Romînia Liberă, iunie 1955 (Anul 13, nr. 3313-3338)
1955-06-01 / nr. 3313
V Proletari din toate țările, unifi-va I Ziua internaţională a copilului! Intr-un recent mesaj adresat femeilor în Întâmpinarea Congresului mondial al mamelor, renumita scriitoare Anna Seghers spunea: „Imediat după război, cînd am călătorit prin Europa, am întîlnit în fiecare ţară, în fiecare localitate, femei pe figura cărora durerea pierderii unei fiinţe dragi, a unui soţ, a unui părinte, a unui fiu sau frate, a unui logodnic sau prieten, lăsase urme adînci. Un fir împletit din dureri mă călăuzea din ţară în ţară. Dacă ar fi fost cu putinţă ca vocile acestor femei să fie menţinute, unite intr-un singur cor, aceasta ar fi zguduit tot universul, întrebarea lor deznădăjduită: „«De ce tocmai viaţa mea a trebuit să fie distrusă?» era întotdeauna urmată de strigătul: «Cel puţin copiii noştri să fie fericiţi!»” Sfîntă este dorinţa fiecărei mame de a apăra viaţa copilului ei, de a-1 creşte într-o lume fericită, în care copilăria să-i dea bucuria zilelor senine, luminoase. In vremurile noastre, cronicarii de pe toate meridianele pământului consemnează zi de zi fapte deosebit de semnificative din lupta milioanelor şi milioanelor de oameni cinstiţi din lumea întreagă pentru pace între popoare, pentru apărarea viitorului copiilor, pentru viaţă. Aceşti oameni au convingeri politice sau religioase diferite, sunt de culoare sau profesii diferite, vorbesc limbi diferite. Dar atunci cînd e vorba să apere pacea lumii împotriva uneltirilor mîrşave şi nebuneşti ale aţâţătorilor la război, atunci cînd e vorba să apere viaţa şi viitorul copiilor lor, acţionează într-o singură voinţă. Toţi cei care, pe întreaga suprafaţă a globului, se ridică pentru pace, pentru apărarea civilizaţiei, a umanităţii, pentru apărarea copiilor, sărbătoresc în fiecare an, în prima zi de iunie, Ziua internaţională a copilului. E o zi de luptă pentru viaţa liniştită, fericită, luminoasă, a copiilor din lumea întreagă, o zi în care răsună cu tărie sporită voinţa popoarelor de a apăra pacea împotriva maniacilor atomici, care urzesc un nou război. In ţările robite a capitalului, cursa febrilă ,a înarmărilor înrăutăţeşte continuu situaţia materială a oamenilor muncii, fură copiilor bucuria. In procesele verbale ale Congresului S.U.A. se arată că „un sfert din populaţia ţării nu mănîncă pe săturate“. Aceasta înseamnă că şi milioane de copii flămînzesc. O revistă a agenţilor de bursă din America învaţă în felul următor pe cititorii săi: „Singurul mijloc de a obţine de la fiecare muncitor norma zilnică de producţie este de a-i intimida cu foametea copiilor săi“. Cinismul acestei politici se reflectă în sumbrul tablou al vieţii copiilor din ţările capitaliste: copii vlăguiţi de foame, mizerie şi boli, cu copilăria întunecată de spectrul războiului. Pe feţele acestor copii, milioane şi milioane de părinţi, oameni ai muncii, caută în zadar lumina bucuriei. Cu atît mai strălucitoare apare viaţa ce o trăiesc copiii în Uniunea Sovietică. In nici o ţară din lume nu s-a făcut vreodată atît de mult pentru copii, ca în Uniunea Sovietică, unde dragostea şi grija Partidului Comunist şi a Guvernului Sovietic pentru creşterea unei generaţii sănătoase, puternice, educată în spiritul nobilelor idei ale comunismului, au făcut şi fac minunată viaţa copiilor sovietici, viitorul de aur al patriei. Bucuria luminează şi copilăria copiilor din marea Chină populară, a celor din ţara noastră şi din celelalte ţări de democraţie populară. In anii cererii populare, viaţa copiilor din patria noastră s-a schimbat. înfăptuirile în domeniul ocrotirii mamei şi copilului sînt pe drept cuvînt mîndrie a poporului nostru. Ocrotirea eficientă a sănătăţii copiilor a făcut ca ţara noastră să scape de trista faimă — moştenire a trecutului regim — de a sta în fruntea ţărilor cu mortalitate infantilă ridicată. In curs de 7 ani, mortalitatea infantilă a scăzut cu peste 50 la sută. Bugetul statului cuprinde an de an prevederi mai mari pentru punerea în funcţiune a noi şi noi unităţi de asistenţă curativo-profilactică a mamei şi copilului în mediul urban şi rural: case de naştere, maternităţi, policlinici de copii, creşe şi cămine permanente şi sezoniere, colonii, tabere, etc. Mamele cu mulţi copii primesc anual sume importante de bani, drept ajutor familial de stat, iar titlul de „Mamă Eroină”, Ordinul „Gloria Maternă’ şi „Medalia Maternităţii“, constituie o mărturie în plus a înaltei preţuiri acordată de partid şi guvern mamelor care au născut şi cresc un mare număr de copii. Zeci şi zeci de mii de cadre medico-sanitare, de profesori şi învăţători, de educatoare şi îngrijitoare, depun o muncă plină de devotament în lupta întregului nostru popor muncitor pentru făurirea unei vieţi luminoase a copiilor noştri. Copiii noştri, generaţia de mîine, cresc în spiritul dragostei faţă de patrie, a setei de învăţătură, a curajului şi dorinţei de a-şi dedica toate forţele înfloririi patriei, apărării păcii în lumea întreagă. Ziua internaţională a copilului se desfăşoară anul acesta sub semnul luptei unite a popoarelor pentru rezolvarea problemelor litigioase pe calea tratativelor, pentru instaurarea unei păci durabile în lumea întreagă, pentru salvarea omenirii şi a tinerei generaţii de primejdia unui război atomic, pentru folosirea cuceririlor ştiinţei spre binele şi fericirea oamenilor. De aceea, recentele propuneri ale Uniunii Sovietice în problemele interzicerii armei atomice, reducerii armamentelor și înlăturării primejdiei unui nou război, au fost salutate cu căldură de toate popoarele. Poporul nostru, alături de celelalte popoare ale lumii, este ferm hotărît să-și dea întreaga contribuţie la lupta pentru triumful cauzei scumpe tuturor popoarelor, cauza păcii. In Marea Adunare Naţională, glasul poporului nostru a răsunat cu tărie în sprijinul ratificării tratatului încheiat între ţările participante la Conferinţa de la Varşovia, ale cărei istorice hotărîri creează o pavăză de neînvins în calea planurilor aţâţătorilor la război, slujesc cauzei asigurării păcii şi securităţii în Europa şi în lumea întreagă. Ziua internaţională a copilului a devenit pentru poporul nostru un prilej de trecere în revistă a realizărilor dobîndite în lupta pentru făurirea unei vieţi luminoase şi îndestulate a copiilor. In întîmpinarea acestei zile, în fabrici s-au produs noi sortimente pentru copii; în librării au fost amenajate standuri cu cărţi pentru copii; teatrele şi cinematografele au prezentat spectacole speciale pentru copii; au fost organizate serbări, expoziţii, întîlniri între scriitori şi copii; femeile patriei noastre au confecţionat cu dragoste daruri pentru copii. Fiecare din aceste acţiuni în parte şi toate laolaltă mărturisesc calda afecţiune cu care sunt înconjuraţi copiii în patria noastră. Ziua internaţională a copilului constituie în acelaşi timp pentru poporul nostru un prilej pentru exprimarea neclintitei lui hotărîri de a-şi închina toate forţele pentru apărarea păcii, pentru făurirea unei vieţi îmbelşugate în patria noastră liberă. Veghind ca mugurii să înflorească, ca planurile îndrăzneţe la care visează astăzi copiii noştri, cu avîntul şi seninătatea tinereţei lor, să devină mîine realitate, oamenii munciți din patria noastră, sub conducerea înţeleaptă a partidului, păşesc cu credinţă nezdruncinată în viitorul ce şi-l făuresc cu propriile lor mîini, pentru fericirea lor, a copiilor lor. Ei sunt siguri că ceea ce construiesc astăzi, ceea ce sunt hotărâţii să apere fără ezitare, va dărui copiilor noştri, copiilor din lumea întreagă, o copilărie fericită ce nu se poate uita, un cer mereu senin. Spectacol de gală cu baletul „Macul Roşu“ interpretat cu participarea artiştilor sovietici Pe scena Teatrului de Operă şi Balet al R.P.R. a avut loc marţi seara un spectacol de gală cu baletul „Macul Roşu“, prezentat cu concursul artiştilor sovietici Olga Lepeşinskaia, artistă a poporului din U.R.S.S., laureată a Premiului Stalin, Juri Gofman şi Vladimir Levasov, solişti ai baletului Teatrului Mare Academic de Stat al U.R.S.S. La spectacol au asistat tovarăşii: Gh. Gheorghiu-Dej, dr. P. Groza, Gh. Apostol, I. Chişinevschi, Chivu Stoica, general de armată Emil Bodnăraş, C. Pîrvulescu, P. Borilă, general- locotenent Al. Drăghici, N. Ceauşescu, acad. prof. Traian Săvuiescu, D. Petrescu, S. Bughici, Constanţa Crăciun, L. Răutu, Sorin Toma, Stelian Moraru, membri ai C.C. al P.M.R., membri ai guvernului, deputaţi în Marea Adunare Naţională, oameni ai ştiinţei, culturii şi artei, ziarişti români şi străini, oameni ai muncii. Au participat I. I. Horoşilov, consilier al Ambasadei Uniunii Sovietice şi alţi membri ai corpului diplomatic. A asistat de asemenea M. B. Mitin, membru al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. Rolul eroinei principale Tai-ITo din baletul „Macul Roşu“ de Reinhold Glier, operă coregrafică ce simbolizează încrederea puternică în victoria poporului chinez, a fost interpretat de Olga Lepeşinskaia. Prin desăvîrşita măiestrie artistică a interpretării, Olga Lepeşinskaia a creat în baletul „Macul Roşu" un mare rol. Juri Gorman şi Vladimir Levasov au dovedit odată cu remarcabile însuşiri de parteneri, marile lor calităţi artistice. La spectacol şi-au dat de asemenea concursul D. Bivolaru, Ioan Grama, Suzi Rainier, Maria Bardezian, Simona Ştefănescu, Edith Brejan, Clara Volini, Nicolae Pantazi, Ion Boitanciuc, Alexe Mihailovici şi alţii, precum şi copii, elevi ai şcolii medii de coregrafie din Bucureşti. Conducerea muzicală a aparţinut dirijorului Robert Rosensteck. Publicul a mulţumit prin entuziaste aplauze excepţionalei artiste sovietice Olga Lepeşinskaia şi partenerilor ei Juri Gofman şi Vladimir Levasov pentru minunatele clipe de artă pe care le-au dăruit pe scena operei bucureştene. (Agerpres) Pregătiri pentru recoltare ARAD (de la corespondentul nostru). De cînd a început reparaţia maşinilor necesare pentru recoltare, muncitorii din atelierele de reparaţii ale gospodăriei agricole de stat „Aradul Nou“ lucrează cu multă îndemînare şi zi de zi obţin noi succese. Echipa condusă de mecanicul Francisc Klug terminat prima de reparat secerătorile legători. Ceilalţi muncitori se străduiesc să-i ajungă. Prin eforturi comune ei au reparat pînă la 30 mai : 8 greble mecanice, 6 cositori mecanice, 12 secerători legători, 4 combine şi au efectuat în proporţie de peste 60 la sută reparaţiile la batoze. Cele 4 echipe de reparaţii au revizuit în acelaşi timp şi 95 la sută din numărul tractoarelor care vor lucra în campania agricolă de vară. Anul XIII Nr. 3313 4 pagini 20 bani Miercuri 1 iunie 1955 Wiin—iiiiMiB———ii—'inw IN NUMĂRUL DE AZI t— Lucrările celei de a Vl-a sesiuni a Marii Adunări Naţionale a R. P. R. • Despre Bugetul de Stat al R.P.R. pe anul 1955 — Raportul ministrului de Finanţe al R. P. R., tov. D. Petrescu. • Discuţii la proiectul de lege privind ratificarea Tratatului de la Varşovia (pag. 2-a) —■ Ziua Internaţională a Copilului: • CICERONE THEODORESCU: Cîntec de Ziua Copilului • Ing. ANTONINA BALAŞOVA: Ia numele dragostei de mamă, In numele viaţii • NICOLAE LUPU : Copilărie zbuciumată • ANA CRISTEA: 304 costumaşe (pag. 3-a) — Tratativele sovieto-iugoslave (pag. 4-a) — Popoarele Africii de nord îşi intensifică lupta pentru libertate (pag. 4-a) — Decretarea stării excepţionale în Anglia în urma grevei feroviarilor (pag. 4-a) Lucrările celei de a Vl-a sesiuni a Marii Adunări Naţionale a R. P. R. Marţi au continuat lucrările celei de a 6-a sesiuni a Marii Adunări Naţionale. La discuţiile în legătură cu proiectul de lege pentru aprobarea bugetului de stat al R.P.R. pe anul 1955 au luat cuvîntul deputaţii : Dumitru Balalia, din circumscripţia electorală Ploeşti-Sud, regiunea Ploeşti,Gavrilă Popa, din circumscripţia electorală Adamclisi, regiunea Constanţa, Gh. Hossu, din circumscripţia electorală Medgidia, regiunea Constanţa, Elena Barbălată, din circumscripţia electorală Odobeşti, regiunea Bîrlad, Mathe Ludovic, din circumscripţia electorală Mugeni, Regiunea Autonomă Maghiară, colonel Ion Gheorghe, din circumscripţia electorală Alexandria, regiunea Bucureşti, Liuba Chişinevschi, din circumscripţia electorală Constanţa-Sud, regiunea Constanţa, Emil Mazilu, din circumscripţia electorală Ştefan cel Mare, regiunea Iaşi, Romulus Zăroni, din circumscripţia electorală Jita, regiunea Hunedoara, Ion Pas, din circumscripţia electorală Aldeni, regiunea Ploeşti, Alexandru Sencovici, din circumscripţia electorală Oradea-Nord, oraşul Oradea, G. Gaston Marin, din circumscripţia electorală Ceahlău, regiunea Bacău, Ioan Ţurai, din circumscripţia electorală Drăgăneşti, regiunea Bucureşti. Primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul ton Chivu Stoica, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Proiectul de lege pentru aprobarea bugetului de stat al R.P.R. pe anul 1955 a fost citit şi supus aprobării deputaţilor. Marea Adunare Naţională a votat în unanimitate, într-o atmosferă de puternică însufleţire, legea pentru aprobarea bugetului de stat al R.P.R. pe anul 1955. Marea Adunare Naţională a votat apoi legea pentru ratificarea decretelor emise între sesiuni de Prezidiul Marii Adunări Naţionale. De asemenea, Marea Adunare Naţională a votat în unanimitate legea pentru modificarea articolelor 43 şi 50 din Constituţia R.P.R. Pe baza acestei modificări au fost reorganizate Ministerul Construcţiilor şi Industriei Materialelor de Construcţii şi Comitetul de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole, înfiinţîndu-se Ministerul Construcţiilor, Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii şi Ministerul Colectărilor. Marea Adunare Naţională a aprobat propunerea făcută de Consiliul împuterniciţilor de a elibera pe deputatul Dumitru Coliu din funcţia de membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, întrucît acesta urmează să primească sarcini pe linie de guvern, şi a ales ca membru în Prezidiul Marii Adunări Naţionale pe deputatul Nicolae Ceauşescu. De asemenea, din aceleaşi motive, deputatul Dumitru Coliu a fost eliberat din funcţia de membru şi preşedinte al Comisiei de Afaceri Externe. Deputatul Lotar Rădăceanu a fost ales ca membru şi preşedinte al Comisiei de Afaceri Externe, iar deputatul general locotenent Iacob Teclu, ca membru al aceleiaşi comisii, întrucît deputatul Avram Bunaciu este secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Marea Adunare Naţională l-a eliberat din funcţia de membru al Comisiei de propuneri legislative, alegînd ca membru al acestei comisii pe deputatul Ion Vinte. Ora 14,30. Preşedintele Marii Adunări Naţionale, deputatul C. Pîrvulescu, rosteşte cuvîntul de închidere a sesiunii. Sesiunea a 6-a a Marii Adunări Naţionale a avut sarcina de mare răspundere de a ratifica Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Populară Albania, Republica Populară Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republica Democrată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Populară Romînă, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi Republica Cehoslovacă, semnat la Varşovia la 14 mai 1955. Aprobarea unanimă a tratatului de către Marea Adunare Naţională, dovedeşte voinţa de neclintit a poporului nostru de a-şi apăra munca sa creatoare şi viaţa fericită şi de a contribui la asigurarea păcii şi securităţii popoarelor. In această sesiune a fost de asemenea discutat şi votat bugetul de stat al R.P.R. pe anul 1955. Bugetul asigură dezvoltarea mai departe a economiei noastre naţionale în toate ramurile sale, a instituţiilor noastre culturale şi sociale. Bugetul pe anul 1955 prevede sume importante care trebuie folosite raţional ca să dăm un nou avînt economiei şi culturii şi să creăm condiţii de viaţă tot mai bune pentru oamenii muncii. Tovarăşi deputaţi, să contribuim cu toată energia şi priceperea la realizarea planului de stat şi a prevederilor bugetului. Declar închisă cea de a 6-a sesiune a Marii Adunări Naţionale. (Agerpres) Cuvîntarea tovarăşului dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale Tovarăşi deputaţi şi deputate. Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală încheiat la Varşovia constituie un eveniment care prin importanţa lui a produs valuri de însufleţire în puternicul nostru lagăr al păcii şi o puternică derută în tabăra duşmanilor păcii. Dacă popoarele iubitoare de pace aplaudă acest eveniment de importanţă universală, cercurile interesate în războaie şi conflicte între popoare, profitorii arhicunoscuţi ai maşinaţiunilor şi aventurilor războinice, devin tot mai neliniştiţi. Această nelinişte se transformă în reacţiuni, în manifestaţiuniaia demască tot mai mult intenţiile acestor imperialişti şi potentaţi ai banului, legate de zăngănitul armelor şi conflicte războinice. Din presa lor şi din strigătele lor, care umplu lumea pe aripile undelor, se desprinde o avalanşă de denaturări a conţinutului acestui tratat. Aceşti duşmani ai păcii neagă fără scrupule intenţia clară, exprimată în textul precis al Tratatului. Ei fac lamentabile eforturi în încercările lor zadarnice de a atribui contractanţilor intenţii diametral opuse acelora care stau la baza Tratatului. Or, părţile contractante îşi manifestă limpede hotărîrea fermă de a construi pacea, pe temeiul coexistenţei paşnice între popoare. Temelia acestui act exprimată de la început în aliniatul prim din introducerea Tratatului este de a crea un sistem de securitate colectivă a tuturor ţărilor din Europa, indiferent de orînduirea lor socială şi de stat, în conformitate cu principiile Cartei O.N.U. Aliniatul 2 din articolul ultim prevede : „In cazul cînd în Europa va fi creat un sistem de securitate colectivă și va fi încheiat în acest scop un tratat general-european de securitate colectivă, lucru spre care părțile contractante vor tinde neîncetat, prezentul Tratat își va pierde valabilitatea în ziua intrării în vigoare a Tratatului gemeral-european". Tratatul, de la intrarea lui în vigoare, lasă larg deschise porţile pentru ţările care îşi însuşesc principiile lui de bază, ţelurile şi soluţiile lui, scopul spre care tinde întregul tratat fiind de a deveni un Tratat general. Totul este în funcţie de finalitate, iar această clauză sintetizează finalitatea spre care năzuiesc popoarele din marea familie a lagărului păcii: securitatea şi pacea popoarelor. Trebuie o pătimaşe rea credinţă, izvorâtă din interese total străine de securitatea popoarelor, pentru a căuta să se nege limpezimea acestei clauze luminoase a Tratatului, care dezvăluie şi pentru cei mai sceptici adevăratul lui scop. Tratatul, spre deosebire de pactul Atlanticului şi acordurile de la Paris, nu are refrenul zăngănitului de arme. Dacă totuşi acest pact are şi prevederi de ordin militar, aliniatul al doilea al preambulului lămureşte că ele sunt determinate de situaţia creată în Europa în urma ratificării acordurilor de la Paris, care creează o nouă grupare militară, sub firma „Uniunii europene occidentale“, cu participarea Germaniei occidentale în curs de remilitarizare şi includerea ei în blocul militar al Atlanticului de nord. Poate exista îndoială că aceste formaţiuni militare adîncesc tensiunea pe plan internaţional, agravează primejdia unui nou război şi creează o ameninţare pentru securitatea naţională a popoarelor iubitoare de pace ? Indivizii pot avea memorie scurtă, dar oricît de înclinat ar putea fi cineva să uite trecutul, grozăviile celor două războaie pe care le-am trăit nu pot fi uitate. Militarismul german, nebunia fanatică a generalilor prusaci în frunte cu Kaiserul Wilhelm şi mai tîrziu aceia a lui Hitler şi a adepţilor săi, au provocat războaie aie căror sălbăticii şi distrugeri au tăiat răni adînci pe trupul atîtor popoare şi au distrus atîtea fericiri, îneît ele nu pot fi uitate. Poporul român a trăit în decursul unei singure generaţii grozăviile acestor două războaie. Jertfele pe care le-a adus poporul nostru în cele două războaie împotriva militarismului german, sunt de patru ori mai mari decit cele suportate de S.U.A., deşi acestea au o populaţie cu mult mai mare, mai mult decît înzecită. Poporul român este aşezat în drumul spre Orient, pe care militariştii germani au încercat de două ori să pătrundă pentru a realiza cuceririle spre care îi împingea nebuna lor năzuinţă, exprimată în acel „drang nach Osten“, care i-a pricinuit însuşi poporului german nemăsurate jertfe. Poate fi oare vreo îndoială că această concepţie-înrădăcinată adine în mintea militariştiloro'şi conducătorilor marilor trusturi gerrrffie^fi va împinge spre al treilea război, cîndUi jPfj.pun iar arme în mînă cu atîta gencrozP#fc din partea imperialiştilor apuseni, de-' dincoace şi dincolo de ocean ? Poporul român consideră că e o datorie a sa sfîntă să vegheze pentru ca valul acestui „drang nach Osten“ să nu ameninţe din nou pacea lumii. El este alături de celelalte popoare, însetate de dorinţa de a nu mai trăi zilele de dezastru din trecut, în lupta pentru a-şi crea condiţii de muncă paşnică şi creatoare, pentru a-şi îmbunătăţi şi ridica nivelul de viaţă culturală şi materială. In acest scop măreţ, într-o deplină unitate, popor şi guvern, toate păturile sociale ale poporului român şi ale minorităţilor naţionale, de la ţărani şi muncitori pînă la vîrfurile intelectualităţii noastre, fără deosebire de rasă şi religie, îşi manifestă cu putere deplină solidaritatea şi hotărîrea de a-şi apăra cuceririle lor, de a da o ripostă zdrobitoare oricărei încercări de agresiune. Poporul nostru este setos de progres şi nu va permite ca realizările sale să fie distruse în cataclismul unui război atomic. După cum ştim, la Conferinţa de la Varşovia a participat ca observator şi reprezentantul R. P. Chineze. Nu de mult am traversat o mare parte a Asiei. Poposind în diferite puncte ale acestui uriaş continent, descinzînd în oraşe şi sate, cunoscînd oamenii în casele şi familiile lor, străbătînd regiuni cu uriaşe şantiere de construcţii, am trăit freamătul muncii rodnice a marelui popor chinez. Cu elan grandios se construiesc uzine, centrale hidraulice, instituţii sanitare, culturale, se desţelenesc întinse pămînturi. Toate acestea sînt realizări ale unei munci închinate unei vieţi individuale şi colective mai ridicate şi mai fericite. Pe de o parte, această minunată încordare a energiilor populare pe cîmpul muncii creatoare, paşnice, al cărei răsunet pătrunde şi în inimile cele mai împietrite şi în minţile cele mai împăienjenite de prejudecăţi şi obscurantism, iar pe de altă parte, zăngănitul armelor de pe „poziţiile de forţă“ ale regizorilor războaielor, ale exploatatorilor bogăţiilor ţărilor coloniale şi semicoloniale, mereu nesăturaţi. Iată aspectul realităţilor care ne înconjoară pe plan universal, iată condiţiile izvorîte din aceste realităţi, care determină poziţia de apărare adoptată prin Tratatul de la Varşovia. Imperialiştii atomici, urmărind dominaţia mondială şi vroind să facă din lume un „uriaş naufragiu“, devin însă tot mai isterici şi agresivi.Preşedintele Consiliului de Miniştri, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, ne-a reamintit că unii deputaţi şi senatori din Congresul Statelor Unite ale Americii, pierzîndu-şi nu numai simţul realităţii, dar şi simţul măsurii, s-au îndeletnicit de la tribună cu discuţia unor probleme pur interne ale ţării noastre. Ei au încercat, cum aţi auzit, să fixeze şi data la care poporul român ar trebui să aniverseze independenţa de stat, cucerită la 9 mai 1877. Ei ar dori, cum spunea prim-ministrul nostru, să pună astfel data aniversării independenţii, încît ea să coincidă cu o dată care astăzi se aniversează numai în Statele Unite, adică data urcării pe tron a prinţilor de Hohenzolern-Sigmaringen, a căror dinastie le-a fost aşa de mult pe plac acestor capitalişti exploatatori ai bogăţiilor altor ţări. Tovarăşe Gheorghiu-Dej, fiu al poporului român, am aplaudat declaraţia ce ai făcut. Citez : „Chestiunea regimului de stat al Romîniei a fost hotărâtă odată pentru totdeauna de poporul român, conform voinţei şi intereselor sale şi nici un fel de putere străină nu are căderea s-o pună în discuţie“. Aceste cuvinte izvorăsc din adîncimea sufletului poporului român, conştient şi mîndru de puterea lui de muncă şi cunoscînd valoarea libertăţii. Unii din aceşti avocaţi nechemaţi, văzîndu-şi planurile lor de cuceriri războinice primejduite îşi pierd raţiunea. Este cunoscut cazul fostului ministru de război imperialist, care şi-a încheiat cariera sărind noaptea pe fereastră, sub viziunea unui atac inamic. Aş da prietenos sfat şi altora să se ferească de a deveni prizonierii unor asemenea idei fixe. Cu cît aceste exaltări ale lor primejduiesc mai mult pacea, cu atît mai hotărît trebuie să ne închegăm noi rîndurile, construind un zid de nepătruns în apărarea păcii, zid de care să se frîngă toate maşinaţiunile lor de subminare a păcii. Acest zid se întinde de la Elba pînă în apele Taiwanului. El cuprinde întinderi uriaşe şi o mare parte a omenirii, care prin munca şi lupta ei va spulbera planurile agresive şi de „îngrădire" ale imperialiştilor, asigurînd pacea către care năzuiesc fierbinte toate popoarele lumii. Alături de ceilalţi contractanţi ai Tratatului de la Varşovia poporul român, vechi, brav şi înţelept, se identifică cu hotărîre, prin glasul reprezentanţilor lui autorizaţi, pe care i-am auzit în decursul şedinţelor noastre, cu discuţii la nivelul importanţei acestui Tratat. Poporul român care îşi dă adeziunea deplină la acest Tratat pus în slujba păcii îşi exprimă cu tărie hotărîrea de a-şi apăra cuceririle şi realizările paşnice. Ritmul puternic al efortului constructiv al oamenilor muncii din tabăra popoarelor semnatare ale Tratatului de la Varşovia, descoperirea energiilor lor nebănuite, a bogăţiilor materiale şi spirituale din ţările lor, pe care le exploatează în propriul folos, fără exploatatori de dincoace şi dincolo de graniţe, fac ca acest minunat exemplu al construirii paşnice a unei vieţi noi, să exercite — şi va exercita tot mai mult — o mare putere de atracţie pentru toate popoarele lumii, cucerind aderenţa omenirii. Aici rezidă puterea noastră şi de aici izvorăşte şi încrederea noastră desăvîrşită în consecinţele Tratatului de la Varşovia, care vor fi hotărîtoare pentru salvarea păcii. Pe arcul de triumf din faţa capitoliului din Boston, din statul Massassachets din S.U.A., este gravată o deviză : „Există o comunitate în destinul omenirii“. Prin această deviză popoarele Americii de Nord recunoşteau în mod solemn încă din secolul al XIX-lea solidaritatea vitală a tuturor popoarelor. Un gînditor politic, meditrad asupra acestei devize, a exclamat că aceasta este un ban economisit al trecutului, care chiar dacă este astăzi demonetizat, depreciat, în viitor poate să aibă din nou valoare. Noi credem în această comunitate în destinul omenirii, în interesul comun de a coexista, în raporturile de colaborare între toate popoarele, năzuind neîncetat de a reduce orice conflict, de a căuta puncte care ne apropie în domeniul colaborării economice, culturale, punînd fiecare, rînd pe rînd, cîte o cărămidă la marele edificiu al păcii. Cei care orbiţi de interese străine de acelea ale popoarelor iubitoare de pace nu înţeleg acest lucru să recitească din cînd în cînd inscripţia de pe arcul de triumf din Boston. Tratatul de la Varşovia constituind cadrul organizării forţelor părţilor contractante, cu unitatea comandamentului, cu un comandant oţelit în focul luptei pentru eliberarea popoarelor noastre de sub jugul fascist, formează o bază puternică, care întăreşte încrederea de nezdruncinat a poporului nostru în forţele noastre de apărare contra oricărei agresiuni. Cu această puternică chezăşie, poporul nostru păşeşte cu hotărîre înainte pe drumul construirii vieţii lui noi. Munţii, văile şi cîmpiile patriei noastre vor răsuna înainte de ritmul voios al muncii, împletită cu cîntece de bucurie pentru realizările obţinute şi pe care poporul ştie să le apere. Din acest sentiment al poporului se va desprinde votul Marii Adunări Naţionale, supremul organ al exercitării voinţei poporului. Exprimînd acest vot, Marea Adunare Naţională va fi la înălţimea sarcinii sale. (Aplauze puternice și prelungite). O importantă inovaţie tehnică pentru sporirea productivităţii muncii Convorbire cu strungarul fruntaş Ştefan Kovács de la întreprinderea „ Electromotor“-Timişoara In dorinţa de a perfecţiona continuu tehnica cunoscutul strungar Ştefan Kovács de la întreprinderea ,,Electromotor"Timişoara, a confecţionat şi adaptat la strungul său o instalaţie cu ajutorul căreia au fost automatizate diferite operaţii de strunjire. In legătură cu acest succes al său, redăm mai jos convorbirea pe care un colaborator al ziarului nostru a avut-o cu strungarul inovator Ştefan Kovács. ÎNTREBARE: Cum aţi reuşit să construiţi instalaţia automată a strungului la care lucraţi şi in ce constă ea? RĂSPUNS: In ultima vreme am primit sarcina să lucrez piese cu dimensiuni mici necesare secţiei de bunuri electrice de larg consum a uzinei. Aplicînd metoda mea obişnuită de muncă, nu mai puteam obţine randamentul pe care îl doream din cauză că pierdeam mult timp cu desele opriri şi porniri ale strungului pentru fixarea şi scoaterea piesei din bacuri. Am studiat cîtva timp documentaţia tehnică de specialitate şi am ajuns la concluzia că toţi aceşti timpi neproductivi ar putea fi eliminaţi dacă s-ar adapta strungului o instalaţie specială automată. Primind apoi ajutor din partea cabinetului tehnic şi a tovarăşului Anton Mahalinski, pe atunci inginer şef al uzinei noastre, am perfecţionat această ideie din punct de vedere teoretic. Apoi, am început să construiesc instalaţia, după ce mai intîi era pus la punct, rînd pe rînd, desenele tehnice, prototipurile şi piesele de care aveam nevoie. Munca aceasta de cîteva luni am terminat-o abia zilele trecute cînd am făcut şi primele încercări ale noii inovaţii. Fără îndoială că singur n-aşi fi putut realiza această instalaţie. In tot timpul cît am lucrat la ea am fost ajutat şi încurajat de cabinetul tehnic al uzinei, de inginerul E. Seracin, cu care am lucrat în permanenţă, precum şi de comuniştii din uzină. Această inovaţie am adaptat-o pe un strung modern de fabricaţie sovietică „Zacaz Kuibîşev“ fără a aduce nici o modificare maşinii. Instalaţia automată poate fi luată de la strung atunci cînd este nevoie să se confecţioneze piese în condiţii de prelucrare obişnuite. ÎNTREBARE : Ce foloase aduce această inovaţie pentru sporirea productivităţii muncii? RĂSPUNS : încă de la primele încercări pe care le-am făcut inovaţiei am putut constata că foloasele pe care le aduce pentru sporirea productivităţii muncii sînt foarte însemnate. Cu ajutorul ei se elimină aproape în întregime timpii morţi provocaţi de întreruperile destul de dese ale strungului, putîndu-se efectua totodată şi mai multe operaţii la aceeaşi piesă, ca de exemplu strunjirea, găurirea, retezarea etc. Lucrînd la strungul prevăzut cu instalaţie automată în două ore eu am reuşit să prelucrez 150 de bucşe, înainte prelucram o piesă de acest fel în 4 minute. Trebuie să subliniez, ca un mare avantaj al acestei instalaţii automate la care se pot prelucra peste 10 repere, faptul că ea dă posibilitate strungarului să lucreze la două maşini deodată, la strungul prevăzut cu instalaţie automată, care merge fără a mai fi nevoie de permanenta prezenţă a omului lîngă el şi la un alt strung obişnuit. Dacă se păstrează principiul pe care am construit această instalaţie se poate trece şi la automatizarea altor strunguri, bineînţeles adaptîndu-se dimensiunilor şi tipului de strung respectiv. De altfel, pentru ca această inovaţie să poată fi extinsă şi la alte strunguri din secţia noastră cabinetul tehnic al uzinei a luat iniţiativa de a studia posibilităţile existente de aplicare. Cu prilejul aniversării a 10 ani de la înfiinţarea Universităţii „Bolyai" CLUJ, Universitatea „Ianoş Bolyai“, cu limba de predare maghiară, creaţie a regimului nostru democrat-popular, a împlinit 10 ani de activitate. Cu acest prilej, în ziua de 31 mai, a avut loc în aula universităţii „Bolyai" o şedinţă deschisă a consiliului ştiinţific, închinată acestui eveniment. La şedinţă au participat tov. Nicolae Dinulescu, prim locţiitor al ministrului Invăţămîntului, Jean Livescu, rectorul universităţii „Alexandru I. Cuza“ din Iaşi, Tiberiu Andrasofszky, director al Institutului medico-farmaceutic din Tg. Mureş, Raluca Ripan, rectorul universităţii „Victor Babeş" din Cluj, precum şi o delegaţie a universităţii „C. I. Parhon” din Bucureşti, condusă de prof. Mihail Ionescu, decanul facultăţii de biologie. Şedinţa a fost deschisă de către tovi Banyai Ladislau, rectorul universităţii „Bolyai“, după care tov. Gall Ernest, prorectorul universităţii, a arătat realizările obţinute în domeniul învăţămîntului în cei 10 ani de activitate a universităţii „Bolyai“. In seara aceleiaşi zile a avut loc în sala mare a Casei universitarilor o adunare festivă, închinată aniversării a 10 ani de la înfiinţarea universităţii „Bolyai“. Prof. Banyai Ladislau, rectorul universităţii „Bolyai“, a făcut o expunere asupra activităţii acestui institut de învăţămînt superior în cei 10 ani de la înfiinţare. Au adus saluturi tov. Nicolae Dinulescu, prim locţiitor al ministrului Invăţămîntului, Ioan Cozma, prim secretar al comitetului regional P.M.R. Cluj, Emil Petrovici, preşedintele filialei Cluj a Academiei R.P.R., prof. Mihail Ionescu din partea universităţii „C. I. Parhon“ din Bucureşti, Jean Livescu, rectorul universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi, Raluca Ripan, rectorul universităţii „V. Babeş“ din Cluj, Tiberiu Andrasofszky, directorul Institutului medico-farmaceutic din Tg. Mureş şi alţii. A urmat apoi un program artistic dat de artişti ai Operei din Cluj şi de ansamblul universităţii „Bolyai“. (Agerpres)