Romînia Liberă, iulie 1955 (Anul 13, nr. 3339-3365)

1955-07-01 / nr. 3339

ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Voinţa de pace a popoarelor va triumfa! Timp de opt zile atenţia tuturor celor care urăsc războiul şi doresc cu ardoare stabilirea unei păci trainice în lume a fost îndreptată spre Helsinki, acolo unde reprezentanţii popoarelor s-au adunat spre a-şi spune cuvintul la marea Adu­nare a Păcii. După o activitate intensă închinată cauzei păcii, Adunarea Mondială a Păcii şi-a încheiat lucrările adresînd întregii lumi Apelul său, o chemare în­flăcărată spre unirea forţelor iubitoare de pace de pretutindeni în lupta pentru rezolvarea tuturor problemelor internaţio­nale litigioase pe calea tratativelor. Pentru toţi cei care au urmărit zi de zi desfăşurarea lucrărilor marii Adunări căutînd să înţeleagă locul şi rolul ei î­n actuala situaţie internaţională, a devenit cit se poate de clar faptul că Adunarea de­ la Helsinki are o excepţională impor­tanţa. Ea a fost cea mai largă dintre toate întilnirile internaţionale ale repre­zentanţilor forţelor iubitoare de pace care au avut loc pină în prezent. La lucrările ei au luat parte peste 1800 de persoane din 68 de ţări, oameni de diferite concepţii politice sau religioase, aparţinînd diferi­telor categorii sociale dar animaţi, cu toţii de una şi aceeaşi dorinţă: slăbirea încor­dării internaţionale şi stabilirea unei păci trainice în lume. Aşa cum a arătat în ra­portul său Jean Laffitte, secretarul gene­ral al Consiliului Mondial al Păcii, Adu­narea de la Helsinki a reunit între altele 146 membri ai diferitelor parlamente, 72 reprezentanţi ai cultelor religioase, nu­meroşi muncitori şi membri de sindicat, ţărani, oameni de afaceri, funcţionari, oa­meni ai artei şi literaturii şi alte cate­gorii­ In ciuda deosebirilor existente între ei în ce priveşte situaţia socială şi a con­cepţiilor lor, reprezentanţii celor 68 de ţări au găsit totuşi un limbaj comun pentru a duce la bun sfîrşit sarcinile im­portante care stăteau în faţa Adunării, sarcini determinate de atitea şi atîtea probleme ridicate de actuala situaţie in­ternaţională. In­cuvintările lor reprezentanţii popoa­relor au condamnat manevrele politicii „de pe poziţii de forţă"­, politica pregătiri­lor de război, a înjghebării de blocuri a­­gresive, a amestecului în treburile interne ale altor ţări şi a subjugării popoarelor. Popoarele care au avut de suferit atît de mult de pe urma a două războaie mon­diale nu pot lăsa mînă liberă celor care au însîngerat pămînturile Coreei și ale Vietnamului, celor care pun la cale un nou măcel, cum n-a mai cunoscut o­­menirea. Ele își exprimă hotărîrea de a împiedeca dezlănţuirea unui nou război atomic prin semnarea Apelului de la Viena. La Adunarea Păcii, popoarele şi-au exprimat din nou năzuinţele lor de pace prin Cuvintul reprezentanţilor lor. Eve­nimentele din ultimul timp care au dus la destinderea internaţională le-au întă­rit și mai, mult în hotărîrea de a lupta pînă la deplina victorie a cauzei păcii. ,Ceea ce dă o deosebită putere luptei po­poarelor pentru înlăturarea primejdiei unui nou război este convingerea fermă în efi­cacitatea hotărîrilor pe care ele însele pot și trebuie să le ia. Oare încetarea sân­ge­roaselor războaie din Coreea şi Vietnam nu a arătat întregii lumi că pacea triumfă atunci cînd popoarele îşi dau mina îm­potriva uneltirilor aţlţătorilor la război? Tocmai de aceea în cadrul Adunării de la Helsinki, cuvintul solilor păcii a răsu­nat cu şi mai multă putere fiind auzit în toate colţurile lumii în ciuda tuturor opre­ştilor ridicate de cercurile agresive dintr-o serie de ţări. Pacea este cucerirea cea mai de preţ a popoarelor şi tocmai de aceea lupta pentru deplina ei victorie nu poate fi zădărnicită de nici o forţă. Ştiind că pentru înlăturarea primejdiei oricărui război şi instaurarea unei păci trainice, în primul rînd trebuie să-şi gă­sească rezolvarea o serie de probleme ca problema germană, problema dezarmării şi altele, reprezentanţii la Adunarea Păcii au desfăşurat o rodnică activitate în cadrul celor şapte comisii ale ei. In primele trei au fost studiate pro­bleme de ordin general ca problema de­zarmării şi a armei atomice, a blocurilor •ni . ____îi*!;: „tAkmnfv,o mimare şi a sculu naţii vuiucuw, j/iod­ema suveranităţii şi a păcii, iar în celelalte patru s-au examinat unele probleme care la rîndul lor pot aduce o importantă con­tribuţie la normalizarea relaţiilor dintre state, ca problemele relaţiilor economice, culturale, etc. In urma unor discuţii am­ple, comisiile şi-au exprimat atitudinea lor faţă de fiecare dintre problemele a­­nunţate. Ca rezultat al preocupării de care par­ticipanţii au dat dovadă pentru găsirea unor soluţii acceptabile pentru toţi, Adu­narea s-a pronunţat pentru interzicerea armelor nucleare şi pentru dezarmare, ea a condamnat politica scindării Europei în blocuri militare. Ca un factor deose­bit de important pentru asigurarea secu­rităţii colective în Europa, problemei germane i s-a acordat o deosebită atenţie. Apelul de la Helsinki subliniază că „dacă­ conferinţţa celor patru va ţine seama de opinia publică, ea va constitui o primă etapă în construirea unei Europe în care să fie garantată securitatea tuturor state­lor europene, în care acestea să păşească pe calea unei strinse colaborări economice şi culturale“. In Apelul Adunării Mondiale a Păcii de la Helsinki, după ce se face o succintă analiză a situaţiei internaţionale se su­bliniază că stă in puterea popoarelor ca pacea să triumfe. „Cauza păcii va fi pină în cele din urmă încununată de succes, se spune în Apel, dacă forţele iubitoare de pace, care au ţeluri comune,­ şi îndeo­sebi diferitele mişcări pentru apărarea păcii, marile organizaţii pacifiste de o­­rientare creştină şi social-democrată, vor întreprinde acţiuni unite pentru a risipi neîncrederea şi a apăra pacea. Contra­dicţiile internaţionale pot fi rezolvate pas cu pas. Speranţele popoarelor pot fi împlinite“. Poporul nostru a ţinut să-şi spună cu­vintul prin reprezentanţii săi care au participat activ la lucrările Adunării, a­­ducînd astfel o însemnată contribuţie la deplinul ei succes. In cuvîntul lor a fost exprimată neclintita dorinţă de pace a poporului nostru, hotărîrea lui fermă de a-şi apăra independenţa şi suveranitatea. Adunarea Mondială a Păcii de la Hel­sinki a constituit o nouă şi puternică de­monstraţie a forţelor iubitoare de pace de pretutindeni. Rezultatele ei sunt spri­jinite de oamenii cinstiţi din întreaga lume, ceea ce constituie o chezăşie că pacea va triumfa. ffOOOOOOOOOO^CarrifE Mesajul mamelor Poţi vedea multe cojoace In timpul iernii la sate. Ele fac parte din veşmin­tele poporului nostru. Cojocul a apărat spatele păstorului dac şi tot el apără de ger şi vinturi spatele ciobanului de azi. Simplu om­ înflorit cu arniciuri şi apli­caţii de piele, cojocul se bucură, şi la muncă şi la petreceri, de aceeaşi cinste. Aşa că tot în mare cinste l-am aflat a­­cum citeva zile. Aşezat altundeva, cu alt prilej, cojocul brodat cu inimioare de piele şi frunze de stejar, nu mi-ar fi oprit privirea şi gîr­­­durile. Dar pe eticheta prinsă Ungă bu­­zunăraş scria: „din partea femeilor din Bistriţa-Birgăului, pentru Congresul Mon­dial al Mamelor". Şi atunci cojocul cu inimioarele lui a luat proporţiile unui simbol. A fost cusut într-o căsuţă din codrii Birgăului. Acolo unde abia au ieşit lăs­tarii pe cioturile stejarilor sfîrtecaţi de obuze. Femeile au cusut inimi. E vorba de inima omului, lăcaşul vieţii, al dragos­tei şi durerii. In ea s-au închis dureri mari, şi tot in ea au înflorit bucurii uriaşe. Cojocelul poartă solia unor inimi de mame din coclaurile Carpaţilor şi o duce unor inimi de mamă din codrii Canadei sau de pe înălţimile din Chile. Femeia care a desenat cu amici verde crenguţe de stejar nu ştie cum arată şi nici măcar cum se chiamă popoarele din America de Sud sau din îndepărtatele insule ale Pa­cificului. Pentru ca mamele din Camerun, din Java, de pe malurile Bah­alului sau Hudsonului se numesc doar mame. Alături de acest cojoc, în cele două săli ale expoziţiei deschisă de Comitetul Fe­meilor Democrate din R.P.R. sunt sute şi sute de obiecte, lucrate de femeile patriei noastre. Şi toate poartă aceeaşi etichetă: pentru Congresul Mondial al Mamelor- Lausanne. Printre iile înflorate şi şterga­rele lungi de borangic se văd — făcute anume pentru trupuri de băieţaşi şi fe­tiţe — iţari şi pălărioare cu ciucuri, şer­­pare înguste, catrinţe micuţe şi fuste largi brodate. Au fost croite şi brodate pe un băieţaş din Tismana sau pe o fetiţă din Popricanii laşilor. Dar le va purta un copil din Neapole, sau o fetiţă din Di­'hi. Mîinile poate că nu şi-ar putea strînge vreodată copiii din Tismana cu cei din India, dar ceva i-a unit: i-a îmbrăcat a­­ceeaşi mînă de mamă şi aceeaşi inimă le-a cusut pe pînză năzuinţele. „Copiii noştri", — aşa spun intre ele mamele de pretutindeni cînd vorbesc de­spre fiii lor. Pe o carte poştală, Tatiana Schinsler, doctor de copii din oraşul Za­lău, scrie mamelor din Italia să lupte îm­potriva războiului „per la felicita­re noştri bambini". Fericirea copiilor noştri, fie că au văzut soarele aici sau peste mări şi oceane. O femeie din satul Călăţele-Huedin a trimis o trăistuţă ţesută în culori strălu­citoare. Intr-una asemănătoare îşi poartă cărţile copilul ei. La toamnă trăistuţa din Călăţele va atîrna la şoldul unei şcolă­riţe londoneze. Alături de trăistuţă, o scrisoare a învăţătoarei V. Filipan din Baia de Arieş, adresată femeilor din S.U.A. In cele citeva rinduri, învăţătoa­rea cheamă femeile americane la lupta cea mare pentru pace. Cojocelul cu inimioarele lui pare un mesaj tot aşa de emoţionant ca acele cu­vinte scrise de femeile ţării noastre care stau de strajă lingă copiii lor. E un me­saj ce vorbeşte mamelor din toată lumea, despre povestea poporului nostru, despre arta sa, despre inimile fierbinţi ale fe­meilor ce cu o mină ţin mistria sau spata războiului de ţesut şi cu alta leagănă copilul. OLGA ILIEȘ aeee ooaooooi Proletari din toate țările, unifi-va­t emie liberă 4 PRIMII ÎN HĂRNICIE ŞI PRICEPERE Mindre sunt holdele comunei Gorneşti! Pretutindeni vezi grîne dese ca peria, po­­rumbişti fără pie fle buruiană şi culturi de sfeclă de zahăr cum nu găseşti pe toată valea Mureşului. Pe valea asta locuiesc plugari harnici şi pricepuţi. Dar dintre toţi, cei din Gorneşti s-au dovedit primii în hărnicie şi pricepere. Cu toţii pe cîmp In tot satul nu găseşti nici ţipenie de om. Cu toţii sînt pe cim­p. Intîi l-am întilnit pe ţăranul muncitor Berekméri György. îşi prăşea cultura de sfeclă de zahăr. „A treia sapă“. —• ne-a lămurit, el cînd a ob­servat ca o admirăm. Baci Berekméri ne-a mai spus că el o să prăşească sfecla de cinci ori, iar po­rumbul de patru,ori — de două ori cu pră­­şitoarea mecanică şi de două ori cu sapa. Culturile din jur erau, fără buruieni şi a­­veau pămîntul proaspăt afinat. „Numai dacă muncim aşa, ne-am împlini făgăduiala — spuse intr-un tîrziu bătrinul. Căci noi, membrii cercului agrotehnic din Gorneşti ne-arr angajat să producem cîte 2.000 kg. grîu la hectar şi 2.800 kg. po­rumb boabe, 3 vagoane de sfeclă“. Aşa am aflat că cei 30 de fruntaşi au pus în mişcare întreaga comună. De atunci comuna seamănă cu un furnicar înainte de ploaie. Tot cîmpul e împestriţat de bas­malele colorate ale femeilor şi de pălăriile bărbaţilor. Iniţiativa se extinde Angajamentele membrilor cercului agro­tehnic au devenit ale întregului sat. La a­dunarea generală de la căminul cultural cercul agrotehnic şi-a expus planurile, iar oamenii au hotărît să-i urmeze. S-a pornit întrecerea între circumscripţiile electorale. A fost ea întrecere însufleţită la însămîn­­ţat, dar ca acum, la întreţinerea culturilor, n-a fost nicicînd. Curînd, ţăranii muncitori din Gorneşti au adresat o chemare la în­trecere patriotică tuturor comunelor din raionul Tg. Mureş pentru a obţine în me­die o recoltă de 1.800 kg. grîu la hectar pe întreaga comună, 2.800 kg. porumb boabe, 25.000 kg. sfeclă de zahăr, 1.300 kg. floarea-soarelui şi 1.200 kg. tutun. Pen­tru obţinerea acestei recolte, fiecare ţăran muncitor îşi va întreţine culturile conform regulilor agrotehnice, va distruge la timp dăunătorii şi va poleniza suplimentar floa­rea-soarelui şi porumbul. Ţăranii muncitori din Gorneşti şi-au luat angajamentul să culeagă păioasele în pîrgă, să dezmiriş­­tească imediat după seceriş, să înceapă treierişul la 5 zile după recoltat, să sprijine organizarea treierişului şi noaptea şi să-şi predea cotele paralel cu treierişul. La sesiunea sfatului popular, deputaţii au hotărît să întărească comitetele de cir­cumscripţie, să antreneze în muncă şi dele­gatele de femei şi săptămînal să se facă analiza întrecerii patriotice între ţăranii muncitori din aceiaşi circumscripţie şi apoi pe circumscripţii... Nu ne lasă întrecerea Seara în sala de şedinţe a sfatului se au­zeau glasuri înfierbântate. — Ne-aţi luat-o de data asta înainte, dar să ştiţi că nici noi nu ne lăsăm. — N-aveţi decît să prăşiţi mai mult în următoarele cinci zile — se auzi un răspuns vesel. Prima voce e a lui Kulcsár Sándor, preşe­dintele comitetului de cetăţeni din circum­scripţia nr. 13. Răspunsul i-a dat preşedin­tele circumscripţiei nr. 26, Cseh Janos. Aci, la sfatul popular se centralizează datele din 5 în 5 zile. In sfîrşit se aude sbîrnîitul telefonului. Se transmite la raion situaţia totalizată pe co­mună : praşila a II-a 100 la sută, praşila a III-a 50 la sută, unele suprafețe prăşite de patru ori, uneltele reparate, colectivele de femei au cusut saci pentru treierat, etc., etc. — Ai cîtelea sîntem pe raion, tovarășe In­giner, întreabă nerăbdător secretarul comi­tetului executiv Eresei Ferencz ? — Primii, tovarășe secretar — se aude răspunsul în receptor. Şi chiar primii pe re­giune. Dar să nu vă­ lăsaţi, că şi cei de la Sântana sunt aproape. — Nu ne lăsăm, însăşi întrecerea nu ne lasă, a răspuns secretarul. Ţăranii munci­tori, deputaţii, membrii comitetului executiv muncesc de zor, întrecerea continuă. Cei din Gornești vor să rămînă primii. VASI­LE KONYA Corespondentul „Romîniei libere“ in Regiunea Autonomă Maghiară Să pregătim temeinic­ muncile de treieriş, dezmiriştit „1955 - Bun pentru cereale“ LA SECERATUL ORZULUI Muncitorii şi tehni­cienii ceferişti au în­ceput să pregătească din timp vagoanele necesare pentru tran­sportul recoltei. In ca­drul regionalei CFR­ Iaşi, de pildă, au fost organizate 11 centre de etanşare a vagoa­nelor. In primele zece zile de lucru muncitorii din centrele de etan­şare din cadrul regio­nalei C.F.R.­Iaşi au etanşat aproape 600 vagoane şi au repa­rat 205 obloane mobi­le necesare transpor­tului cerealelor în vrac. In această mun­că realizări de seamă a obţinut echipa con­dusă de Grigore Co­­manescu de la revizia de vagoane Bacău, echipă care a aplicat inscripţia „1955 — Bun pentru cereale“ pe 130 de vagoane De asemenea, membrii brigăzii conduse de Ion Chiroşca de la Atelierele C.F.R.-Paş­­cani au confecţionat pînă în prezent obloa­ne pentru aproape 80 de vagoane. Tot mai multe vagoane purtînd inscrip­ţia „1955 — Bun pentru cereale“ aşteaptă gata reparate strînsul recoltei pentru a o transporta la silozuri. Orzul de pe tarlaua de 137 hectare a gospodăriei agricole de stat din comuna Afumaţi, regiunea Craiova, a dat în p­r­­gă. îndată ce tehnicienii gospodăriei au dat semnalul, strînsul recoltei a și înce­put. In clișeu , Combinerul Mihai Ceucă re­­coltind orzul de pe ultimele hectare ce au mai rămas de secerat. In preajma recoltării BIRLAD (de la co­respondentul nostru). In raionul Adjud s-a dat o mare atenţie pregătirilor pentru re­coltare şi treieriş. Zi­lele acestea au fost terminate reparaţiile la batoze, făcîndu-li­­se, totodată, contro­lul şi recepţia. La da­ta de 29 iunie toate comunele din raion aveau deja reparate şi pregătite căruţele pentru transportul la arii, plugurile, fur­cile, cecerile şi coa­sele. Invăţînd din m­enţa anilor trecuţi, sfaturile populare co­munale au dat o mai mare atenţie anul a­­cesta organizării ce­lor 97 arii de treier. Tot­odată, s-a pus ac­centul şi pe o mai bună organizare a muncii la arii, luîndu-se măsuri din vre­me, atît pentru stabilirea cotelor de treie­riş, a delegaţilor la cele 44 de batoze şi a delegaţilor de convoaie. Mecanizatorii de la S.M.T.­Adjud au luat măsuri ca la ariile din comunele Pău­­neşti, Floreşti şi Găiceana să se cupleze cite 2 batoze la un tractor, iar la alte 10 arii tractoarele să lucreze în cîte două schimburi. îngrijesc cu sîrg culturile SARMAŞ ( de la corespon­dentul nostru). — Răspunzînd cu însufleţire chemării colecti­viştilor din comuna Plăeşti — raionul Turda — de a executa trei praşile la porumb şi patru praşile la sfecla de zahăr, co­lectiviştii din satul Văleni — raionul Sărmaş — au obţinut bune rezultate în muncile de întreţinere a culturilor. După ce au prăşit pentru a doua oară 21 ha. porumb şi întreaga suprafaţă însăminţată cu floarea-soarelui, sfeclă de zahăr şi mac, ei au trecut la executarea celei de a treia pra­şile. Muncind cu avînt, organi­zez munca temeinic, membrii gospodăriei colective din Vă­leni au izbutit să prăşească de trei ori sfecla de zahăr pe o suprafaţă de 7 ha., să pră­şească a treia oară 2 ha. cu mac şi să execute şi a patra praşelă la cele 4 ha. de floa­rea-soarelui. In acelaşi timp ei au recoltat şi lucerna de pe suprafaţa de 21 ha. Pregătiri Pentru intensificarea lucrări­lor de recoltare care au şi în­ceput la orz, S.M.T.-urile din re­giunea Piteşti vor folosi 40 de cuplaje de cite două secerători. Pentru a se lucra şi noaptea vor fi electrificate 11 arii. Pentru buna desfăşurare a lu­­crărilor agricole din vară au fost expediate unităţilor cooperatiste de desfacere 8.700 de coase, 400 m. de pinză şi 5000 m. sfoară pentru secerători-legători, 5.450 kg. şină pentru tobele de la ba­toză, aproape 600 m. curele de transmisie, 36 cositori cu trac- intense ţiune animală, 17 secerători, etc. Unităţile O.C.L. produse indus­triale a­u fost aprovizionate cu diferite materiale ca: furtune pentru incendii, cabluri pentru tracţiune, oplometre, ungătoare. De asemenea, au fost luate măsuri pentru organizarea treie­­rişului în cete, pentru paza arii­lor, organizarea de pichete de incendiu la arii, etc. S-a stabilit totodată ca după recoltarea cul­turilor de mazăre şi secară să se însămînţeze linele suprafeţe cu porumb furajer şi dughie. (Agerpres) Anul XIII Nr. 3339 4 pagini 20 bani Vineri 1 iulie 1955 Pe ogoarele raionului Turnu Severin Pe ogoarele raionului Turnu Severin se desfăşoară o in­tensă activitate. Oamenii muncii de la sate lucrează de zor, la întreţinerea culturilor, iar pe alocuri au început recolta­rea păioaselor. GATA PENTRU RECOLTARE De cîtva timp, la atelierul mecanic al gospodăriei de stat dir­ Halînga, munca era din ce în ce mai însufleţită. Colectivul de mecanici şi tractorişti, sprijinit de conducerea gospodă­riei, hotărîse să termine repararea întregului utilaj necesar campaniei de recoltare, treieriş sau dezmiriştit cu două zne mai devreme. In ziua de 18 iunie, tractoarele, cositoarele mecanice, se­­cerătorile-legători, împreună cu discuitoarele, greblele me­canice, erau reparate şi puse în stare de funcţionare. DIN MUNCA COLECTIVIŞTILOR Paralel cu pregătirile pentru recoltare, la gospodăria a­­gricolă colectivă „23 August“ din comuna Drăgueşti, se continuă şi munca de întreţinere a culturilor. Timpul fiind prielnic, colectiviştii au terminat praşila a doua la cele 33 ha, însăminţate cu porumb, floarea-soarelui şi cartofi, iar acum execută a treia praşilă. AU ÎNCEPUT SECERIŞUL Comuna Cerneţi are o veche tradiţie de comună fruntaşă in campaniile agricole. Ţăranii muncitori de aici aplică cu stricteţe regulile agrominimului. Acum, orzul bine îngrijit, a dat în pîrgă. Primii din comună care au ieşit la seceriş au fost ţăranii muncitori Gheorghe Bezerghianu și Ostan­in­ciuc Vestald. IN NUMĂRUL DE AZI ÎN A.. C. TEODORU: Să dăm oamenilor muncii 4­ produse alimentare mai multe, mai bune şi mai ieftine (pag. 2-a) L. PAULESCU: Pentru îmbunătăţirea activităţii A.D.A.S. (pag. 2-a) EUGEN VLADIMIR: Filme noi. — „Ca­pete de cîini“ (pag. 2-a) In cinstea Festivalului de la Varşovia , (pag. 2-a) Cititorii ne sezisează (pag. 2-a) DUMITRU CORBEA : Note de drum. —­­ Prin Republica Democrată Germană . (pag. 3-a) I.­FICIU: Mai multă exigenţă faţă de calitatea tipăriturilor. — Pe marginea activităţii Combinatului Poligrafic Casa Scinteii „I. V. Stalin“ (pag. 3-a) In preajma Congresului Mondial al Ma­melor (pag. 3-a) — Sport (pag. 3-a) Declaraţia făcută de V. M. Molotov îna­intea plecării din New York a delegaţiei U.R.S.S. (pag. 4-a) — Răsfoind presa străină (pag. 4-a) Gala pentru primirea cerealelor ORADEA (de la corespon­dentul nostru), încă din pri­ma jumătate a lunii iunie, con­ducerea centrului regional Ora­dea de recepţionare a cerea­lelor a putut să raporteze or­ganelor superioare, că toate cele 21 baze de recepţie din regiune sunt gata să primească cotele de cereale. Acest frumos succes s-a obţinut în urma unei munci intense. Au fost organizate echipe mobile de muncitori, formate din zidari, dulgheri, mecanici, etc., care s-au deplasat de la o bază de recepţie la alta, au verificat starea magaziilor şi utilajelor, şi au făcut repara­ţiile necesare. In acelaşi timp, personalul bazelor a fost in­struit să efectueze curăţirea şi dezinfectarea încăperilor des­tinate cerealelor, lucrare care de asemenea, a fost terminată la timp. 2300 kg. orz la hectar CRAIOVA.­­ Pînă în seara zilei de 28 iunie, în regiunea Craiova au fost recoltate or­zul şi rapiţa de pe 3500 ha. Muncitorii­ gospodăriei agri­cole de stat Romîneşti au în­ceput treieratul rapiţei de pe cele 320 ha. De asemenea, ei au recoltat orzul de pe o su­prafaţă de 820 ha, realizînd o­­ producţie de 2300 kg. orz la ha. Membrii gospodăriilor a­­gricole colective Ştefan cel Mare, Vişina Veche, Cora­bia, Stoeneşti, Piscu Nou şi Poiana Mare au terminat şi ei recoltatul orzului şi rapiţei. Odată cu recoltatul şi treie­rişul, colectiviştii sunt primii care predau statului cotele da­torate pe aci­st an. Colectivită­tii din Cetate, de pildă, au obţinut chitanţa nr. 1 pe raio­nul Cujmir, predînd imediat după recoltare şi treieri, 5000 kg. orz, adică întreaga cotă datorată pe acest an. Multe alte gospodării colective au dus la bazele de recepție or­zul din cota anului 1955. (Agerpres). Concertul de gală dat de Orchestra de muzică naţională chineză Joi seara a avut loc în sala Teatrului C.C.S. concertul de gală al Orchestrei de muzică naţională chineză care se află în turneu în ţara noastră. La­­concert au asistat tovarăşii Chivu Stoica, C. Pîrvulescu, acad. prof. dr. C. I. Parhon, S. Bughici, Constanţa Crăciun, M. Roşianu, membri ai guvernului, mem­bri ai C.C. al P.M.R., conducători ai or­ganizaţiilor obşteşti şi ai instituţiilor cen­trale, oameni ai artei şi culturii, un nu­meros public. In sală se aflau ambasadorul R. P. Chi­neze, Ke Bo-nian şi alţi membri ai corpu­lui diplomatic. Orchestra de muzică naţională chineză, alcătuită din 21 de artişti cu instrumente vechi populare şi solişti vocali, este con­dusă de Li Juan-cin, director ad­junct al Institutului de muzică populară de pe lingă Conservatorul Central al R. P. Chi­neze. Conducător artistic este compozito­,­rul Wan Sin, iar dirijor este Cin Pen-cian. Orchestra a interpretat un program bo­gat de piese muzicale clasice cu o veche tradiţie şi muzică populară instrumentală din diferite regiuni ale marii Chine, care au demonstrat înalta artă a poporului chi­nez. Concertul artiştilor chinezi a fost răsplă­tit de spectatori cu îndelungi aplauze. Ar­tiştilor le-au fost oferite flori un semn de preţuire a măestriei lor artistice. (Agerpres) Lucrările sesiunii generale a Academiei R.P.R. Miercuri după amiază şi în cursul zilei de joi au continuat lucrările sesiunii generale a Academiei R.P.R. Au fost expuse comunicări ştiinţifice pe secţii: în secţia I-a, pe specialităţile ma­tematică şi fizică; în secţia a 11-a, pe spe­cialităţile biologie, agronomie, geologie şi geografie; i­n secţia a IlI-a, pe specialităţile mecanică aplicată, energetică şi metalurgie, chimie; in secţia a IV-a, de ştiinţe medicale; în secţia a V-a, pe specialităţile istorie, filo­zofie şi psihologie, economie; in secţia a VI-a, pe specialităţile limbă, literatură şi artă. Lucrările sesiunii generale a Academiei R.P.R. continuă. (Agerpres) Deschiderea expoziţiei „Eminescu între contemporani" Joi la amiază, la Casa Scriitorilor, a avut loc deschiderea expoziţiei „Eminescu între contemporani“, organizată de Biblioteca A­­cademiei R.P.R. împreună cu Uniunea Scrii­torilor din R.P.R. Expoziţia prezintă un bogat material do­cumentar privind viaţa şi creaţia lui Emi­nescu, material pus la dispoziţie de Biblio­teca Academiei R.P.R. In vitrine şi panouri se găsesc expuse fotografii de familie ale lui Eminescu, numeroase fotografii înfăţişîndu-i pe Eminescu şi pe prietenii săi A­­lecsandri, Creangă, Slavici, Caragiale, Vero­nica Micle, Vlahuţă şi Dobrogeanu Gherea, fotomontaje din presa timpului şi din presa de după 23 August cu articole despre Emines­cu, ediţii vechi şi noi din opera marelui poet. Expoziţia prezintă de asemenea şi unele pie­se care nu au mai fost expuse pînă acum, masca mortuară a poetului luată de sculpto­rul Filip Martin, opere şi fotografii dedicate poetului sau opere ale contemporanilor săi. La deschiderea expoziţiei au participat nu­meroşi reprezentanţi ai instituţiilor cultu­rale, scriitori, critici, studenţi, oameni ai muncii. Cu acest prilej au luat cuvîntul acad. Barbu Lăzăreanu şi criticul Ion Vitner. (Agerpres). • Ştafetele internaţionale ale Festivalului au pornit spre Varşovia Spre Varşovia, oraşul gazdă al celui de al­ V-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor, se îndreaptă acum tradiţiona­lele ştafete ale Festivalului care unesc me­sajele de pace şi prietenie ale milioanelor de tineri şi tinere din întreaga lume. Ple­carea a fost dată. Şase mari ştafete inter­naţionale vor traversa 19 ţări ale Europei, îndreptîndu-se spre aceeaşi ţintă, Var­şovia. Prima ştafetă va traversa Anglia, Franţa, Elveţia, Austria, R. Cehoslovacă şi R.P. Polonă. A doua, care a plecat de la Hel­sinki, va merge prin Suedia, Norvegia, Da­nemarca şi R.D. Germană. A treia, după ce va traversa Italia, va trece prin Austria şi R. Cehoslovacă. Cea de a patra ştafetă pleacă din Belgia şi va străbate Olanda şi Germania. O altă ştafetă va străbate Uniu­nea Sovietică. Prin ţara noastră trece şta­feta care a plecat din R.P. Bulgaria. Tine­retul nostru va preda ştafeta tinerilor din R.P. Ungară, iar aceştia tinerilor din R. Cehoslovacă, care o vor duce mai departe spre Varşovia. In ţara noastră, ştafeta internaţională a Festivalului va sosi duminica 3 iulie. La Giurgiu, pe „Podul prieteniei“, tinerii bul­gari vor preda ştafeta prietenilor lor ro­­mâni. De acolo, ea va fi purtată spre Bucu­reşti. Tinerii din Capitală vor primi şta­feta în aceeaşi zi pe stadionul Republicii, unde va avea loc o întîlnire prietenească de fotbal între echipele reprezentative de juniori ai ţării noastre şi R. P. Poloni. Din Bucureşti, ştafeta va străbate melea­gurile patriei noastre trecînd prin Ploeşti, Oraşul Stalin, Făgăraş, Sibiu, Cluj, Ora­dea şi Episcopia Bihorului. In drum vor fi primite mesajele de pace şi prietenie ale tineretului din întreaga ţară. O ştafetă na­ţională, în formă de stea în cinci colţuri, va porni din oraşele Reşiţa, Craiova, Pi­teşti, Bîrlad şi Iaşi şi va întîlni în drum ştafeta internaţională. In ziua de 10 iulie, la Episcopia Bihorului, tinerii români­­ preda ştafeta tinerilor maghiari. (Agerpt ——O“—

Next