Romînia Liberă, februarie 1956 (Anul 14, nr. 3522-3545)

1956-02-02 / nr. 3522

Anul XIV Nr. 3522 Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ 4 pagini — 20 bani Joi 2 februarie 1956 Brigăzile de productivitate De la apariţia celei dinţii infor­maţii referitoare la organizarea pri­melor brigăzi de productivitate, so­sesc zilnic la redacţia noastră veşti şi scrisori din partea oamenilor muncii care vădesc un deosebit in­teres faţă de recenta iniţiativă de la fabrica „Petőfi Sándor“ din Tg. Mureş. Acest interes oglindeşte strădania şi preocuparea muncitorilor, ingine­rilor, tehnicienilor şi conducerilor de întreprinderi de a găsi metode din ce în ce mai bune de organizare şi conducere a întreprinderilor in­dustriale, în vederea traducerii în viaţă a sarcinil­or trasate de cel de al doilea Congres al partidului. Totodată, discuţiile care s-au purtat şi încă se mai poartă în legătură cu posibilităţile aplicării acestei iniţia­tive în întreprinderi, dovedesc via­bilitatea iniţiativei pornită recent la Tg. Mureş. Ţinînd­ seama de faptul că cele mai multe ştiri şi scrisori venite din întreprinderi enunţau o serie de pă­reri, propuneri şi aprecieri valoroa­se în legătură cu înfiinţarea „bri­găzilor de productivitate“, dar şi de faptul că pe alocuri nu sunt încă pe deplin clarificate, scopul, rolul şi forna organizatorică a „brigăzi­lor de productivitate“, socotim ne­cesar — pe baza sintetizării păre­rilor iniţiatorilor şi a primelor re­zultate dobîndite de „brigăzile de productivitate“ de la fabrica „Pető­fi Sándor“ — să clarificăm unele probleme în legătură cu organiza­rea „brigăzilor de productivitate“. Înainte de toate trebuie arătat că iniţiativa este rodul îmbinării armo­nioase a teoriei cu practica, rodul colaborării dintre un tînăr econo­mist şi colectivul fabricii „Petőfi Sándor“. Astfel tov. Iuliu Gali, directorul universităţii serale de marxism-le­ninism a comitetului de partid al Regiunii Autonome Maghiare — îm­­­binînd studiile sale teoretice cu cercetarea fenomenelor economi­ce din întreprinderea „Petőfi Sán­dor“ — a ajutat conducerea fa­bricii şi organizaţia de bază să ri­dice considerabil nivelul calitativ al conducerii producţiei. Totodată pe baza studiului efectuat, el a propus conducerii unele măsuri menite să ducă la îmbunătăţirea gospodăririi şi conducerii întreprinderii. Crearea „brigăzilor de productivitate“ a fost găsită drept mijlocul princi­pal pentru cercetarea, descoperi­rea şi punerea în valoare — în mod organizat şi prin atra­gerea maselor de muncitori — a rezervelor interne, care duc la sporirea productivităţii muncii, re­ducerea preţului de cost, îmbunătă­ţirea calităţii produselor. In vede­rea realizării acestui obiectiv, s-a întocmit un plan concret de muncă şi s-a alcătuit colectivul de condu­cere a acţiunii, care coordonează şi indrumează activitatea primelor bri­găzi de productivitate. Pe alocuri s-a înţeles în mod gre­şit că „brigăzile de productivitate“ sînt nişte simple brigăzi de produc­ţie, care au ca sarcină principală sporirea productivităţii muncii, fie prin introducerea unor metode avan­sate de muncă, fie prin aplicarea u­­nor raţionalizări, inovaţii, etc. In alte părţi s-a înţeles că printr-o simplă schimbare a denumirii unor brigăzi (de pildă brigăzi U.T.M. sau brigăzi de calitate) se poate trece la obţinerea „de-a gata“ a „brigăzilor de productivitate“. A­­ceasta este o înţelegere greşită. Ro­lul „brigăzilor de productivitate“ nu poate fi astfel simplificat şi îngus­tat. „Brigăzile de productivitate“ iau fiinţă în scopul de a studia şi cerce­­­ta rezervele interne, apoi caută posi­bilităţile, mijloacele de punere în va­loare a rezervelor descoperite. După ce au fost găsite aceste rezerve şi mijloacele practice de punere a lor în valoare, „brigăzile de productivi­tate“ discută şi propun măsurile con­crete (introducerea unei noi tehno­logii, mica mecanizare respectivă, aplicarea vreunui dispozitiv la vreo maşină, lichidarea unor pos­turi inutile, aplicarea vreunei me­tode avansate, îmbunătăţirea folosi­rii timpului de muncă, etc.). In ur­ma acestor studii şi după ce masu­­rile — în totalitatea lor şi fiecare în parte — au fost discutate cu fac­torii de răspundere din întreprinde­re, brigada porneşte la traducerea lor în viaţă. Traducerea în viaţă a măsurilor preconizate şi acceptate atrage pe toţi muncitorii secţiei sau locurilor de muncă respective. Deci „brigada de productivitate“ trebuie înţeleasă în primul rînd ca un grup sau co­lectiv de oameni ai muncii care studiază, cercetează posibilităţile şi in urma acestor cercetări continue şi multilaterale, atrag muncitorii la traducerea în viaţă a măsurilor teh­­nico-organizatorice care se dovedesc a fi cele mai potrivite pentru spo­rirea productivităţii muncii. Ele ţin însă cont, chiar şi în faza de cerce­tare, de toate propunerile, părerile şi sezisările muncitorilor din raza lor de activitate. Deci „brigăzile de productivitate“ nu sînt nişte gru­puri închise, din contră, ele sînt deschise tuturor muncitorilor unei secţii, ai unui atelier şi pe măsura creşterii eficacităţii muncii de edu­caţie desfăşurată de brigăzi, pe măsură ce cunoştinţele teoretice şi tehnice pătrund în conştiinţa oame­nilor, brigăzile se pot dezvolta zi de zi şi pot cuprinde masele cele mai largi. In acest sens se cere sub­liniată forma organizatorică con­cepută la fabrica „Petőfi Sándor“ în ceea ce priveşte colectivul de con­ducere a acţiunii (în componenţa căruia intră directorul, conducătorul tehnic, şefi de sectoare şi secţii, in­gineri, maiştri, contabili, planifica­tori, etc.), colectiv care nu numai că dirijează şi coordonează activi­tatea „brigăzilor de productivitate“ şi ia măsuri ca propunerile acestora să fie traduse în viaţă în raport cu interesele generale ale întreprinde­rii, dar stimulează şi ajută în ace­laşi timp studierea metodelor teore­tice şi tehnice în vederea obţinerii unei creşteri a productivităţii mun­cii. „Brigăzile de productivitate“, astfel concepute au menirea să cerceteze factorii care contribuie la mai buna gospodărire a în­treprinderii­ Creşterea productivi­tăţii muncii este calea prin­cipală care duce spre reducerea preţului de cost. Dar lupta pentru creşterea continuă a productivităţii muncii nu se poate împăca cu risipa de materii prime, sau materiale au­xiliare. Deci şi căutarea posibilită­ţilor de introducere a unui regim sever de economii intră în atribu­ţiile „brigăzilor de productivitate“. In acelaşi timp „brigăzile de pro­ductivitate“ trebuie să vegheze şi spre îmbunătăţirea continuă a cali­tăţii produselor, a executării unor lucrări de calitate la fiecare fază de muncă, deoarece productivitatea nu poate creşte dacă din cauza unor lucrări prost executate trebuie rein­troduse în procesul de producţie u­­nele fabricate sau semifabricate care au fost rebutate. Interesul manifestat faţă de or­ganizarea activităţii „brigăzilor de productivitate“ în unele întreprin­deri dovedeşte nu numai posibilita­tea, dar şi necesitatea însuşirii a­­cestei iniţiative de cît mai multe co­lective, fără deosebire de specificul lor de producţie. Aplicarea acestei iniţiative cere însă conducerilor de întreprinderi studierea aprofundată a problemelor productivităţii muncii. Studiul teo­retic şi tehnic este necesar pentru toate cadrele din economie, dar cu atît mai mult trebuie adîncit acum şi lărgit — de la cadrele de condu­cere pînă la ultimul muncitor — cu cît această iniţiativă îşi pune drept scop descoperirea re­zervelor interne în vederea îm­bunătăţirii radicale a producţiei şi economiei întreprinderii res­pective. Fără un studiu apro­fundat nu pot fi înţelese corelaţiile dintre factorii procesului de produc­ţie, nu se poate lărgi în măsură su­ficientă orizontul cadrelor. Iată de ce valoarea iniţiativei de la Tg. Mu­reş este cu atît mai mare cu cît ea contribuie şi la lichidarea practicis­mului îngust de care dau încă do­vadă unele cadre din industrie. Cu ajutorul „brigăzilor de pro­ductivitate“ se pot stabili locurile înguste care apar în procesul de producţie, pot fi sezisate operativ lipsurile în aprovizionarea tehnico­­materială a locurilor de muncă, se pot cerceta posibilităţile introducerii mai urgente a normelor cu moti­vare tehnică, se pot studia posibili­tăţile de introducere a gospodăririi chibzuite pe sectoare şi secţii. Prin mobilizarea muncitorilor în jurul acţiunii acestor brigăzi se poate crea o opinie publică sănătoasă, în­dreptată împotriva chiulangiilor şi delăsătorilor, se poate ridica la un nivel superior întreaga activitate a întreprinderilor. Extinderea activităţii „brigăzilor de productivitate“ constituie astfel o importantă contribuţie la realizarea Directivelor Congresului al doilea al partidului cu privire la dez­voltarea economiei noastre naţio­nale. rrupa o perioadă de mai mul- E1 te zile in care lupta pentru­­ formarea noului guvern al ■ constituit principala preocupare a J ' partidelor politice din Franţa, la 1­8 februarie s-a ajuns la o clarifi-1 care a situaţiei. Adunarea Naţio-] ' nală franceză a aprobat programul I * şi componenţa noului guvern alcă-­ tuit de socialistul Guy Mollet, pu­­­nînd astfel capăt unei perioade de­­ frămintări politice şi ridicind tot- j ' odată o serie de noi probleme. Ma­­­­rea majoritate cu care noul guvern­­ şi-a căpătat învestitura se dato- r ’ reşte tn bună măsură faptului căi­­ deputaţii comunişti şi-au dat votul­­ ► pentru el, iar aceasta nu fără un­­ ■ anumit temei. Fiindu-le bine cu- ] noscut faptul că guvernul Guy­­ ■ Mollet nu corespunde aspiraţiilor j ’maselor largi populare, comuniştii,­­ l-au sprijinit totuşi, după cum a i •arătat Jacques Duclos, deoarece­ ► sint convinşi că in viitor sub pre­siunea aceloraşi mase, balanţa va • ► înclina spre stingă. Numai in mă- ( * sura in care Guy Mollet va înţe- \ I lege să promoveze o politică , ► conformă cu interesele naţionale ! ► ale Franţei el se va bucura, * şi mai departe de sprijinul parti­­-­dului comunist şi al tuturor for­ţelor patriotice. έn vreme ce Franţa a cunoscut I frămîntările pe care le deter-­­ mină constituirea unui nou, guvern, la Washington au continuat, I in atmosfera unor contradicţii de ne-­ înlăturat, tratativele dintre A. Eden J şi preşedintele Eisenhower. Agen-i­­iile de presă occidentale ca şi di-­­ verşi comentatori sunt nevoiţi ar recunoaşte că datorită punctelor­ de vedere diferite ale reprezentan-­ ţilor celor două părţi, intr-o serie­ de probleme ale situaţiei interna-­ ţionale, pină în prezent convorbi-­­ rile nu au ajuns la nici o hotărire1 şi la nici un acord definitiv. Di­i­vergenţele anglo-americane au ieşiţi la iveală mai ales în problemele­ Orientului Mijlociu şi ale Asiei,­­ considerate ca principale problemei pe ordinea de zi a convorbirilor.­­ In legătură cu problemele Asiei,pe­ primu­l plan se situează deosebirea ] profundă faţă de problemele pri- j vind R.P. Chineză. Sub presiunea­­ crescîndă a cercurilor de afacerii din Anglia care cer cu insistenţăJ dezvoltarea relaţiilor * comercialei cu China Populară, Eden s-a vă-] zut nevoit să ridice această pro­blemă cu prilejul vizitei sale la­ Washington, dar se pare, fără prea­­ mult succes. Îttrăduinţele Statelor Unite de a-şi impune voinţa altor state, de a se amesteca în treburile lor interne şi a le atrage la înfăptuirea unor planuri agre­­­­sive, provoacă o profundă nemul- I ţumire într-o serie întreagă de­­ ţări printre care se numără și Ja­ J­ponia. Criticile vehemente aduse lui Hatoyama în parlamentul ja­ponez de către liderul socialist Dziotaro Kawakami, constituie tocmai o condamnare a politicii proamericane promovată de gu­vernul japonez, politică de inten­sificare a cursei înarmărilor şi de înăsprire a relaţiilor cu statele iu­bitoare de pace. Kawakami a cri­ticat atitudinea guvernului Hato­yama faţă de tratativele sovieto­­japoneze de la Londra, arătînd totodată că guvernul are obliga­ţia de a restabili in primul rînd relaţiile diplomatice cu Uniunea Sovietică, urmînd ca apoi să fie. 4 rezolvate şi celelalte probleme li-■ r tigioase. El s-a pronunţat de a-­ semenea pentru normalizarea re- ■ laţ­iilor cu R. P. Chineză. NICOLAE LUPU Pentru succesul muncilor agricole d© primăvara Sa grăbim repararea maşinilor şi uneltelor agricole! Pentru a veni în ajutorul agriculturii, colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni din secţia meca­nică grea a uzinelor „23 August”, a reuşit să exe­cute până acum 70 la sută din reparația tractoarelor. In clişeu: Tovarășii Aurel Popescu și Ion Straus montînd piesele unei cutii de viteze a tractorului. ln sprijinul muncilor agricole ORAŞUL STALIN (de la corespondentul nostru). — Intr-o serie de întreprinderi din regiunea Stalin se lu­crează de zor la reparatul tractoarelor şi celorlalte ma­şini agricole necesare în campania de primăvară. La uzinele de tractoare „Ernst Thälmann“ s-a for­mat în acest scop un colectiv de muncitori şi tehnicieni. Pentru a termina la timp reparatul celor aproape 200 de motoare de tractor trimise de S.M.T.-urile din ţară, ei au organizat lucrul pe bandă, ceea ce duce la o creş­tere considerabilă a productivităţii muncii. Totodată, o echipă de muncitori lucrează la recondiţionarea pieselor uzate, obţinîndu-se în acest fel importante economii. La uzinele „Independenţa“ din Sibiu au fost reparate 85 tractoare şi 68 motoare de tractor. Aici în timpul re­paraţiilor a fost aplicat un număr de 6 noi inovaţii, ceea ce a dus la creşterea productivităţii, pe întregul sector unde se execută reparaţiile, cu 3,3 la sută. Succese asemănătoare au fost obţinute şi de munci­torii şi tehnicienii atelierelor de automotoare C.F.R. din Oraşul Stalin. Muncă însufleţită CONSTANŢA (de la corespondentul nostru).­­ Munca plină de însufleţire a mecanizatorilor de la gos­podăria de stat „Dorobanţul“, raionul Medgidia, se vă­deşte în rezultatele frumoase obţinute pînă în prezent în munca de reparaţii a tractoarelor şi maşinilor agricole. 56 de tractoare de diferite tipuri, 27 semănători şi 50 plu­guri gata reparate, acesta este bilanţul muncii. Intre cele şase echipe care lucrează la munca de reparaţii s-au situat fruntaşe echipele conduse de Ion Vrabie şi Niculae Cotan. Pregătiri pentru primăvară ARAD (de la corespondentul nostru). — In comunele din raionul Arad, colectiviştii şi ţă­ranii muncitori se pregătesc pentru muncile agricole de primăvară. In cuprinsul raionului s-au reparat aproape 80 la sută din numărul plugurilor cu tracţiune animală, peste 83 la sută din numărul tractoarelor, 40 la sută din plugurile pentru tractor, 61 la sută din numărul semă­nătorilor. Ţăranii muncitori din comunele Fîntînele, Ira­­toşu, Zădăreni sînt fruntaşi în munca de reparaţii. Totodată, s-au selecţionat peste 60 tone seminţe şi s-au pregătit răsadnițe în paturi calde pe mai bine de 1.000 m.p. Colectiviştii, exemplu în muncă IAŞI.­­ Cele 20 de gospodării agricole colective din raionul Bîrlad se pregătesc temeinic în vederea lucrări­lor agricole de primăvară. Experienţa anilor trecuţi a arătat colectiviştilor că buna pregătire a acestor lucrări contribuie la obţinerea unor recolte bogate. Călăuziţi de Directivele celui de al II-lea Congres al partidului, colectiviştii din raionul Bîrlad sînt hotărîţi să obţină anul acesta noi succese. Pînă în prezent ei au reparat peste 85 la sută din totalul plugurilor cu trac­ţiune animală şi toate semănătorile prevăzute în plan. La gospodăriile agricole colective „Horia, Cloşca şi Cri­­şan“ din Bogdăniţa, „N. Bălcescu“ din Fruntişeni, „Oc­tombrie Roşu“ din Bogdăneşti, repararea plugurilor cu tracţiune animală s-a terminat, iar repararea celorlalte unelte este pe sfîrşite. Totodată, colectiviştii din raion au transportat la câmp aproape 800 de tone de îngrăşăminte naturale şi au condiţionat peste 5 tone de seminţe. (Agerpres) Poate fi vorba de condiţii de muncă corespunzătoare la Centrul mecanic Ştefăneşti ? PITEŞTI (de la corespondentul nostru). — Pînă la 1 Ianuarie 1956, în regiunea Piteşti nu era nici un centru mecanic care să deservească cele 7 S.M.T. existente. Reparaţiile se făceau fie la Centrul mecanic Roşiori de Vede, fie la uzinele din regiune. In consecinţă organele de stat locale au înaintat un memoriu Direcţiei Gene­rale S.M.T. din Ministerul Agriculturii, solicitînd aprobarea pentru înfiinţa­rea unui centru mecanic la Ştefăneşti unde se afla un local corespunzător. După tergiversări Direcţia Generală S.M.T. a dat cuvenita aprobare. Cen­trul mecanic Ştefăneşti s-a născut o­­dată cu adresa nr. 888755. Se obişnu­ieşte ca la naşterea unui copil să se aducă daruri. Organele locale au dat tehnicieni şi muncitori pricepuţi, ciment, scule, linii ferate, material lemnos, cărucioare şi altele. Să vedem însă şi ce daruri i-a fă­cut Direcţia Generală S.M.T.: un strung cu transmisie şi roţi dinţate de tip vechi, un altul, mai tînăr, dar mic, un generator vechi, defect , o bormaşină uzată care nu merge la curentul local; un rutier uzat, fără remorcă , un tub de oxigen şi o ma­­şină deteriorată. Cu această zestre, „copilul“ a in­trat în viaţă. Ce a făcut în aceste a­­proape două luni ? A aranjat sculele ce i s-au dat, a construit o rampă cu macarale, a făcut nivelări de teren, o baie de degresat, a adus un transfor­mator, un aparat de sudură, ţevi, bu­toaie etc. Centrul mecanic a mai primit la „naştere“ un dar. Un plan. Nu de a­­menajare, de forţe de muncă, de orga­nizare pe posturi. Nu. Un plan de sar­cini în privinţa reparaţiilor. Au venit şi motoarele, 40 de motoare de trac­tor, care acum stau frumos aranjate, negre şi tăcute în hala cea mare. Şi acum vă rugăm să vă puneţi i­­maginaţia la încercare. Cum se pot repara nişte motoare (termenul de lucru este 15 februarie) cînd strungul nu merge, cînd nu există măcar un litru de carburant pentru a degresa piesele, o baie de conticubat pompele de injectare, lemne pentru încălzit, o macara care să ridice motoare, un in­terior şi celelalte piese necesare. Muncitorii au încercat să facă to­tuşi ceva. Au demontat cîteva motoa­re şi au revizuit organele interne ca : ventilatoare, carburatoare, pompe de apă, etc. Poate în asemenea condiţii Cen­trul mecanic de la Ştefăneşti să-şi realizeze planul ? Credem că Di­recţia Generală S.M.T. ar trebui să analizeze de urgenţă situaţia Centrului mecanic Ştefăneşti luînd măsurile corespunzătoare. Şi asta, pînă nu încep muncile agricole de primăvară. În întîmpinarea alegerilor Agitatorii pe teren SACUENI (de la corespondentul nostru),­­ încă din primele zile ale începerii campaniei electorale, suta de agitatori din raionul Săcueni, re­giunea Oradea, desfăşoară o muncă de agitaţie politică în rîndurile ale­gătorilor din acest raion. Aşa bună­oară în comuna Diosig în fiecare din cele 39 de circumscripţii electorala activează cîte an colectiv format din cîte 5 agitatori care vizitează zilnic la domiciliu pe alegători. Agitatorii Eugen Müler, Ştefan Ui­­varoşi şi Alexandru Gaiga, au dis­cutat cu alegătorii probleme privind realizările sfatului popular comunal. Cu această ocazie au fost amintite unele realizări ca de pildă : constru­irea unuia din cele mai frumoase că­mine culturale din regiune, extinde­rea reţelei electrice, construirea băii populare, pavarea şi reconstruirea unor drumuri comunale, a podurilor, precum şi alte asemenea lucrări. Despre activitatea sfaturilor popu­lare, precum şi despre unele problema privind desfăşurarea alegerilor de de­putaţi în sfaturile populare au mai purtat discuţii cu alegătorii din cir­cumscripţiile electorale comunale și agitatorii din comuna Valea lui Mi­­hai. 445.094 cetăţeni înscrişi în listele de alegători în regiunea Cluj CLUJ (de la corespondentul nos­tru).­­ Potrivit prevederilor Decretu­­lui Prezidiului Marii Adunări Naţio-* nale cu privire la alegerea deputaţi­­lor în sfaturile populare, comitetele executive ale sfaturilor populare din cuprinsul regiunii Cluj lucrează in­­­tens la întocmirea listelor de alegă­­tori. Listele sînt întocmite pe baza docu­mentaţiei şi a evidenţelor existente şi anume a listelor de alegători din anul 1953, a registrelor de stare civilă, a registrului agricol, etc. Listele se în­tocmesc pe teritoriul delimitat al fie­cărei­ secţii de votare, în ordine alfa­betică. Pînă la data de 26 ianuarie îrn cuprinsul regiunii Cluj au fost în­scrişi în listele de alegători 445.094 cetăţeni. P­e data de 4 februarie, prin grija comitetelor executive ale sfatu­rilor popu­lare se vor afişa copii după listele de alegători. Paralel­ cu aceasta, sînt efectuate şî alte lucrări pregătitoare, în vederea alegerilor de deputaţi de la 11 mar­tie 1956. Astfel s-au afişat publicaţii în cele 520 de secţii de votare din cu­prinsul regiunii. Au început tot­odată lucrările pentru amenajarea se­diilor acestor secţii de votare, confec­­ţionîndu-se 519 urne din cele 534 ne­cesare şi 2.462 cabine de vot din cele 2.652 necesare. După data de 9 februarie se va începe tipărirea buletinelor de vot. , La „Casa alegătorului“ CONSTANŢA (de la coresponden­tul nostru). — Odată cu înserarea, la „Casa alegătorului” nr. 4 din Con­stanţa domneşte animaţie. Numeroşi cetăţeni răsfoesc diferite reviste, zia­re şi broşuri, care oglindesc realiză­rile regimului nostru democrat-popu­lar. Aparatul de radio transmite mu­zică sau diferite ştiri. Tov. Gheorghe Gavrilă Informează pe cei prezenţi despre activitatea „Ca­sei alegătorului”, arătînd că zilnic se organizează audiţii colective la radio, se prelucrează Decretul cu privire la­ alegerile de deputaţi în sfaturile popu­lare etc. Agitatoarele Ortansa Oprea, Rădiţa Pănescu şi Elena Dobroş au ve­nit, ca de obicei, să se sfătuiască a­­supra activităţii lor pentru a doua zi. Din discuţiile care se înfiripă reie­se că pe străzile de care răspunde tov. Elena Dobroş s-au format 8 grupe pentru citirea materialelor de propa­gandă electorală, iar pe strada Lucea­fărul, de care răspunde tov. Ortansa Oprea, s-au format alte două grupe de citit. 1 La fabrica „Electromotor“ din Timişoara Mai jos sunt prezentate aspecte diferite ale muncii de la între­prinderea „Electromotor” Timişoara. 1) Maria Timoftei este o harnică bobinatoare care reuşeşte sa dea zilnic peste două norme. Reporterul nostru fotografic a surprins-o la locul său de muncă. 2) Cunoscutul strungar fruntaş Ștefan Covacs a conceput și aplicat de curînd un dispozitiv prin care s-a automatizat strunjirea capacelor de rulment datorită cărui fapt timpul de prelucrare a fost redus de la 15 la 2 minute, fără ca piesele să sufere din punct de vedere calitativ. Pentru succesele deosebite obtinuta in producţie, el a fost propus candidat în alegerile pentru sfaturile populare în circumscripţia elec­torală regională nr. 61 din Timişoara. 3) Bunurile de larg consum ocupă un loc de seamă in producţia in­treprinderii. De curînd a fost construit aici un aspirator de praf pen­tru uz casnic. Ladislau Kiss şi Virginia Angheluță fac ultima recepţie noilor aspiratoare de praf. __ : Foto : MIHAI POPESCU

Next