Romînia Liberă, martie 1955 (Anul 13, nr. 3235-3260)
1955-03-01 / nr. 3235
V Proletari din toaie tarile, uniti-vă ! ORBÁNUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Pentru oglindirea largă a activităţii sfaturilor populare în presa Şoca . Se schimbă înfăţişarea oraşelor şi satelor patriei noastre. Pretutindeni se ridică şcoli, cămine culturale, case de naştere, se introduce lumina electrică la sate, se construiesc teatre, se înfrumuseţează fiecare colt al ţării. In dobîndirea acestor numeroase realizări un rol de seamă îl au sfaturile populare, ca organe locale ale puterii de stat. Chemînd în permanenţă masele să participe la activitatea obştească, la construcţia economiei locale şi a culturii, la înfăptuirea de zi cu zi a politicii partidului şi guvernului, sfaturile populare reuşesc să rezolve problemele variate şi complexe ce le stau în faţă. Sarcinile deosebite ce le au în prezent de rezolvat cer din partea sfaturilor populare să-şi îmbunătăţească continuu munca, să-şi perfecţioneze , metodele de lucru. In ridicarea întregii activităţi a organelor locale ale puterii de stat la un nivel mai înalt, un ajutor deosebit pot primi sfaturile populare din partea presei locale. Ziarele regionale şi raionale, organe ale comitetelor de partid şi ale sfaturilor populare, pot aduce prin materialele variate publicate în coloanele lor un aport preţios la îmbunătăţirea muncii şi întărirea continuă a aparatului de stat Unele ziare locale reuşesc să rezolve cu succes sarcinile ce le revin în această privinţă, tratînd în mod competent şi continuu problemele legate de activitatea sfaturilor populare. Ziarul „înainte” — organ al comitetului regional P.M.R. şi al sfatului popular regional Craiova — publică în coloanele sale articole variate privind diferite aspecte ale activităţii sfaturilor populare. Astfel au fost și continuă să fie publicate articole ample, documentate, în legătură cu activitatea comisiilor permanente, a comisiilor de femei și comitetelor de stradă. De asemenea sunt discutate în coloanele ziarului probleme organizatorice importante, cum sunt cele privind sarcinile sfaturilor populare în formarea gospodăriilor agricole colective şi întovărăşirilor, sarcinile legate de dezvoltarea producţiei industriei locale. O serie de alte ziare regionale ca „Drum Nou“ Oraşul Stalin, „Steagul Roşu“ Bacău, „Flacăra Roşie“ Arad acordă la rîndul lor atenţie prezentării într-o tematică variată a problemelor activităţii sfaturilor populare. Unele ziare regionale şi raionale neglijează însă tratarea problemelor privind activitatea sfaturilor populare. Trec deseori multe săptămîni în care unele ziare acordă spaţiu cu totul insuficient tratării problemelor construcţiei de stat la un nivel înalt, şi astfel, nu ajută organele locale ale puterii de stat în dobîndirea unor realizări mai însemnate, în raport cu sarcinile mereu crescînde ce le au de îndeplinit. Publicînd cîteva ştiri informative, redactate schematic şi înserînd probleme minore, aceste ziare socotesc că şi-au îndeplinit sarcina în ceea ce priveşte discutarea multiplelor aspecte ale muncii aparatului de stat, probleme care preocupă masele largi ale oamenilor muncii. Aşa sînt prezentate adesea materialele publicate în ziarele „Dobrogea Nouă“ Constanţa, „Flacăra Iaşului“ Iaşi, „Secera şi Ciocanul“ Piteşti. Deşi în redacţiile respective există secţii speciale care au datoria să se ocupe de problemele sfaturilor populare, apar la răstimpuri îndepărtate, articole despre activitatea organelor locale ale puterii de stat. Presa locală este chemată să privească cu mai mult interes problemele construcţiei de stat şi tratîndu-le în mod regulat şi cu competenţă, să ajute sfaturile populare să-şi perfecţioneze în permanenţă formele şi metodele de conducere a economiei locale, de dezvoltare a culturii. Multe sfaturi populare au obţinut realizări importante datorită unor bune metode de muncă. Acestea trebuie însă popularizate, generalizate, astfel ca ele să devină un bun al tuturor sfaturilor populare şi activiştilor acestora. Tot ceea ce este nou şi însemnat în munca sfaturilor populare trebuie făcut cunoscut prin intermediul presei locale. Este necesar ca ziarele locale să publice cu regularitate rubrica „Din experienţa comitetelor executive” în care să fie discutate realizările sfaturilor populare fruntaşe. Punînd coloanele lor la dispoziţia oamenilor muncii, care să aducă critici sau să facă propuneri sfaturilor populare, ziarele regionale şi raionale pot contribui la îmbunătăţirea muncii sfaturilor populare, la întărirea legăturii acestora cu masele largi de cetăţeni. Alternînd cu rubricile celelalte, se impune apariţia regulată a „Tribunei deputatului“, care să fie scrisă întotdeauna de deputaţi, constituind un mijloc de schimb de experienţă între ei. Ziarele regionale şi raionale scriu încă puţin despre activitatea sfaturilor populare comunale. Dat fiind faptul că în activitatea acestor sfaturi populare se constată încă multe slăbiciuni, că o serie de activişti nu duc o muncă corespunzătoare datorită adesea lipsei de experienţă, presa locală poate să constituie un îndrumar de seamă pentru comitetele executive comunale. Presa locală trebuie să facă cît mai mult loc în coloanele sale articolelor deîndrumare. Astfel, se fac necesare articole în care să se indice cu competenţă cum trebuie să-şi ducă munca preşedintele comitetului executiv comunal în perioadele campaniilor agricole, care sunt sarcinile sale principale și căile cele mai sigure pentru o cît mai bună înfăptuire a lor. De asemenea, sunt necesare articole în care să se discute felul în care secretarul trebuie să-și desfășoare munca, cum să rezolve lucrările de birou, să ţină legătura cu deputaţii şi comisiile permanente, etc. Sfaturile populare comunale pot fi ajutate de către presa locală să-şi întărească autoritatea lor, să realizeze o conducere competentă a construcţiei economice şi culturale locale, prin articole vii, competente, care să constituie un îndrumar pentru activitatea acestora. In mod deosebit se cere apariţia în perioada actuală a articolelor privind sarcinile sfaturilor populare comunale în apropiata campanie agricolă. Materiale care să împărtăşească cele mai bune metode de organizare, de muncă politică în campania agricolă, de antrenare a maselor. Astfel de materiale trebuie să se bucure de prioritate în coloanele ziarelor locale. Publicînd articole cu privire la problemele sfaturilor populare care să se adreseze oamenilor muncii și nu numai cercului restrîms al activiştilor comitetelor executive, ziarele regionale şi raionale vor reuşi să atragă cît mai mulţi oameni ai muncii la rezolvarea problemelor construcţiei economice şi culturale locale. Presa locală îşi poate lărgi competenţa materialelor publicate, atrăgîiid în jurul redacţiilor un număr cît mai mare de colaboratori dintre activiştii sfaturilor populare. O sursă inepuizabilă de materiale vii şi interesante o constituie publicarea în coloanele ziarelor a cît mai multe articole ale deputaţilor şi cetăţenilor în care să se discute deschis, critic, munca organelor locale ale puterii de stat. Prin aceasta presa locală va contribui la strîngerea legăturii sfaturilor populare cu masele largi de oameni ai muncii. Duminică dimineaţa au încăput în sala Ateneului R.P.R., lucrările „Consfătuirii fruntaşilor în agricultură cu privire la executarea în bune condiţii şi la timp a lucrărilor agricole în anul 1955 în vederea obţinerii unor recolte bogate“. La consfătuire iau parte maiştrii recoltelor bogate de porumb, grîu, secară, cartofi şi sfadă de zahăr din rîndurile ţăranilor muncitori cu gospodării individuale, al ţăranilor muncitori din gospodăriile agricole colective, întovărăşirile de lucrare în comun a pămîntului, asociaţiile cultivatorilor de plante industriale, precum şi fruntaşi tractorişti, tehnicieni şi ingineri agronomi din S.M.T.-uri, gospodării agricole de stat, staţiuni experimentale şidin organele agricole ale sfaturilor populare. Sunt prezenţi oameni de ştiinţă şi cercetători din domeniul agriculturii, directori şi ingineri, şefi de producţie din întreprinderile producătoare de maşini şi unelte agricole, primii secretari ai comitetelor regionale şi ai unor comitete raionale săteşti ale P.M.R. şi preşedinţii unor sfaturi populare regionale, raionale şi comunale. Sosirea conducătorilor partidului şi guvernului a fost salutată cu puternice aplauze. La masa prezidiului au luat loc tovarăşii : Gh. Gheorghiu-Dej, dr. Petru Groza, Gh. Apostol, Chivu Stoica, Al. Moghoroş, P. Borilă, N. Ceauşescu, acad. prof. Traian Săvulescu, C. Popescu, precum şi fruntaşi ai recoltelor bogate, specialişti din domeniul agriculturii. In loji se aflau tovarăşii: general de armată Emil Bodnăraş, C. Pirvulescu, D. Coliu, general locotenent Al. Drăghici, I. Fazekaş, membri ai C.C. al P.M.R., membri ai guvernului şi ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Printre invitaţi sunt conducători ai instituţiilor de stat, ai organizaţiilor de masă, scriitori, ziarişti români şi străini. Lucrările consfătuirii au fost deschise de tovarăşul Gh. Apostol, prim secretar al C.C. al P.M.R., care a rostit un scurt cuvînt introductiv. Tov. Gh. Apostol a arătat că în decursul anului trecut şi de la începutul acestui an, conducerea partidului şi guvernului a luat un şir de măsuri, economice, tehnice şi organizatorice in vederea dezvoltării tuturor ramurilor agriculturii noastre. Comitetul Central, al Partidului nostru, atit la plenara sa din august 1953, cît şi la plenara din 2 august 1954, cînd s-a aprobat proiectul de Directive ale Congresului al II- lea al Partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2-3 ani, a apreciat ca în ţara noastră sînt create condiţiile tehnice şi materiale necesare în vederea ridicării agriculturii şi deci a sporirii producţiei agricole. Anul 1954 a fost anul în care industria noastră a pus la dispoziţie ţărănimii muncitoare cel mai mare număr de tractoare, maşini agricole trase de tractor şi de animale de muncă şi cea mai mare cantitate de unelte agricole pentru munca cîmpului. Anul 1954 este anul în care statul nostru democrat-popular a pus la dispoziţia ţărănimii muncitoare un însemnat volum de credite pe termen lung şi avantaje economice importante pentru a se da putinţă ţăranilor muncitori să-şi asigure mijloacele necesare de muncă în vederea sporirii producţiei vegetale la hectar, a creşterii animalelor şi a productivităţii lor. Eforturile economice făcute de stat, legîndu-se temeinic de eforturile în muncă ale ţăranilor muncitori cu gospodării individuale, ale colectiviştilor şi întovărăşiţilor, ale muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor din S.M.T.-uri şi gospodării agricole de stat, precum şi cu eforturile oamenilor de ştiinţă din agricultură şi ale cercetătorilor şi lucrătorilor din staţiunile experimentale, au avut drept rezultat sporirea în multe regiuni şi raioane a producţiei la hectar la toate culturile şi în special la porumb, grîu, cartofi, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui şi bumbac. Rezultatele obţinute în anul trecut au fost cu putinţă şi datorită faptului că organele de partid, sfaturile populare cu sprijinul unui însemnat număr de ingineri şi tehnicieni, s-au apropiat mai mult de problemele agriculturii, începînd a cunoaşte mai bine nevoile satelor noastre. Dar lucrul cel mai de seamă pe care trebuie să-l subliniem este acela că fruntaşii producţiei agricole din satele noastre încep să devină forţă activă în mobilizarea tuturor producătorilor agricoli de a lucra mai bine pământul şi a obţine recolte pe care le obţin concetăţenii lor , fruntaşii sau mai bine zis maiştrii recoltelor bogate. Rezultatele înregistrate în anul 1953 şi 1954, a spus în continuare tov. Gheorghe Apostol, sunt totuşi departe de a corespunde condiţiilor tehnice şi materiale de care dispune ţara noastră. Şi dacă luăm în considerare investiţiile importante în tractoare, maşini şi unelte agricole, îngrăşăminte clirffice şi materiale deînfiducţie, care s-au prevăzut în acest an pentru dezvoltarea în continuare a agriculturii, volumul de credite şi avantajele economice ce se vor acorda ţărănimii muncitoare pe baza Hotărîrilor partidului şi guvernului deja cunoscute, ne dăm seama că nu sînt chiar aşa de uşoare sarcinile ce stau în faţa organelor de partid şi de stat, şi în faţa tuturor celor ce muncesc în agricultură. Dar cînd oare eroica noastră clasă muncitoare şi aliatul său principal şi de nădejde, minunata, harnica şi priceputa noastră ţărănime muncitoare, s-au speriat de greutăţi şi de îndeplinirea sarcinilor, oricît de grele ar fi fost ? Avem, dragi tovarăşi, toate condiţiile pentru a face faţă cu succes sarcinilor mari puse de partid şi guvern în faţa tuturor producătorilor agricoli pentru a obţine cele mai înalte producţii la hectar cunoscute pînă acum în ţara noastră. Tocmai pentru a se stabili cele mai bune măsuri tehnice şi organizatorice în vederea realizării acestor sarcini pe anul 1955, conducerea partidului şi guvernului a convocat această consfătuire. Aci sunt prezenţi oamenii cei mai buni din toate domeniile activităţii agriculturii, sunt prezenţi oameni de răspundere din fruntea organelor de partid şi de stat, care vor aduce contribuţia lor la desfăşurarea in cele mai bune condiţii a lucrărilor consfătuirii noastre. Aceasta înseamnă că laolaltă cu conducerea partidului şi guvernului vom putea depune o muncă rodnică stabili, pe baza experienţei şi fiecăruia, măsurile cele mai bune pentru desfăşurarea la timp şi în condiţii agrotehnice mai înalte a arăturilor şi însămînţărilor de primăvară, a întreţinerii culturilor semănate în toamna anului trecut şi a celor ce se vor semăna înprimăvara care se apropie, precum şi a recoltării lor fără pierderi. In această consfătuire vom avea posibilitatea să realizăm un preţios schimb de experienţă, să cunoaştem experienţa înaintată în producţia agricolă şi să stabilim împreună ce avem de făcut ca această experienţă înaintată să fie cunoscută şi înţeleasă de toţi producătorii agricoli, să devină un bun comun al tuturor celor ce muncec în agricultură. Tov. Gheorghe Apostol a adresat apoi, în numele conducerii partidului şi guvernului, un salut călduros participanţilor şi le-a urat spor rodnic în lucrările consfătuirii, Tov. C. Popescu, ministrul Apiculturii al Silviculturii, a prezentat un raport cuprivire la realizările agriculturii în anul 1954 şi la măsurile în vederea pregătirii şi executării în bune condiţii şi la timp ,alucrărilor agricole în anul 1955 pentru obţinerea de recolte bogate. Numeroşi participanţi la consfătuire au arătat apoi în cadrul discuţiilor realizările obţinute în munca pentru recolte bogate, felul cum au fost ele dobîndite şi cum se răspândeşte experienţa înaintată şi au prezentat apoi angajamentele lor pentru sporirea producţiei agricole în anul 1955. La discuţii au luat cuvîntul tovarăşii : Vintilă Marin, prim secretar al comitetului regional Constanţa ,al P.M.R., Filip Marin, preşedintele gospodăriei agricole colective din Belitori, raionul Roşiori de Vede, regiunea Bucureşti, Teodor Rodenciuc, ţăran muncitor întovărăşit din comuna Pătrăuţi, raionul Suceava, Eroul Muncii Socialiste Vasile Voichiţă, brigadier la S.M.T. Sinnicolaul Mare, regiunea Arad, Vasile Anghel, brigadier la gospodăria agricolă de stat Brăila, regiunea Galaţi, Ion Timpă, inginer agronom la gospodăria agricolă colectivă Tătaru, comuna Comana, regiunea Constanţa, Alexandru Gali, ţăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Curtuiuşeni, regiunea Oradea, Nichita Mărgiiveanu, ţăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Sucutard, regiunea Cluj, Gheorghe Covrig, ţăran muncitor cu gospodărie individuală din co-Ma-Inginer agronom şef la S.M.T. Gottlob, regiunea Arad, Gheorghe Botezatu, ţăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Romiîni, regiunea Bacău, Augustin Salai, ţăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Moşniţa Nouă, raionul Timişoara, Ion Dorobanţu, directorul uzinei „Semănătoarea“ din Bucureşti. Şedinţa din după amiaza zilei de duminică a fost prezidată de tov. Chivu Stoica, primvicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. In continuarea discuţiilor au luat cuvîntul: Anghel Bodîrlău, prim secretar al comitetului raional Turnu Măgurele al P.M.R., Vasile Fierea, preşedintele gospodăriei agricole colective din Văleni sat, regiunea Cluj, Enteric Csáki, brigadier la gospodăria agricolă colectivă din satul Agriş, regiunea Baia Mare, Constantin Tănase, preşedintele gospodăriei agricole colective din comuna Golaşei, regiunea Galaţi, prof. univ. Gh. Ionescu-Siseşc de la Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu“, Gheorghe Gheorghiu, ţăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Stracane, regiunea Bîrlad, Constantin Colceag, preşedintele întovărăşirii agricole din Corabia, regiunea Craiova, Draghina Curtu, preşedinta gospodăriei agricole colective din comuna Şemlac, regiunea Arad, Nicolae Precup, ţăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Blandiana, regiunea Hunedoara, Josef Rab, ţăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Crizbav, regiunea Stalin, Vasile Pîrvu, ţăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Costeşti, regiunea Piteşti, Ioan Gulan,preşedintele sfatului popular al comunei Gorneni, regiunea Bucureşti, Dumitru Anghel, preşedintele întovărăşirii agricole din satul Uleşti, comuna Eliza Stoeneşti, regiunea Ploeşti, Vladimir Moşneagă, inginer agronom la staţiunea experimentală I.C.A.R. Moara Domnească, Barbara Ördög, şef de echipă la gospodăria agricolă colectivă din Berenova Nouă, regiunea Timişoara, Valeriu Mitulescu, prim secretar al comitetului raional P.M.R. Bujor, regiunea Galaţi, Andrei Sitaru, agronom la gospodăria agricolă colectivă Lenauheim, regiunea Arad. ★ Şedinţa de luni dimneaţa a consfătuirii a fost prezidată da tov. P. Borilă, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. In continuarea discuţiilor au luat cuvîntul: acad. prof. Traian Săvulescu, preşedintele Academiei R.P.R., Gheorghe Dop, secretar al Comitetului regional P.M.R. — Craiova, loan Zaporojan, directorul gospodăriei agricole de stat Jegălia, regiunea Constanța, Septimiu Munteanu, directorul gospodăriei agricole de stat din comuna Oijeciul Nou, regiunea Timișoara, Florian Sava, directorul S.M.T.-Podul Iloaiei, regiunea Iaşi, Marin Tudor, tehnician de circumscripţie agro-zoo-veterinară, comuna Brădeşti, regiunea Craiova, Gheorghe Dokin, preşedintele gospodăriei agricole colective din comuna Conţeşti, regiunea Bucureşti, Grigore Chişleanu, şeful direcţiei agricole regionale Galaţi, Maria Bordon, şef de echipă la gospodăria agricolă colectivă din comuna Şclimbăr, regiunea Stalin. In şedinţa de după amiază, prezidată de tov. C. Popescu, ministrul Agriculturii şi Silviculturii, au luat cuvîntul: Petre Roşu, ţăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Mărgineni, regiunea Bacău, Ana Jiarnn, tehnician la secţia agricolă a sfatului popular al raionului Negreşti, regiunea Iaşi, Grigore Mărgineanu, ţăran muncitor cu gospodăria individuală din Aiud, regiunea Cluj, Virgil Actarian, directorul uzinei de tractoare „Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin, Jiva Stoiadinovici, ţăran muncitor întovărăşit din comuna Radimna, regiunea Timişoara. Lucrările continuă. (Agerpres) (Continuare In pas. 2-a) Consfătuirea fruntaşilor în agricultură cu privire la executarea în bune condiţii şi la timp a lucrărilor agricole în anul 1955 în vederea obţinerii unor recolte bogate pentru a mâna Ungheni, Regiunea Autonomă capacităţii ghiară, Nicolae Ştefănescu, Un grup de participanţi la consfătuire Anul XIII Nr. 3235 4 pagini 20 bani Marți 1 martie 1955 3T**3«3K*3r*3r*****3*3*^^ K*3K**3ei3t**3t*3r***3*3r*3Ct***3«3r*&*3t*3r*^^ Cu seriozitate, cu răspundere, cu încredere, locuitorii din regiunea Bârlad semnează Apelul Consulului Mondial a! Păcii. Țăranii muncitori de pe malurile Trotușului, Putnei, Milcovului și Siretului, pescarii din bălţile Prutului şi viticultorii renumiţi de pe dealurile Odobeştiului, Panelului, Nicoreştiului, tineri şi bătrini, femei, au aşteptat şi aşteaptă cu drag echipele ce străbat străzile oraşelor şi uliţele satelor. Rînduri, rînduri, se aştern pe liste semnăturile, acolo in pragul porţilor, pe prispele caselor, lingă locomotive sau strunguri, pe schelele noilor case ce se înalţă, ori pe malul apei lingă barca şi năvodul pescarilor. „Semnăm pentru viaţa noastră ! Vrem să trăim în pace, să ne buciiEnergia atomică să ajute viaţa, progresul, nu moartea, prăpădul şi schilodirea oamenilor. Aţîţătorii unui nou măcel să ia aminte ! Grea va fi mînia popoarelor dacă nu vor asculta de glasul întregii omeniri“. Aceste cuvinte grele le spun cu durere mamele ce nu şi-au mai strîfis la piept fiii plecaţi în războaie, soţiile ai căror soţinu s-au mai întors la vetrele lor, orfanii ultimuluimăcel mondial, tinerii ce visează să-şi întemeieze un cămin drag, toţi cei care trăesc în acest colţ bogat şi roditor al patriei noastre. Şi fără îndoială că semnătura lor, glasul lor, va ajunge alături de gla-In clişeele noastre: 1) — Semnez Apelul lingă locomotiva pe care lucrez — a spus mecanicul Dumitru Găluşcă de la Depoul C.F.R., Bîrlad. Aşa îmi va fi şi mai puternică semnătura !... 2) Echipa formată din învăţătorul loan Chetroiu şi instructoarea de pionieri Vasilica Bularda, mergînd cu listeţe pe uliţele comunei Epureni din raionul Murgeni, regiunea Bîrlad, au ajuns şi la gospodăria ţăranului muncitor cu gospodărie individuală Petru Damian, care semnează Apelul. 3) Victor I. Ciorici, brigadierul brigăzii de pescari dm comuna Cîrja, raionul Murgeni, regiunea Bîrlad, semnează Apelul alături de ceilalţi pescari din brigada sa. SEMNAM PENTRU VIATA NOASTRA ! răm sub un cer senin, netulburat de norii negri ai urgiei, de roadele muncii noastre. V» •» sul întregii ţări şi al întregii lumi, oprind mina criminală ce agită războiul atomic. IN NUMĂRUL DE AZI — Consfătuirea fruntaşilor în agricultură cu privire la executarea în bune condiţii şi la timp a lucrărilor agricole în anul 1955 în vederea obţinerii unor recolte bogate (pag. 2-a) — FR. KLINGER : Mai multe maşini pentru reinzestrarea şi dezvoltarea industriei grele (pag. 3-a) — Răspunsuri la întrebările deputaţilor: Munca deputatului în comisia permanentă (pag. 3-a) — Nota Guvernului Republicii Populare Romine adresată Guvernului Elveţian, în legătură cu atacul banditesc fascist împotriva Legaţiei R.P.R. la Berna (pag. 3-a) — O nouă dovadă a unităţii moral politice a poporului sovietic (pag. 4-a) — Majoritatea reacţionară a reuşit să strecoare prin Bundestag acordurile de la Paris (pag. 4-a)