Romînia Liberă, iulie 1955 (Anul 13, nr. 3339-3365)

1955-07-22 / nr. 3357

Vineri 22 iulie 1955 — Nr. 3357 Cu prilejul sesiunii ştiinţifice organizată de Academia de Ştiinţe polonă la Varşovia, sesiune consacrată dezbaterii problemei secu­rităţii colective în Europa, delegaţia romina, care a participat la lucrările sesiunii a avut prilejul să viziteze Varşovia şi Cracovia, Nova Hutta şi Zakopane. Contactul cu repre­zentanţi ai poporului polonez aparţinînd unor profesiuni foarte diferite, academicieni, profesori, ingineri, arhitecţi, muncitori, spor­tivi şi alţii, vizitarea istoricii universităţi din Cracovia, a combinatului metalurgic de la Nova Hutta, a Palatului Culturii din Varşo­via, precum şi a Institutului de probleme in­ternaţionale din Varşovia, dar mai presus de toate, zilele petrecute în mijlocul Varşoviei în plină reconstrucţie, au constituit pentru noi un izvor de învăţăminte nespus de bogat. Fără îndoială că cel mai impresionant as­pect al realităţilor poloneze este uriaşa operă de reconstrucţie a Varşoviei. Hitler hotărîse ca Varşovia să fie rasă de pe faţa păm­­întu­­lui şi în conformitate cu un plan elaborat plită în cele mai mici amănunte. Varşovia fusese arsă şi dinamitată. Cînd Armata So­vietică împreună cu trupele polone, au eli­berat Varşovia, nu mai rămăsese în capitala Poloniei nici o casă intactă, iar 80 la sută din imobile erau complet distruse. Astăzi, Varşovia este un uriaş şantier. Blocuri mari pentru populaţie, b­loctuii mari pentru nevoile ministerelor, parcuri fru­moase, bulevarde largi vorbesc despre price­perea arhitecţilor polonezi care au plănuit şi realizează o asemenea reconstruire a Var­şoviei care să facă din capitala Poloniei un oraş mare, modern, socialist, construit după toate regulile urbanisticei şi ale igienei. „Vechiul oraş“, cartierul central al Varşo­­­­viei, fusese construit sub semnul barocului, cu străzi înguste, case cu faţade inegale, uşi de lemn şi grilaje de fier. „Vechiul oraş“ a fost reconstruit exact aşa cum îl cunoscuseră locuitorii Varşoviei, exact aşa cum îi repro­duceau acuarelele pictorilor, desenurile stam­pelor, reproducerile fotografice, aşa cum îl iubise şi îl păstrase în memoria sa poporul polonez. Interiorul caselor este modern, con­fortabil, dar exteriorul lor a fost reconstituit aşa cum fusese odinioară, cu acea migală pe care numai o mare dragoste o poate asigura. Porţile caselor sînt ferecate cu lacăte şi ză­­voare, faţadele sînt asimetrice, uneori strîm­­be, vopsite în culorile pe care le purtau casele acum 150 de ani şi mai bine. Cîteodată, pe un perete încetează tencuiala şi se văd că­rămizi goale. Alteori în mijlocul unui zid a­­par pietre, de altă culoare, de o formă cu to­tul neregulată. Este vorba despre cite o bu­cată de zid, despre cite o piatră, care făceau parte din casa veche. Aceste cărămizi, aces­te pietre sînt încorporate clădirii, la locul unde se aflau mai înainte, sînt păstrate ca fiind un lucru deosebit de scump. In clădiri mari, pe deplin renovate, se văd pietre sau plăţi care poartă semnele caracteristice ale bombardamentului. Aceste semne nu au fost acoperite ci au fost conservate cu grijă spre a nu lăsa să se uite, în faţa frumuseţii clă­dirii celei noi, istoria tragică şi eroică a o­­raşului martir. Toate operele de artă arhitectonică ale Varşoviei sînt reconstituite cu grijă, de la statuia regelui Sigismund şi pînă la Cate­drală. Atît în ceea ce priveşte opera de re­construcţie, cît şi în ceea ce priveşte con­strucţia unor noi clădiri, parcuri, alei, nimic , nu se­ întreprinde decit după­­ o prealabilă consultare a maselor largi ale populaţiei Prof. univ. E. Glaser Varşoviei. Machetele construcţiilor sau re-­­ construcţiilor plănuite sînt expuse în public, săptămîni şi luni de zile. Scrisorile venite din rîndurile publicului, corespondenţele publicate de ziare sînt discutate în mod obligator de colective ale serviciului de arhi­tectură a Varşoviei şi nu arareori planurile au fost modificate în urma sugestiilor venite din masa cetăţenilor. După o muncă de zece ani, Varşovia este locuită astăzi de o populaţie care trece de un milion, cu perspectiva unei mari şi conti­­nuie dezvoltări. La 22 iulie este sărbătoarea naţională a poporului polonez. In fiecare 22 iulie, în fiecare an, populaţia Varşoviei capătă un nou cartier construit sau reconstruit. O ştire sosită ieri anunţa că, pe drumul acestei tra­diţii, a fost predat în deplină folosinţă Pa­latul Culturii, darul marelui popor sovietic, făcut poporului polonez. Am vizitat Palatul Culturii din Varşovia. Este fără îndoială o capodoperă a arhitec­turii socialiste, a arhitecturii mondiale. Aţii de armonios este proporţionată uriaşa con­strucţie (de peste opt sute de mii de metri cubi) încît,trecând prin fata,ei, pistonul nu-şi dă­­seama de dimensiunile ei gigantice. Turnul Palatului, cu luminile sale rubinii, se ridică­ zvelt deasupra mării de piatră a Varşoviei, vizibil de departe pentru cine se apropie de oraş, simbolul prieteniei dintre popoarele sovietic şi polonez. Palatul Culturii cuprinde un teatru dra­matic, un teatru pentru copii, un teatru de marionete, o sală de concert, două săli de cinematograf, o sală a congreselor cu trei mii cinci sute de locuri, nenumărate săli pentru expoziţii, lecţii şi studiu. O aripă în­treagă a Palatului este destinată sportului. Ea cuprinde între altele un bazin de înot şi multe alte săli pentru cele mai diferite ramuri ale sportului. Numai pentru a vi­zita toate­­încăperile Palatului ,Culturii ar trebui zile şi săptămîni întregi. In jurul Palatului ,Culturii continuă lucră­­­­rile de amenajare a unor grădini, precum şi de amenajare a noii gări centrale a Var­şoviei, care va fi subterană. Douăzeci şi şase de mari şantiere de con­strucţie funcţionează actualmente in Var­şovia, cinci mii de camioane lucrează zilnic la transportul materialelor de construcţie.­ ­ Cracovia — oraşul de reşedinţă al regilor polonezi, din dinastiile piaştilor şi a jage- ilonilor, centrul răscoalelor populare din 1846, sediul statului major al mişcării re­voluţionare ruse în anii 1912 — 1914 cînd Lenin a locuit acolo, centrul răscoalei înar­mate a proletariatului polonez din 1923. Neatinsă de vîlvătaia războiului, Craco­via şi-a păstrat toate comorile de artă arhi­tectonică, de care Polonia este cu drept cu­­vînt mîndră. Castelul Wawel domină întreg orașul și evocă prin palatul regal, prin crip­tele unde se găsesc osemintele regilor, prin catedrala sa, trecutul feudal al Poloniei. Universitatea din Cracovia, una dintre cele mai vechi din întreaga Europă, constituie un exemplu grăitor despre modul cum con­ţinutul nou foloseşte forma veche spre a prinde cheag şi a se dezvolta. In clădirea gotică a lui „collegium majus“ (marele co­legiu) se predau astăzi bazele marxism-le­ninismului, materialismul dialectic şi ma­terialismul istoric, dreptul socialist ş.a.m.d. fiilor clasei muncitoare şi al ţărănimii mun­citoare din regiunea Cracovia, iar în apro­pierea Cracoviei, la o distanţă pe care auto­buzul o străbate în mai puţin de o oră îşi înalţă coşurile marele combinat metalurgic de la Nova Hutta, un gigant industrial con­struit cu ajutorul frăţesc al Uniunii Sovie­tice. Alături de acest combinat, impresionant prin dimensiunile­ sale uriaşe, prin utilajul său, se dezvoltă impetuos un întreg oraş muncitoresc care numără de pe acum peste 30.000 de locuitori şi este menit să crească în anii următori pînă la circa 120.000 de locuitori, pe măsură ce noi unităţi industri­ale se vor adăuga celor în funcţiune. De pe acum Republica Populară Polonă, care posedă uriaşe zăcăminte de cărbune de bună calitate, a întrecut din punct de vedere industrial o asemenea mare putere capita­listă ca Franţa. In anii ce vin Polopia popu­lară va construi pe lingă industria sa meta­lurgică şi o mare industrie chimică, pentru care dispune de astfel de premize indispen­sabile cum sint cărbunele­­ şi sarea. Atît în liniştea încăperilor universitare de la Cracovia, cit şi în zgomotul asurzitor al bateriei de cocs a furnalului de la Nowa Hutta, vizitatorul îşi întăreşte convingerea că poporul polonez iubeşte pacea şi are ne­voie de pace. La ce bun războaie, dacă pa­cea asigură Poloniei populare progrese atît de rapide şi de măreţe ca acelea despre care vorbeşte combinatul gigant de la Nova Hutta, dezvoltarea facultăţilor Universităţii din Cracovia. Cracovia şi Nova Hutta vorbesc în acelaşi timp şi despre creşterea necontenită a for­ţei Poloniei populare, a întregului lagăr uriaş al păcii, în frunte cu Uniunea So­vietică şi Republica Populară Chineză. As­tăzi am­atorii de aventuri singeroase s-ar lovi ere forţe incomparabil mai mari decit cele care li se opureau în cel de al doilea război­­pondial,,şi care ,totuşi ch­iar şi atunci s-au dovedit în stare de a răpune pe agre­sor. Carte socialistă, industrie socialistă. Ce arme puternice în mina unui popor liber, pentru a apăra dreptul său de a merge îna­inte pentru a apăra pacea. Comorile trecutului, nădejdile unui viitor însorit, ce imbold neasemuit la lupta pen­tru menţinerea păcii şi securităţii in lumea noastră, în care pacea şi securitatea au de­venit indivizibile.­ ­ Zakopane. Oraşul sporturilor de iarnă al Republicii Populare Polone. Mai mare decit Predealul nostru, de proporţii asemănătoare Sinaiei. Situat la o distanţă de aproximativ 100 de km. de Cracovia, în mijlocul mun­ţilor, Zakopane, este punctul de plecare al excursiilor şi al funiculaturii care duce pînă la o, înălţime de 2000 , de­­ metri, spre pante ideale fi­ski. Sute de muncitori pe­­trecîndu-şi odihna la Zakopane, in vile foar­te confortabile, iată o nouă imagine despre Polonia populară, despre rezultatele muncii de construcţie paşnică in care este angre­nat poporul polonez, despre sinceritatea po­liticii de pace pe care o duce Republica Populară Polonă şi care uneşte acolo ca şi la noi în ţară, acolo ca şi în întreg la­gărul păcii, într-un singur lot, partidul, gu­vernul și poporul. ■ NOTE DE DRUM­[WWHI • 'IVW m , Patru orașe din frumoasa Polonie SPORT Intîlnirea de pentatlon modern R. P. R.—R. Cehoslovacă SIBIU. — Intîlnirea internaţională de pentatlon modern dintre echipele selecţionate ale R.P.R. şi R- Cehoslovace a continuat joi cu desfăşurarea probei de scrimă. Pen­tat­­loniştii romîni s-au prezentat bine şi la acea­­stă probă, reuşind să-şi mărească avantajul atît pe echipe cît şi la individual. întrecerea pentru victorie a oferit o luptă strînsă la sfîrşitul căreia clasamentul primilor 4 este următorul : 1) V. Teodorescu (R.P.R.) 1054 puncte; 2-3) Cerpy (R. Cehoslovacă), V. Manciu (R.P.R.) cîte 892 puncte; 4) J. No­votny (R. Cehoslovacă) 838 puncte. In clasamentul individual după două pro­be conduce reprezentantul echipei R.P.R.. V. Teodorescu care totalizează 2.264 puncte, urmat de J. Novotny (R. Cehoslovacă) 1.908 puncte. Pe echipe clasamentul se prezintă astfel: 1) R.P.R. 5.943 puncte; 2) R. Ceho­slovacă 5.300,5 puncte; 3) R. Cehoslovacă II 4.664 puncte; 4) R.P.R. II 4.162 puncte. Astăzi are loc cea de a treia probă a întîlnirii, întrecerea de tir. „Cursa munţilor“ POIANA STALIN. — Competiţia ciclistâ­­ „Cursa munţilor“ este urmărită cu un interes crescînd de­ amatorii de sport din ţara noastră. Joi participanţii şi-au disputat vic­toria în cadrul etapei a 3-a pe distanţa Ora­şul Stalin—Făgăraş şi retur cu sosirea la Poiana Stalin. Această etapă în lungime de 142 km, a constituit un examen extrem de dificil pen­tru concurenţi şi în acelaşi timp un minunat prilej de afirmare pentru cicliştii specialişti pe drumurile de munte. Iată clasamentul etapei: 1. C. Dumitrescu (CCA) 4h 15’ 17“ (timp cu bonificaţie 4h 14’ 32“). 2. N. Vasilescu (Dinamo) 4h 47’ 10“ (4h 16’34‘‘). 3. Q. Moiceanu (Progresul) 4h 17'59" (4h 17'44"). 4. I. Sima (Dinamo Oraşul Stalin) 4h 18’05“. 5. C. Tudose (Pro­gresul) 4h 18’22“. 6. D. Glodea (Dinamo Ora­şul Stalin) 4h 18’53”. 7­ .Al. Gherman (Dina­mo Oraşul Stalin) 4h 19’28“. 8. N. Maxim (Dinamo) 4h 20’22“. 9. Şt. Sebe (Progresul) același timp. 10. F. Wittman (CCA) 4h21’04“. In clasamentul general individual Șt. Sebe (Progresul C.P.C.S.) continuă să ocupe pri­mul loc, urmat de N. Vasilescu (Dinamo), G. Moiceanu (Progresul) și C. Tudose (Pro­gresul). In urma frumoaselor victorii reali­zate în ultimele două zile Constantin Dumi­trescu (CCA) a cîştigat multe minute. In prezent el se află la 3 minute de purtătorul tricoului galben, St. Sebe. Turul Franţei PARIS. — Cea de a 14-a etapă a turului ciclist al Franţei disputată joi pe distanţa Albi — Narbonne (156 km) a revenit fran­cezului Caput în timpul de 4h 12'05" In a­­celași timp cu învingătorul a fost cronome­trat un pluton alcătuit din 18 alergători din care făceau parte De Bruyne, Geminiani, Monti, Imparis şi alţii. In clasamentul general individual pe pri­mul loc continuă să se mențină francezul Antonin Rolland cu­ timpul de 87­h 24'10" urmat la 4'53" de L. Bobet (Franța) și la 6'18" de italianul Fornara. România liberă Delegaţia guvernamentală a U. R. S. S. care participă la Ziua Renaşterii Poloniei a sosit la Varşovia VARŞOVIA 21 (Agerpres) TASS trans­mite : La 21 iulie delegaţia guvernamentală sovietică condusă de M. A. Suslov, membru în prezidiul C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S. a sosit la Varşovia pentru a participa la sărbătorirea Zilei Renaşterii Poloniei. Delegaţia este alcătuită din N. P. Bajan, preşedintele Uniunii scriitorilor so­vietici, D. I. Raizer, ministrul Construcţiei de întreprinderi ale industriei metalurgice şi chimice al U.R.S.S., G. I. Kiselev, ministrul Culturii al R.S.S. Bieloruse şi Z. V. Miro­nova, vicepreşedinta comitetului executiv al Sovietului orăşenesc Moscova. Din delegaţie face parte de asemenea P. K. Ponomarenko, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al U.R.S.S. în R. P. Polonă. Pe aeroportul central pavoazat cu drape­lele de stat ale Uniuunii Sovietice şi­ R. P. Polo­ne, delegaţia sovietică a fost întîmpi­­nată de B. Bieruf, prim secretar al C.C al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, A. Za­­wadski, preşedintele Consiliului de Stat, I­­Ggrankiewicz, preşedintele Consiliului de Miniştri şi alții. Preşedintele Ho Şi Min a plecat spre patrie PEKIN 21 (Agerpres). — China Nouă transmite: La 21 iulie a părăsit Pekinul pie­rind spre patrie delegaţia guvernamentală a R. D. Vietnam în frunte cu preşedintele şi primul ministru Ho Şi Min. Pe aeroportul din Pekin, Ho Şi Min şi membrii delegaţiei guvernamentale a R. D. Vietnam au fost conduşi de Mao Tze-dun, preşedintele R. P. Chineze, Ciu De, vice­preşedinte al R. P. Chineze, Liu Şao-ti, pre­şedintele comitetului permanent al Adunării reprezentanţilor populari din întreaga Chină, Ciu En-lai, premierul Consiliului de Stat al R. P. Chineze și alții.- 15 ani de la proclamarea puterii sovietice în Estonia, Letonia şi Lituania TALLIN 21 (Agerpres). — TASS trans­mite: In­ seara zilei de 20 iulie, în ajunul celei de a 15-a aniversări a muncii liber­e a poporului eston în familia frăţească a po­poarelor sovietice, mii de oameni au populat tribunele noului stadion din Tallin. Mitingul a fost deschis de A. Iakobson, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.S. Estone. A luat apoi cuvîntul I. Re­­bin, prim secretar al C.C. al Partidului Co­munist din Estonia, care a vorbit despre în­florirea economiei naţionale şi a culturii R.S.S. Estone în anii puterii sovietice. La această sărbătoare participă oameni sosiţi din toate colţurile Estoniei. Sovietice. ■k RIGA 21 '­S’gerpfSsf;TASS trafisrrnfri Poporul letko sărbătoreşte cea de a 15-a a­­niversare a constituirii R.S.S. Letone. La 20 iulie, la Teatrul de stat de Operă şi Balet al R.S.S. Letone a avut loc o şe­dinţă solemnă a organizaţiilor de partid, sovietice şi obşteşti din R.S.S. Letone. Participanţii la şedinţa solemnă au ascul­tat raportul prezentat de V. T. Laris, preşe­dintele Consiliului de Miniştri al R.S.S. ’Le­tone. * VILNIUS 21 (Agerpres). — TASS trans­mite: La 20 iulie , a avut loc la Vilnius se­siunea solemnă a Sovietului Suprem­ al R.S.S. Lituaniene, In afară de deputaţi, la sesiune asistă numeroşi oaspeţi — fruntaşi in producţie, oameni ai culturii­ şi ştiinţei, colhoznici, reprezentanţi ai armatei sovietice Deputatul M. A. Ghedvila­s, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.S Lituaniene a prezentat raportul consacrat celei de a ■15-a aniversări a instaurării puterii sovietice în Lituania. 4 Vizita grupului de ziarişti iugoslavi în Uniunea Sovietică MOSCOVA 21 (Agerpres). — TASS transmite: Uniunea Sovietică găzduieşte un grup de ziarişti iugoslavi sosiţi la invita­ţia serviciului de presă al Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S.S. Grupul este condus de Radovan Papici, directorul zia­rului „Oslobojenie“. In timpul şederii la Moscova oaspeţii au vizitat Expoziţia Agricolă Unională, pre­cum şi redacţiile ziarelor „Pravda“ şi „Iz­­vestia“. Ziariştii iugoslavi au manifestat un mare interes faţă de organizarea­ muncii în redacţii, au avut convorbiri prieteneşti cu membrii colegiilor de redacţii şi cu ceilalţi colaboratori ai redacţiilor, au împărtăşit din experienţa muncii în redacţiile ziare­lor lor. Oaspeţii au făcut o vizită la Kremlin, unde s-au oprit îndelung în cabinetul de lucru al lui V. I. Lenin. Ziariştii iugoslavi au vizitat mausoleul lui V. I­­ Lenin şi I. V. Stalin. Apoi oaspeţii au vizitat noua clădire a Universităţii de Stat din Moscova de pe Colinele lui Lenin. Ziariştii iugoslavi s-au întreţinut de ase­menea cu funcţionari superiori din Minis­terul Agriculturii al U.R.S.S. şi au asistat la spectacole date de Teatrul de Operă şi Balet din Novosibirsk, care se află în tur­neu la Moscova. In dimineaţa zilei de 20 iulie oaspeţii au vizitat uzina de automobile „Stalin“ din Moscova. In cursul aceleeaşi zile ei au fost primiţi de N. A. Mihailov, ministrul Culturii al U.R.S.S. Seara, delegația a fost primită de L. N. Soloviev, vicepreşedinte al Consiliului Cen­tral al Sindicatelor din Uniunea Sovietică. 4 Despre rezultatele îndeplinirii planului de stat de dezvoltare a economiei naţionale a U.R.S.S. pe primul semestru al anului 1955 Comunicatul Direcţiei Centrale de Statistică de pe lingă Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. MOSCOVA 21 (Agerpres). — TASS trans­mite comunicatul Direcţiei Centrale de Sta­tistică de pe lingă Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. cu privire la rezultatele îndeplinirii planului de stat de dezvoltare a economiei naţionale a U.R.S.S. pe primul semestru al anului 1955. •'­Ah primul semestru a! anului 1955 a fost asigurat avîntul continuu al industriei şi în primul rînd al industriei grele care este baza dezvoltării economiei naţionale. Producţia globală a întregii industrii a U.R.S­.S. a crescut în primul semestru al anului 1955 cu 12% în comparaţie cu peri­oada corespunzătoare a anului trecut. Cel de al 5-lea plan cincinal stabilise că nivelul producţiei in­dustriale în 1955 tre­In primul semestru al anului 1955 pro­ducţia celor mai importante tipuri de pro­­diuse industriale a crescut faţă de primul semestru al anului 1954 după cum urmea­ză: In colhozuri, staţiuni de maşini şi trac­toare şi sovhozuri s-a înfăptuit o muncă considerabilă pentru crearea condiţiilor în vederea îndeplinirii înainte de termen a sarcinilor Plenarei din ianuarie a C.C. al P.C.U.S. Colhozurile, staţiunile de maşini şi trac­toare şi sovhozurile au îndeplinit cu suc­ces însămînţările de primăvară. In ciuda primăverii întîrziate, însămînţarea culturi­lor de primăvară a fost înfăptuită în ter­menele agrotehnice cele mai bune. Anul a­­cesta s-au însămînţat în colhozuri şi sovho­zuri culturi de primăvară pe arături făcute din toamnă cu mult mai mult decît în 1954. Culturi de primăvară s-au însămînţat în ţară în 1955 cu 21 milioane ha. mai mult decit anul trecut. Suprafeţele însămînţate în anul acesta cu grîu au sporit cu 11 mi­lioane ha. Porumbul a fost însămînţat în total pe o suprafaţă de 17,9 milioane ha., sau­ cu 13,6 milioane ha. mai mult decit anul trecut. Staţiunile de maşini şi tractoare şi sov­hozurile au avat în anul 1954 şi în primul semestru a! anului 1955 peste 26 milioane ha. pămînturi virgine şi înţelenite, dintre care s-au însămînţat 20 milioane ha. în loc Dezvoltarea industriei, agriculturii şi trans­­porturilor, creşterea construcţiilor capitale, lărgirea comerţului interior şi exterior, evoluţia numărului muncitorilor şi func­ţionarilor şi construcţia culturală în primul semestru al anului 1955 sînt caracterizate prin următoarele date:­buie­­ să depăşească nivelul anului 1950 cu aproximativ 70%. In decurs de un an — de la 1 mai 1954 i pînă la 1 mai 1955 — volumul producţiei industriale a depăşit ni­velul anului 1950 cu 71%. In felul acesta cel de al 5-lea plan cincinal a fost înde­plinit, în ce priveşte volumul global al pro­ducţiei industriale, înainte de termen — anume la 1 mai 1955, adică în patru ani şi patru luni. Chibrituri 123 Sporirea producţiei de metal, cărbune, petrol, maşini şi utilaj, de energie electrică, chimicale, a creat condiţiile pentru asigu­rarea creşterii producţiei tuturor ramurilor industriei. S-a îmbunătăţit în oarecare măsură fo­losirea utilajului în industrie. Planul de reducere a preţului de cost al producţiei industriale pe prima jumătate a anului 1955 a fost îndeplinit. Reducerea preţului de cost pe prima jumătate a anu­­lui constituie, după date preliminare a 3,8%. Succesele în dezvoltarea industriei, creş­terea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost realizate în anii precedenţi şi în prima jumătate a anului 1955 au per­mis să se înfăptuiască, începînd de la 1 iunie 1955, o nouă reducere a preţurilor cu ridicata la combustibil, metale feroase şi neferoase, maşini şi utilaje, chimicale, producţia industriei de celuloză şi, hîrtie şi a materialelor de construcţie, precum şi re­ducerea tarifelor la energia electrică şi ter­mică, la transporturile feroviare şi cu auto­camioane, de 13 milioane ba.­rut prevedea planul ini­tial pe anul 1955. In regiunile de valorifi­care a pămînturilor virgine şi înţelenite s-au creat pînă în primăvara anului în curs 300 noi sovhozuri cerealiere, alături de cele 124 sovhozuri organizate în anul 1954. In primul semestru al anului 1955 agri­cultura a primit 79.000 de tractoare de uz general (socotite a cîte 15 C.P.) și 31.500 tractoare pentru prașilă, 58.000 autocamioa­ne, 21.000 combine cerealiere, 9.000 combine pentru recoltat cartofi, 3.000 combine pen­tru recoltat sfecla de zahăr, 48.000 de plu­guri de tractor, 59.000 de semănătoare de tractor, 12.000 maşini de sădit cartofi în cuiburi aşezate în pătrat, 48 000 cultiva­toare de tractor şi multe alte maşini agri­cole, precum şi maşini şi utilaj pentru fer­mele zootehnice. Numărul tractoarelor din agricultură era la 1 iulie 1955 de peste 1.400.000 (socotite a cîte 15 C.P.), şi 350.000 de combine cerea­liere. A sporit producţia de produse animale. In nouă luni — de la 1 octombrie 1954 pînă la 1 iulie 1955 — în colhozuri s-a obţinut cu 28% mai mult lapte decît în aceeaşi pe­rioadă a anului 1953—1954 şi cu 52% mai mult decît în perioada 1952—1953. In a­­ceastă perioadă a crescut producţia de car­ne, lină şi ouă. Creşterea transporturilor pe căile ferate, pe apă şi cu autovehicule Planul general de încărcături medii zilni­ce a fost îndeplinit în primul semestru al anului 1955 de căile ferate cu 103%. In primul semestru al anului 1955, Minis­terul Flotei Maritime a îndeplinit planul de transport în ansamblu cu 106%, iar în ceea ce priveşte transportul de mărfuri cu 102%­. Circulaţia mărfurilor în transportul fluvial a crescut în primul semestru al anului 1955 cu 8% faţă de primul semestru al a­f­ului 1954. In primul semestru al anului 1955 trans­porturile auto de mărfuri au crescut cu 50%, şi transportul de pasageri cu autobuze cu 48% faţă de aceeaşi perioadă a anului 1954. Creşterea construcţiilor capitale In primul semestru al anului 1955 volu­mul investiţiilor de stat a reprezentat 112% faţă de primul semestru al anului 1954. In primul semestru al anului 1955 volu­mul investiţiilor a crescut în ramurile in­dustriei grele, inclusiv în industria siderur­gică şi metalurgia neferoasă, în industria carboniferă, în construcţia de maşini, în-- con­strucţia de centrale electrice, în industria materialelor de construcţie şi în alte ramuri ale industriei grele. Au crescut de asemenea investiţiile în transporturi şi în­ agricul­tură, însemnate investiţii au fost îndreptate spre construcţia de întreprinderi pentru­ pro­ducţia de bunuri de consum popular. " A crescut în comparaţie cu primul se­mestru al anului 1954 volumul construcţiilor de locuinţe, şcoli, de instituţii sanitare, de grădiniţe de copii şi de c­reşe, de tabere de­­pionieri, de cinematografe şi de alte insti­tuţii culturale şi obşteşti. In primul semestru al anului 1955 au fost date în funcţiune noi capacităţi industriale în toate ramurile economiei naţionale. Creşterea comerţului interior şi exterior In primul semestru al anului 1955 comer­ţul sovietic a continuat să se dezvolte. In primul semestru al anului 1955 au fost vîndute populaţiei prin reţeaua comerţului­ de stat şi cooperatist (în preţuri comparate) cu 8% mai multe mărfuri decît în primul semestru al anului 1954. In primul semes­tru planul circulaţiei mărfurilor cu afflahan­­tul prin reţeaua comerţului de stat "Şi coo­­peratist a fost îndeplinit. In primul semestru al anului 1955 vîn­­zarea unor mărfuri alimentare a crescut faţă de primul semestru al anului 1954 după cum urmează : carne si produse de carne — c­u 6%, ulei vegetal,­­ margarina şi un­tură — cu 15%, produse de cofetărie —­ cu 5%, peşte şi produse din peşte — cu 20%, brînzeturi — cu 7%, lapte şi produse lac­­tate cu 12%, ou­ă cu 13%. In comparaţie cu primul semestru al anu­lui 1954, în primul semestru al anului 1955 a crescut considerabil vînzarea următoare­lor mărfuri industriale: ţesături de bumbac — cu 10%, ţesături de mătase — cu 10%, confecţii — cu 18%, încălţăminte de piele — cu 6%. In prop­orţii mari a crescut vîn­zarea următoarelor mărfuri: a­parate de ra­dio cu 22%, aparate de televiziune cu a­­proxi­mativ 45%, ceasornice — cu 44%­, a­­parate fotografice — cu 48%, mobile — cu 17%, maşini de cusut — cu 17%, maşini de spălat — d­e aproape patru ori, aspi­ratoare de praf — cu 24%, frigidere — cu 29%, biciclete —­ cu 20%, motociclete­­— cu 16%, autoturisme — cu 30%. In domeniul comerţului exterior în anul 1955 a continuat lărgirea relaţiilor econo­mice cu străinătatea; în prezent, Uniattea­ Sovietică face comerţ cu 58 de state strai-­­ne. ' ‘ ’·• •»' • .'«o Creşterea numărului muncitorilor şi funcţionarilor şi creşterea productivităţii muncii In primul semestru al anului 1955, nu­­mărul total al muncitorilor şi funcţionarilor din economia naţională a crescut cu peste 1 milion de persoane. In cadrul învăţămîntului individual, în brigăzi şi la cursuri au fost instruiţi, şi şi-au ridicat calificarea peste 3.500.000, da muncitori şi funcţionari. In primul semestru al anului 1955 pro­ductivitatea muncii a crescut în comparaţie cu perioada corespunzătoare a anului tre­cut în industrie — cu 7% şi în construcţie­­— cu 10%. Construcţia culturală şi ocrotirea sănătăţii In anii celui de al 5-lea cincinal, numă­rul şcolilor medii a crescut cu aproa­pe 13.000. Numărul absolvenţilor şcolilor medii­­şi al celor care au primit diplome de maturi­tate a crescut în anul curent cu 25% în comparaţie cu anul trecut şi de 3,5 ori în comparaţie cu 1950. Numărul spectatorilor la cinematografe a crescut în primul semestru al anului 1955 cu 38% în comparaţie cu primul se­mestru al anului 1954. A fost lărgită reţeaua de spitale, case de, naşteri, creşe şi grădiniţe de copii,, , ,.,,ăna­, toni şi case de odihnă. Producţia de medi­camente, utilaj, şi instrumente­­ medicale, a crescut cu 30% în comparaţie­ cu primul semestru al anului trecut. In primul semestru al anullui 1955 apro­ximativ 23 milioane de oamenni au benefi­ciat de concedii plătite. k V • Rezultatele îndeplinirii planului, în pr­­­­­mul semestru al anului 1955 devehiesc, dez- , voltarea continuă a întregii econorhii natio­nale a U.R.S.S. și îndeplinirea cu succes­ a sarcinilor planului cincinal de dezvoltare a U.R.S.S. pe anii 1951—1955. îndeplinirea planului de producţie în industrie Planul producţiei globale pe primul semestru, a fost îndeplinit în ansamblu pe in­dustrie cu 103%. Pe ministere planul producţiei industriale globale a fost îndeplinit după cum urmează : Cooperaţia Meşteşugărească 105 Creşterea producţiei industriale Agricultura Direcţia Centrala de Statistică de pe lîngâ Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. Procentul îndeplinirii planului pe primul semestru al anului 1955 Ministerul Siderurgiei al U.R.S.S. 103 Ministerul Metalurgiei Neferoase al U.R.S.S. 103 Ministerul Industriei Cărbunelui al U.R.S.S. 100,2 Ministerul Industriei Petrolului al U.R.S.S. 103 Ministerul Industriei Chimice 104 Ministerul Centralelor Electrice 102 Ministerul Industriei Cler­rotehnicii 104 Ministerul Industriei Radiotehnicii 103 Ministerul Construcţiei de Maşini Grele 105 Ministerul Construcţiei de Maşini,­Unel­te şi Scule 104 Ministerul Construcţiei de Maşini de Transport 105 Ministerul Construcţiei de Automobile, Tractoare şi Maşini Agricole 104 Ministerul Construcţiei de Maşini şi Aparate 103 Ministerul Construcţiei de Maşini de Construcţie şi Maşini Rutiere 104 Ministerul Industriei Materialelor de Construcţie al U.R.S.S. 102 Ministerul Industriei Forestiere al U.R.S.S. 94 Ministerul Industriei Hîrtiei și Lemnului 99 Ministerul Mărfurilor Industriale de Larg Consum al U.R.S.S. 104 Ministerul Industriei de Mărfuri Alimentare 104 Ministerul Industriei Peștelui al U.R.S.S. 100,2 Ministerul Industriei Produselor de Carne și Produselor Lactate 105 întreprinderile Industriale ale Ministerului Căilor de Comunicaţie 107 întreprinderile Industriale ale Ministerului Culturii al U.R.S.S. 105 întreprinderile Industriale ale Ministerului Ocrotirii Sănătăţii al U.R.S.S. 107 Ministerul Industriei Locale şi de Combustibil al Ministerele Industriei Locale ale Republicilor Unionale 106 Procentul îndeplinirii planului pe primul semestru al anului Plumb 114 Cărbune 112 Petrol 119 Benzină 141 Combustibil pentru motoare Diesel 139 Gaze naturale 114 Energie electrică 112 Turbine cu abur 100 Hidroturbine mari 110 Turbogeneratoare 119 Hidrogeneratoare 112 Mașini electrice mari 117 Motoare electrice 112 Locomotive electrice grele 122 Locomotive Diesel grele 121 Locomotive grele 84 Vagoane grele de mărfuri 138 Troleitrise 113 Autocamioane 112 Autoturisme 113 Autobuze 100 Motociclete 119 Rulmenţi cu bile şî cu role 115 Utilaj metalurgic 112 Excavatoare 105 Maşini-unelte pentru aşchierea meta­lelor 116 Maşini grele şî unicale de forjat şi presat 167 Maşini pentru filaturi 111 Războaie de ţesut 102 Alaşini de calculat 127 Tractoare 127 Semănătoare de tractor 123 Cultivatoare de tractor 115 Combine cerealiere 122 Combine pentru cartofi 169 Combine pentru recoltarea porum­bului 300 Batoze complexe 186 îngrășăminte minerale 121 Substanțe chimice toxice pentru com­baterea dăunătorilor plantelor a­­gricole 158 Coloranţi 114 Cauciuc sintetic 109 Procentul îndeplinirii planului pe primul semestru al anului 1955 Hârtie 104 Ciment 122 Sticlă pentru geamuri 113 Cărămizi 113 Piese din beton armat 164 Alcool 102 Tesături de bumbac 107 Ciorapi şi şosete 114 Confecţii tricotate 118 încălţăminte de piele 104 încălţăminte de cauciuc 114 Biciclete 121 Aparate de radio 122 Aparate de televiziune 204 Maşini ,de cusut 125 Ceasornice 122 Aparate fotografice 148 Pianine şi piane 127 Mobilă 118 Mezeluri 108 Peşte 104 Unt 115 Brînzeturi 123 Paste făinoase 115 Conserve 121 Pag- 3-4

Next