Romînia Liberă, octombrie 1955 (Anul 13, nr. 3417-3442)

1955-10-01 / nr. 3417

Glorioasa aniversare a constituirii Republicii Populare Chineze Marele popor chinez şi alături de el toate popoarele iubitoare de pace sărbă­toresc astăzi cea de-a şasea aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze. Eveniment de o însemnătate covârşitoare în viaţa poporului chinez, el constituie în acelaşi timp o dată memorabilă în istoria întregii omeniri. După Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie şi constituirea primului stat socialist din lume, victoria revoluţiei chineze a însemnat cea mai­­puternică lovitură dată sistemului capita­list. Ea a dus la smulgerea de sub domi­naţia puterilor imperialiste a unui popor cu o populaţie de 600.000.000 de oameni şi la apariţia pe arena internaţională a unei noi mari puteri — Republica Popu­lară Chineză. In cei şase ani care au trecut de la săvîrşirea acestui act istoric, poporul chi­nez, care prin lupta sa eroică a reuşit să înfrîngă armatele gomindaniste şi să pună capăt odată pentru totdeauna domi­naţiei imperialiste în China, a dat din nou dovada înaltului său patriotism mun­cind cu un elan nestăvilit pentru refa­cerea economică a ţării, pentru continua ei înflorire. Sub conducerea încercatului Partid Comunist şi cu ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice şi al ţărilor de demo­craţie populară el a reuşit intr-o perioadă atît de scurtă să înregistreze succese uriaşe în opera de construcţie paşnică şi de transformare a ţării dintr-o semicolo­nie a puterilor străine într-o ţară cu o economie în­ plină dezvoltare. Datorită acestor succese repurtate în munca con­­structivă­ paşnică, cit şi a străduinţelor sale de a asigura pacea în Asia şi în întreaga lume, R. P. Chineză şi-a cîşti­­gat respectul şi sprijinul tuturor popoare­lor. Urmărind transformările petrecute în viaţa economică a Chinei în cursul celor şase ani, orice om nestăpânit de idei pre­concepute îşi poate da seama că ea se dezvoltă rapid ca o mare putere indus­trială. Zilele trecute Direcţia de stat de sta­tistică a R. P. Chineze a dat publicităţii comunicatul cu privire la îndeplinirea sar­cinilor de plan în cursul anului trecut. Acest comunicat constituie o dovadă grăitoare a faptului că primul plan cin­cinal al Chinei va fi înfăptuit cu succes. Astfel, din datele comunicatului se poate vedea că în anul 1954, planul producţiei Întreprinderilor de stat, cooperatiste şi mixte (de stat şi particulare) a fost de­păşit cu 6 la sută. Producţia globală a industriei a crescut cu 17 la sută în com­paraţie cu anul 1953. Tot în cursul anului 1954 a început sau a continuat construi­rea a 411 mari obiective, dintre care 39 au intrat în funcţiune. Rezultatele obţi­nute de poporul chinez in anul 1954, cu toată importanţa lor, nu constituie decit o parte din grandioasele sarcini pe care­­ le pun în faţă prevederile planului cin­cinal. Acest­ plan care îşi propune crea­rea bazelor iniţiale ale construirii socia­lismului în R. P. Chineză acordă o aten­ţie deosebită dezvoltării industriei şi mai ales a industriei grele. Potrivit prevede­rilor sale, vor fi construite şi reconstruite aproape 3.000 de întreprinderi, dintre care 694 necesită mari investiţii. Printre aces­tea din urmă 156 de obiective industriale se construiesc cu ajutorul Uniunii Sovie­tice. In momentul în care sarcinile primu­lui cincinal vor fi aduse la îndeplinire, R. P. Chineză va produce în serie utilaj pentru metalurgie, utilaj electrotehnic, utilaj de industrie minieră, automobile, avioane, tractoare şi altele. Paralel cu dezvoltarea industriei, în­semnate succese au fost obţinute şi în agricultură, înfăptuirea reformei agrare a însemnat începutul unor­adinei prefaceri în viaţa satelor. Numărul gospodăriilor agricole de stat sunt în continuă creş­tere. Totodată creşte considerabil nu­mărul grupurilor de ajutor în muncă şi al cooperativelor agricole. In toamna anului 1954 ele cuprindeau 60 la sută din numărul total al gospodăriilor ţărăneşti. Pentru a da un puternic avînt creşterii producţiei agricole, o atenţie deosebită se acordă desţelenirii pămînturilor virgine şi construirii sistemelor de irigaţie. Succesele înregistrate pe linia dezvol­tării industriei şi a agriculturii au avut ca urmare creşterea simţitoare a nivelu­lui de trai al maselor. Sub îndrumarea Partidului Comunist, în ţară au luat un puternic avînt ştiinţa, arta şi­­literatura. Despre uriaşul avînt pe care l-a luat învăţămmtul vorbeşte destul de clar faptul că în anul trecut cursurile insti­tuţiilor de învăţăimînt superior au fost urmate de 258.000 de persoane, cu 19 la sută mai mult ca în anul precedent.Prin elanul cu care munceşte pentru a schimba înfăţişarea ţării sale, poporul Chinei populare dovedeşte întregii lumi că orice fel de planuri agresive îi sunt străine, că el doreşte în unanimitate sta­bilirea une­i păci trainice atît în Asia cit şi în întreaga lume. Guvernul chinez, ducînd o politică internă avînd drept scop întărirea puterii economice a ţării, promovează o politică externă întemeiată pe principiile colaborării paşnice şi a în­tăririi legăturilor prieteneşti cu toate ţările. Prin numeroasele acţiuni între­prinse în­ vederea soluţionării probleme­lor litigioase ale Asiei, ca de exemplu aportul său la încheierea armistiţiului în Coreea şi încetarea stării de război în Indochina, participarea sa la conferinţa ţărilor Asiei şi Africii de la Bandung, elaborarea împreună cu India şi Birm­a­­nia a celor cinci principii ale coexistenţei paşnice, etc. R. P. Chineză a dovedit cu prisosinţă că este o mare putere iubitoare de pace care are un cuvînt greu de spus in oricare problemă a actualei situaţii internaţionale. Despre dorinţa R. P. Chineze de a con­tribui la slăbirea încordării internaţionale şi la înlăturarea primejdiei unui nou război vorbeşte de asemenea străduinţa Sa de a merge pe linia deschisă­ de confe­rinţa de la Geneva a şefilor guvernelor celor patru puteri. Tratativele care au loc în momentul de faţă la Geneva între reprezentanţii R. P. Chineze şi S.U.A. sunt tocmai o mărturie a intenţiilor R.P. Chi­neze de a rezolva principalele probleme litigioase existente în relaţiile sale cu Statele Unite. Toate acestea dovedesc cu prisosinţă că R.P. Chineză este un stat iubitor de pace şi că refuzul anumitor ţări de a o recunoaşte şi de a-i da posibilitatea să-şi ocupe locul ce i se cuvine în Organiza­ţia Naţiunilor Unite este neîntemeiat. Forţele iubitoare de pace din întreaga lume văd în R.P. Chineză o mare putere ale cărei drepturi, în ciuda tuturor piedi­cilor ridicate, nu vor putea să nu fie re­cunoscute. Cu prilejul celei de a 6-a aniversări a constituirii R. P. Chineze, poporul nos­tru, ale cărei legături cu marele popor chinez se întăresc pe zi ce trece, îi urează din toată inima noi succese în lupta sa pentru construirea socialismului și­ apă­rarea păcii. TELEGRAMĂ Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului LIU SAO-T1 Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină a Tovarăşului Giu­ EN-LAI V Premierul Consiliului de Stat şi ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze Cu prilejul celei de a 6-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, permiteţi-ne, dragi tovarăşi, să vă transmitem dumneavoastră şi prin dumneavoastră în­tregului popor chinez, cele mai călduroase felicitări şi urări din partea poporului şi guver­nului român. Dorim din toată inima poporului frate chinez ca sub conducerea Partidului Comu­nist Chinez să obţină noi şi măreţe succese în opera de construire a socialismului, pen­tru înflorirea şi fericirea Republicii Populare Chineze, pentru întărirea păcii în Asia şi în lumea întreagă. Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romíne Dr. PETRU GROZA Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne GH. GHEORGHIU-DEJ Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Romíne SIMION BUGHICI Proletari din toate ţările, uniţi-vă! M­­O­W/Micbers ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA ROMINA Anul XIII Nr. 3417 4 pagini — 20 bani Sîmbătă 1 octombrie 1955 Un mare eveniment sportiv Campionatele internationale de atletism ale R. P. R. [ Incepind de astăzi, Capitala patriei J f noastre găzduieşte pe stadionul Republi- J ( cii umil din cele mai importante con- j [ cursuri atletice europene ale anului, j f Afirmaţia aceasta este confirmată de fap- J I tul că la ediţia din acest an a campio- j I notelor internaţionale de atletism ale I . R.P.R. participă peste 300 de concurenţi j ( din 17 ţări, printre cei înscrişi figurină j [ numeroşi atleţi de mare valoare, record­ ) f mani mondiali, campioni olimpici şi euro- j I peni. Valoarea concurenţilor este o ga- j I rantie că spectatorii vor asista la între- J ( ceri de înalt nivel, că ei vor fi prezenţi j­­ la o competiţie deosebit de interesantă j I care se află in atenţia tuturor sportivi- J I lor din întreaga Europă. Interesul stirnit j I peste hotare poate fi exemplificat printre j I altele şi de faptul că la Bucureşti se J \ află un număr foarte mare de ziarişti ş. I sportivi străini, care au venit special pen- j ! tru a urmări aceste campionate in care ) \ evoluiază — cu mici excepfii — cei mai I valoroşi atlefi din Europa. Şi în această j­­ordine de idei este suficient să amintim j } doar de Vladimir Kut, Futterer, Bartel \­­ niev, Luegg Kovács, Ignatiev, Cser­­j [ mak, Scerbakov, Nemeth, Rózsavölgyi, J I Cernobai, Janecek, Szentgali, Lorger, Ta-\ [ bori, Gubijan, Kovar, Zibina, Hopkins, J I Otk­alanko, Leather, Donath, Modrachova, J I Köhler, etc... [ In compania unor adversari de aseme- j | nea valoare atleţii romini au o bună oca- J f zie de a reprezenta cu cinste culorile pa- j J triei noastre, de a încerca să obţină per- j [ form­an[e care să demonstreze progresul­­ t atletismului romînesc. ( Programig campionatelor este eşalonat j [ de-a lungul a trei zile, respectiv azi, J­­ mîine şi luni după amiază. Totodată 'm J [ cele trei zile in cursul dimineţii se vor j [ disputa — din cauza numărului mare de J f concurenţi — calificări la anumite probe, j | Programul de astăzi se prezintă astfel: j [ de la ora 9 la 10,30 calificări la urmă- I I toarele probe: lungime (b), prăjină, disc j [ (b) și lungime (f).­­ După amiază campionatele încep ca J I ora 15 cu festivitatea de deschidere, după­­ j, care se vor disputa următoarele probe : j I ora 15,30: 400 m­. garduri (serii), lungi- J [me (b), suliță (f); ora 15,45 : 400 m . [ (f) serii; ora 16: 100 m. (b) serii; oral I 16,20: 20 km. marș (plecare) ; ora 16,30: | | 100 m­. plat (f) herni; ora 16,40: disc (b),­­ llungime (f) ; ora 16,45 : 5.000 m.; or­a ] \17,30 : 800 m. (b) serii; ora 17,25: l­u­­­im. (b) semifinale; ora 17,35 : 400 m. \ [ garduri (finală); ora 17,50: 100 m. (f) ] \ semifinale; ora 18 : 400 m. (f) finală, | | 20 km. marș (sosire). \ * | Vineri, au continuat să sosească în I ( Capitală numeroase delegații de sportivi!­f din Anglia, Elveția, Suedia, R. P. Uni\ I gară, Belgia și Finlanda. Printre cei so-i [ siţi se găsesc cunoscutele atlete englezei J Thelma Hopkins şi Diana Leather, sări- j j.torul cu prăjina Lundberg (Suedia), at-1 [ lefii maghiari Szentgali, Csermák, Cyar-1 f maţi, Kazi şi alţii. De asemenea a sosit j f şi recordmanul Europei la proba de 100 I \ m. p­lat Hans Futterer (R. F. Germană), j | ★ | I Conducătorii echipelor de atletism ale \ I R. D. Germană şi R. F. Germană care j | iau parte la cea de a 8-a ediţie a Cam- j [ pionatelor internaţionale de atletism ale­­ \ R.P.R. au hotărit ca atleţii celor două j | loturi să formeze o singură echipă care­­ ţ să reprezinte întreaga Germanie. Au sporit angajamentul de a da patriei acumulări peste plan ORAŞUL STALIN. „ In cadrul unei în­sufleţite adunări ce a avut loc vineri după amiază la uzinele „Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin, constructorii de tractoare au hotărit să-şi sporească cu 4 milioane lei an­gajamentul luat de a da patriei acumulări băneşti peste plan. Luînd cuvîntul Mihai Marinescu, directo­rul tehnic al uzinelor, Ilie Micu, şeful secto­rului oţelărie şi alţii au arătat că prin des­coperirea de noi rezerve interne şi aplicarea unor noi inovaţii, uzinele lor pot preda pînă la sfârşitul anului acumulări bănești în va­loare de 17 milioane lei față de angajamen­tul anterior de 13 milioane lei. Oameni şi fapte din patria noastră Pregătirea stagiunii la Teatrul Naţional din Iaşi La Teatrul Naţional din Iaşi stagiunea 1955—56 se va des­chide la 12 octombrie cu pre­miera piesei ,,Familia Kovács“ de Ana Novac. La acelaşi teatru continua repetiţiile la piesele „Romeo şi Julieta“ de Shakespeare, „Tău­nul“ după cartea Ethelei Voi­nici, „Doamna nevăzută“ de Calderon de la Barca şi „Jaful“ după Jack London. In repertoriul teatrului din această stagiune vor fi incluse şi unele reluări din stagiunea trecută : „Mielul turbat“­­de A. Baranga, „Căsătoria“ de Gogol, „Harap alb“ după basmul lui Creangă şi piesa sovietică „In stepele Ucrainei“ de Al. Kornei­­ciuk. Noi filme de desen animat şi păpuşi Spectatorii filmelor de desen animat şi i păpuşi vor avea oca­zia să vadă în curind cîteva producţii din acest gen ale Stu­dioului „Bucureşti“. Astfel, fil­mele „Lacătul minune“ şi „Ur­suleţul fricos“ au fost complet terminate şi urmează să apară pe ecranele cinematografelor. într-o fază înaintată de pro­ducţie se află filmul de desen a­n­mat „Şurubul lui Marinică“, care aduce din nou pe ecran figura codaşului, care de data aceasta produce rebuturi. Se află în lucru şi filmele de desen animat: „Tortul de cio­­colată“ şi „Ciuboţelele ogaru­lui“. Sectorul de păpuşi a­l Studio­ului a terminat complet filmul „Critica de jos“ după fabula Ninei Casian. In prezent se lu­crează la ecranizarea pamfletu­lui „Zdreanţă" de Tudor Ar­­ghezi şi „Domnul Goe“, după cunoscuta schiţă a lui I. L. Ca­­ragiale. Un cenaclu al compozitorilor sibieni SIBIU (de la corespondentul nostru). — Numele compozito­rilor sibieni Gheorghe Şoma, Ilie Micu, Cornel Arion şi ale altora sunt cunoscute şi în alte oraşe ale patriei noastre. Pen­tru ca ei să desfăşoare o acti­vitate şi mai rodnică, în oraşul Sibiu a luat fiinţă de curind un cenaclu al compozitorilor. In şedinţa de constituire a cena­clului au participat Alfred Men­delsohn, maestru emerit al ar­tei din R.P.R. şi laureat al Pre­miului de Stat, și Ion Dumi­­trescu, maestru emerit al artei din R.P.R., din partea Uniunii Compozitorilor din R.P.R. Răspund chemării la întrecere privind buna desfăşurare a recoltării şi vinificării strugurilor DEVA. — Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii de la gospodăria agricolă de stat Apoldu de Sus,­­regiunea Hu­ie­­doara, analizînd posibilităţile existente, au răspuns chemării la întrecere lansată de colectivul gospodăriei agricole de stat Odo­­beşti, regiunea Bîrlad, privind buna desfăşurare a recoltării şi vinificării strugurilor din acest an. Colectivul gospodăriei agricole de stat Apoldu de Sus s-a angajat să recolteze întreaga producţie de struguri în termen de 17 zile de la începerea culesului şi să execute vinificarea a 2000 tone de struguri în condiţii speciale în vederea şamponizării ulte­rioare a vinului obţinut. De asemenea, printr-o bună organizare a muncii la cules s-a angajat să evite pierderile în vederea obţi­nerii unei producţii de 5400 kg. de struguri la hectar şi să dea astfel statului peste plan 140 vagoane struguri. Pentru a uşura munca se va mecaniza procesul de vinificaţie la două centre în proporţie de 60 la sută’; vor fi electrificate noi centre de vini­­ficaţie la care se va introduce lucrul în două schimburi. (Agerpres) ★ ★ PLOEŞTI (de la corespondentul nostru). — Muncitorii şi tehnicienii din gospodăria agricolă de stat Valea Călugărească s-au angajat să termine recoltarea întregii suprafeţe de vie în 20 de zile de la începerea acţiunii. Prin realizarea la timp şi deci evitîndu-se pierderile, se va asigura o depăşire a planului de producţie cu 1.100 tone de struguri. Pentru a contribui la o mai bună aprovizionare a populaţiei, colectivul s-a angajat să trimită pe piaţă 330 tone kg. struguri peste prevederile planului, iar ca urmare a bunei organizări a muncii de recoltare să reducă preţul de cost la struguri cu 30 la sută. In procesul de vinificare se va asigura folosirea maximă a utilajului cramei, organizîndu-se munca pe două schimburi, iar pentru a obţine numai vinuri de calitate superioară se va face, integral vinificaţia pe soiuri superioare. O preţioasă inovaţie TIMIŞOARA (de la cores­pon­­dentul nostru). Multă vreme, colectivul de la întreprinderea „Industria Metalurgică Bănă­ţeană“ din Timişoara, s-a fră­­mîntat pentru a găsi o soluţie menită a face posibilă mărirea turaţiei la unele maşini din sec­ţia strungărie. Această problemă a fost de curind soluţionată de lăcătuşul Iosif Schauberger. El a reuşit cu sprijinul inginerului Inocen­­ţiu Pitic, ca la un strung „Vic­toria“ tip I.P.I. aflat în repara­ţie să facă următoarea schim­bare. La arborele principal de păpuşe fixă a adăugat o roată dinţată. S-a mai adăugat o pe­recre de cuple cu dantură fron­tală acţionate printr-o coman­dă dublă şi fără a schimba con­diţiile iniţiale ale maşinii. La proba făcută cu acest strung s-a constatat că prin inovaţia lăcătuşului Iosif Sch­au­­berger, viteza de turaţie a fost sporită de la 800 la 1250 ture pe minut. In decurs de cîteva luni au mai fost modificate alte trei strunguri ceea ce a permis ca productivitatea pe maşină să crească cu peste 50 la sută. In prezent sunt în curs de modificare alte 16 strunguri ceea ce va permite colectivului de strunguri să producă cu 25—30 la sută mai multe piese decit realizează în prezent. O piesă despre mineri cehoslovaci pe scena Teatrului de Stat din Petroşani PETROŞANI (de la cores­pondentul nostru). — Noua stagiune a Teatrului de Stat din Petroşani a fost inaugura­tă cu piesa „Decoraţii“, a dra­maturgului ceh Miloslav Steh­­lic , care transpune pe scenă episoade din munca şi lupta mi­nerilor cehoslovaci pentru con­struirea socialismului. Infăţi­­şînd lupta pentru extinderea graficului ciclic într-o mină de cărbuni din R. Cehoslovacă, piesa pune în lumină lupta dintre vechi şi nou atît în pri­vinţa metodelor de muncă, cît şi în mentalitatea oamenilor. PRODUSE Trecînd peste toate regulile calendaristice, anul 1958 a şi bătut la porţile întreprinderii locale „Victoria“ din Tîrgovişte. Cu toate acestea, directorul întreprinderii orăşeneşti, tov. Marcel Şotingeanu, sau tov. Paul Cris­­tescu, inginerul şef, n-ar admite cu nici un preţ că au mai îmbătrînit cu trei ani. Cît despre ceilalţi tehnicieni sau muncitori şi ei se mîndresc că „anii“ au trecut mai re­pede pe graficul de producţie decît pe chi­purile lor. Cum s-a întimplat acest lucru ? Veţi afla în cele ce urmează. ★ Au pornit cu mijloace modeste în care munca manuală ocupa un loc însemnat. Produceau chiag şi luminări, unsori de că­ruţe şi cremă de ghete. Produsele obţinute cu destule greutăţi nu ajungeau să răsplătească truda oamenilor mai ales că nici nu prea erau de calitate bună. Inginerul Paul Cristescu a înţeles că înainte de toate trebuie amenajat un labo­rator de control al calităţii produselor. Cu sprijinul sfatului popular regional, prin munca voluntară a colectivului fabricii „Victoria“, acest laborator a devenit reali­tate. Mai rămînea de rezolvat o problemă de seamă — anume aceea de a satisface cerin­ţele consumatorilor, adică de a înfăptui me­nirea industriei locale, cît mai multe bu­nuri de larg consum, de largă utilitate. Iniţiativa fabricării vopselelor frecate a pornit de aici, şi e greu de precizat cui a­­parţine. De fapt ea este rodul consultării in colectiv a directorului, inginerului şef. me­Din activitatea întreprinderii locale „Victoria“- Tirgovişte canicilor Dumitru Dragomir şi Constantin Bîru, sudorului Ion Dobre ca şi a altor mun­citori, la fel de preocupaţi de a da produse noi şi folositoare. Materia primă, rezidurle din industria petroliferă, ca şi de la fabri­cile de ulei vegetal, au fost uşor procurate, iar cu sprijinul Ministerului Gospodăriei Co­munale şi Industriei Locale s-au obţinut maşinile şi instalaţiile necesare. Începînd din 10 aprilie 1955, întreprinde­rea „Victoria“ a produs zilnic sute de kg. de vopsele frecate, în toate culorile cerute de cumpărători, depăşind cu mult prevede­rile planului. Tot peste plan a dat colecti­vul fabricii şi alte produse noi ca albastru de rufe lichid, tuş pentru ştampile, cerezi­­nă, etc. Pe luna august planul a fost îndeplinit şi depăşit la toate sortimentele, iar planul global pe această lună, una dintre lunile care pe graficul de producţie trece în contul anului 1958, a fost depăşit cu 30,8 la sută. Secretul acestor mari depăşiri de plan îl dezleagă cifra de 143 la sută, care reprezin­tă creşterea productivităţii muncii în de­cursul ultimelor 8 luni. De asemenea muncitorii şi tehnicienii în­treprinderii „Victoria“ au realizat 103.000 lei acumulări peste plan, cu 23.000 lei mai mult decât prevedea însuşi angajamentul lor. ★ Cu poşta de dimineaţă au sosit sume­denie de plicuri. Ele poartă pe ştampilă, data uneia din zilele de sfirşit de septem­brie 1955. Aşezat la biroul său, Marcel Şotingeanu, directorul întreprinderii, le deschide rînd pe rînd şi faţa i se luminează. Scrisoarea cu nr. 18.193 vine din Oraşul Stalin. Prin ea se cere ,,de urgenţă livrarea a 2000 kg. cerezină galbenă“. Aceasta este una dintre numeroasele comenzi ale acestui produs. Cită care a străbătut scrisoarea întreprin­derii de colectare şi industrializare a lapte­lui din Vatra Dornei? Vreo 600 km. şi măi bine. Directorul priveşte bucuros această co­mandă din ce mai depărtat colţ al ţării. Li se cere chiar? Bine, îl vor avea. Şi directorul transmite comanda secţiei respec­tive. Pentru Oradea va fi efectuată coman­da Trustului regional de Construcţii, care cere 1500 kg. vopsele frecate. Cu poşta de azi au fost confirmate şi mai mult succesele dobîndite de întreprinderea „Victoria“. Sutele de scrisori vor împinge şi mai de­parte carul de realizări ce a părăsit făgaşul calendarului. Alte sute de tone de produse cerute şi livrate vor adăuga din ce în ce mai mulţi ani pe graficul de producţie al întreprinderii locale, iar anul 1956 care se apropie, va putea da mina cu realizările din planul pe 1959. MARIA CONSTANTINESCU corespondent voluntar ALE ANULUI 1958 PREGĂTIREA PE CÎMPUL DE INSTRUCŢIE Forţele Armate ale R.P.R. trup din trupul ţării, se bucură de dragostea şi încrederea poporului muncitor care vede în militarii noştri apărătorii de nădejde ai cuceririlor sale revoluţionare, ai independenţei patriei şi ai păcii. Militarii din armata noastră populară, iubindu-şi fierbinte patria şi poporul ai cărui fii credincioşi sînt, depun toate eforturile pentru a stăpîni la perfecţie teh­nica militară cu care au fost înzestrate unităţile armatei, pentru a-şi ridica con­tinuu măiestria de luptă. Pe cîmpul de instrucţie ei dovedesc înaltele lor calităţi­ ­.­ de luptători ai armatei de tip nou, se străduiesc să cîştige întrecerea pentru cea mai bună subunitate fruntaşă în pregătirea de luptă şi politică. In clişeul din stînga : La un popas pe cîmpul de instrucţie, infanteriştii dis­cută prietenește cu echipajul tancului. In clişeul din dreapta : Un grup de observatori întocmesc cu atenție docu­mentul de observare a terenului în vederea bunei desfășurări a temei de luptă. Cărbune în contul anilor viitori COMANEŞTI (de la cores­pondentul nostru). Minerii din Valea Trotuşului se străduiesc să scoată din adîncuri canti­tăţi din ce în ce mai mari de cărbune. Numeroase grupe de mineri lucrează în momentul de fapt în contul anilor viitori. Astfel grupele conduse de Constantin Hrenaru de ,la Galion. Gh. Bu­­zatu de la Rafira şi Mihai Roşu de la Leorda lucrează în contul anului 1957. În afară de cele 71 grupe de mineri care scot cărbune în contul lunilor­ viitoare, 64 grupe lucrează în contul anului 1956. Dintre a­­cestea grupele conduse de Va­sile Mocanu, Petre Barbălată şi Constantin Mocanu de­­la mina Lumina, Niculae Ferchiu de la Asău şi Neculai Biîbîe de la Rafira lucrează în contul ul­timei luni a anului 1956. In sprijinul campaniei agricole In raionul Piatra Neamţ una din formele de sprijinire a ţă­rănimii muncitoare în campa­niile agricole este şi propagan­da prin conferinţe. În vederea sprijinirii campa­niei agricole de toamnă s-au ţinut pînă acum la 58 de că­mine culturale conferinţa „Ară­turile adinei şi buna pregătire a seminţelor pentru însămîn­­ţările de toamnă asigură re­colte bogate“. Pentru reuşita acestor conferinţe, secţia cultu­rală a sfatului popular raional Piatra Neamţ a iniţiat mobi­lizarea auditorilor pe bază de invitaţie personală. Această metodă a făcut ca la cele 118 unităţi culturale din raion să se ţină în trei luni peste 1.400 de conferinţe la care au parti­cipat cîteva zeci de mii de au­ditori. Cercuri de studii pentru maiştri ORAŞUL STALIN (de la cor­respondents nostru). — La uzi­­na de tractoare „Ernst Thäl­mann“ au luat de curind fiin­ţă cercuri de studii pentru maiştri. Scopul acestor cercuri— în număr de 11 — este de a contribui la ridicarea nivelului tehnic al maiştrilor din uzină. In cadrul cercurilor activea­ză numeroşi ingineri şi tehni­cieni, care predau lecţii pe dife­­rite teme cum ar fi : fizică şi chimie, desen tehnic, tehnologia metalelor, aplicarea celor mai avansate metode de lucru, etc. Maiştrii, din cadrul uzinei frec­ventează aceste cercuri cu mult interes, însuşindu-şi noi cunoş­tinţe tehnice.

Next