Romînia Liberă, noiembrie 1955 (Anul 13, nr. 3443-3468)
1955-11-01 / nr. 3443
O cit mai bună deservire a călătorilor pe calea ferată Intr-o scrisoare adresată nu de mult ziarului nostru, un cititor ne povestea următoarea întîmplare: „In mai toate gările, scrie el, există afişe îmbietoare care sfătuiesc pe cetăţeni că cel mai bun prieten într-o călătorie este cartea. Am urmat acest îndemn. Urcîndu-mă în trenul auto-motor care circulă între Galaţi şi Bucureşti, speram să-mi petrec în mod plăcut timpul cît durează călătoria, cufundindu-mă în lectura unei cărţi. Am avut însă o deziluzie. In întregul vagon nu ardeau decît două becuri palide, care abia dacă reuşeau să împrăştie puţin întunericul. Se pare că organele C.F.R. nu sunt de acord cu sfatul de pe afişele amintite“ — îşi încheiea cititorul scrisoarea. Fără îndoială că întîmplarea din I trenul Galaţi-Bucureşti nu poate fi I generalizată, după cum nu au un I caracter general nici alte defici-enţe care mai dăinuie pe alocuri , în transportul pe calea ferată. Progresele făcute în ultimul timp în direcţia unei deserviri cît mai civilizate a călătorilor, exigenţa în mod justificat sporită a acestora faţă de condiţiile de transport, fac însă ca şi aceste lipsuri aparent mărunte să fie foarte neplăcute, înlăturarea lor fiind o necesitate imperioasă.De cele mai multe ori lipsurile existente se datoresc spiritului birocratic, lipsei de iniţiativă şi de interes pentru buna deservire a călătorilor, din partea unor lucrători din aparatul căilor ferate. Această stare de lucruri este favorizată de controlul insuficient şi de surprinzătoarea îngăduinţă cu care organele superioare ale Ministerului Căilor Ferate trec peste aceste probleme „neglijabile“. De ce de pildă gara din Cîmpia Turzii sau cea din Craiova sînt într-o asemenea stare de necurăţenie încît numai plăcere nu poate face unui cetăţean să aştepte acolo un ■Y tren? Oare aceasta este o problemăatît de grea încît să nu-şi găsească rezolvarea? Exemplul felului în care este întreţinută gara Sighişoara bunăoară, sau numeroase alte gări din ţară dovedeşte contrariul. Este nevoie însă de o mînă de gospodar, cu dragoste pentru locul lui de muncă, pentru miile de oameni ce se perindă zilnic prin gară, întrebări ca cea de sus se pot pune multe. De ce unele trenuri întrzie fără nici o justificare? De ce pe alocuri în gări camera „mamei şi copilului“ s-a transformat în orice, afară de scopul pentru care a fost înfiinţată? De ce unii conductori şi controlori au o atitudine necorespunzătoare faţă de publicul călător? Întrebări la care de cele mai multe ori este greu de răspuns, întrucât nu există nici un fel de condiţii obiective care să motiveze aceste stări de lucruri.Numeroase deficienţe persistă încă şi la casele de bilete. Călătorii se plîng adesea că ghişeele din gări se deschid abia în preajma sosirii trenurilor, ceea ce provoacă îmbulzeală şi discuţii, că uneori tichetele de locuri se dau ,,pe sprinceană“, că unii casieri uită să dea rest, cazul casierei Constanţa Ianculescu din Iţcani, de exemplu. La Suceava, Biroul Oficial de Voiaj este instalat într-un local cu totul necorespunzător. In unele vagoanerestaurant se serveşte un meni necorespunzător şi sortimente reduse de alimente. Pe alocuri în gări chioşcurile de ziare stau închise tocmai la ore cînd trec trenurile. Iată o seamă de lucruri mărunte în aparenţă, dar importante în realitate. Remedierea acestor lipsuri ar duce la asigurarea unor condiţii şi mai bune de călătorie pe calea ferată. Pentru aceasta nu se cer nici fonduri de investiţii, nici complicate măsuri organizatorice. Este nevoie doar mai multă dragoste, mai multă preocupare, pentru numeroşii oameni ai muncii care umplu în fiecare zi trenurile de călători, se cere mai mult spirit gospodăresc din partea lucrătorilor din căile ferate, indiferent de gradul de răspundere al muncii lor. Se cere în acelaşi timp un control mai sistematic şi o exigenţă sporită din partea conducerii Ministerului Căilor Ferate. Organele de control ale ministerului au datoria de a trage la răspundere pe toţi acei care, neglijînd interesele oamenilor muncii care călătoresc zilnic cu trenul, creează prejudicii prestigiului căilor noastre ferate. îmbunătăţirea muncii personalului ceferist, nu este însă singurul factor de care depinde ridicarea pe o treaptă superioară a condiţiilor de transport. In egală măsură influenţează şi felul în care călătorii înţeleg ei înşişi să sprijine această acţiune. Dacă toţi cetăţenii care călătoresc pe calea ferată ar privi vagoanele ca un bun al lor, al tuturor, dacă s-ar îngriji să se păstreze curăţenia, dacă ar respecta regulamentul de călătorie, sarcinile personalului care deserveşte trenurile ar fi considerabil uşurate. Există toate condiţiile pentru ca pe zi ce trece călătoria pe calea ferată să fie tot mai plăcută, tot mai comodă. Rămîne doar ca toţi cei interesaţi să-şi aducă aportul la această acţiune. Finalele crosului de mase „Să întîmpinăm 7 Noiembrie Intr-un cadru sărbătoresc, duminică a luat sfîrşit pe Hipodromul Băneasa populara competiţie sportivă crosul de mase „Să întîmpinăm 7 Noiembrie“. Deşi timpul a fost rece, numeroşi spectatori au venit să asiste la întrecerea celor mai buni 400 de crasişti calificaţi, din sutele de mii de tineri şi tinere care au participat la întrecerile preliminare ale competiţiei. Printre finalişti se găseau muncitori, ţărani colectivişti, funcţionari, elevi, militari, studenţi din toate regiunile, ţării. Rezultatele înregistrate au scos în evidenţă forma bună şi pregătirea serioasă în vederea finalelor acrosiştilor din regiunea Piteşti. Ei au realizat excelenta performanţă de a se clasa pe primul loc în trei din cele patru probe disputate. Aceasta este o dovadă a muncii temeinice de pregătire şi a voinţei de victorie care i-a animat pe tinerii atleţi din diferitele centre ale regiunii Piteşti. Iată cîştigătorii celor 4 probe: junioare (1.000 m.) : individual: W. Klimen (reg. Stalin) ; pe echipe : Recolta Boţeşti (reg. Piteşti) ; juniori (3.000 m.) : individual: Florea Lupan (reg. Bucureşti); pe echipe : Şcoala medie de 16 ani Rm. Vîlcea (reg. Piteşti) ; senioare (1.500 m.) individual: Elena Gheorghe (reg., Constanţa) ; pe echipe: Voinţa Rm. Vîlcea (reg. Piteşti) ; seniori (6.000 m.) pe echipe : Dinamo Oraşul Stalin. La trecerea unui obstacol /\ c 7 î \ k Să ne cunoaştem patria! In ţara noastră sînt multe locuri frumoase şi multe aşezări trainice făurite de oameni, dar din toate cite sînt, puţine au faima Cotnarului. Barem atunci cînd e vorba de bunurile alese pe care ţara noastră le face, Cotnărul are totdeauna loc de cinste. Străinii şi pămîntenii care au însemnat cite ceva din scrierile lor, despre Moldova, n-au putut să nu stăruie, cu vorbă de mare laudă, la Cotnari. Orice vor fi fost eu preoţi misionari, neguţători ori diplomaţi, toţi, fără osebire, au găsit de cuviinţă să cinstească ca pe un lucru de seamă ihtonit în părţile noastre, vinul de Cotnar. Şi din cele mărturisite nu s-ar părea c-au judecat după vorbele oamenilor ci mai cu seamă după îndelungată şi plăcută cercetare. Aşa îşi va fi făcut păerea, fără îndoială şi Petru cel Mare, ţanul Rusiei, care, după cum povesteşte bătrinul Neculce, la masa domnească de la laşi „se ospăta şi se veselea prea frumos cu vin de Cotnar“ şi „lăuda vinul foarte". Lăudat, pomenit in amintiri plăcute şi felurite, snoave, Cotnarul, umila aşezare de pe dealurile din Vecinătatea Hîrlăului, a intrat in istorie. Despre biserica veche, bănuită ctitorie a lui Ştefan cel Mare, despre cea dintii „academie“ pe care aventurierul Ileraclide Despotul a intemeiat-o la Cotnari, se ştie şi se vorbeşte mult prea puţin Despre stejăriştile de odinioară care, după cum povesteşte cronicarul, ar fi fost făcute cu ruşinarea prinşilor de război, despre documentele vechi şi urmele trecutului, la fel de puţine lucruri se spun. Despre Cotnari, tot omul vorbeşte cu un singur înţeles : un loc din Moldova unde se face vin nemaipomenit. Nici Dimitrie Cantemir, acum mai bine detrei veacuri, n-avea o altă părere. Cel puţin în „Descripţia Moldaviai" spune despre Cotnar că este : „un tîrg prin nimica alta mai înseninat, decît prin vii alese, care întrec desigur pe toate celelalte“. Vinul a făcut şi face faima Cotnarului ; el cinsteşte locul. Dar nu-i mai puţin adevărat că tot aşa cum vinul dă faima locurilor acelea, ele dau viilor putere să rodească viţă de soi. Cu alte cuvinte, Cotnărul e vestit prin vin bun şi vinul e bun pentru că se face la Cotnari. De ce? s-ar putea întreba unii. Simplu de tot: pentru că dealurile de la Cotnari au un anume soi de pămînt, în care viţa de vis găseşte hrană aleasă, şi apoi, tot aceste dealuri sînt in aşa fel aşezate, de primesc multă lumină de la soare. Din tainice prefaceri subpămîntene, din nevăzută lucrare în frunze şi in ciorchinii de aur, s-alege puterea poamelor de la Cotnari. Puterea acelor poame care dau vinul parfumat şi îmbietor, mai drag Dabijăi-Vodă decit domnia Moldovei. Hazul din stihurile lui Jiminescu şi oftatul de după moarte al beţivului voevod s-ar părea că spun un dram de adevăr: Cînd eram vodă la Moldova Hăgăduiam pe la Cotnari, Vierii toţi îmi ştiau slova Şi-aveam şi grivne-n buzunar... Adevărul e că cine-a băut vin de la Cotnari, greu e să-l uite. După cum şi mai greu cel care şi-a tras suflarea într-un colăel, cu must proaspăt ori,, mai norocos, a băut, pe aşezate, vin din cel vechi. Dar pentru o şi mai bună înţelegere, îngăduit fie-mi să pomenesc iarăşi de Dimitrie Cantemir, care preţuia vinul de la Cotnari. „îndrăznesc, să afirm..— scria el — că este mai tare, şi mai bun decit toate vinurile europene, chiar şi decît Tokai. Astfel, dacă se ţine trei ani intr-o pivniţă adîncă de piatră, cum se face la noi, un al patrulea an se face aşa de tare, că ia foc ca rachiul Cel mai tare de cap abia poate să bea al treilea pahar de vin şi îndată se îmbată, dar nu are dureri de cap". Cele spuse de învăţatul domn moldovean arată, socot, şi preţul podgoriilor de la Cotnari, însemnate bogăţii, ele au fost totdeauna ispită mare. Domnii Moldovei le dădeau în paza şi administrarea nemijlocită a marelui paharnic — treaptă înaltă de boierie. Alai tîrziu, podgoriile Cotnarului, au trecut, fărămiţale, din mlini lacome în altele şi mai lacome. Pentru viile de aici se purtau ani de-a rîndul judecăţi peste judecăţi. In vreme ce vierii din Cotnari, cei care din tată in fiu moşteneau meşteşugul viilor şi tainele podgoriilor, trăiau într-un lanţ de cătune viaţa amărîtă a tuturor truditorilor pămintului. De bucurie aveau parte, poate, în vremea culesului, in voioşia cintecului care umplea văzduhul Dar iernile, cătunele tăceau şi nevoia se strecea ghimpe in suflete. Ca peste tot locul, şi la Cotnari, viaţa celor care împlineau cu silnicie avuţiile altora era săracă, umilă, amărită. Vrăjmăşia dintre stăpinii Cotnarului şi truditorii lui, nimic şi nimeni n-au putut-o îndupleca. Nici judeţele aspre, nici momelile. Acuma dacă urci la Cotnari, peste dealurile largi, tolănite leneş la soare, afli că vestitele podgorii sunt ale statului, bun al nostru, al tuturora, gospodăria agricolă de stat Cotnari. Şi dacă poposeşti, mai afli multe. Ţi se mai spun şi acum poveşti despre vinul cel vechi, care se ţine numai in cămaşa lui, ţi se arată la locul paraclisului ruini de pivniţi păstrate, cum spun unii, de pe vremea bunului Ştefan Vodă. Dar odată cu cele de demult, asculţi şi cele noi despre Cotnari. Şi afli că aici, în locul unde se face vinul vestit, mulţi oameni fac cercetări, potrivesc soiuri alese, studiază solul, căldura. Specialiştii muncesc alături de podgorenii bătrini, buni cunoscători şi, împreună, se străduiesc să facă din Cotnari prilej de sporită mindrie pentru viticultura din ţara noastră. Dealungul veacurilor, Cotnărul a trecut cu faima şi istoria lui, pină-n vremea noastră. A cunoscut marea duşmănie a celor care pentru un pogon de vie erau în stare să facă fără şovăială moarte de om. A cunoscut dragostea celor care lucrau in trecut, pentru plată de batjocură, dar care acum zece ani stăpîni, l-au luat în seama lor ca pe un bun drag. In anii ce vin, podgoriile vestite au să-şi crească rodul. De la Cotnari avem să primim spre bucuria noastră, sticle cu pecete, aşa cum se cuvine vinului de soi. Şi avem să spunem atunci, ca şi acum, că in suişul anilor, bătinul Contari întinereşte odată cu toată viaţa ţării. VIRGIL DANCIULESCU î c T N A R I I ( / Proletari din toate ţările, uniţi-văl imim lima ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Anul XIII Nr. 3443 4 pagini 20 bani Marți noiembrie 1955 Motoare romîneşti produse în serie Pe poarta uzinelor „23 August“ ies zilnic tot felul de maşini şi motoare, menite să satisfacă în măsură tot mai mare cerinţele industriei noastre în plină dezvoltare. In clişeu: La bancul de probe maistrul Gheorghe Dinu împreună cu Ion Stan şi Marin Seceleanu, urmărind rodajul motorului cu 12 cilindri în V, de 450 NP, produs în serie. Foto : NICU VASILE Discută cifrele de plan ale anului 1956 ARAD (de la corespondentul nostru). In cadrul unor consfătuiri care s-au ţinut zilele trecute, muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii de la uzinele textile „30 Decembrie“ din Arad au discutat cifrele de plan pe anul 1956 şi au făcut o serie de propuneri ,în vederea înfăptuirii lor. In vederea dezvoltării succeselor dobîndite pînă acum numeroşi muncitori şi tehnicieni au făcut în cadrul acestor consfătuiri propuneri preţioase pentru îmbunătăţirea muncii. Filatorul A. Leucovici, de pildă, a propus să fie înlocuite fusele descalibrate şi s-a angajat să reducă cu 100 la sută fusele inactive. Friederich Feher, şeful secţiei ţesătorie, a făcut propunerea să se mărească sala de lucru a ţesătoriei şi să se extindă mecanizarea la transporturi prin folosirea autocarelor electrice. In urma discutării cifrelor de plan pe 1956 și a propunerilor făcute de muncitori, conducerea uzinei a și trecut la întocmirea unor proiecte. Fruntaşă pe ţară CONSTANŢA (de la trimisul nostru). — Ieri, într-un cadru festiv, Uniunea regională a cooperativelor de consum Constanţa, a primit Steagul Roşu de fruntaşă pe ţară. Printre realizările dobîndite în cursul acestui an, Uniunea regională Constanţa a îndeplinit în proporţie de 143 la sută planul de achiziţii, 1 10 la sută planul de desfacere şi 109,8 la sută fondul social. O nouă piesă romînească După cea dinţii premieră a stagiunii actuale — piesa „Preludiul“ de Ana Novac, prezentată, la Teatrul Tineretului — o nouă piesă originală a intrat în repertoriul teatrelor din Capitală. Este vorba de piesa „,La ora 6...“ de Petru Dumitriu şi Sonia Filip, care se joacă de cîteva , zile pe scena Teatrului Armatei (sala Magheru). Regia acestui nou , spectacol este semnată de GeorgeRafael. * In clișeu : O scenă din actul I. Foto : AGERPRES In cinstea zilei de 7 Noiembrie şi a Congresului partidului In regiunea Piteşti însămînţările se apropie de sfîrşit PITEŞTI (de la corespondentul nostru). — Din satele şi comunele regiunii Piteşti sosesc noi veşti despre avîntul cu care lucrează oamenii muncii la însămînţarea păioaselor de toamnă. Pînă la data de 30 octombrie în întreaga regiune s-a însăminţat peste 93 la sută din suprafaţa planificată. Fruntaşe sînt raioanele Topoloveni şi Găeşti unde sarcinile de plan au fost deja îndeplinite. In raioanele Costeşti, Slatina, Vedea, Curtea de Argeş s-au însăminţat peste 94 la sută din suprafeţe. La succesele pe care oamenii muncii de pe ogoarele regiunii Bucureşti le obţin în cinstea zilei de 7 Noiembrie şi a celui de al IIea Congres al P.M.R. s-a adăugat o nouă victorie : în seara zilei de 29 octombrie, colectiviştii şi ţăranii muncitori cu gospodării individuale din raionul Vîrtoape au terminat însămînţările, situîndu-se astfel fruntaşi pe regiune. Schimb de onoare la uzina „Tudor Vladimirescu“ însufleţit de rezultatele obţinute pînă acum în construirea de maşini necesare agriculturii, colectivul uzinei metalurgice „Tudor Vladimirescu“ din Capitală a realizat in ziua de 29 octombrie, ziua schimbului de onoare in cinstea lui 7 Noiembrie, 4 batoze şi 8 remorci peste plan. La acest rezultat au contribuit toate secţiile uzinei. Secţia strungărie, de pildă, condusă de comunistul Traien Bodea, a depăşit norma cu 250 la sută. Printre fruntaşi se situează comunistul Dionisie Bertelan şi utemistul Aurel Pavel. In ziua schimbului de onoare secţia batoze, condusă de comunistul Dumitru Constantinescu, care a asigurat aprovizionarea secţiei cu materialele necesare şi a îndrumat pe ceilalţi maiştri din secţie, a obţinut o depăşire de 139 la sută. S-au evidenţiat brigada condusă de utemistul Teofil Popa şi cea condusă de utemistul Constantin Dănescu, organizator de grupă sindicală. Brigada de femei de la împletit trioare, condusă de Viorica Dumitrescu şi-a depăşit planul cu 180 la sută. ORAŞUL STALIN. La propunerea comuniştilor, în cinstea Congresului partidului, constructorii de tractoare de la uzinele „Ernst Thämann“ din Oraşul Stalin au discutat în organizaţiile de bază şi în grupele sindicale posibilitatea aplicării şi în întreprinderea lor a iniţiativei petroliştilor de la sonda 1109 Moineşti, de ridicare a muncii schimbului de noapte la nivelul celui de zi. La oţelărie, unde sînt create condi La nivelul schimbului de ţii optime, muncitorii au hotărît să dea cu 7 sută mai multă producţiemarfă în schimbul de noapte decît în schimbul de zi. Pentru aceasta, oţelarii sprijiniţi de inginerii V. Kovacevici, Victor Miţă şi Ilie Dumitrescu au luat măsuri din timp pentru a aproviziona locurile de muncă cu fier vechi şi alte materii necesare schimbului de noapte pentru funcţionarea din plin a tuturor cuptoarelor electrice. In acelaşi timp, muncitorii din secţia maistrului Teodor Jeamăneagră au confecţionat toate formele necesare pentru turnarea oţelului. In noaptea de 29 spre 30 octombrie, cînd s-a aplicat pentru prima dată această iniţiativă preţioasă datorită muncii însufleţite a oţelarilor schimbul de noapte a dat cu 9 tone mai mult oţel de bună calitate decît schimbul de zi. Şi muncitorii din atelierul curăţătorie şi tratamentul pieselor turnate au reuşit să dea în aceeaşi noapte cu 1264 kg. mai multe piese decît schimbul de zi. Noi construcţii pentru mineri PETROŞANI.„Luptind pentru a traduce în viaţă angajamentele luate în cinstea zilei de 7 Noiembrie şi a Congresului partidului, muncitorii de pe şantierele de construcţii din Valea Jiului obţin frumoase succese în muncă. Zilele trecute constructorii din Petroşani au dat în folosinţă 12 apartamente din blocul nr. 5. Acum ei execută ultimele lucrări de finisare la celelalte 24 de apartamente din blocul nr. 5 şi la restul de 18 apartamene de blocul nr. 10, care vor fi date în folosinţă peste cîteva zile. Pe celelalte şonere de Valea Jiului sínt în curs de terminare numeroase magazine. Astfel, la Vucan şi Fctrila sínt complet gata 6 magazine, clădite la parterul unor blocuri din nou, cartier muncitoresc. Alte 6 magazine şi un nou restaurant sínt in curs de terminare la Lonea , Uricanî. Pe şantierele de construcţii se munceşte intens ca pînă la 23 decembrie să fie date în folosinţă mizerilor încă 5£0 de apartamente, două noi cinematografe şi alte construţii cuprinse în angajament. (Agerpres) Angajamentele sfaturilor populare CRAIOVA (de la corespondentul nostru). Mobilizînd tot mai mulţi oameni ai muncii în acţiunea de gospodărire a satelor şi oraşelor, sfaturile populare din regiunea Craiova s-au angajat ca, în cinstea celui de al 11-lea Congres al Partidului, să obţină noi succese în muncă. Angajamentele privind sectorul industriei locale prevăd, printre altele, terminarea, construcţiilor,la fabrica de cărămizi din Băileşti, construirea a două mori în comunele Bengeşti, raionul Novaci, şi Dozeşti, raionul Olteţ şi construirea unui nou cuptor, tip furnal, de ars varal, la Vîrciorova. In sectorul gospodăriei comunale, se va îmbunătăţi deservirea localităţilor Pleniţa, Calafat, Corabia şi Strehaia cu energie electrică. In oraşul Craiova se vor termina şi da în folosinţă două noi blocuri muncitoreşti cu un număr de 36 apartamente. Prin reparaţii şi lucrări noi vor fi pavate 30.003 m.p. trotuare şi 70.000 m.p. cadarîm. In acelaşi timp, vor fi executate reparaţii capitale la şosele pe o lungime de 40 km. şi vor fi refăcute 24 poduri de lemn şi beton armat. Dealungul şoselelor şi drumurilor comunale vor fi plantaţi 18.009 poeţi de pomi fructiferi. Prin autoimpunere vor fi construite 113 şcoli şi 15 localuri de cămine culturale, iar în oraşul Craiova va fi terminată construcţia localului Filarmonicii de stat. ORAŞUL STALIN (de la corespondentul nostru) Pentru a întîmpini cel de al doilea Congres al partidului cu noi realizări în muncă, sfaturile populare din regiunea S'.a'in, și-au luat o serie de angajamente. Astfel în industria locală planul va fi îndeplinit pînă la 20 decembrie 1955, dîndu-se în cursul trimestrului IV al acestui an produse în valoare de 47.000.000 lei. In oraşul Cisnădie, va intra în funcţiune o nouă fabrică de pîine, iar la Dumbrăveni se vor construi încă două cuptoare. Hala pentru fabricarea bachelitei de la Mediaş va fi terminată, iar în Oraşul Stalih va lua fiinţă o spălătorie industrială. Pentru dezvoltarea creşterii animalelor, în raioanele Făgăraş şi Tîrnăveni vor fi organizate două întreprinderi agrozootehnice. Totodată la întreprinderea agrozootehnică din oraşul Agnita, se va amenaja încă un eleşteu pe o suprafaţă de 90 ha. Tot în cinstea Congresului P.M.R. vor fi terminate prin autoimpunere pînă la 1 decembrie, 35 şcoli, 35 cămine culturale, 44 poduri, 29 grajduri comunale şi alte 77 lucrări. De asemenea vor mai fi date în folosinţă numeroase construcţii pentru agricultură în gospodăriile agricole colective: 16 grajduri, 6 maternități pentru scroafe, 12 magazii pentru depozitarea cerealelor și 8 saivane. Scrisoare deschisă ~ Catre colegii de promoţie ai inginerului agronom Octavian Fodor Am ales acest mijloc ciudat de corespondenţă tocmai în irtelerul fostului dvs. coleg de facultate, cu care aţi petrecut patru ani de zi e la Cluj. Sînteţi şi dvs. tineri ingineri agronomi care lucraţi în diferite colţuri ale ţării, ajutaţi oamenilor muncii de pe ogoare in lupta pentru cucerirea de recolte bogate, pentru făurirea unei vieţi noi, îmbelşugate. Tocmai de aceea nu vă poate fi indiferent ceea ce se petrece cu colegul dvs. Octavian Fodor. înainte de toate să vă spunem unde se află: la Brîncoveneşti — o frumoasă comună de pe valea Mureşului, raionul Reghin. E inginerul punctului agricol şi are în raza lui de activitate gospodăriile colective din Ideciu de Jos şi Ideciu de Sus, întovărăşirea din satul Idicel, gospodăriile individuale ale ţăranilor muncitori din Brîncoveneşti, etc. E cam multişor de cînd inginerul agronom Fodor a fost pus în această muncă de răspundere. De atu,taci,la secţia agricolă a sfatului popular raional Reghin au sosit 35 de reclamaţii în scris şi cu mult mai multe reclamaţii şi plîngeri verbale. Nu există şedinţă în care să nu se scoale cineva de la Ideeiu de Jos sau Idicel, şi să nu vorbească despre superficialitatea inginerului Octavian Fodor, despre lipsa de răspundere de care dă dovadă în muncă. La gospodăria colectivă din Ideeiu de Jos nu se deplasează cu lunile. La întovărăşirea din Idicel dacă a fost de două ori. In schimb la Tg. Mureş pleacă de 2-3 ori pe săptămână. Se vorbeşte că cel mai mare necaz al tînărului inginer agronom, este acela că pe asfalt şi trotuare de piatră nu creşte nici griul nici porumbul. Cei care răspund de munca lui,—• inginerul Csengeri, şeful secţiei agricole raionale şi inginerul şef al direcţiei agricole regionale, Ion Cîmpeanu — care nu sînt cu mult mai bătrîni decît el — deci înţeleg toanele sale „tinereşti“ au încercat foarte multe metode pentru a-l trezi la realitate. Au vorbit cu el personal, între „patru ochi“, l-au criticat in şedinţe — poate, poate critica colectivă îi va trezi conştiinţa. A fost criticat de vreo trei ori şi în ziarele regionale cu speranţa că se va îndrepta. S-a stat de vorbă cu tatăl tînărului inginer, un om cinstit, care mulţumise plin de recunoştinţă regimului democratpopular că prin acordarea burselor i-a permis fiului său să ajungă cm învăţat. Fiind tras la răspundere de părinţi Octavian Fodor s-a supărat pe tatăl său şi nu mai vrea să ştie de el. Tînărul inginer are un salariu inimos, tovarăşii de la raion s-au gindit să-l retrogradeze pe o perioadă de timp cu o clasă de salarizare. Acum ing. Octavian Fodor umblă cu „ameninţări“ că-şi dă demisia, pleacă de la punctul agricol din raion. Dacă ar fi lucrat măcar ceva , poate s-ar răzgândi tovarăşii. Dar acum, atît opinia celorlalţi tineri ingineri şi tehnicieni, cît şi a ţăranilor muncitori pe care ar fi trebuit să-i ajute îi este atît de potrivnică încît Octavian. _ Fodor este ameninţat să-şi piardă definitiv încrederea patmmilor. Poate că şi dvs. foştii lui colegi de promoţie, veţi spune: „De ce atâta vîlvă în jurul lui Octavian Fodor? Daţi-l afară şi gata“. Dealtfel de această părere au mai fost şi alţi colegi de muncă. Poate că aşa ar trebui să se procedeze. Dar e vorba despre un tînăr specialist în care poporul a investit mult. E vorba de un inginer agronom care acum — în regimul nostru — are posibilităţi nelimitate de muncă, de creaţie. Poate fi ceva mai frumos decît să-i înveţi pe oameni şi să-i ajuţi în lupta pentru a cuceri de la natură cu mai multe bogăţii, pe care să le pună apoi în slujba poporului, a propăşirii patriei? Şeful secţiei agricole raionale — timarul inginer Csengeri ne-a spus că Octavian Fodor deşi pare insensibil faţă de părerile colegilor de muncă, preţuieşte încă şi acum prietenia şi părerile foştilor colegi de facultate. Poate dvs. l-aţi putea ajuta să înţeleagă ce înseamnă misiunea unui inginer agronom. Impărtăşiţi-i din experienţa muncii dvs., scrieţi-i despre greutăţile de care v-aţi lovit fără îndoială cu toţii, despre succesele pe care le-aţi obţinut. Spuneţi-i că este un om netrebnic acela care nesocoteşte tot ceea ce a primit de la popor şi nu restituie nimic poporului. Scrisorile şi vizitele îl vor găsi uşor. Vă dăm şi adresa exactă: ing. agronom Octavian Fodor, sfatul popular al comunei Brîncoveneşti, raionul Reghin, Regiunea Autonomă Maghiară“. Sperînd că inginerul Fodor nu va deveni pînă la urmă un rebut, vă salută tovărăşeşte. V. KONYA Corespondentul „Rominiei libere" in Regiunea Autonomă Maghiară