Romînia Liberă, iunie 1955 (Anul 13, nr. 3313-3338)
1955-06-10 / nr. 3321
O cît mai bună aprovizionare a populaţiei cu legume şi fructe Una din preocupările de seamă ale comerţului socialist în această perioadă este asigurarea unei dotinue aprovizionări a populaţiei cu legume şi fructe. In comparaţie cu anii precedenţi, comerţul de stat a reuşit ,în acest an să asigure, în tot cursul iernii şi primăverii, aprovizionarea populaţiei cu cartofi, ceapă, fasole, etc., influenţînd astfel şi asupra preţurilor pieţii neorganizate. Lărgirea în proporţii serioase a reţelei unităţilor comerţului de stat pentru desfacerea legumelor şi fructelor, mărirea volumului produselor distribuite în aceste unităţi, îmbunătăţirea muncii şi atitudinii faţă de cumpărători a unor vînzători şi gestionari, sunt realizări obţinute în toate regiunile ţării. In unele locuri, cum ar fi de pildă regiunea Oradea, magazinele şi chioşcurile din pieţe sînt aprovizionate în mod ritmic cu sortimente de sezon. Secţia comercială a comitetului executiv al sfatului popular regional a luat totodată măsuri pentru o cît mai estetică prezentare a mărfurilor şi controlează cum se desfăşoară deservirea cumpărătorilor. Succesele obţinute în domeniul aprovizionării populaţiei cu legume şi fructe nu sunt însă pe măsura posibilităţilor existante. Comitetele executive ale sfaturilor populare care poartă răspunderea aprovizionării populaţiei din raza teritoriului respectiv, pot face şi au obligaţia să facă mai mult decît pînă acum înaceastă direcţie. In magazinele şi chioşcurile comerţului socialist trebuie să se găsească în permanenţă legume şi fructe proaspete, de bună calitate, în cantităţi care să satisfacă cerinţele şi să exercite o influenţă hotărâtoare asupra preţurilor pieţii neorganizate. Comitetele executive ale sfaturilor populare au sarcina de a lua un complex de măsuri, atât pe linie comercială, cit şi în alte domenii, pentru a asigura o abundenţă de legume şi fructe proaspete în unităţile comerciale de stat şi în pieţe. In primul rînd este necesară preocuparea ca organele locale agricole şi comerciale să vegheze asupra desfăşurării lucrărilor de întreţinere a culturilor contractate, asupra respectării graficelor de livrare prevăzute în contracte. Mărirea exigenţei cumpărătorilor în ce priveşte calitatea şi sortimentul legumelor şi fructelor trebuie să determine o sporire corespunzătoare a exigenţei achizitorilor şi recepţionerilor organizaţiilor comerciale locale. Pentru ca fondul de mărfuri de care dispune comerţul de stat să fie pus la dispoziţia cumpărătorilor în cît mai bune condiţii, este necesară transportarea rapidă a produselor, în ambalaje clare să împiedice degradarea acestora. Este limpede însă că acest lucru poate fi cu greu realizat cîtă vreme în unele locuri, cum ar fi în regiunea Suceava, ori chiar în raioanele Vidra şi Crevedia din jurul Capitalei, drumurile sînt prost întreţinute, împiedicînd buna desfăşurare a transportului rutier. Repararea şi cît mai buna întreţinere a drumurilor şi şoselelor, ca şi folosirea oriunde este posibil a transportului pe căile ferate — mai ieftin şi cu o capacitate mai mare de transport decît cel cu autocamioanele — descărcarea imediată, în momentul sosirii şi punerea în vînzare fără tărăgăneli inutile şi dăunătoare a legumelor şi fructelor, sînt sarcini de deosebită răspundere a organelor în subordinea comitetelor executive ale sfaturilor populare. Pentru a se evita orice tărăgăneală, este necesar de asemenea ca comitetele executive ale sfaturilor populare, prin birourile de convenţii, să stabilească în mod operativ preţurile legumelor şi fructelor ţiinînd seama de faptul că fiecare oră de întîrziere aduce prejudicii calităţii produselor. Comerţul cu legume şi fructe are un specific aparte. Aici, perisabilitatea este foarte mare în cazul unei nesatisfăcătoare desfăşurări a muncii, ceea de poate aduce pagube însemnate statului, micşorîndu-se totodată posibilităţile de a contribui la aprovizionarea populaţiei. Iată de ce un accent deosebit trebuie pus pe felul în care îşi desfăşoară munca întregul aparat al comerţului de stat cu legume şi fructe, insuflîndu-se tuturor lucrătorilor, achizitori, recepţioneri, vînzători, gestionari, un spirit sănătos de lucru, cerîndu-li-se o grijă deosebită pentru mărfurile pe care le manipulează, operativitate şi pricepere la prezentarea şi păstrarea mărfurilor precum şi la deservirea cumpărătorilor. Sînt nejuste şi în contradicţie cu principiile comerţului socialist atitudini ca aceea manifestată de unii gestionari, care organizează „de ochii lumii“ expoziţii şi vitrine cu mărfuri de bună calitate, punînd însă în vînzare produse mult mai slabe calitativ. Cumpărătorilor trebuie să li se ofere numai produse de bună calitate, proaspete, plăcut prezentate şi ambalate. Atât centrele de achiziţie cît şi cele de desfacere trebuie să posede o bază tehnico-materială strict necesară bunei desfăşurări a muncii — tot utilajul necesar, cîntare, ambalaje, vitrine — precum şi spaţiu corespunzător de înmagazinare. Crearea de noi magazine „cu orice preţ“ în încăperi necorespunzătoare, lipsite de cadrul necesar depozitării, manipulării şi prezentării mărfurilor, este greşită, îndeosebi în acele cartiere şi străzi apropiate de pieţe ori de alte magazine corespunzătoare în care deci înfiinţarea noilor unităţi nu este absolut necesară. Comitetele executive ale sfaturilor populare au datoria de a se ocupa îndeaproape de activitatea secţiilor comerciale respective, în domeniul aprovizionării populaţiei cu legume şi fructe. Ele trebuie să controleze cum colaborează organele comerciale cu gospodăriile agricole de stat şi colective, cu unităţile achizitoare ale cooperaţiei. In acţiunea de control, atît în aceste probleme cît şi mai ales în ce priveşte desfacerea produselor, este necesar ca organele locale să se sprijine pe ajutorul preţios pe care îl pot da masele de cetăţeni, să se ocupe de sezisările şi sugestiile maselor, să antreneze la o activitate rodnică comisiile permanente de comerţ şiagricultură, activele de cetăţeni, comisiile de femei, echipele de control obştesc. Un rol deosebit de important în îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei cu legume şi fructe îl au gospodăriile agricole de stat care au sarcina de a livra comerţului de stat produsele contractate la termenele stabilite, contribuind, mai ales în ce priveşte legumele timpuriu, la influenţarea preţurilor pieţii neorganizate. Preocupîndu-se de aprovizionarea populaţiei cu legume şi fructe, luînd măsuri pentru o justă distribuire a fondului de mărfuri în cuprinsul regiunilor, ocupîndu-se îndeaproape de satisfacerea cerinţelor, îndeosebi în centrele muncitoreşti, ca şi în staţiunile balneo-climatice, comitetele executive ale sfaturilor populare vor contribui la buna aprovizionare a populaţiei cu legume şi fructe. Cea de a cincia sesiune a sfatului popular al Capitalei Ieri a avut loc în sala „Excelsior" cea de a cincia sesiune ordinară a sfatului popular al Capitalei. Ordinea de zi a sesiunii a cuprins discutarea Tratatului de la Varşovia, precum şi raportul comitetului executiv asupra executării bugetului pe anul 1954 și prezentarea bugetului pe anul 1955. Deschizînd lucrările sesiunii, tov. irig. Ștefan Bălan, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular al Capitalei, a dat cuvîntul tov. deputat Dumitru Coliu, membru supleant în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., care a vorbit despre însemnătatea Tratatului de la Varşovia pentru patria noastră ca şi pentru cauza păcii în întreaga lume. Vorbitorul a arătat că, întrunind ţări care au dus şi duc o politică consecventă de colaborare internaţională, Conferinţa de la Varşovia a dovedit prin fapte voinţa de a apăra cauza păcii şi de a îndepărta primejdia dezlănţuirii unui nou război. — Statul nostru este puternic prin conştiinţa maselor — a arătat tov. deputat Dumitru Coliu, — prin faptul că masele largi de oameni ai muncii cunosc politica partidului şi guvernului nostru şi aderă cu entuziasm la această politică, pusă în slujba păcii. Vorbitorul a îndemnat deputaţii să ducă o temeinică muncă de lămurire în circumscripţiile unde au fost aleşi, la locul lor de muncă, pentru a arăta tuturor cetăţenilor patriei cît de important este actul istoric al semnării Tratatului de la Varşovia, cît de mare este forţa ţărilor semnatare ale acestui Tratat, ţări care împreună cu marea Chină populară vor şti să zdrobească orice încercare de agresiune. Numeroşi deputaţi, printre care muncitoarea fruntaşă Iacob Elena, doctorul Jean Săveanu, studentul Alexandru Dudeş, şi-au exprimat adeziunea lor şi a alegătorilor din circumscripţiile electorale respective la politica partidului şi guvernului nostru. In partea a doua a lucrărilor sesiunii, analizîndu-se succesele obţinute în realizarea bugetului pe 1954, raportorul, coraportorii şi deputaţii care au luat parte la discuţii au arătat că veniturile bugetului pe anul 1954 au asigurat finanţarea în bune condiţii a activităţii economice şi a acţiunilor social-culturale ale sfatului popular al Capitalei. Oglindind lărgirea şi îmbunătăţirea activităţii industriei locale, gospodăriei comunale, agriculturii, instituţiilor de învăţămînt, cultură şi sănătate, bugetul sfatului popular al Capitalei pe anul 1955 este menit a duce mai departe realizările însemnate obţinute în cursul anului trecut. O dovadă în plus a paşilor înainte pe care-i face sfatul popular al Capitalei în acest an este faptul ca deşi în anul trecut pentru finanţarea acţiunilor social-culturale era destinată în buget o sumă importantă — aproape 300 milioane lei — în anul acesta aceloraşi scopuri li se afectează o sumă cu 20 la sută mai mare decit în 1954. Proletari din toafs fSrife, mîfi-vâ ! »nf»nnTSg» ■ *0» Anul XIII Nr. 3321 4 pagini 20 bani Vineri 10 iunie 1955 Creşte avintul întrecerii pentru realizarea înainte de termen a cincinalului încă un sector industrial şi-a îndeplinit planul Utilaj petrolifer de calitate La numărul sectoarelor industriale care au raportat pînă acum îndeplinirea sarcinilor ce le reveneau din primul nostru plan cincinal se adaugă acum şi sectorul produselor finite din lemn. In anii cincinalului producţia globală de produse finite din lemn a crescut cu 137 la sută faţa de anul 1950, productivitatea muncii cu 60 la sută, iar preţul de cost al produselor a fost redus cu 11,38 la sută. Faţă de anul premergător cincinalului, producţia de mobilă a crescut cu 140 la sută, de placaj cu 117,2 la sută şi cea de panel cu 178,4%. Dezvoltarea tehnică a acestui sector cît şi muncitorilor, inginerilor permis, ca întreprinderile să producă astăzi 5 tipuri de dormitoare, faţă de 2 tipuri cit se producea în anul 1950, 4 tipuri de camere studio, 2 tipuri de dulapuri de haine, fotoliipat, fotolii curbate şi tapisate, scaune curbate tapisate şi cu împletituri de trestie, etc. îndeplinirea cu 7 luni înainte de termen a planului cincinal, în sectorul produse finite din ..lemn, se datoreşte in primul rînd realizărilor obţinute de întreprinderile „Simo Geza“ din Tg. Mureş, „Măgura Cecilei“ din regiunea Stalin şi „Placajul“ din Bucureşti. (Agerpres) ridicarea calificării şi tehnicienilor a La uzinele „Republica" din Capitală, muncitorii şi tehnicienii Intensifică zi de zi întrecerea socialistă pentru realizarea sarcinilor ce Ie revin în ultimul an al planului cincinal. Organizîndu-şi mai bine munca, lucrînd după metode înaintate, numeroşi muncitori ridică permanent productivitatea muncii şi îmbunătăţesc calitatea produselor fabricate. in clişeu : Maistru Constantin Giubernea şi lăcătuşul controlor Timoftei Scînteie de la secţia fileta, controlînd calitatea prăjinilor de foraj. Noi succese ale oţelurilor şi laminatorilor HUNEDOARA (de la corespondentul nostru). Colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la Combinatul metalurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“Hunedoara a încheiat luna mai prin sporirea producţiei de fontă, oţel şi laminate. Desfăşurînd o întrecere avintată în cadrul brigăzilor şi sectoarelor de muncă, siderurgiştii au reuşit să realizeze în această lună noi succese. Cele mai frumoase rezultate au fost obţinute de către topitorii oţelari. Numai pe perioada primelor 6 zile din luna iunie ei au elaborat 26 şarje rapide. Fruntaşi în producţie pe întreaga secţie s-au situat oţelarii din brigăzile conduse de prim topitorii Dumitru Brîmzei şi Valeriu Lătrameţ. Ei au reuşit să dea peste plan cu 9 la suită şi respectiv 7,8 la sută, mai mult oţel de bună calitate. Urmind exemplul oţelariilor şi organizînd munca după graficul orar, laminatorii de sub conducerea maistrului Constantin Petru au reuşit să lamineze cu 17,4 la sută mai multe lingouri de oţel. In mod deosebit s-au evidenţiat laminatorii Iosif Andriuţ, Gheza Gosma şi prim manevramtul Vasile Zăvolaşi. Datorită metodelor înaintate Ca urmare a muncii organizate şi a metodelor folosite de colectivul fabricii de conserve „Ionel Jora“ din Galaţi cantităţile de conserve ce sunt livrate comerţului socialist sporesc necontenit. In clişeul din stînga, muncitoarea Romila Săftica aranjînd un depozit cutiile de conserve. ★ Folosind metode înaintate de muncă, fruntaşul în producţie Nicolae Alexe, frezor la întreprinderea „Tehnometal“ din Capitală, reuşeşte să-şi depăşească planul lunar cu 250 la sută. In clişeul din dreapta, tovarăşul Nicolae Alexe lucrînd la una din plăcile tubulare pentru cazanul de aburi. Să îngrijim bine culturile! Să terminăm grabnic pregătirile pentru recoltare! Se extinde prăşitul mecanic BIRLAD (de la corespondentul nostru). — Mecanizatorii S.M.T.-Tecuci s-au pregătit din vreme pentru a executa pe ogoarele gospodăriilor agricole colective, întovărăşirilor şi pe loturile sfaturilor populare comunale, prăşitul mecanic. îndată ce pregătirile au fost terminate, brigăzile de tractorişti au început prăşitul mecanic pe ogoarele gospodăriilor agricole colective din comunele Tălpici, Corod şi Negrileşti. Prăşitul se execută în bune condiţiuni printre rîndurile drepte, la distanţa de 70 cm. Pe tractor şi cultivator lucrează numai doi oameni, adică tractoristul şi mînuitorul cultivatorului, iar randamentul dat întrece de 6 ori pe al unei prăşitori cu tracţiune animală. S.M.T.Tecuci a încheiat anul acesta contracte prevăzînd executarea prăşitului mecanic pe o suprafaţă de 980 ha, depăşind cu aproape 750 ha suprafaţa lucrată anul trecut. ■k GALAŢI (de la corespondentul nostru). — Executînd însămînţările în condiţiuni agrotehnice superioare faţă de anul trecut, staţiunea de maşini şi tractoare Chiraftei, raionul Bujor, execută anul acesta prăşitul mecanic pe o suprafaţă de teren aproape dublă în comparaţie cu anul 1954. Pentru a face faţă acestei sarcini sporite, staţiunea a primit de curînd noi tractoare de tipul R.D.P. 35, prăşituri şi alte utilaje. Lucrînd cu noul tip de tractor, construit anume pentru această lucrare, brigada condusă de tov. Tache Munteanu a executat prăşitul mecanic pe o suprafaţă de 70 ha. la gospodăria agricolă colectivă din comuna Băleni. In perioada actuală oamenii muncii de la sate au de rezolvat sarcini de Îndeplinirea cărora depinde obţinerea unei producţii agricole sporite. Colectiviştii, întovărăşiţii, ţăranii muncitori, etc., trebuie să termine grabnic prăşila I şi să înceapă pe cea de a II-a la unele culturi cum sînt : sfecla de zahăr, floarea-soarelui, bumbacul, etc. Cu tot atîta ascuţime în această perioadă se pune şi problema grăbirii pregătirilor pentru recoltare şi treieriş. Ştirile care ne vin de pe tot cuprinsul patriei ne arată în mod convingător că cei ce muncesc pe ogoare îşi îndeplinesc în bună măsură aceste sarcini. Totuşi, în unele părţi se mai observă şi rămîneri în urmă. Astfel, unii ţărani muncitori şi unele unităţi socialiste tărăgănează efectuarea prăşitului, sau neglijează începerea celei de a H-a praşile, motivind că pămîntul e tare şi aşteptind căderea ploilor. Pe alocuri se manifestă rămineri în urmă în munca de revizuire şi punere la punct a utilajului agricol pentru recoltare. Unele unităţi S.M.T. nu şi-au organizat temeinic procesul de reparaţii, fapt care a determinat un ritm neîngăduit de încet în punerea la punct a tractoarelor, batozelor şi altor maşini. Se impune de urgenţă luarea unor măsuri menite să ducă la intensificarea ritmului muncilor de întreţinere a culturilor, la grăbirea reparaţiilor. Organele locale ale puterii de stat au în această privinţă un rol important. Ele trebuie să mobilizeze oamenii muncii de la sate la terminarea praşilei I, la începerea celei de a II-a, combătînd cu tărie obiceiul de a aştepta ploaia pentru efectuarea acestor lucrări. Organele locale ale puterii de stat trebuie de asemenea să urmărească zilnic situaţia reparaţiilor maşinilor şi uneltelor agricole necesare în lucrările de recoltare la S.M.T.-uri, gospodării agricole de stat, etc., din raza lor administrativă. Comitetele executive pot şi trebuie să vină in sprijinul acestor unităţi, să le ajute să-şi organizeze munca în aşa fel Incit punerea la punct a utilajului lor să fie terminată în cel mai scurt timp. ( Activitate intensă în vederea muncilor de vară SUCEAVA (de la corespondentul nostru). — La gospodăria agricolă de stat Zăicești din comuna Bălușeni, pregătirile pentru muncile de vară sînt în toi. Pînă acum cîteva zile s-a pus la punct o combină autopropulsată tip S4, s-au reparat 8 secerători-legători, 4 batoze, 10 tractoare şi zece pluguri cu tracţiune mecanică. De asemenea s-au revizuit şi pus în stare de funcţionare un număr de 3 dezmiriştitoare, 2 greblători trase de animale, 2 selectoare, 4 vînturători, 2 trioare şi alte maşini şi unelte agricole. In buna executare a lucrărilor de reparaţii s-au evidenţiat mecanizatorii din brigăzile I şi II, conduse de Mihai Chitic şi respectiv Petruţ Buieac, mecanicii Vasile Vieru, Miron Decebal şi alţii. In acelaşi timp, conducerea gospodăriei agricole de Vai din Zăiceşti s-a preocupat de aprovizionarea cu materialele, necesare în campania de var. Aşa de exemplu, s-a procurat pînă acum cantitatea de 1650 kg. sfoară pentru legatul snopilor, s-au reparat un mare număr de saci şi s-au cumpărat încă 300 noi, s-au adus importante cantităţi de carburanţi, motorină şi ulei, s-au reparat şi desinfectat cu sodă caustică trei magazii cu o capacitate de 100 vagoane, etc. In scopul uşurării şi bunei executări a căratului snopilor la arie, în atelierele gospodăriei agricole s-au reparat pînă acum 20 căruţe şi s-au mai procurat încă 16 căruţe noi. ★ * ■ * * Au terminat reparaţiile TG. MUREŞ (de la corespondentul nostru). Deşi tractoarele au lucrat pe cîmp pînă nu demult, reparaţiile maşinilor şi uneltelor agricole necesare în campania de vară sînt pe terminate la cele mai multe staţiuni de maşini şi tractoare din Regiunea Autonomă Maghiară. Astfel, S.M.T.-Miercurea Nirajului a terminat de reparat tractoarele, secerătorile, secerătorile-legători şi discuitoarele, plugurile şi batozele de treer. Staţiunile de maşini şi tractoare din Miercurea Ciuc, Odorhei, Tg. Mureş şi Tg. Secuesc au reparat de asemenea toate maşinile necesare în campania de vară. Pînă la 15 iunie vor fi reparate şi puse la punct şi acele tractoare care lucrează încă la întreţinerea culturilor. IN NUMĂRUL DE AZI S. SVETOV : — Din experienţa sovietelor : Grija pentru oraşul drag (pag. 2-a) Ing. TH. MARCAROV : însemnări dintr-o gospodărie agricolă de stat (pag. 2-a) EUGEN VLADIMIR : Pe scena Teatrului Maghiar de Stat din Oradea. — „Doamna ministru“ de B. Nusici (pag. 2-a) H. M. MAHU: Fabrica din Stîlpenii, (pag. 2-a) ION ENGY: Cura realizăm economii însemnate de piele (pag. 3-a) Şedinţa Comitetului Central al Partidul celor ce muncesc din Ungaria (pag. 3-a) După nota guvernului sovietic adresată guvernului Republicii Federale Germane Puternicul răsunet al propunerilor U.R.S.S. (pag. 4-a) Vizita lui Jawaharlal Nehru în Uniunea Sovietică (pag- 4-a) Delegaţia sovietică la sesiunea jubiliară a O.N.U. a plecat spre San Francisco. (pag. 4-a) hilir/ 8 Inovaţia g . 8 g — Am semăna şi noi mai mult porumb 8 8 tn cuiburi aşezate In pătrat. Dar vezi că g 8 vremea zoreşte şi avem braţe de munca 8 jj puţine. Aşa, cu semănătoarea In rindun,\ 8 treaba merge mai repede. I Replica preşedintelui gospodăriei colec- 8 8 tive din Obreja il puse pe ginduri pe jj Floren Barabas. Da, era un lucru de care i g se izbise in mai multe locuri. Mai toate 8 8 gospodăriile colective din regiune, mai jj 8 toate centrele de închiriat, aveau semă- S g nători de porumb tip „Aiud" care semă• 8 8 nau in rinduri drepte. Ce să facă cu ele? jj g Pe acea vreme, prin primăvara anului 8 8 trecut, Fior ca Barabas finea contabijta- jj 8 tea gospodăriei de stat Galda de Jos din 8 g regiunea Hunedoara. Nu era mecanic de 8 8 meserie, dar anii petrecuţi la fără ii dă- jj 8 duseră destulă pricepere la maşinile şi ?, uneltele agricole. Astfel, ii venise in min. 8 8 te o idee îndrăzneaţă: dacă ar găsi vreun jj 8 mijloc să modifice semănătorile existente, 8 g astfel ca ele să poată semăna in pătrat ? jj 8: Dar aşa ceva cere timp şi pricepere 8 g multă. Şi contabilul gospodăriei de stat 8 8 nu avea din belşug nici una nici alta. A ij 8 bia în august, in concediu, a găsit vreme g g să se ocupe de gindul lui. Z.ile întregi și 8 g uneori chiar nopfi, îngrămădea pe hir- j 8 tie schițe după schije de dispozitive și g 8 angrenaje. Făcuse deja 2—3 proiecte de 8 g prototipuri dar nu era mulțumit de re- j g zultate. g g Im întoarcerea din concediu, tov. Bara- jj 8 bas a fost trimis la o școală de partid g 8 de 6 luni. Printre picături, in timpul li- 8 g ber, lucra la mașina lui. Făcuse progrese. 8 8 încă pufin și soluția părea găsită. Și astfel intr-o zi din primăvara aces- j 8 lui an inovatorul s-a prezentat triumfă- g 8 tor la raionul de partid Alba cu schița 8 jj mașinii concepută de el. Modificarea pi- 8 g nioanelor, adăugarea unei caute triun- 8 ghiulare și unui dispozitiv de tijă, fă- 8 g ncau ca semănătorile vechi să poată lă- 8 8 sa sămința exact la distanţa de 70 cm. jj 8 cum se cere la însămințatul in cuiburi a- 8 g sezate in pătrat. 8 8 Cu sprijinul tovarășilor din comitetul g g raional de partid, Florea Barabas a tre- 8 8 cut la transpunerea în viață a proiecta- 8 8 lui său. Piesă cu piesă, la întreprinderea g locală „Horia" din Alba Iulia, semănătoa- 8 8 rea tip „Aiud" a început să-și schimbe 8 8 înfăţişarea, transformlndu-se pentru a fi g g utilizată la semănarea în pătrat. Expe- 8 8 mentele au dovedit că Barabas nu greşi 1 8 se. Maşina modificată de el mergea per g g fect, dădea randament maxim. 8 Cind a început să meargă prin raion g I vestea inovaţiei, din partea gospodăriilor 8 8 colective au început să curgă comenzi 1i 8 pentru transformarea semănătorilor. Rînd 8 g pe rînd și-au trimis semănători de la mo- 8 edificat gospodăriile colective din Obreia, g 8 Cisteiu, Benic, Teiuș. In cursul muncilor g 11 agricole din primăvara acestui an au fost 8 g modificate astfel 12 semănători, ceea ce jj 8 a contribuit ca gospodăriile colective din g jj raion să-și sporească suprafața Insămin- 8 8 pată cu porumb in cuiburi așezate în S g pătrat. ■ 8 8 Florea Barabas nu e insă mulțumit. | 8 — Păcat că ne-am apucat de treabă a- 8 Q tît de tirziu ! Ce suprafeţe mari am fi g I putut insăminţa dacă reuşeam să trans-1 % formăm şi semănătorile centrelor de In-ii g chiriat! g jj Dar adăugă apoi înseminat: jj Am insă bucuria că ideea mea a 8 g sugerat tovarăşilor de la întreprinderea g jj „Horia" o altă idee. Ei au construit un jj 8 prototip de maşină nouă pentru semăna- 8 g rea in pătrat. Cu semănătorile tip „Aiud" g I ce le vom transforma in viitor, cu ede jj 8 noi fabricate la „Horia" sint sigur că ra- 8 g ionul nostru va deveni fruntaş în ce pn- | ^ veşte insămînţatul în cuiburi aşezate la | 8 pătrat, şi astfel fruntaş în obținerea de 8 g recolte bogate. jj îcoeccsj* 8 8 8 8 8 8 PAUL MARIAN 8 8 o BoooooeeooooooocooocoooooooooocooooooooooooooooocooooocSi Orchestra de muzică naţională chineza va da concerte în ţara noastră Zilele acestea ţara noastră va primi vizita orchestrei de muzică naţională chineză. Conducătorii, soliştii şi membrii orchestrei sunt artişti bine cunoscuţi în R. P. Chineză, minunaţi interpreţi ai muzicii naţionale chineze. Ei vin în ţara noastră după un turneu pe care l-au făcut în R. Cehoslovacă unde au prezentat o serie de concerte în cadrul Festivalului muzical internaţional „Primăvara la Praga“, care s-a bucurat de un mare succes. Orchestra de muzică naţională chineză are un bogat repertoriu de piese muzicale folclorice chineze, executate la instrumente specifice muzicii populare chineze. Grupul artiştilor chinezi, alcătuit din 25 de persoane, va da concerte la Bucureşti, Craiova, Petroşani, Hunedoara, Reşiţa, Timişoara, Oradea, Cluj, Oraşul Stalin, Ploeşti, Bacău, Suceava, Iaşi, Brăila, Galaţi şi Constanţa. (Agerpres) Cea mai modernă topitoria de in din ţară GHEORGHIENI (de la corespondentul nostru). — Zilele trecute a intrat în funcţiune la Joseni — raionul Gheorghieni — cea mai modernă topitorie de in din ţară. Construirea noii topitorii a început acum doi ani. Ea a fost clădită şi utilată pe baza documentaţiilor sovietice. De asemenea, la instalarea şi punerea în funcţiune a topitoriei din Joseni a contribuit un grup de specialişti sovietici, sub îndrumarea cărora au fost instalate agregatele şi instalaţiile moderne, ultima expresie a tehnicii. Calitatea fuiorului de in produs la Joseni este superioară; fuiorul de in este mătăsos, cu fire lungi, corespunzînd necesităților industriei textile.