Romînia Liberă, iunie 1955 (Anul 13, nr. 3313-3338)

1955-06-01 / nr. 3313

V Proletari din toate țările, unifi-va I Ziua internaţională a copilului! Intr-un recent mesaj adresat femeilor în Întâmpinarea Congresului mondial al ma­melor, renumita scriitoare Anna Seghers spunea: „Imediat după război, cînd am că­lătorit prin Europa, am întîlnit în fiecare ţară, în fiecare localitate, femei pe figura cărora durerea pierderii unei fiinţe dragi, a unui soţ, a unui părinte, a unui fiu sau frate, a unui logodnic sau prieten, lăsase urme adînci. Un fir împletit din dureri mă călăuzea din ţară în ţară. Dacă ar fi fost cu putinţă ca vocile acestor femei să fie menţinute, unite intr-un singur cor, aceasta ar fi zguduit tot universul, între­barea lor deznădăjduită: „«De ce tocmai viaţa mea a trebuit să fie distrusă?» era întotdeauna urmată de strigătul: «Cel puţin copiii noştri să fie fericiţi!»” Sfîntă este dorinţa fiecărei mame de a apăra viaţa copilului ei, de a-1 creşte în­­tr-o lume fericită, în care copilăria să-i dea bucuria zilelor senine, luminoase. In vremurile noastre, cronicarii de pe toate meridianele pământului consemnează zi de zi fapte deosebit de semnificative din lupta milioanelor şi milioanelor de oameni cinstiţi din lumea întreagă pentru pace între popoare, pentru apărarea vii­torului copiilor, pentru viaţă. Aceşti oa­meni au convingeri politice sau religioase diferite, sunt de culoare sau profesii dife­rite, vorbesc limbi diferite. Dar atunci cînd e vorba să apere pacea lumii împo­triva uneltirilor mîrşave şi nebuneşti ale aţâţătorilor la război, atunci cînd e vorba să apere viaţa şi viitorul copiilor lor, acţionează într-o singură voinţă. Toţi cei care, pe întreaga suprafaţă a globului, se ridică pentru pace, pentru apărarea civilizaţiei, a umanităţii, pentru apărarea copiilor, sărbătoresc în fiecare an, în prima zi de iunie, Ziua internaţio­nală a copilului. E o zi de luptă pentru viaţa liniştită, fericită, luminoasă, a copii­lor din lumea întreagă, o zi în care răsu­nă cu tărie sporită voinţa popoarelor de a apăra pacea împotriva maniacilor ato­mici, care urzesc un nou război. In ţările robite a capitalului, cursa fe­brilă ,a înarmărilor înrăutăţeşte continuu situaţia materială a oamenilor muncii, fură copiilor bucuria. In procesele verbale ale Congresului S.U.A. se arată că „un sfert din populaţia ţării nu mănîncă pe săturate“. Aceasta înseamnă că şi milioane de copii flămînzesc. O re­vistă a agenţilor de bursă din America învaţă în felul următor pe cititorii săi: „Singurul mijloc de a obţine de la fie­care muncitor norma zilnică de produc­ţie este de a-i intimida cu foametea co­piilor săi“. Cinismul acestei politici se re­flectă în sumbrul tablou al vieţii copiilor din ţările capitaliste: copii vlăguiţi de foame, mizerie şi boli, cu copilăria întu­necată de spectrul războiului. Pe feţele acestor copii, milioane şi milioane de pă­rinţi, oameni ai muncii, caută în zadar lumina bucuriei. Cu atît mai strălucitoare apare viaţa ce o trăiesc copiii în Uniunea Sovietică. In nici o ţară din lume nu s-a făcut vreodată atît de mult pentru copii, ca în Uniunea Sovietică, unde dragostea şi grija Parti­dului Comunist şi a Guvernului­ Sovietic pentru creşterea unei generaţii sănătoase, puternice, educată în spiritul nobilelor idei ale comunismului, au făcut şi fac minunată viaţa copiilor sovietici, viitorul de aur al patriei. Bucuria luminează şi copilăria copiilor din marea Chină populară, a celor din ţara noastră şi din celelalte ţări de democra­ţie populară. In anii cererii populare, viaţa copiilor din patria noastră s-a schimbat. înfăptuirile în domeniul ocro­tirii mamei şi copilului sînt pe drept cu­­vînt mîndrie a poporului nostru. Ocroti­rea eficientă a sănătăţii copiilor a făcut ca ţara noastră să scape de trista faimă — moştenire a trecutului regim — de a sta în fruntea ţărilor cu mortalitate in­fantilă ridicată. In curs de 7 ani, morta­litatea infantilă a scăzut cu peste 50 la sută. Bugetul statului cuprinde an de an prevederi mai mari pentru punerea în func­ţiune a noi şi noi unităţi de asistenţă cu­­rativo-profilactică a mamei şi copilului în mediul urban şi rural: case de naştere, ma­ternităţi,­ policlinici de copii, creşe şi că­mine permanente şi sezoniere, colonii, ta­bere, etc. Mamele cu mulţi copii primesc anual sume importante de bani, drept ajutor familial de stat, iar titlul de „Mamă Eroină”, Ordinul „Gloria Maternă’­ şi „Medalia Maternităţii“, constituie o măr­turie în plus a înaltei preţuiri acordată de partid şi guvern mamelor care au năs­cut şi cresc un mare număr de copii. Zeci şi zeci de mii de cadre medico-sanitare, de profesori şi învăţători, de educatoare şi îngrijitoare, depun o muncă plină de devotament în lupta întregului nostru popor muncitor pentru făurirea unei vieţi luminoase a copiilor noştri. Copiii noştri, generaţia de mîine, cresc în spiritul dra­gostei faţă de patrie, a setei de învăţă­tură, a curajului şi dorinţei de a-şi dedica toate forţele înfloririi patriei, apărării păcii în lumea întreagă. Ziua internaţională a copilului se des­făşoară anul acesta sub semnul luptei unite a popoarelor pentru rezolvarea pro­blemelor litigioase pe calea tratativelor, pentru instaurarea unei păci durabile în lumea întreagă, pentru salvarea omenirii şi a tinerei generaţii de primejdia unui război atomic, pentru folosirea cuceririlor ştiinţei spre binele şi fericirea oamenilor. De aceea, recentele propuneri ale Uniunii Sovietice în problemele interzicerii ar­mei atomice, reducerii armamentelor și înlăturării primejdiei unui nou război, au fost salutate cu căldură de toate popoa­rele. Poporul nostru, alături de celelalte po­poare ale lumii, este ferm hotărît să-și dea întreaga contribuţie la lupta pentru trium­ful cauzei scumpe tuturor popoarelor, cauza păcii. In Marea Adunare Naţio­nală, glasul poporului nostru a răsunat cu tărie în sprijinul ratificării tratatului încheiat între ţările participante la Con­ferinţa de la Varşovia, ale cărei istorice hotărîri creează o pavăză de neînvins în calea planurilor aţâţătorilor la război, slu­jesc cauzei asigurării păcii şi securităţii în Europa şi în lumea întreagă. Ziua internaţională a copilului a deve­nit pentru poporul nostru un prilej de tre­cere în revistă a realizărilor dobîndite în lupta pentru făurirea unei vieţi luminoase şi îndestulate a copiilor. In întîmpinarea acestei zile, în fabrici s-au produs noi sortimente pentru copii; în librării au fost amenajate standuri cu cărţi pentru copii; teatrele şi cinemato­grafele au prezentat spectacole speciale pentru copii; au fost organizate serbări, expoziţii, întîlniri între scriitori şi copii; femeile patriei noastre au confecţionat cu dragoste daruri pentru copii. Fiecare din aceste acţiuni în parte şi toate laolaltă mărturisesc calda afecţiune cu care sunt înconjuraţi copiii în patria noastră. Ziua internaţională a copilului consti­tuie în acelaşi timp pentru poporul nos­tru un prilej pentru exprimarea neclintitei lui hotărîri de a-şi închina toate forţele pentru apărarea păcii, pentru făurirea unei vieţi îmbelşugate în patria noastră liberă. Veghind ca mugurii să înfloreas­că, ca planurile îndrăzneţe la care visea­ză astăzi copiii noştri, cu avîntul şi se­ninătatea tinereţei lor, să devină mîine realitate, oamenii munciți din patria noas­tră, sub conducerea înţeleaptă a partidu­lui, păşesc cu credinţă nezdruncinată în viitorul ce şi-l făuresc cu propriile lor mîini, pentru fericirea lor, a copiilor lor. Ei sunt siguri că ceea ce construiesc as­tăzi, ceea ce sunt hotărâţii să apere fără ezitare, va dărui copiilor noştri, copiilor din lumea întreagă, o copilărie fericită ce nu se poate uita, un cer mereu senin. Spectacol de gală cu baletul „Macul Roşu“ interpretat cu participarea artiştilor sovietici Pe scena Teatrului de Operă şi Balet al R.P.R. a avut loc marţi seara un spectacol de gală cu baletul „Macul Roşu“, prezentat cu concursul artiştilor sovietici Olga Lepe­­şinskaia, artistă a poporului din U.R.S.S., laureată a Premiului Stalin, Juri Gofman şi Vladimir Levasov, solişti ai baletului Tea­trului Mare Academic de Stat al U.R.S.S. La spectacol au asistat tovarăşii: Gh. Gheorghiu-Dej, dr. P. Groza, Gh. Apostol, I. Chişinevschi, Chivu Stoica, general de ar­mată Emil Bodnăraş, C. Pîrvulescu, P. Bo­­rilă, general- locotenent Al. Drăghici, N. Ceauşescu, acad. prof. Traian Săvuiescu, D. Petrescu, S. Bughici, Constanţa Crăciun, L. Răutu, Sorin Tom­a, Stelian Moraru, membri ai C.C. al P.M.R., membri ai guvernului, deputaţi în Marea Adunare Naţională, oa­meni ai ştiinţei, culturii şi artei, ziarişti ro­­mâni şi străini, oameni ai muncii. Au participat I. I. Horoşilov, consilier al Ambasadei Uniunii Sovietice şi alţi membri ai corpului diplomatic. A asistat de asemenea M. B. Mitin, mem­bru al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. Rolul eroinei principale Tai-ITo din bale­tul „Macul Roşu“ de Reinhold Glier, operă coregrafică ce simbolizează încrederea pu­ternică în victoria poporului chinez, a fost interpretat de Olga Lepeşinskaia. Prin de­­săvîrşita măiestrie artistică a interpretării, Olga Lepeşinskaia a creat în baletul „Macul Roşu" un mare rol. Juri Gorman şi Vladi­mir Levasov au dovedit odată cu remarca­bile însuşiri de parteneri, marile lor calităţi artistice. La spectacol şi-au dat de asemenea con­cursul D. Bivolaru, Ioan Grama, Suzi Rain­ier, Maria Bardezian, Simona Ştefănescu, Edith Brejan, Clara Volini, Nicolae Pantazi, Ion Boitanciuc, Alexe Mihailovici şi alţii, pre­cum şi copii, elevi ai şcolii medii de core­grafie din Bucureşti. Conducerea muzicală a aparţinut dirijoru­lui Robert Rosensteck. Publicul a mulţumit prin entuziaste a­­plauze excepţionalei artiste sovietice Olga Lepeşinskaia şi partenerilor ei Juri Gofman şi Vladimir Levasov pentru minunatele cli­pe de artă pe care le-au dăruit pe scena operei bucureştene. (Agerpres) Pregătiri pentru recoltare ARAD (de la corespondentul nostru).­­ De cînd a început reparaţia maşinilor nece­sare pentru recoltare, muncitorii din atelie­rele de reparaţii ale gospodăriei agricole de stat „Aradul Nou“ lucrează cu multă înde­­mînare şi zi de zi obţin noi succese. Echipa condusă de mecanicul Francisc Klug ter­minat prima de reparat secerătorile legători. Ceilalţi muncitori se străduiesc să-i ajungă. Prin eforturi comune ei au reparat pînă la 30 mai : 8 greble mecanice, 6 cositori meca­nice, 12 seceră­tori legători, 4 combine şi au efectuat în proporţie de peste 60 la sută re­paraţiile la batoze. Cele 4 echipe de reparaţii au revizuit în acelaşi timp şi 95 la sută din numărul tractoarelor care vor lucra în cam­pania agricolă de vară. Anul XIII Nr. 3313 4 pagini 20 bani Miercuri 1 iunie 1955 Wiin—iiiiMiB———ii—'inw IN NUMĂRUL DE AZI t— Lucrările celei de a Vl-a sesiuni a Marii Adunări Naţionale a R. P. R. • Despre Bugetul de Stat al R.P.R. pe anul 1955 — Raportul ministrului de Finanţe al R. P. R., tov. D. Pe­tr­escu. • Discuţii la proiectul de lege privind ratificarea Tratatului de la Varşovia (pag. 2-a) —■ Ziua Internaţională a Copilului: • CICERONE THEODORESCU: Cîn­­tec de Ziua Copilului • Ing. ANTONINA BALAŞOVA: Ia numele dragostei de mamă, In nu­mele viaţii • NICOLAE LUPU : Copilărie zbu­ciumată • ANA CRISTEA: 304 costumaşe (pag. 3-a) — Tratativele sovieto-iugoslave (pag. 4-a) — Popoarele Africii de nord îşi intensifică lupta pentru libertate (pag. 4-a) — Decretarea stării excepţionale în Anglia în urma grevei feroviarilor (pag. 4-a) Lucrările celei de a Vl-a sesiuni a Marii Adunări Naţionale a R. P. R. Marţi au continuat lucrările celei de a 6-a sesiuni a Marii Adunări Naţionale. La discuţiile în legătură cu proiectul de lege pentru aprobarea bugetului de stat al R.P.R. pe anul 1955 au luat cuvîntul depu­taţii : Dumitru Balalia, din circumscripţia electorală Ploeşti-Sud, regiunea Ploeşti,Ga­­vrilă Popa, din circumscripţia electorală A­­damclisi, regiunea Constanţa, Gh. Hossu, din circumscripţia electorală Medgidia, regiunea Constanţa, Elena Barbălată, din circumscrip­ţia electorală Odobeşti, regiunea Bîrlad, Mathe Ludovic, din circumscripţia electorală Mugeni, Regiunea Autonomă Maghiară, co­lonel Ion Gheorghe, din circumscripţia elec­torală Alexandria, regiunea Bucureşti, Liuba Chişinevschi, din circumscripţia electorală Constanţa-Sud, regiunea­ Constanţa,­­ Emil Mazilu, din circumscripţia electorală Şte­fan cel Mare, regiunea Iaşi, Romulus Zăroni, din circumscripţia electorală Jita, regiunea Hunedoara, Ion Pas, din circumscripţia elec­torală Aldeni, regiunea Ploeşti, Alexandru Sencovici, din circumscripţia electorală Ora­­dea-Nord, oraşul Oradea, G. Gaston Marin, din circumscripţia electorală Ceahlău, regiu­nea Bacău, Ioan Ţurai, din circumscripţia electorală Drăgăneşti, regiunea Bucureşti. Primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul ton Chivu Stoica, prim vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri. Proiectul de lege pentru aprobarea buge­tului de stat al R.P.R. pe anul 1955 a fost citit şi supus aprobării deputaţilor. Marea Adunare Naţională a votat în una­nimitate, într-o atmosferă de puternică însu­fleţire, legea pentru aprobarea bugetului de stat al R.P.R. pe anul 1955. Marea Adunare Naţională a votat apoi legea pentru ratificarea decretelor emise în­tre sesiuni de Prezidiul Marii Adunări Na­ţionale. De asemenea, Marea Adunare Na­ţională a votat în unanimitate legea pentru modificarea articolelor 43 şi 50 din Consti­tuţia R.P.R. Pe baza acestei modificări au fost reorganizate Ministerul Construcţiilor şi Industriei Materialelor de Construcţii şi Co­mitetul de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole, înfiinţîndu-se Ministerul Cons­trucţiilor, Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii şi Ministerul Colectărilor. Marea Adunare Naţională a aprobat pro­punerea făcută de Consiliul împuterniciţilor de a elibera pe deputatul Dumitru Coliu din funcţia de membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, întrucît acesta urmează să primească sarcini pe linie de guvern, şi a ales ca membru în Prezidiul Marii Adunări Naţionale pe deputatul Nicolae Ceauşescu. De asemenea, din aceleaşi motive, deputatul Dumitru Coliu a fost eliberat din funcţia de membru şi preşedinte al Comisiei de Afaceri Externe. Deputatul Lotar Rădăceanu­ a fost ales ca membru şi preşedinte al Comisiei de Afaceri Externe, iar deputatul general locotenent Ia­­cob Teclu, ca membru al aceleiaşi comisii, întrucît deputatul Avram Bunaciu este se­cretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Marea Adunare Naţională l-a eliberat din funcţia de membru al Comisiei de propu­neri legislative, alegînd ca membru al aces­tei comisii pe deputatul Ion Vinte. Ora­ 14,30. Preşedintele Marii Adunări Na­ţionale, deputatul C. Pîrvulescu, rosteşte cu­vîntul de închidere a sesiunii. Sesiunea a 6-a a Marii Adunări Naţionale a avut sarcina de mare răspundere de a ra­tifica Tratatul de prietenie, colaborare şi a­­sistenţă mutuală între Republica Populară Albania, Republica Populară Bulgaria, Re­publica Populară Ungară, Republica Demo­crată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Populară Romînă, Uniunea Repu­blicilor Sovietice Socialiste şi Republica Ce­hoslovacă, semnat la Varşovia la 14 mai 1955. Aprobarea unanimă a tratatului de către Marea Adunare Naţională, dovedeşte voinţa de neclintit a poporului nostru de a-şi apăra munca sa creatoare şi viaţa fericită şi de a contribui la asigurarea păcii şi securităţii popoarelor. In această sesiune a fost de asemenea dis­cutat şi votat bugetul de stat al R.P.R. pe anul 1955. Bugetul asigură dezvoltarea mai departe a economiei noastre naţionale în toate ramurile sale, a instituţiilor noastre culturale şi sociale. Bugetul pe anul 1955 prevede sume importante care trebuie folo­site raţional ca să dăm un nou avînt econo­miei şi culturii şi să creăm condiţii de viaţă tot mai bune pentru oamenii muncii. Tovarăşi deputaţi, să contribuim cu toată energia şi priceperea la realizarea planului de stat şi a prevederilor bugetului. Declar închisă cea de a 6-a­ sesiune a Marii Adunări Naţionale. (Agerpres) Cuvîntarea tovarăşului dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale Tovarăşi deputaţi şi deputate. Tratatul de prietenie, colaborare şi asis­tenţă mutuală încheiat la Varşovia consti­tuie un eveniment care prin importanţa lui a produs valuri de însufleţire în puternicul nostru lagăr al păcii şi o puternică derută în tabăra duşmanilor păcii. Dacă popoarele iubitoare de pace aplaudă acest eveniment de importanţă universală, cercurile interesate în războaie şi conflicte între popoare, profitorii arhicunoscuţi ai ma­­şina­ţiunilor şi aventurilor războinice, devin tot mai neliniştiţi. Această nelinişte se transformă în reacţiuni, în manifestaţiuni­­aia demască tot mai mult intenţiile acestor imperialişti şi potentaţi ai banului, legate de zăngănitul armelor şi conflicte război­nice. Din presa lor şi din strigătele lor, care umplu lumea pe aripile undelor, se desprinde o avalanşă de denaturări a conţinutului a­­cestui tratat. Aceşti duşmani ai păcii neagă fără scrupule intenţia clară, exprimată în textul precis al Tratatului. Ei fac lamentabile eforturi în încercările lor zadarnice de a atri­bui contractanţilor intenţii diametral opuse acelora care stau la baza Tratatului. Or, părţile contractante îşi manifestă lim­pede hotărîrea fermă de a construi pacea, pe temeiul coexistenţei paşnice între po­poare. Temelia acestui act exprimată de la în­ceput în aliniatul prim din introducerea Tratatului este de a crea un sistem de secu­ritate colectivă a tuturor ţărilor din Eu­ropa, indiferent de orînduirea lor socială şi de stat, în conformitate cu principiile Cartei O.N.U. Aliniatul 2 din articolul ultim prevede : „In cazul cînd în Europa va fi creat un sis­tem de securitate colectivă și va fi încheiat în acest scop un tratat general-european de securitate colectivă, lucru spre care părțile contractante vor tinde neîncetat, prezentul Tratat își va pierde valabilitatea în ziua in­trării în vigoare a Tratatului gemeral-euro­­pean". Tratatul, de la intrarea lui în vigoare, lasă larg deschise porţile pentru ţările care îşi însuşesc principiile lui de bază, ţelurile şi soluţiile lui, scopul s­pre care tinde între­gul tratat fiind de a deveni un Tratat ge­neral. Totul este în funcţie de finalitate, iar a­­ceastă clauză sintetizează finalitatea spre care năzuiesc popoarele din marea familie a lagărului păcii: securitatea şi pacea po­poarelor. Trebuie o pătimaşe rea credinţă, izvorâtă din interese total străine de securitatea po­poarelor, pentru a căuta să se nege limpe­zimea acestei clauze luminoase a Tratatului, care dezvăluie şi pentru cei mai sceptici a­­devăratul lui scop. Tratatul, spre deosebire de pactul Atlan­­ticului şi acordurile de la Paris, nu are re­frenul zăngănitului de arme. Dacă totuşi acest pact are şi prevederi de ordin militar, aliniatul al doilea al preambu­lului lămureşte că ele sunt determinate de situaţia creată în Europa în urma ratifi­cării acordurilor de la Paris, care creează o nouă grupare militară, sub firma „Uniunii europene occidentale“, cu participarea Ger­maniei occidentale în curs de remil­itarizare şi includerea ei în blocul militar al Atlanti­cului de nord. Poate exista îndoială că aceste formaţiuni militare adîncesc tensiunea pe plan interna­ţional, agravează primejdia unui nou război şi creează o ameninţare pentru securitatea naţională a popoarelor iubitoare de pace ? Indivizii pot avea memorie scurtă, dar ori­­cît de înclinat ar putea fi cineva să uite tre­cutul, grozăviile celor două războaie pe care le-am trăit nu pot fi uitate. Militarismul german, nebunia fanatică a generalilor prusaci în frunte cu Kaiserul Wilhelm şi mai tîrziu aceia a lui Hitler şi a adepţilor săi, au provocat războaie aie că­ror sălbăticii şi distrugeri au tăiat răni a­­dînci pe trupul atîtor popoare şi au distrus atîtea fericiri, îneît ele nu pot fi uitate. Poporul român a trăit în decursul unei singure generaţii grozăviile acestor două războaie. Jertfele pe care le-a adus poporul nostru în cele două războaie împotriva mi­litarismului german, sunt de patru ori mai mari decit cele suportate de S.U.A., deşi a­­cestea au o populaţie cu mult mai mare, mai mult decît înzecită. Poporul român este aşezat în drumul spre Orient, pe care milita­­riştii germani au încercat de două ori să pătrundă pentru a realiza cuceririle spre care îi împingea nebuna lor năzuinţă, expri­mată în acel „drang nach Osten“, care i-a pricinuit însuşi poporului german nemăsura­te jertfe. Poate fi oare vreo îndoială că această con­­cepţie-înrădăcinată adine în mintea milita­­riştiloro'şi conducătorilor marilor trusturi gerrrffie^fi va împinge spre al treilea război, cîndUi jPfj.pun iar arme în mînă cu atîta gencrozP#fc din partea imperialiştilor apu­seni, de-' dincoace şi dincolo de ocean ? Poporul român consideră că e o datorie a sa sfîntă să vegheze pentru ca valul acestui „drang nach Osten“ să nu ameninţe din nou pacea lumii. El este alături de celelalte popoare, în­setate de dorinţa de a nu mai trăi zilele de dezastru din trecut, în lupta pentru a-şi crea condiţii de muncă paşnică şi creatoare, pen­tru a-şi îmbunătăţi şi ridica nivelul de viaţă culturală şi materială. In acest scop măreţ, într-o deplină uni­tate, popor şi guvern, toate păturile sociale ale poporului român şi ale minorităţilor na­ţionale, de la ţărani şi muncitori pînă la vîrfurile intelectualităţii noastre, fără deo­sebire de rasă şi religie, îşi manifestă cu putere deplină solidaritatea şi hotărîrea de a-şi apăra cuceririle lor, de a da o ripostă zdrobitoare oricărei încercări de agresiune. Poporul nostru este setos de progres şi nu va permite ca realizările sale să fie distruse în cataclismul unui război atomic. După cum ştim, la Conferinţa de la Var­şovia a participat ca observator şi reprezen­tantul R. P. Chineze. Nu de mult am traversat o mare parte a Asiei. Poposind în diferite puncte ale acestui uriaş continent, descinzînd în oraşe şi sate, cunoscînd oamenii în casele şi familiile lor, străbătînd regiuni cu uriaşe şantiere de construcţii, am trăit freamătul muncii rod­nice a marelui popor chinez. Cu elan grandios se construiesc uzine, cen­trale hidraulice, instituţii sanitare, culturale, se desţelenesc întinse pămînturi. Toate a­­cestea sînt realizări ale unei munci închinate unei vieţi individuale şi colective mai ridica­te şi mai fericite. Pe de o parte, această minunată încorda­re a energiilor populare pe cîmpul muncii creatoare, paşnice, al cărei răsunet pătrunde şi în inimile cele mai împietrite şi în minţile cele mai împăienjenite de prejudecăţi şi obscurantism, iar pe de altă parte, zăngăni­tul armelor de pe „poziţiile de forţă“ ale re­gizorilor războaielor, ale exploatatorilor bo­găţiilor ţărilor coloniale şi semicoloniale, mereu nesăturaţi. Iată aspectul realităţilor care ne înconjoa­ră pe plan universal, iată condiţiile izvorîte din aceste realităţi, care determină poziţia de apărare adoptată prin Tratatul de la Var­şovia. Imperialiştii atomici, urmărind dominaţia mondială şi vroind să facă din lume un „uriaş naufragiu“, devin însă tot mai iste­rici şi agresivi.­­Preşedintele Consiliului de Miniştri, tova­răşul Gh. Gheorghiu-Dej, ne-a reamintit că unii deputaţi şi senatori din Congresul Sta­telor Unite ale Americii, pierzîndu-şi nu numai simţul realităţii, dar şi simţul măsu­rii, s-au îndeletnicit de la tribună cu discu­ţia unor probleme pur interne ale ţării noastre. Ei au încercat, cum aţi auzit, să fixeze şi data la care poporul român ar trebui să aniverseze independenţa de stat, cucerită la 9 mai 1877. Ei ar dori, cum spunea prim-ministrul nostru, să pună astfel data aniversării in­dependenţii, încît ea să coincidă cu o dată care astăzi se aniversează numai în Statele Unite, adică data urcării pe tron a prinţilor de Hohenzolern-Sigmaringen, a căror dinas­tie le-a fost aşa de mult pe plac acestor ca­pitalişti exploatatori ai bogăţiilor altor ţări. Tovarăşe Gheorghiu-Dej, fiu al poporului român, am aplaudat declaraţia ce ai făcut. Citez : „Chestiunea regimului de stat al Ro­­mîniei a fost hotărâtă odată pentru totdeau­na de poporul român, conform voinţei şi­ in­tereselor sale şi nici un fel de putere străină nu are căderea s-o pună în discuţie“. Aceste cuvinte izvorăsc din adîncimea su­fletului poporului român, conştient şi mîn­­dru de puterea lui de muncă şi cunoscînd valoarea libertăţii. Unii din aceşti avocaţi nechemaţi, văzîn­­du-şi planurile lor de cuceriri războinice pri­mejduite îşi pierd raţiunea. Este cunoscut ca­zul fostului ministru de război imperialist, care şi-a încheiat cariera sărind noaptea pe fereastră, sub viziunea unui atac inamic. Aş da prietenos sfat şi altora să se ferească de a deveni prizonierii unor asemenea idei fixe. Cu cît aceste exaltări ale lor primejduiesc mai mult pacea, cu atît mai hotărît trebuie să ne închegăm noi rîndurile, construind un zid de nepătruns în apărarea păcii, zid de care să se frîngă toate maşinaţiunile lor de subminare a păcii. Acest zid se întinde de la Elba pînă în apele Taiwanului. El cuprin­de întinderi uriaşe şi o mare parte a ome­nirii, care prin munca şi lupta ei va spulbera planurile agresive şi de „îngrădire" ale impe­rialiştilor, asigurînd pacea către care nă­zuiesc fierbinte toate popoarele lumii. Alături de ceilalţi contractanţi ai Trata­tului de la Varşovia poporul român, vechi, brav şi înţelept, se identifică cu hotărîre, prin glasul reprezentanţilor lui autorizaţi, pe care i-am auzit în decursul şedinţelor noastre, cu discuţii la nivelul importanţei a­­cestui Tratat. Poporul român care îşi dă adeziunea de­plină la acest Tratat pus în slujba păcii îşi exprimă cu tărie hotărîrea de a-şi apăra cu­ceririle şi realizările paşnice. Ritmul puternic al efortului constructiv al oamenilor muncii din tabăra popoarelor semnatare ale Tratatului de la Varşovia, des­coperirea energiilor lor nebănuite, a bogă­ţiilor materiale şi spirituale din ţările lor, pe care le exploatează în propriul folos, fără exploatatori de dincoace şi dincolo de gra­niţe, fac ca acest minunat exemplu al con­struirii paşnice a unei vieţi noi, să exercite — şi va exercita tot mai mult — o mare pu­tere de atracţie pentru toate popoarele lumii, cucerind aderenţa omenirii. Aici rezidă puterea noastră şi de aici izvo­răşte şi încrederea noastră desăvîrşită în consecinţele Tratatului de la Varşovia, care vor fi hotărîtoare pentru salvarea păcii. Pe arcul de triumf din faţa ca­pitoliului din Boston, din statul Massassachets din S.U.A., este gravată o deviză : „Există o comuni­tate în destinul omenirii“. Prin această de­viză popoarele Americii de Nord recunoş­teau în mod solemn încă din secolul al XIX-lea solidaritatea­ vitală a tuturor po­poarelor. Un gînditor politic, medit­rad asu­pra acestei devize, a exclamat că aceasta este un ban economisit al trecutului, care chiar dacă este astăzi demonetizat, depre­ciat, în viitor poate să aibă din nou valoare. Noi credem în această comunitate în des­tinul omenirii, în interesul comun de a co­exista, în raporturile de colaborare între toa­te popoarele, năzuind neîncetat de a reduce orice conflict, de a căuta puncte care ne a­­propie în domeniul colaborării economice, culturale, punînd fiecare, rînd pe rînd, cîte o cărămidă la marele edificiu al păcii. Cei care orbiţi de interese străine de a­­celea ale popoarelor iubitoare de pace nu înţeleg acest lucru să recitească din cînd în cînd inscripţia de pe arcul de triumf din Boston. Tratatul de la Varşovia constituind cadrul organizării forţelor părţilor contractante, cu unitatea comandamentului, cu un comandant oţelit în focul luptei pentru eliberarea po­poarelor noastre de sub jugul fascist, formea­ză o bază puternică, care întăreşte încrede­rea de nezdruncinat a poporului nostru în forţele noastre de apărare contra oricărei agresiuni. Cu această puternică chezăşie, poporul nostru păşeşte cu hotărîre înainte pe dru­mul construirii vieţii lui noi. Munţii, văile şi cîmpiile patriei noastre vor răsuna înainte de ritmul voios al muncii, împletită cu cîntece de bucurie pentru reali­zările obţinute şi pe care poporul ştie să le apere. Din acest sentiment al poporului se va desprinde votul Marii Adunări Naţionale, supremul organ al exercitării voinţei poporu­lui. Exprimînd acest vot, Marea Adunare Na­ţională va fi la înălţimea sarcinii sale. (Aplauze puternice și prelungite). O importantă inovaţie tehnică pentru sporirea productivităţii muncii Convorbire cu strungarul fruntaş Ştefan Kovács de la întreprinderea „ Electromotor“-Timişoara In dorinţa de a perfecţiona continuu tehnica cunoscutul strungar Ştefan Ko­vács de la întreprinderea ,,Electromotor"­­Timişoara, a confecţionat şi adaptat la strungul său o instalaţie cu ajutorul că­reia au fost automatizate diferite operaţii de strunjire. In legătură cu acest succes al său, redăm mai jos convorbirea pe care un colaborator al ziarului nostru a avut-o cu strungarul inovator Ştefan Kovács. ÎNTREBARE: Cum aţi reuşit să construiţi instalaţia automată a strun­gului la care lucraţi şi in ce constă ea? RĂSPUNS: In ultima vreme am primit sarcina să lucrez piese cu dimensiuni mici necesare secţiei de bunuri electrice de larg consum a uzinei. Aplicînd metoda mea obiş­nuită de muncă, nu mai puteam obţine ran­damentul pe care îl doream din cauză că pierdeam mult timp cu desele opriri şi por­niri ale strungului pentru fixarea şi scoa­terea piesei din bacuri. Am studiat cîtva timp documentaţia teh­nică de specialitate şi am ajuns la concluzia că toţi aceşti timpi neproduc­tivi ar putea fi eliminaţi dacă s-ar adapta strungului o instalaţie specială automată. Primind apoi ajutor din partea cabine­tului tehnic şi a tovarăşului Anton Mahal­­inski, pe atunci inginer şef al uzinei noastre, am perfecţionat această ideie din punct de vedere teoretic. Apoi, am început să constru­iesc instalaţia, după ce mai intîi era pus la punct, rînd pe rînd, desenele tehnice, proto­tipurile şi piesele de care aveam nevoie. Munca aceasta de cîteva luni am termi­nat-o abia zilele trecute cînd am făcut şi primele încercări ale noii inovaţii. Fără în­doială că singur n-aşi fi putut realiza a­­ceastă instalaţie. In tot timpul cît am lucrat la ea am fost ajutat şi încurajat de cabine­tul tehnic al uzinei, de inginerul E. Seracin, cu care am lucrat în permanenţă, precum şi de comuniştii din uzină. Această inovaţie am adaptat-o pe un strung modern de fabricaţie sovietică „Zacaz Kuibîşev“ fără a aduce nici o modificare ma­şinii. Instalaţia automată poate fi luată de la strung atunci cînd este nevoie să se con­fecţioneze piese în condiţii de prelucrare obişnuite. ÎNTREBARE : Ce foloase aduce a­­ceastă inovaţie pentru sporirea produc­tivităţii muncii? RĂSPUNS : încă de la primele încercări pe care le-am făcut inovaţiei am putut con­stata că foloasele pe care le aduce pentru sporirea productivităţii muncii sînt foarte însemnate. Cu ajutorul ei se elimină aproape în întregime timpii morţi provocaţi de între­ruperile destul de dese ale strungului, putîn­­du-se efectua totodată şi mai multe operaţii la­ aceeaşi piesă, ca de exemplu strunjirea, găurirea, retezarea etc. Lucrînd la strungul prevăzut cu instalaţie automată în două ore eu am reuşit să pre­lucrez 150 de bucşe, înainte prelucram o piesă de acest fel în 4 minute. Trebuie să subliniez, ca un mare avantaj al acestei instalaţii automate la care se pot prelucra peste 10 repere, faptul că ea dă po­sibilitate strungarului să lucreze la două maşini deodată, la strungul prevăzut cu instalaţie automată, care merge fără a mai fi nevoie de permanenta prezenţă a omului lîngă el şi la un alt strung obişnuit. Dacă se păstrează principiul pe care am construit această instalaţie se poate trece şi la automatizarea altor strunguri, bineîn­ţeles adaptîndu-se dimensiunilor şi tipului de strung respectiv. De altfel, pentru ca a­­ceastă inovaţie să poată fi extinsă şi la alte strunguri din secţia noastră cabinetul tehnic al uzinei a luat iniţiativa de a studia posibilităţile existente de aplicare. Cu prilejul aniversării a 10 ani de la înfiinţarea Universităţii „Bolyai" CLUJ,­­ Universitatea „Ianoş Bolyai“, cu limba de predare maghiară, creaţie a regimu­­lui nostru democrat-popular, a împlinit 10 ani de activitate. Cu acest prilej, în ziua de 31 mai, a avut loc în aula universităţii „Bo­lyai" o şedinţă deschisă a consiliului ştiinţi­fic, închinată acestui eveniment. La şedinţă au participat tov. Nicolae Di­­nulescu,­ prim locţiitor al ministrului Invăţă­­mîntului, Jean Livescu, rectorul universităţii „Alexandru I. Cuza“ din Iaşi, Tiberiu An­­drasofszky, director al Institutului medico-far­­maceutic din Tg. Mureş, Raluca Ripan, rec­torul universităţii „Victor Babeş" din Cluj, precum şi o delegaţie a universităţii „C. I. Parhon” din Bucureşti, condusă de prof. Mihail Ionescu, decanul facultăţii de biologie. Şedinţa a fost deschisă de către tovi Banyai Ladislau, rectorul universităţii „Bo­lyai“, după care tov. Gall Ernest, prorecto­rul universităţii, a arătat realizările obţinute în domeniul învăţămîntului în cei 10 ani de activitate a universităţii „Bolyai“. In seara aceleiaşi zile a avut loc în sala mare a Casei universitarilor o adunare fes­tivă, închinată aniversării a 10 ani de la înfiinţarea universităţii „Bolyai“. Prof. Banyai Ladislau, rectorul universită­ţii „Bolyai“, a făcut o expunere asupra ac­tivităţii acestui institut de învăţămînt supe­rior în­ cei 10 ani de la înfiinţare. Au adus saluturi tov. Nicolae Dinulescu, prim locţii­tor al ministrului Invăţămîntului, Ioan Coz­­ma, prim secretar al comitetului regional P.M.R. Cluj, Emil Petrovici, preşedintele fi­lialei Cluj a Academiei R.P.R., prof. Mihail Ionescu din partea universităţii „C. I. Par­hon“ din Bucureşti, Jean Livescu, rectorul universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi, Raluca Ripan, rectorul universităţii „V. Babeş“ din Cluj, Tiberiu Andrasofszky, directorul Insti­tutului medico-farmaceutic din Tg. Mureş şi alţii. A urmat apoi un program artistic dat de artişti ai Operei din Cluj şi de ansamblul universităţii „Bolyai“. (Agerpres)

Next