultatele obţinute în anul trecut au fost cu putinţă şi datorită faptului că organele de partid, sfaturile populare cu sprijinul unui însemnat număr de ingineri şi tehnicieni, s-au apropiat mai mult de problemele agri­culturii, începînd a cunoaşte mai bine ne­voile satelor noastre. Dar lucrul cel mai de seamă pe care trebuie să-l subliniem este acela că fruntaşii producţiei agricole din satele noastre încep să devină forţă activă în mobilizarea tuturor producătorilor agricoli de a lucra mai bine pământul şi a obţine re­colte pe care le obţin concetăţenii lor , fruntaşii sau mai bine zis maiştrii recoltelor bogate. Rezultatele înregistrate în anul 1953 şi 1954, a spus în continuare tov. Gheorghe Apostol, sunt totuşi departe de a corespunde condiţiilor tehnice şi materiale de care dis­pune ţara noastră. Şi dacă luăm în consi­derare investiţiile importante în tractoare, maşini şi unelte agricole, îngrăşăminte cli­­rffice şi materiale de­­înfiducţie, care s-au prevăzut în acest an pentru dezvoltarea în continuare a agriculturii, volumul de cre­dite şi avantajele economice ce se vor acor­da ţărănimii muncitoare pe baza Hotărîrilor partidului şi guvernului deja cunoscute, ne dăm seama că nu sînt chiar aşa de uşoare sarcinile ce stau în faţa organelor de partid şi de stat, şi în faţa tuturor celor ce mun­cesc în agricultură. Dar cîn­d oare eroica noastră clasă mun­citoare şi aliatul său principal şi de nă­dejde, minunata, harnica şi priceputa noa­stră ţărănime muncitoare, s-au speriat de greutăţi şi de îndeplinirea sarcinilor, ori­cît de grele ar fi fost ? Avem, dragi tovarăşi, toate condiţiile pentru a face faţă cu succes sarcinilor mari puse de partid şi guvern în faţa tuturor producătorilor agricoli pentru a obţine cele mai înalte producţii la hectar cunoscute pînă acum în ţara noastră. Tocmai pentru a se stabili cele mai bune măsuri tehnice şi organizatorice în vederea realizării acestor sarcini pe anul 1955, con­ducerea partidului şi guvernului a convo­cat această consfătuire. Aci sunt prezenţi oamenii cei m­ai buni din toate domeniile activităţii agriculturii, sunt prezenţi oameni de răspundere din fruntea organelor de partid şi de stat, care vor aduce contribuţia lor la desfăşurarea in cele mai bune condiţii a lucrărilor consfă­tuirii noastre. Aceasta înseamnă că laolaltă cu conducerea partidului şi guvernului vom putea depune o muncă rodnică stabili, pe baza experienţei şi fiecăruia, măsurile cele mai bune pentru desfăşurarea la timp şi în condiţii agroteh­nice mai înalte a arăturilor şi în­sămînţări­­lor de primăvară, a întreţinerii culturilor se­mănate în toamna anului trecut şi a celor ce se vor semăna în­­primăvara care se apropie, precum şi a recoltării lor fără pier­deri. In această consfătuire vom avea posibili­tatea să realizăm un preţio­s schimb de ex­perienţă, să cunoaştem experienţa înaintată în producţia agricolă şi să stabilim împreu­nă ce avem de făcut ca această experienţă înaintată să fie cunoscută şi înţeleasă de­ toţi producătorii agricoli, să devină un bun comun al tuturor celor ce muncec­ în agri­cultură. Tov. Gheorghe Apostol a adresat apoi, în numele conducerii partidului şi guvernului, un salut călduros participanţilor şi le-a urat spor rodnic în lucrările consfătuirii, Tov. C. Popescu, ministrul Apiculturii al­ Silviculturii, a prezentat un raport cu­­pri­vire la realizările agriculturii în anul 1954 şi la măsurile în vederea pregătirii şi exe­cutării în bune condiţii şi la timp ,a­­lucră­rilor agricole în anul 1955 pentru obţinerea de recolte bogate. Numeroşi participanţi la consfătuire au a­­rătat apoi în cadrul discuţiilor realizările ob­ţinute în munca pentru recolte bogate, felul cum au fost ele dobîndit­e şi cum se răspân­deşte experienţa înaintată şi au prezentat a­poi angajamentele lor pentru sporirea pro­ducţiei agricole în anul 1955. La discuţii au luat cuvîntul tovarăşii : Vin­­tilă Marin, prim secretar al comitetului re­gional Constanţa ,al P.M.R., Filip Marin, preşedintele gospodăriei agricole colective din Belitori, raionul Roşiori de Vede, regiunea Bucureşti, Teodor Rodenciuc, ţăran muncitor întovărăşit din comuna Pătrăuţi, raionul Su­ceava, Eroul Muncii Socialiste Vasile Voichi­­ţă, brigadier la S.M.T. Sinnicolaul Mare, re­giunea Arad, Vasile Anghel, brigadier la gospodăria agricolă de stat Brăila, regiunea Galaţi, Ion Tim­pă, inginer agronom la gos­podăria agricolă colectivă Tătaru, comuna Comana, regiunea Constanţa, Alexandru Gali, ţăran muncitor cu gospodărie indivi­duală din comuna Curtuiuşeni, regiunea O­­radea, Nichita Mărgiiveanu, ţăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Sucu­­tard, regiunea Cluj, Gheorghe Covrig, ţăran muncitor cu gospodărie individuală din co-Ma-Inginer a­gronom şef la S.M.T. Gottlob, regiunea A­­rad, Gheorghe Botezatu, ţăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Ro­­miîni, regiunea Bacău, Augustin Salai, ţă­ran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Moşniţa Nouă, raionul Timişoara, Ion Dorobanţu, directorul uzinei „Semănă­toarea“ din Bucureşti. Şedinţa din după amiaza zilei de duminică a fost prezidată de tov. Chivu Stoica, prim­­vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. In continuarea discuţiilor au luat cuvîntul: Anghel Bodîrlău, prim secretar al comitetului raional Turnu Măgurele al P.M.R., Vasile Fierea, preşedintele gospodăriei agricole co­lective din Văleni sat, regiunea Cluj, Enteric Csáki, brigadier la gospodăria agricolă colec­tivă din satul Agriş, regiunea Baia Mare, Con­stantin Tănase, preşedintele gospodăriei agri­cole colective din comuna Golaşei, regiunea Galaţi, prof. univ. Gh. Ionescu-Siseşc de la Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu“, Gheorghe Gheorghiu, ţăran muncitor cu gos­podărie individuală din comuna S­traca­ne, regiunea Bîrlad, Constantin Colceag, preşe­dintele întovărăşirii agricole din Corabia, re­giunea Craiova, Draghina Curtu, preşedinta gospodăriei agricole colective din comuna Şemlac, regiunea Arad, Nicolae Precup, ţă­ran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Blandiana, regiunea Hunedoara, Jo­sef Rab, ţăran muncitor cu gospodărie indi­viduală din comuna Crizbav, regiunea Stalin, Vasile Pîrvu, ţăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Costeşti, regiunea Piteşti, Ioan Gulan,­­preşedintele sfatului popular al comunei Gorneni, regiunea Bucu­reşti, Dumitru Anghel, preşedintele întovără­şirii agricole din satul Uleşti, comuna Eliza Stoeneşti, regiunea Ploeşti, Vladimir Moşnea­­gă, inginer agronom la staţiunea experimen­tală I.C.A.R. Moara Domnească, Barbara Ördög, şef de ech­ipă la gospodăria agricolă colectivă din Berenova Nouă, regiunea Timi­şoara, Valeriu Mitulescu, prim secretar al comitetului raional P.M.R. Bujor, regiunea Galaţi, Andrei Sitaru, agronom la gospodăria agricolă colectivă Lenauheim, regiunea Arad. ★ Şedinţa de luni dim­neaţa a consfătuirii a fost prezidată da tov. P. Borilă, vicepreşe­dinte al Consiliului de Miniştri. In continuarea discuţiilor au luat cuvîntul: acad. prof. Traian Săvulescu, preşedintele Academiei R.P.R., Gheorghe Dop, secretar al Comitetului regional P.M.R. — Craiova, loan Zaporoj­an, directorul gospodăriei agri­cole de stat Jegălia, regiunea Constanța, Septimiu Munteanu, directorul gospodăriei agricole de stat din comuna Oijeciul Nou, regiunea Timișoara, Florian Sava, direct­o­rul S.M.T.-Podul Iloai­ei, regiunea Iaşi, Marin Tudor, tehnician de circumscripţie agro-zoo-veterinară, comuna Brădeşti, regiu­nea Craiova, Gheorghe Dokin, preşedin­tele gospodăriei agricole colective din comuna Conţeşti, regiunea Bucureşti, Grigore Chiş­­leanu, şeful direcţiei agricole regionale Ga­laţi, Maria Bordon, şef de echipă la gospo­dăria agricolă colectivă din comuna Şc­­limbăr, regiunea Stalin. In şedinţa de după amiază, prezidată de tov. C. Popescu, ministrul Agriculturii şi Sil­viculturii, au luat cuvîntul: Petre Roşu, ţă­ran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Mărgineni, regiunea Bacău, Ana Jiarnn, tehnician la secţia agricolă a sfatului popular al raionului Negreşti, regiunea Iaşi, Grigore Mărgineanu, ţăran muncitor cu gos­podăria individuală din Aiud, regiunea Cluj, Virgil Actarian, directorul uzinei de trac­toare „Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin, Jiva Stoiadinovici, ţăran muncitor întovără­şit din comuna Radimna, regiunea Timi­şoara. Lucrările continuă. (Agerpres) (Continuare In pas. 2-a) Consfătuirea fruntaşilor în agricultură cu privire la executarea în bune condiţii şi la timp a lucrărilor agricole în anul 1955 în vederea obţinerii unor recolte bogate pentru a m­âna Ungheni, Regiunea Autonomă capacităţii ghiară, Nicolae Ştefănescu, Un grup de participanţi la consfătuire Anul XIII Nr. 3235 4 pagini 20 bani Marți 1 martie 1955 3T**3«3K*3r*3r*****3*3*^^ K*3K**3ei3t**3t*3r***3*3r*3Ct***3«3r*&*3t*3r*^^ Cu seriozitate, cu răspundere, cu încredere, locuitorii din regiu­nea Bârlad semnează Apelul Consulului Mondial a! Păcii. Țăranii mun­citori de pe malurile Trotușului, Putnei, Milcovului și Siretului, pescarii din bălţile Prutului şi viticultorii renumiţi de pe dealurile Odobeştiului, Pan­elului, Nicoreştiului, tineri şi bătrini, femei, au aşteptat şi aşteaptă cu drag echipele ce străbat străzile oraşelor şi uliţele satelor. Rînduri, rînduri, se aştern pe liste semnăturile, acolo in pragul por­ţilor, pe prispele caselor, lingă locomotive sau strunguri, pe schelele noilor case ce se înalţă, ori pe malul apei lingă barca şi năvodul pescarilor. „Semnăm pentru viaţa noastră ! Vrem să trăim în pace, să ne bucii­Energia atomică să ajute viaţa, progresul, nu moartea, prăpădul şi schilodirea oamenilor. Aţîţătorii unui nou măcel să ia aminte ! Grea va fi mînia popoarelor dacă nu vor asculta de glasul întregii omeniri“. Aceste cuvinte grele le spun cu durere mamele ce nu şi-au mai strîfis la piept fiii plecaţi în războaie, soţiile ai căror soţi­­nu s-au mai întors la vetrele lor, orfanii ultimului­­măcel mondial, tinerii ce visează să-şi întemeieze un cămin drag, toţi cei care trăesc în acest colţ bogat şi roditor al patriei noastre. Şi fără îndoială că semnătura lor, glasul lor, va ajunge alături de gla-In clişeele noastre: 1) — Semnez Apelul lingă locomotiva pe care lucrez — a spus mecanicul Dumitru Găluşcă de la Depoul C.F.R., Bîrlad. Aşa îmi va fi şi mai puternică semnătura !... 2) Echipa formată din învăţătorul loan Chetroiu şi instructoarea de pionieri Vasilica Bularda, mergînd cu lis­teţe pe uliţele comunei Epureni din raionul Murgeni, regiunea Bîrlad, au ajuns şi la gospodăria ţăranului muncitor cu gospodărie individuală Petru Damian, care semnează Apelul. 3) Victor I. Ciorici, brigadierul brigăzii de pescari d­m comuna Cîrja, raionul Murgeni, regiunea Bîrlad, semnează Apelul alături de ceilalţi pescari din brigada sa. SEMNAM PENTRU VIATA NOASTRA !­ răm sub un cer senin, netulburat de norii negri ai urgiei, de roadele muncii noastre. V» •» sul întregii ţări şi al întregii lumi, oprind mina criminală ce agită răz­boiul atomic. IN NUMĂRUL DE AZI — Consfătuirea fruntaşilor în agricultură cu privire la executarea în bune condiţii şi la timp a lucrărilor agricole în anul 1955 în vederea obţinerii unor recolte bogate (pag. 2-a) — FR. KLINGER : Mai multe maşini pentru reinzestrarea şi dezvoltarea industriei grele (pag. 3-a) — Răspunsuri la întrebările deputaţilor: Munca deputatului în comisia permanentă (pag. 3-a) — Nota Guvernului Republicii Populare Ro­mine adresată Guvernului Elveţian, în le­­gătură cu atacul banditesc fascist împo­triva Legaţiei R.P.R. la Berna (pag. 3-a) —­ O nouă dovadă a unităţii moral politice a poporului sovietic (pag. 4-a) — Majoritatea reacţionară a reuşit să stre­coare prin Bundestag acordurile de la Paris (pag. 4-a)

Next