Romînia Liberă, februarie 1956 (Anul 14, nr. 3522-3545)
1956-02-02 / nr. 3522
Anul XIV Nr. 3522 Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ 4 pagini — 20 bani Joi 2 februarie 1956 Brigăzile de productivitate De la apariţia celei dinţii informaţii referitoare la organizarea primelor brigăzi de productivitate, sosesc zilnic la redacţia noastră veşti şi scrisori din partea oamenilor muncii care vădesc un deosebit interes faţă de recenta iniţiativă de la fabrica „Petőfi Sándor“ din Tg. Mureş. Acest interes oglindeşte strădania şi preocuparea muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi conducerilor de întreprinderi de a găsi metode din ce în ce mai bune de organizare şi conducere a întreprinderilor industriale, în vederea traducerii în viaţă a sarcinilor trasate de cel de al doilea Congres al partidului. Totodată, discuţiile care s-au purtat şi încă se mai poartă în legătură cu posibilităţile aplicării acestei iniţiative în întreprinderi, dovedesc viabilitatea iniţiativei pornită recent la Tg. Mureş. Ţinînd seama de faptul că cele mai multe ştiri şi scrisori venite din întreprinderi enunţau o serie de păreri, propuneri şi aprecieri valoroase în legătură cu înfiinţarea „brigăzilor de productivitate“, dar şi de faptul că pe alocuri nu sunt încă pe deplin clarificate, scopul, rolul şi forna organizatorică a „brigăzilor de productivitate“, socotim necesar — pe baza sintetizării părerilor iniţiatorilor şi a primelor rezultate dobîndite de „brigăzile de productivitate“ de la fabrica „Petőfi Sándor“ — să clarificăm unele probleme în legătură cu organizarea „brigăzilor de productivitate“. Înainte de toate trebuie arătat că iniţiativa este rodul îmbinării armonioase a teoriei cu practica, rodul colaborării dintre un tînăr economist şi colectivul fabricii „Petőfi Sándor“. Astfel tov. Iuliu Gali, directorul universităţii serale de marxism-leninism a comitetului de partid al Regiunii Autonome Maghiare — îmbinînd studiile sale teoretice cu cercetarea fenomenelor economice din întreprinderea „Petőfi Sándor“ — a ajutat conducerea fabricii şi organizaţia de bază să ridice considerabil nivelul calitativ al conducerii producţiei. Totodată pe baza studiului efectuat, el a propus conducerii unele măsuri menite să ducă la îmbunătăţirea gospodăririi şi conducerii întreprinderii. Crearea „brigăzilor de productivitate“ a fost găsită drept mijlocul principal pentru cercetarea, descoperirea şi punerea în valoare — în mod organizat şi prin atragerea maselor de muncitori — a rezervelor interne, care duc la sporirea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, îmbunătăţirea calităţii produselor. In vederea realizării acestui obiectiv, s-a întocmit un plan concret de muncă şi s-a alcătuit colectivul de conducere a acţiunii, care coordonează şi indrumează activitatea primelor brigăzi de productivitate. Pe alocuri s-a înţeles în mod greşit că „brigăzile de productivitate“ sînt nişte simple brigăzi de producţie, care au ca sarcină principală sporirea productivităţii muncii, fie prin introducerea unor metode avansate de muncă, fie prin aplicarea unor raţionalizări, inovaţii, etc. In alte părţi s-a înţeles că printr-o simplă schimbare a denumirii unor brigăzi (de pildă brigăzi U.T.M. sau brigăzi de calitate) se poate trece la obţinerea „de-a gata“ a „brigăzilor de productivitate“. Aceasta este o înţelegere greşită. Rolul „brigăzilor de productivitate“ nu poate fi astfel simplificat şi îngustat. „Brigăzile de productivitate“ iau fiinţă în scopul de a studia şi cerceta rezervele interne, apoi caută posibilităţile, mijloacele de punere în valoare a rezervelor descoperite. După ce au fost găsite aceste rezerve şi mijloacele practice de punere a lor în valoare, „brigăzile de productivitate“ discută şi propun măsurile concrete (introducerea unei noi tehnologii, mica mecanizare respectivă, aplicarea vreunui dispozitiv la vreo maşină, lichidarea unor posturi inutile, aplicarea vreunei metode avansate, îmbunătăţirea folosirii timpului de muncă, etc.). In urma acestor studii şi după ce masurile — în totalitatea lor şi fiecare în parte — au fost discutate cu factorii de răspundere din întreprindere, brigada porneşte la traducerea lor în viaţă. Traducerea în viaţă a măsurilor preconizate şi acceptate atrage pe toţi muncitorii secţiei sau locurilor de muncă respective. Deci „brigada de productivitate“ trebuie înţeleasă în primul rînd ca un grup sau colectiv de oameni ai muncii care studiază, cercetează posibilităţile şi in urma acestor cercetări continue şi multilaterale, atrag muncitorii la traducerea în viaţă a măsurilor tehnico-organizatorice care se dovedesc a fi cele mai potrivite pentru sporirea productivităţii muncii. Ele ţin însă cont, chiar şi în faza de cercetare, de toate propunerile, părerile şi sezisările muncitorilor din raza lor de activitate. Deci „brigăzile de productivitate“ nu sînt nişte grupuri închise, din contră, ele sînt deschise tuturor muncitorilor unei secţii, ai unui atelier şi pe măsura creşterii eficacităţii muncii de educaţie desfăşurată de brigăzi, pe măsură ce cunoştinţele teoretice şi tehnice pătrund în conştiinţa oamenilor, brigăzile se pot dezvolta zi de zi şi pot cuprinde masele cele mai largi. In acest sens se cere subliniată forma organizatorică concepută la fabrica „Petőfi Sándor“ în ceea ce priveşte colectivul de conducere a acţiunii (în componenţa căruia intră directorul, conducătorul tehnic, şefi de sectoare şi secţii, ingineri, maiştri, contabili, planificatori, etc.), colectiv care nu numai că dirijează şi coordonează activitatea „brigăzilor de productivitate“ şi ia măsuri ca propunerile acestora să fie traduse în viaţă în raport cu interesele generale ale întreprinderii, dar stimulează şi ajută în acelaşi timp studierea metodelor teoretice şi tehnice în vederea obţinerii unei creşteri a productivităţii muncii. „Brigăzile de productivitate“, astfel concepute au menirea să cerceteze factorii care contribuie la mai buna gospodărire a întreprinderii Creşterea productivităţii muncii este calea principală care duce spre reducerea preţului de cost. Dar lupta pentru creşterea continuă a productivităţii muncii nu se poate împăca cu risipa de materii prime, sau materiale auxiliare. Deci şi căutarea posibilităţilor de introducere a unui regim sever de economii intră în atribuţiile „brigăzilor de productivitate“. In acelaşi timp „brigăzile de productivitate“ trebuie să vegheze şi spre îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor, a executării unor lucrări de calitate la fiecare fază de muncă, deoarece productivitatea nu poate creşte dacă din cauza unor lucrări prost executate trebuie reintroduse în procesul de producţie unele fabricate sau semifabricate care au fost rebutate. Interesul manifestat faţă de organizarea activităţii „brigăzilor de productivitate“ în unele întreprinderi dovedeşte nu numai posibilitatea, dar şi necesitatea însuşirii acestei iniţiative de cît mai multe colective, fără deosebire de specificul lor de producţie. Aplicarea acestei iniţiative cere însă conducerilor de întreprinderi studierea aprofundată a problemelor productivităţii muncii. Studiul teoretic şi tehnic este necesar pentru toate cadrele din economie, dar cu atît mai mult trebuie adîncit acum şi lărgit — de la cadrele de conducere pînă la ultimul muncitor — cu cît această iniţiativă îşi pune drept scop descoperirea rezervelor interne în vederea îmbunătăţirii radicale a producţiei şi economiei întreprinderii respective. Fără un studiu aprofundat nu pot fi înţelese corelaţiile dintre factorii procesului de producţie, nu se poate lărgi în măsură suficientă orizontul cadrelor. Iată de ce valoarea iniţiativei de la Tg. Mureş este cu atît mai mare cu cît ea contribuie şi la lichidarea practicismului îngust de care dau încă dovadă unele cadre din industrie. Cu ajutorul „brigăzilor de productivitate“ se pot stabili locurile înguste care apar în procesul de producţie, pot fi sezisate operativ lipsurile în aprovizionarea tehnicomaterială a locurilor de muncă, se pot cerceta posibilităţile introducerii mai urgente a normelor cu motivare tehnică, se pot studia posibilităţile de introducere a gospodăririi chibzuite pe sectoare şi secţii. Prin mobilizarea muncitorilor în jurul acţiunii acestor brigăzi se poate crea o opinie publică sănătoasă, îndreptată împotriva chiulangiilor şi delăsătorilor, se poate ridica la un nivel superior întreaga activitate a întreprinderilor. Extinderea activităţii „brigăzilor de productivitate“ constituie astfel o importantă contribuţie la realizarea Directivelor Congresului al doilea al partidului cu privire la dezvoltarea economiei noastre naţionale. rrupa o perioadă de mai mul- E1 te zile in care lupta pentru formarea noului guvern al ■ constituit principala preocupare a J ' partidelor politice din Franţa, la 18 februarie s-a ajuns la o clarifi-1 care a situaţiei. Adunarea Naţio-] ' nală franceză a aprobat programul I * şi componenţa noului guvern alcă- tuit de socialistul Guy Mollet, punînd astfel capăt unei perioade de frămintări politice şi ridicind tot- j ' odată o serie de noi probleme. Marea majoritate cu care noul guvern şi-a căpătat învestitura se dato- r ’ reşte tn bună măsură faptului căi deputaţii comunişti şi-au dat votul ► pentru el, iar aceasta nu fără un ■ anumit temei. Fiindu-le bine cu- ] noscut faptul că guvernul Guy ■ Mollet nu corespunde aspiraţiilor j ’maselor largi populare, comuniştii, l-au sprijinit totuşi, după cum a i •arătat Jacques Duclos, deoarece ► sint convinşi că in viitor sub presiunea aceloraşi mase, balanţa va • ► înclina spre stingă. Numai in mă- ( * sura in care Guy Mollet va înţe- \ I lege să promoveze o politică , ► conformă cu interesele naţionale ! ► ale Franţei el se va bucura, * şi mai departe de sprijinul parti-dului comunist şi al tuturor forţelor patriotice. În vreme ce Franţa a cunoscut I frămîntările pe care le deter- mină constituirea unui nou, guvern, la Washington au continuat, I in atmosfera unor contradicţii de ne- înlăturat, tratativele dintre A. Eden J şi preşedintele Eisenhower. Agen-iiile de presă occidentale ca şi di- verşi comentatori sunt nevoiţi ar recunoaşte că datorită punctelor de vedere diferite ale reprezentan- ţilor celor două părţi, intr-o serie de probleme ale situaţiei interna- ţionale, pină în prezent convorbi- rile nu au ajuns la nici o hotărire1 şi la nici un acord definitiv. Diivergenţele anglo-americane au ieşiţi la iveală mai ales în problemele Orientului Mijlociu şi ale Asiei, considerate ca principale problemei pe ordinea de zi a convorbirilor. In legătură cu problemele Asiei,pe primul plan se situează deosebirea ] profundă faţă de problemele pri- j vind R.P. Chineză. Sub presiunea crescîndă a cercurilor de afacerii din Anglia care cer cu insistenţăJ dezvoltarea relaţiilor * comercialei cu China Populară, Eden s-a vă-] zut nevoit să ridice această problemă cu prilejul vizitei sale la Washington, dar se pare, fără prea mult succes. Îttrăduinţele Statelor Unite de a-şi impune voinţa altor state, de a se amesteca în treburile lor interne şi a le atrage la înfăptuirea unor planuri agresive, provoacă o profundă nemul- I ţumire într-o serie întreagă de ţări printre care se numără și Ja Jponia. Criticile vehemente aduse lui Hatoyama în parlamentul japonez de către liderul socialist Dziotaro Kawakami, constituie tocmai o condamnare a politicii proamericane promovată de guvernul japonez, politică de intensificare a cursei înarmărilor şi de înăsprire a relaţiilor cu statele iubitoare de pace. Kawakami a criticat atitudinea guvernului Hatoyama faţă de tratativele sovietojaponeze de la Londra, arătînd totodată că guvernul are obligaţia de a restabili in primul rînd relaţiile diplomatice cu Uniunea Sovietică, urmînd ca apoi să fie. 4 rezolvate şi celelalte probleme li-■ r tigioase. El s-a pronunţat de a- semenea pentru normalizarea re- ■ laţiilor cu R. P. Chineză. NICOLAE LUPU Pentru succesul muncilor agricole d© primăvara Sa grăbim repararea maşinilor şi uneltelor agricole! Pentru a veni în ajutorul agriculturii, colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni din secţia mecanică grea a uzinelor „23 August”, a reuşit să execute până acum 70 la sută din reparația tractoarelor. In clişeu: Tovarășii Aurel Popescu și Ion Straus montînd piesele unei cutii de viteze a tractorului. ln sprijinul muncilor agricole ORAŞUL STALIN (de la corespondentul nostru). — Intr-o serie de întreprinderi din regiunea Stalin se lucrează de zor la reparatul tractoarelor şi celorlalte maşini agricole necesare în campania de primăvară. La uzinele de tractoare „Ernst Thälmann“ s-a format în acest scop un colectiv de muncitori şi tehnicieni. Pentru a termina la timp reparatul celor aproape 200 de motoare de tractor trimise de S.M.T.-urile din ţară, ei au organizat lucrul pe bandă, ceea ce duce la o creştere considerabilă a productivităţii muncii. Totodată, o echipă de muncitori lucrează la recondiţionarea pieselor uzate, obţinîndu-se în acest fel importante economii. La uzinele „Independenţa“ din Sibiu au fost reparate 85 tractoare şi 68 motoare de tractor. Aici în timpul reparaţiilor a fost aplicat un număr de 6 noi inovaţii, ceea ce a dus la creşterea productivităţii, pe întregul sector unde se execută reparaţiile, cu 3,3 la sută. Succese asemănătoare au fost obţinute şi de muncitorii şi tehnicienii atelierelor de automotoare C.F.R. din Oraşul Stalin. Muncă însufleţită CONSTANŢA (de la corespondentul nostru). Munca plină de însufleţire a mecanizatorilor de la gospodăria de stat „Dorobanţul“, raionul Medgidia, se vădeşte în rezultatele frumoase obţinute pînă în prezent în munca de reparaţii a tractoarelor şi maşinilor agricole. 56 de tractoare de diferite tipuri, 27 semănători şi 50 pluguri gata reparate, acesta este bilanţul muncii. Intre cele şase echipe care lucrează la munca de reparaţii s-au situat fruntaşe echipele conduse de Ion Vrabie şi Niculae Cotan. Pregătiri pentru primăvară ARAD (de la corespondentul nostru). — In comunele din raionul Arad, colectiviştii şi ţăranii muncitori se pregătesc pentru muncile agricole de primăvară. In cuprinsul raionului s-au reparat aproape 80 la sută din numărul plugurilor cu tracţiune animală, peste 83 la sută din numărul tractoarelor, 40 la sută din plugurile pentru tractor, 61 la sută din numărul semănătorilor. Ţăranii muncitori din comunele Fîntînele, Iratoşu, Zădăreni sînt fruntaşi în munca de reparaţii. Totodată, s-au selecţionat peste 60 tone seminţe şi s-au pregătit răsadnițe în paturi calde pe mai bine de 1.000 m.p. Colectiviştii, exemplu în muncă IAŞI. Cele 20 de gospodării agricole colective din raionul Bîrlad se pregătesc temeinic în vederea lucrărilor agricole de primăvară. Experienţa anilor trecuţi a arătat colectiviştilor că buna pregătire a acestor lucrări contribuie la obţinerea unor recolte bogate. Călăuziţi de Directivele celui de al II-lea Congres al partidului, colectiviştii din raionul Bîrlad sînt hotărîţi să obţină anul acesta noi succese. Pînă în prezent ei au reparat peste 85 la sută din totalul plugurilor cu tracţiune animală şi toate semănătorile prevăzute în plan. La gospodăriile agricole colective „Horia, Cloşca şi Crişan“ din Bogdăniţa, „N. Bălcescu“ din Fruntişeni, „Octombrie Roşu“ din Bogdăneşti, repararea plugurilor cu tracţiune animală s-a terminat, iar repararea celorlalte unelte este pe sfîrşite. Totodată, colectiviştii din raion au transportat la câmp aproape 800 de tone de îngrăşăminte naturale şi au condiţionat peste 5 tone de seminţe. (Agerpres) Poate fi vorba de condiţii de muncă corespunzătoare la Centrul mecanic Ştefăneşti ? PITEŞTI (de la corespondentul nostru). — Pînă la 1 Ianuarie 1956, în regiunea Piteşti nu era nici un centru mecanic care să deservească cele 7 S.M.T. existente. Reparaţiile se făceau fie la Centrul mecanic Roşiori de Vede, fie la uzinele din regiune. In consecinţă organele de stat locale au înaintat un memoriu Direcţiei Generale S.M.T. din Ministerul Agriculturii, solicitînd aprobarea pentru înfiinţarea unui centru mecanic la Ştefăneşti unde se afla un local corespunzător. După tergiversări Direcţia Generală S.M.T. a dat cuvenita aprobare. Centrul mecanic Ştefăneşti s-a născut odată cu adresa nr. 888755. Se obişnuieşte ca la naşterea unui copil să se aducă daruri. Organele locale au dat tehnicieni şi muncitori pricepuţi, ciment, scule, linii ferate, material lemnos, cărucioare şi altele. Să vedem însă şi ce daruri i-a făcut Direcţia Generală S.M.T.: un strung cu transmisie şi roţi dinţate de tip vechi, un altul, mai tînăr, dar mic, un generator vechi, defect , o bormaşină uzată care nu merge la curentul local; un rutier uzat, fără remorcă , un tub de oxigen şi o maşină deteriorată. Cu această zestre, „copilul“ a intrat în viaţă. Ce a făcut în aceste aproape două luni ? A aranjat sculele ce i s-au dat, a construit o rampă cu macarale, a făcut nivelări de teren, o baie de degresat, a adus un transformator, un aparat de sudură, ţevi, butoaie etc. Centrul mecanic a mai primit la „naştere“ un dar. Un plan. Nu de amenajare, de forţe de muncă, de organizare pe posturi. Nu. Un plan de sarcini în privinţa reparaţiilor. Au venit şi motoarele, 40 de motoare de tractor, care acum stau frumos aranjate, negre şi tăcute în hala cea mare. Şi acum vă rugăm să vă puneţi imaginaţia la încercare. Cum se pot repara nişte motoare (termenul de lucru este 15 februarie) cînd strungul nu merge, cînd nu există măcar un litru de carburant pentru a degresa piesele, o baie de conticubat pompele de injectare, lemne pentru încălzit, o macara care să ridice motoare, un interior şi celelalte piese necesare. Muncitorii au încercat să facă totuşi ceva. Au demontat cîteva motoare şi au revizuit organele interne ca : ventilatoare, carburatoare, pompe de apă, etc. Poate în asemenea condiţii Centrul mecanic de la Ştefăneşti să-şi realizeze planul ? Credem că Direcţia Generală S.M.T. ar trebui să analizeze de urgenţă situaţia Centrului mecanic Ştefăneşti luînd măsurile corespunzătoare. Şi asta, pînă nu încep muncile agricole de primăvară. În întîmpinarea alegerilor Agitatorii pe teren SACUENI (de la corespondentul nostru), încă din primele zile ale începerii campaniei electorale, suta de agitatori din raionul Săcueni, regiunea Oradea, desfăşoară o muncă de agitaţie politică în rîndurile alegătorilor din acest raion. Aşa bunăoară în comuna Diosig în fiecare din cele 39 de circumscripţii electorala activează cîte an colectiv format din cîte 5 agitatori care vizitează zilnic la domiciliu pe alegători. Agitatorii Eugen Müler, Ştefan Uivaroşi şi Alexandru Gaiga, au discutat cu alegătorii probleme privind realizările sfatului popular comunal. Cu această ocazie au fost amintite unele realizări ca de pildă : construirea unuia din cele mai frumoase cămine culturale din regiune, extinderea reţelei electrice, construirea băii populare, pavarea şi reconstruirea unor drumuri comunale, a podurilor, precum şi alte asemenea lucrări. Despre activitatea sfaturilor populare, precum şi despre unele problema privind desfăşurarea alegerilor de deputaţi în sfaturile populare au mai purtat discuţii cu alegătorii din circumscripţiile electorale comunale și agitatorii din comuna Valea lui Mihai. 445.094 cetăţeni înscrişi în listele de alegători în regiunea Cluj CLUJ (de la corespondentul nostru). Potrivit prevederilor Decretului Prezidiului Marii Adunări Naţio-* nale cu privire la alegerea deputaţilor în sfaturile populare, comitetele executive ale sfaturilor populare din cuprinsul regiunii Cluj lucrează intens la întocmirea listelor de alegători. Listele sînt întocmite pe baza documentaţiei şi a evidenţelor existente şi anume a listelor de alegători din anul 1953, a registrelor de stare civilă, a registrului agricol, etc. Listele se întocmesc pe teritoriul delimitat al fiecărei secţii de votare, în ordine alfabetică. Pînă la data de 26 ianuarie îrn cuprinsul regiunii Cluj au fost înscrişi în listele de alegători 445.094 cetăţeni. Pe data de 4 februarie, prin grija comitetelor executive ale sfaturilor populare se vor afişa copii după listele de alegători. Paralel cu aceasta, sînt efectuate şî alte lucrări pregătitoare, în vederea alegerilor de deputaţi de la 11 martie 1956. Astfel s-au afişat publicaţii în cele 520 de secţii de votare din cuprinsul regiunii. Au început totodată lucrările pentru amenajarea sediilor acestor secţii de votare, confecţionîndu-se 519 urne din cele 534 necesare şi 2.462 cabine de vot din cele 2.652 necesare. După data de 9 februarie se va începe tipărirea buletinelor de vot. , La „Casa alegătorului“ CONSTANŢA (de la corespondentul nostru). — Odată cu înserarea, la „Casa alegătorului” nr. 4 din Constanţa domneşte animaţie. Numeroşi cetăţeni răsfoesc diferite reviste, ziare şi broşuri, care oglindesc realizările regimului nostru democrat-popular. Aparatul de radio transmite muzică sau diferite ştiri. Tov. Gheorghe Gavrilă Informează pe cei prezenţi despre activitatea „Casei alegătorului”, arătînd că zilnic se organizează audiţii colective la radio, se prelucrează Decretul cu privire la alegerile de deputaţi în sfaturile populare etc. Agitatoarele Ortansa Oprea, Rădiţa Pănescu şi Elena Dobroş au venit, ca de obicei, să se sfătuiască asupra activităţii lor pentru a doua zi. Din discuţiile care se înfiripă reiese că pe străzile de care răspunde tov. Elena Dobroş s-au format 8 grupe pentru citirea materialelor de propagandă electorală, iar pe strada Luceafărul, de care răspunde tov. Ortansa Oprea, s-au format alte două grupe de citit. 1 La fabrica „Electromotor“ din Timişoara Mai jos sunt prezentate aspecte diferite ale muncii de la întreprinderea „Electromotor” Timişoara. 1) Maria Timoftei este o harnică bobinatoare care reuşeşte sa dea zilnic peste două norme. Reporterul nostru fotografic a surprins-o la locul său de muncă. 2) Cunoscutul strungar fruntaş Ștefan Covacs a conceput și aplicat de curînd un dispozitiv prin care s-a automatizat strunjirea capacelor de rulment datorită cărui fapt timpul de prelucrare a fost redus de la 15 la 2 minute, fără ca piesele să sufere din punct de vedere calitativ. Pentru succesele deosebite obtinuta in producţie, el a fost propus candidat în alegerile pentru sfaturile populare în circumscripţia electorală regională nr. 61 din Timişoara. 3) Bunurile de larg consum ocupă un loc de seamă in producţia intreprinderii. De curînd a fost construit aici un aspirator de praf pentru uz casnic. Ladislau Kiss şi Virginia Angheluță fac ultima recepţie noilor aspiratoare de praf. __ : Foto : MIHAI POPESCU