Romînia Liberă, iulie 1955 (Anul 13, nr. 3339-3365)
1955-07-01 / nr. 3339
ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Voinţa de pace a popoarelor va triumfa! Timp de opt zile atenţia tuturor celor care urăsc războiul şi doresc cu ardoare stabilirea unei păci trainice în lume a fost îndreptată spre Helsinki, acolo unde reprezentanţii popoarelor s-au adunat spre a-şi spune cuvintul la marea Adunare a Păcii. După o activitate intensă închinată cauzei păcii, Adunarea Mondială a Păcii şi-a încheiat lucrările adresînd întregii lumi Apelul său, o chemare înflăcărată spre unirea forţelor iubitoare de pace de pretutindeni în lupta pentru rezolvarea tuturor problemelor internaţionale litigioase pe calea tratativelor. Pentru toţi cei care au urmărit zi de zi desfăşurarea lucrărilor marii Adunări căutînd să înţeleagă locul şi rolul ei în actuala situaţie internaţională, a devenit cit se poate de clar faptul că Adunarea de la Helsinki are o excepţională importanţa. Ea a fost cea mai largă dintre toate întilnirile internaţionale ale reprezentanţilor forţelor iubitoare de pace care au avut loc pină în prezent. La lucrările ei au luat parte peste 1800 de persoane din 68 de ţări, oameni de diferite concepţii politice sau religioase, aparţinînd diferitelor categorii sociale dar animaţi, cu toţii de una şi aceeaşi dorinţă: slăbirea încordării internaţionale şi stabilirea unei păci trainice în lume. Aşa cum a arătat în raportul său Jean Laffitte, secretarul general al Consiliului Mondial al Păcii, Adunarea de la Helsinki a reunit între altele 146 membri ai diferitelor parlamente, 72 reprezentanţi ai cultelor religioase, numeroşi muncitori şi membri de sindicat, ţărani, oameni de afaceri, funcţionari, oameni ai artei şi literaturii şi alte categorii In ciuda deosebirilor existente între ei în ce priveşte situaţia socială şi a concepţiilor lor, reprezentanţii celor 68 de ţări au găsit totuşi un limbaj comun pentru a duce la bun sfîrşit sarcinile importante care stăteau în faţa Adunării, sarcini determinate de atitea şi atîtea probleme ridicate de actuala situaţie internaţională. Incuvintările lor reprezentanţii popoarelor au condamnat manevrele politicii „de pe poziţii de forţă", politica pregătirilor de război, a înjghebării de blocuri agresive, a amestecului în treburile interne ale altor ţări şi a subjugării popoarelor. Popoarele care au avut de suferit atît de mult de pe urma a două războaie mondiale nu pot lăsa mînă liberă celor care au însîngerat pămînturile Coreei și ale Vietnamului, celor care pun la cale un nou măcel, cum n-a mai cunoscut omenirea. Ele își exprimă hotărîrea de a împiedeca dezlănţuirea unui nou război atomic prin semnarea Apelului de la Viena. La Adunarea Păcii, popoarele şi-au exprimat din nou năzuinţele lor de pace prin Cuvintul reprezentanţilor lor. Evenimentele din ultimul timp care au dus la destinderea internaţională le-au întărit și mai, mult în hotărîrea de a lupta pînă la deplina victorie a cauzei păcii. ,Ceea ce dă o deosebită putere luptei popoarelor pentru înlăturarea primejdiei unui nou război este convingerea fermă în eficacitatea hotărîrilor pe care ele însele pot și trebuie să le ia. Oare încetarea sângeroaselor războaie din Coreea şi Vietnam nu a arătat întregii lumi că pacea triumfă atunci cînd popoarele îşi dau mina împotriva uneltirilor aţlţătorilor la război? Tocmai de aceea în cadrul Adunării de la Helsinki, cuvintul solilor păcii a răsunat cu şi mai multă putere fiind auzit în toate colţurile lumii în ciuda tuturor opreştilor ridicate de cercurile agresive dintr-o serie de ţări. Pacea este cucerirea cea mai de preţ a popoarelor şi tocmai de aceea lupta pentru deplina ei victorie nu poate fi zădărnicită de nici o forţă. Ştiind că pentru înlăturarea primejdiei oricărui război şi instaurarea unei păci trainice, în primul rînd trebuie să-şi găsească rezolvarea o serie de probleme ca problema germană, problema dezarmării şi altele, reprezentanţii la Adunarea Păcii au desfăşurat o rodnică activitate în cadrul celor şapte comisii ale ei. In primele trei au fost studiate probleme de ordin general ca problema dezarmării şi a armei atomice, a blocurilor •ni . ____îi*!;: „tAkmnfv,o mimare şi a sculu naţii vuiucuw, j/iodema suveranităţii şi a păcii, iar în celelalte patru s-au examinat unele probleme care la rîndul lor pot aduce o importantă contribuţie la normalizarea relaţiilor dintre state, ca problemele relaţiilor economice, culturale, etc. In urma unor discuţii ample, comisiile şi-au exprimat atitudinea lor faţă de fiecare dintre problemele anunţate. Ca rezultat al preocupării de care participanţii au dat dovadă pentru găsirea unor soluţii acceptabile pentru toţi, Adunarea s-a pronunţat pentru interzicerea armelor nucleare şi pentru dezarmare, ea a condamnat politica scindării Europei în blocuri militare. Ca un factor deosebit de important pentru asigurarea securităţii colective în Europa, problemei germane i s-a acordat o deosebită atenţie. Apelul de la Helsinki subliniază că „dacă conferinţţa celor patru va ţine seama de opinia publică, ea va constitui o primă etapă în construirea unei Europe în care să fie garantată securitatea tuturor statelor europene, în care acestea să păşească pe calea unei strinse colaborări economice şi culturale“. In Apelul Adunării Mondiale a Păcii de la Helsinki, după ce se face o succintă analiză a situaţiei internaţionale se subliniază că stă in puterea popoarelor ca pacea să triumfe. „Cauza păcii va fi pină în cele din urmă încununată de succes, se spune în Apel, dacă forţele iubitoare de pace, care au ţeluri comune, şi îndeosebi diferitele mişcări pentru apărarea păcii, marile organizaţii pacifiste de orientare creştină şi social-democrată, vor întreprinde acţiuni unite pentru a risipi neîncrederea şi a apăra pacea. Contradicţiile internaţionale pot fi rezolvate pas cu pas. Speranţele popoarelor pot fi împlinite“. Poporul nostru a ţinut să-şi spună cuvintul prin reprezentanţii săi care au participat activ la lucrările Adunării, aducînd astfel o însemnată contribuţie la deplinul ei succes. In cuvîntul lor a fost exprimată neclintita dorinţă de pace a poporului nostru, hotărîrea lui fermă de a-şi apăra independenţa şi suveranitatea. Adunarea Mondială a Păcii de la Helsinki a constituit o nouă şi puternică demonstraţie a forţelor iubitoare de pace de pretutindeni. Rezultatele ei sunt sprijinite de oamenii cinstiţi din întreaga lume, ceea ce constituie o chezăşie că pacea va triumfa. ffOOOOOOOOOO^CarrifE Mesajul mamelor Poţi vedea multe cojoace In timpul iernii la sate. Ele fac parte din veşmintele poporului nostru. Cojocul a apărat spatele păstorului dac şi tot el apără de ger şi vinturi spatele ciobanului de azi. Simplu om înflorit cu arniciuri şi aplicaţii de piele, cojocul se bucură, şi la muncă şi la petreceri, de aceeaşi cinste. Aşa că tot în mare cinste l-am aflat acum citeva zile. Aşezat altundeva, cu alt prilej, cojocul brodat cu inimioare de piele şi frunze de stejar, nu mi-ar fi oprit privirea şi gîrdurile. Dar pe eticheta prinsă Ungă buzunăraş scria: „din partea femeilor din Bistriţa-Birgăului, pentru Congresul Mondial al Mamelor". Şi atunci cojocul cu inimioarele lui a luat proporţiile unui simbol. A fost cusut într-o căsuţă din codrii Birgăului. Acolo unde abia au ieşit lăstarii pe cioturile stejarilor sfîrtecaţi de obuze. Femeile au cusut inimi. E vorba de inima omului, lăcaşul vieţii, al dragostei şi durerii. In ea s-au închis dureri mari, şi tot in ea au înflorit bucurii uriaşe. Cojocelul poartă solia unor inimi de mame din coclaurile Carpaţilor şi o duce unor inimi de mamă din codrii Canadei sau de pe înălţimile din Chile. Femeia care a desenat cu amici verde crenguţe de stejar nu ştie cum arată şi nici măcar cum se chiamă popoarele din America de Sud sau din îndepărtatele insule ale Pacificului. Pentru ca mamele din Camerun, din Java, de pe malurile Bahalului sau Hudsonului se numesc doar mame. Alături de acest cojoc, în cele două săli ale expoziţiei deschisă de Comitetul Femeilor Democrate din R.P.R. sunt sute şi sute de obiecte, lucrate de femeile patriei noastre. Şi toate poartă aceeaşi etichetă: pentru Congresul Mondial al Mamelor- Lausanne. Printre iile înflorate şi ştergarele lungi de borangic se văd — făcute anume pentru trupuri de băieţaşi şi fetiţe — iţari şi pălărioare cu ciucuri, şerpare înguste, catrinţe micuţe şi fuste largi brodate. Au fost croite şi brodate pe un băieţaş din Tismana sau pe o fetiţă din Popricanii laşilor. Dar le va purta un copil din Neapole, sau o fetiţă din Di'hi. Mîinile poate că nu şi-ar putea strînge vreodată copiii din Tismana cu cei din India, dar ceva i-a unit: i-a îmbrăcat aceeaşi mînă de mamă şi aceeaşi inimă le-a cusut pe pînză năzuinţele. „Copiii noştri", — aşa spun intre ele mamele de pretutindeni cînd vorbesc despre fiii lor. Pe o carte poştală, Tatiana Schinsler, doctor de copii din oraşul Zalău, scrie mamelor din Italia să lupte împotriva războiului „per la felicitare noştri bambini". Fericirea copiilor noştri, fie că au văzut soarele aici sau peste mări şi oceane. O femeie din satul Călăţele-Huedin a trimis o trăistuţă ţesută în culori strălucitoare. Intr-una asemănătoare îşi poartă cărţile copilul ei. La toamnă trăistuţa din Călăţele va atîrna la şoldul unei şcolăriţe londoneze. Alături de trăistuţă, o scrisoare a învăţătoarei V. Filipan din Baia de Arieş, adresată femeilor din S.U.A. In cele citeva rinduri, învăţătoarea cheamă femeile americane la lupta cea mare pentru pace. Cojocelul cu inimioarele lui pare un mesaj tot aşa de emoţionant ca acele cuvinte scrise de femeile ţării noastre care stau de strajă lingă copiii lor. E un mesaj ce vorbeşte mamelor din toată lumea, despre povestea poporului nostru, despre arta sa, despre inimile fierbinţi ale femeilor ce cu o mină ţin mistria sau spata războiului de ţesut şi cu alta leagănă copilul. OLGA ILIEȘ aeee ooaooooi Proletari din toate țările, unifi-vat emie liberă 4 PRIMII ÎN HĂRNICIE ŞI PRICEPERE Mindre sunt holdele comunei Gorneşti! Pretutindeni vezi grîne dese ca peria, porumbişti fără pie fle buruiană şi culturi de sfeclă de zahăr cum nu găseşti pe toată valea Mureşului. Pe valea asta locuiesc plugari harnici şi pricepuţi. Dar dintre toţi, cei din Gorneşti s-au dovedit primii în hărnicie şi pricepere. Cu toţii pe cîmp In tot satul nu găseşti nici ţipenie de om. Cu toţii sînt pe cimp. Intîi l-am întilnit pe ţăranul muncitor Berekméri György. îşi prăşea cultura de sfeclă de zahăr. „A treia sapă“. —• ne-a lămurit, el cînd a observat ca o admirăm. Baci Berekméri ne-a mai spus că el o să prăşească sfecla de cinci ori, iar porumbul de patru,ori — de două ori cu prăşitoarea mecanică şi de două ori cu sapa. Culturile din jur erau, fără buruieni şi aveau pămîntul proaspăt afinat. „Numai dacă muncim aşa, ne-am împlini făgăduiala — spuse intr-un tîrziu bătrinul. Căci noi, membrii cercului agrotehnic din Gorneşti ne-arr angajat să producem cîte 2.000 kg. grîu la hectar şi 2.800 kg. porumb boabe, 3 vagoane de sfeclă“. Aşa am aflat că cei 30 de fruntaşi au pus în mişcare întreaga comună. De atunci comuna seamănă cu un furnicar înainte de ploaie. Tot cîmpul e împestriţat de basmalele colorate ale femeilor şi de pălăriile bărbaţilor. Iniţiativa se extinde Angajamentele membrilor cercului agrotehnic au devenit ale întregului sat. La adunarea generală de la căminul cultural cercul agrotehnic şi-a expus planurile, iar oamenii au hotărît să-i urmeze. S-a pornit întrecerea între circumscripţiile electorale. A fost ea întrecere însufleţită la însămînţat, dar ca acum, la întreţinerea culturilor, n-a fost nicicînd. Curînd, ţăranii muncitori din Gorneşti au adresat o chemare la întrecere patriotică tuturor comunelor din raionul Tg. Mureş pentru a obţine în medie o recoltă de 1.800 kg. grîu la hectar pe întreaga comună, 2.800 kg. porumb boabe, 25.000 kg. sfeclă de zahăr, 1.300 kg. floarea-soarelui şi 1.200 kg. tutun. Pentru obţinerea acestei recolte, fiecare ţăran muncitor îşi va întreţine culturile conform regulilor agrotehnice, va distruge la timp dăunătorii şi va poleniza suplimentar floarea-soarelui şi porumbul. Ţăranii muncitori din Gorneşti şi-au luat angajamentul să culeagă păioasele în pîrgă, să dezmiriştească imediat după seceriş, să înceapă treierişul la 5 zile după recoltat, să sprijine organizarea treierişului şi noaptea şi să-şi predea cotele paralel cu treierişul. La sesiunea sfatului popular, deputaţii au hotărît să întărească comitetele de circumscripţie, să antreneze în muncă şi delegatele de femei şi săptămînal să se facă analiza întrecerii patriotice între ţăranii muncitori din aceiaşi circumscripţie şi apoi pe circumscripţii... Nu ne lasă întrecerea Seara în sala de şedinţe a sfatului se auzeau glasuri înfierbântate. — Ne-aţi luat-o de data asta înainte, dar să ştiţi că nici noi nu ne lăsăm. — N-aveţi decît să prăşiţi mai mult în următoarele cinci zile — se auzi un răspuns vesel. Prima voce e a lui Kulcsár Sándor, preşedintele comitetului de cetăţeni din circumscripţia nr. 13. Răspunsul i-a dat preşedintele circumscripţiei nr. 26, Cseh Janos. Aci, la sfatul popular se centralizează datele din 5 în 5 zile. In sfîrşit se aude sbîrnîitul telefonului. Se transmite la raion situaţia totalizată pe comună : praşila a II-a 100 la sută, praşila a III-a 50 la sută, unele suprafețe prăşite de patru ori, uneltele reparate, colectivele de femei au cusut saci pentru treierat, etc., etc. — Ai cîtelea sîntem pe raion, tovarășe Inginer, întreabă nerăbdător secretarul comitetului executiv Eresei Ferencz ? — Primii, tovarășe secretar — se aude răspunsul în receptor. Şi chiar primii pe regiune. Dar să nu vă lăsaţi, că şi cei de la Sântana sunt aproape. — Nu ne lăsăm, însăşi întrecerea nu ne lasă, a răspuns secretarul. Ţăranii muncitori, deputaţii, membrii comitetului executiv muncesc de zor, întrecerea continuă. Cei din Gornești vor să rămînă primii. VASILE KONYA Corespondentul „Romîniei libere“ in Regiunea Autonomă Maghiară Să pregătim temeinic muncile de treieriş, dezmiriştit „1955 - Bun pentru cereale“ LA SECERATUL ORZULUI Muncitorii şi tehnicienii ceferişti au început să pregătească din timp vagoanele necesare pentru transportul recoltei. In cadrul regionalei CFR Iaşi, de pildă, au fost organizate 11 centre de etanşare a vagoanelor. In primele zece zile de lucru muncitorii din centrele de etanşare din cadrul regionalei C.F.R.Iaşi au etanşat aproape 600 vagoane şi au reparat 205 obloane mobile necesare transportului cerealelor în vrac. In această muncă realizări de seamă a obţinut echipa condusă de Grigore Comanescu de la revizia de vagoane Bacău, echipă care a aplicat inscripţia „1955 — Bun pentru cereale“ pe 130 de vagoane De asemenea, membrii brigăzii conduse de Ion Chiroşca de la Atelierele C.F.R.-Paşcani au confecţionat pînă în prezent obloane pentru aproape 80 de vagoane. Tot mai multe vagoane purtînd inscripţia „1955 — Bun pentru cereale“ aşteaptă gata reparate strînsul recoltei pentru a o transporta la silozuri. Orzul de pe tarlaua de 137 hectare a gospodăriei agricole de stat din comuna Afumaţi, regiunea Craiova, a dat în prgă. îndată ce tehnicienii gospodăriei au dat semnalul, strînsul recoltei a și început. In clișeu , Combinerul Mihai Ceucă recoltind orzul de pe ultimele hectare ce au mai rămas de secerat. In preajma recoltării BIRLAD (de la corespondentul nostru). In raionul Adjud s-a dat o mare atenţie pregătirilor pentru recoltare şi treieriş. Zilele acestea au fost terminate reparaţiile la batoze, făcîndu-lise, totodată, controlul şi recepţia. La data de 29 iunie toate comunele din raion aveau deja reparate şi pregătite căruţele pentru transportul la arii, plugurile, furcile, cecerile şi coasele. Invăţînd din menţa anilor trecuţi, sfaturile populare comunale au dat o mai mare atenţie anul acesta organizării celor 97 arii de treier. Totodată, s-a pus accentul şi pe o mai bună organizare a muncii la arii, luîndu-se măsuri din vreme, atît pentru stabilirea cotelor de treieriş, a delegaţilor la cele 44 de batoze şi a delegaţilor de convoaie. Mecanizatorii de la S.M.T.Adjud au luat măsuri ca la ariile din comunele Păuneşti, Floreşti şi Găiceana să se cupleze cite 2 batoze la un tractor, iar la alte 10 arii tractoarele să lucreze în cîte două schimburi. îngrijesc cu sîrg culturile SARMAŞ ( de la corespondentul nostru). — Răspunzînd cu însufleţire chemării colectiviştilor din comuna Plăeşti — raionul Turda — de a executa trei praşile la porumb şi patru praşile la sfecla de zahăr, colectiviştii din satul Văleni — raionul Sărmaş — au obţinut bune rezultate în muncile de întreţinere a culturilor. După ce au prăşit pentru a doua oară 21 ha. porumb şi întreaga suprafaţă însăminţată cu floarea-soarelui, sfeclă de zahăr şi mac, ei au trecut la executarea celei de a treia praşile. Muncind cu avînt, organizez munca temeinic, membrii gospodăriei colective din Văleni au izbutit să prăşească de trei ori sfecla de zahăr pe o suprafaţă de 7 ha., să prăşească a treia oară 2 ha. cu mac şi să execute şi a patra praşelă la cele 4 ha. de floarea-soarelui. In acelaşi timp ei au recoltat şi lucerna de pe suprafaţa de 21 ha. Pregătiri Pentru intensificarea lucrărilor de recoltare care au şi început la orz, S.M.T.-urile din regiunea Piteşti vor folosi 40 de cuplaje de cite două secerători. Pentru a se lucra şi noaptea vor fi electrificate 11 arii. Pentru buna desfăşurare a lucrărilor agricole din vară au fost expediate unităţilor cooperatiste de desfacere 8.700 de coase, 400 m. de pinză şi 5000 m. sfoară pentru secerători-legători, 5.450 kg. şină pentru tobele de la batoză, aproape 600 m. curele de transmisie, 36 cositori cu trac- intense ţiune animală, 17 secerători, etc. Unităţile O.C.L. produse industriale au fost aprovizionate cu diferite materiale ca: furtune pentru incendii, cabluri pentru tracţiune, oplometre, ungătoare. De asemenea, au fost luate măsuri pentru organizarea treierişului în cete, pentru paza ariilor, organizarea de pichete de incendiu la arii, etc. S-a stabilit totodată ca după recoltarea culturilor de mazăre şi secară să se însămînţeze linele suprafeţe cu porumb furajer şi dughie. (Agerpres) Anul XIII Nr. 3339 4 pagini 20 bani Vineri 1 iulie 1955 Pe ogoarele raionului Turnu Severin Pe ogoarele raionului Turnu Severin se desfăşoară o intensă activitate. Oamenii muncii de la sate lucrează de zor, la întreţinerea culturilor, iar pe alocuri au început recoltarea păioaselor. GATA PENTRU RECOLTARE De cîtva timp, la atelierul mecanic al gospodăriei de stat dir Halînga, munca era din ce în ce mai însufleţită. Colectivul de mecanici şi tractorişti, sprijinit de conducerea gospodăriei, hotărîse să termine repararea întregului utilaj necesar campaniei de recoltare, treieriş sau dezmiriştit cu două zne mai devreme. In ziua de 18 iunie, tractoarele, cositoarele mecanice, secerătorile-legători, împreună cu discuitoarele, greblele mecanice, erau reparate şi puse în stare de funcţionare. DIN MUNCA COLECTIVIŞTILOR Paralel cu pregătirile pentru recoltare, la gospodăria agricolă colectivă „23 August“ din comuna Drăgueşti, se continuă şi munca de întreţinere a culturilor. Timpul fiind prielnic, colectiviştii au terminat praşila a doua la cele 33 ha, însăminţate cu porumb, floarea-soarelui şi cartofi, iar acum execută a treia praşilă. AU ÎNCEPUT SECERIŞUL Comuna Cerneţi are o veche tradiţie de comună fruntaşă in campaniile agricole. Ţăranii muncitori de aici aplică cu stricteţe regulile agrominimului. Acum, orzul bine îngrijit, a dat în pîrgă. Primii din comună care au ieşit la seceriş au fost ţăranii muncitori Gheorghe Bezerghianu și Ostaninciuc Vestald. IN NUMĂRUL DE AZI ÎN A.. C. TEODORU: Să dăm oamenilor muncii 4 produse alimentare mai multe, mai bune şi mai ieftine (pag. 2-a) L. PAULESCU: Pentru îmbunătăţirea activităţii A.D.A.S. (pag. 2-a) EUGEN VLADIMIR: Filme noi. — „Capete de cîini“ (pag. 2-a) In cinstea Festivalului de la Varşovia , (pag. 2-a) Cititorii ne sezisează (pag. 2-a) DUMITRU CORBEA : Note de drum. — Prin Republica Democrată Germană . (pag. 3-a) I.FICIU: Mai multă exigenţă faţă de calitatea tipăriturilor. — Pe marginea activităţii Combinatului Poligrafic Casa Scinteii „I. V. Stalin“ (pag. 3-a) In preajma Congresului Mondial al Mamelor (pag. 3-a) — Sport (pag. 3-a) Declaraţia făcută de V. M. Molotov înaintea plecării din New York a delegaţiei U.R.S.S. (pag. 4-a) — Răsfoind presa străină (pag. 4-a) Gala pentru primirea cerealelor ORADEA (de la corespondentul nostru), încă din prima jumătate a lunii iunie, conducerea centrului regional Oradea de recepţionare a cerealelor a putut să raporteze organelor superioare, că toate cele 21 baze de recepţie din regiune sunt gata să primească cotele de cereale. Acest frumos succes s-a obţinut în urma unei munci intense. Au fost organizate echipe mobile de muncitori, formate din zidari, dulgheri, mecanici, etc., care s-au deplasat de la o bază de recepţie la alta, au verificat starea magaziilor şi utilajelor, şi au făcut reparaţiile necesare. In acelaşi timp, personalul bazelor a fost instruit să efectueze curăţirea şi dezinfectarea încăperilor destinate cerealelor, lucrare care de asemenea, a fost terminată la timp. 2300 kg. orz la hectar CRAIOVA. Pînă în seara zilei de 28 iunie, în regiunea Craiova au fost recoltate orzul şi rapiţa de pe 3500 ha. Muncitorii gospodăriei agricole de stat Romîneşti au început treieratul rapiţei de pe cele 320 ha. De asemenea, ei au recoltat orzul de pe o suprafaţă de 820 ha, realizînd o producţie de 2300 kg. orz la ha. Membrii gospodăriilor agricole colective Ştefan cel Mare, Vişina Veche, Corabia, Stoeneşti, Piscu Nou şi Poiana Mare au terminat şi ei recoltatul orzului şi rapiţei. Odată cu recoltatul şi treierişul, colectiviştii sunt primii care predau statului cotele datorate pe acist an. Colectivitătii din Cetate, de pildă, au obţinut chitanţa nr. 1 pe raionul Cujmir, predînd imediat după recoltare şi treieri, 5000 kg. orz, adică întreaga cotă datorată pe acest an. Multe alte gospodării colective au dus la bazele de recepție orzul din cota anului 1955. (Agerpres). Concertul de gală dat de Orchestra de muzică naţională chineză Joi seara a avut loc în sala Teatrului C.C.S. concertul de gală al Orchestrei de muzică naţională chineză care se află în turneu în ţara noastră. Laconcert au asistat tovarăşii Chivu Stoica, C. Pîrvulescu, acad. prof. dr. C. I. Parhon, S. Bughici, Constanţa Crăciun, M. Roşianu, membri ai guvernului, membri ai C.C. al P.M.R., conducători ai organizaţiilor obşteşti şi ai instituţiilor centrale, oameni ai artei şi culturii, un numeros public. In sală se aflau ambasadorul R. P. Chineze, Ke Bo-nian şi alţi membri ai corpului diplomatic. Orchestra de muzică naţională chineză, alcătuită din 21 de artişti cu instrumente vechi populare şi solişti vocali, este condusă de Li Juan-cin, director adjunct al Institutului de muzică populară de pe lingă Conservatorul Central al R. P. Chineze. Conducător artistic este compozito,rul Wan Sin, iar dirijor este Cin Pen-cian. Orchestra a interpretat un program bogat de piese muzicale clasice cu o veche tradiţie şi muzică populară instrumentală din diferite regiuni ale marii Chine, care au demonstrat înalta artă a poporului chinez. Concertul artiştilor chinezi a fost răsplătit de spectatori cu îndelungi aplauze. Artiştilor le-au fost oferite flori un semn de preţuire a măestriei lor artistice. (Agerpres) Lucrările sesiunii generale a Academiei R.P.R. Miercuri după amiază şi în cursul zilei de joi au continuat lucrările sesiunii generale a Academiei R.P.R. Au fost expuse comunicări ştiinţifice pe secţii: în secţia I-a, pe specialităţile matematică şi fizică; în secţia a 11-a, pe specialităţile biologie, agronomie, geologie şi geografie; in secţia a IlI-a, pe specialităţile mecanică aplicată, energetică şi metalurgie, chimie; in secţia a IV-a, de ştiinţe medicale; în secţia a V-a, pe specialităţile istorie, filozofie şi psihologie, economie; in secţia a VI-a, pe specialităţile limbă, literatură şi artă. Lucrările sesiunii generale a Academiei R.P.R. continuă. (Agerpres) Deschiderea expoziţiei „Eminescu între contemporani" Joi la amiază, la Casa Scriitorilor, a avut loc deschiderea expoziţiei „Eminescu între contemporani“, organizată de Biblioteca Academiei R.P.R. împreună cu Uniunea Scriitorilor din R.P.R. Expoziţia prezintă un bogat material documentar privind viaţa şi creaţia lui Eminescu, material pus la dispoziţie de Biblioteca Academiei R.P.R. In vitrine şi panouri se găsesc expuse fotografii de familie ale lui Eminescu, numeroase fotografii înfăţişîndu-i pe Eminescu şi pe prietenii săi Alecsandri, Creangă, Slavici, Caragiale, Veronica Micle, Vlahuţă şi Dobrogeanu Gherea, fotomontaje din presa timpului şi din presa de după 23 August cu articole despre Eminescu, ediţii vechi şi noi din opera marelui poet. Expoziţia prezintă de asemenea şi unele piese care nu au mai fost expuse pînă acum, masca mortuară a poetului luată de sculptorul Filip Martin, opere şi fotografii dedicate poetului sau opere ale contemporanilor săi. La deschiderea expoziţiei au participat numeroşi reprezentanţi ai instituţiilor culturale, scriitori, critici, studenţi, oameni ai muncii. Cu acest prilej au luat cuvîntul acad. Barbu Lăzăreanu şi criticul Ion Vitner. (Agerpres). • Ştafetele internaţionale ale Festivalului au pornit spre Varşovia Spre Varşovia, oraşul gazdă al celui de al V-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor, se îndreaptă acum tradiţionalele ştafete ale Festivalului care unesc mesajele de pace şi prietenie ale milioanelor de tineri şi tinere din întreaga lume. Plecarea a fost dată. Şase mari ştafete internaţionale vor traversa 19 ţări ale Europei, îndreptîndu-se spre aceeaşi ţintă, Varşovia. Prima ştafetă va traversa Anglia, Franţa, Elveţia, Austria, R. Cehoslovacă şi R.P. Polonă. A doua, care a plecat de la Helsinki, va merge prin Suedia, Norvegia, Danemarca şi R.D. Germană. A treia, după ce va traversa Italia, va trece prin Austria şi R. Cehoslovacă. Cea de a patra ştafetă pleacă din Belgia şi va străbate Olanda şi Germania. O altă ştafetă va străbate Uniunea Sovietică. Prin ţara noastră trece ştafeta care a plecat din R.P. Bulgaria. Tineretul nostru va preda ştafeta tinerilor din R.P. Ungară, iar aceştia tinerilor din R. Cehoslovacă, care o vor duce mai departe spre Varşovia. In ţara noastră, ştafeta internaţională a Festivalului va sosi duminica 3 iulie. La Giurgiu, pe „Podul prieteniei“, tinerii bulgari vor preda ştafeta prietenilor lor români. De acolo, ea va fi purtată spre Bucureşti. Tinerii din Capitală vor primi ştafeta în aceeaşi zi pe stadionul Republicii, unde va avea loc o întîlnire prietenească de fotbal între echipele reprezentative de juniori ai ţării noastre şi R. P. Poloni. Din Bucureşti, ştafeta va străbate meleagurile patriei noastre trecînd prin Ploeşti, Oraşul Stalin, Făgăraş, Sibiu, Cluj, Oradea şi Episcopia Bihorului. In drum vor fi primite mesajele de pace şi prietenie ale tineretului din întreaga ţară. O ştafetă naţională, în formă de stea în cinci colţuri, va porni din oraşele Reşiţa, Craiova, Piteşti, Bîrlad şi Iaşi şi va întîlni în drum ştafeta internaţională. In ziua de 10 iulie, la Episcopia Bihorului, tinerii români preda ştafeta tinerilor maghiari. (Agerpt ——O“—