Romînia Liberă, martie 1956 (Anul 14, nr. 3547-3572)
1956-03-02 / nr. 3547
Proletari am toate ţările, uniţi-vol ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Anul XIV Nr. 3547 4 pagini — 20 bani Vineri 2 martie 1956 Probleme ale productivităţii muncii In scrisorile sosite la redacţie De două luni de zile Întregul nostru popor muncitor a început o mare bătălie. Este bătălia muncii paşnice pentru realizarea celui de al doilea plan cincinal, pentru traducerea în viaţă, pas cu pas, a Directivelor Congresului partidului. In acest timp scurt, poşta ne-a adus la redacţie mii de scrisori din toate colţurile patriei. Autorii scrisorilor primite sînt muncitori şi tehnicieni de cele mai diferite specialităţi, conducători de întreprinderi, ţărani muncitori, activişti din aparatul de stat, învăţători, profesori, medici, etc. Şi nu este uşor să te descurci în bogăţia de fapte, de crîmpeie de viaţă, pe care le consemnează. Toate la un loc, aceste scrisori dau o imagine a vieţii tumultoase care se desfăşoară de la un capăt la altul al ţării. Semnificativ este faptul că nenumărate scrisori venite în acest răstimp se opresc asupra unor probleme centrale ale economiei naţionale. Lucrările celui de al doilea Congres al P. M. R. au arătat oamenilor muncii din ţara noastră perspectiva măreaţă ce se deschide patriei noastre în anii noului cincinal. De aceea nu întîmplător numeroase scrisori ale oamenilor muncii ilustrează fapte concrete din lupta pentru îndeplinirea uneia din sarcinile fundamentale ale celui de al doilea plan cincinal cum este creşterea productivităţii muncii fie toate ramurile economiei. Este binecunoscut, de pildă, rolul de seamă pe care îl are în creşterea productivităţii muncii, folosirea din plin a tehnicii existente, introducerea cu perseverenţă în producţie a tehnicii noi şi a tehnologiei înaintate. Să vedem de pildă ce rezultate a adus Oficiului de foraj al trestului nr. 1 Cîmpina, extinderea forajului rapid și a forajului dirijat la adîncime mare. Planul de foraj al lunii ianuarie a fost întrecut cu 33,33 la sută. Brigada lui Pavel Bancea de la sonda 201 bunăoară a realizat folosind aceste metode o viteză comercială de 4770 metrigrame pe lună. Strins legate de problema productivităţii muncii ne apar o serie de scrisori care ne vorbesc despre avîntul creator care se manifestă în cadrul întrecerii socialiste în ce priveşte problema mecanizării unor operaţii. Numai în prima lună a anului muncitorii şi tehnicienii unităţilor de industrializare a lemnului din cadrul trustului Cîmpulung Suceava, de pildă, au făcut 42 de propuneri pentru mici mecanizări în toate secţiile de fabricaţie. Majoritatea acestor propuneri au ca obiectiv mecanizarea muncilor grele şi mărirea productivităţii muncii la mecanismele existente. Pentru punerea in aplicare a acestor propuneri conducerea trustului va pune la dispoziţia unităţilor fonduri speciale, precum şi tehnicieni destoinici care vor sprijini din plin iniţiativa creatoare a muncitorilor. Avîntul mişcării de inovaţii este ilustrat şi în scrisorile care relatează despre centrala de sudură autogenă realizată de maistrul sudor Vasile Nae de la rafinăria nr 5 Ploeşti, despre numeroasele propuneri de Inovaţii făcute la fabrica „Dacia“ din Cisnădie, etc. Demne de remarcat în acest sens sunt şi scrisorile care relatează despre ecoul pe care l-a găsit în multe întreprinderi iniţiativa colectivului de la fabrica „Petőfi Sándor“ din Tg. Mureş cu privire la formarea unor brigăzi de productivitate. Constructorii de pe şantierul trustului 8 din Tg. Mureş, de pildă, ca şi alţi oameni ai muncii, au văzut în această iniţiativă o cale importantă pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în direcţia creşterii productivităţii muncii. Brigada lui Ştefan Orosz, bunăoară, care a introdus metoda tencuielilor mecanizate, a fost prima care a discutat despre posibilităţile aplicării acestei iniţiative şi pe şantierul unde lucrează. Practica dovedeşte că mari posibilităţi de creştere a productivităţii muncii pot fi puse în valoare prin organizarea raţională a producţiei şi a muncii, prin traducerea în viaţă a planului de măsuri tehnicoorganizatorice. La fabrica de postav din Buhuşi, de pildă, au fost luate o serie de măsuri tehnicoorganizatorice menite tocmai să pună în valoare o serie de rezerve ale organizării muncii. Este vorba de mecanizarea transporturilor interne prin introducerea unor electroP p rp rin o ral îr» «i ron ficoln- Fojima. *• — * —) uv Mjynvui vu nyviu] ivuiiu logice pentru toate articolele pe faze de fabricaţie, de verificarea turaţiilor unor maşini, etc. Legat de acest aspect trebuie amintite o serie de scrisori prin care corespondenţii voluntari ne sezisează unele deficienţe ce frînează încă lupta pentru creşterea productivităţii muncii. Ştiut este de pildă că acolo unde există deficienţe în domeniul aprovizionării tehnico-materiale se ajunge inevitabil la întreruperi în lucru, la munca „în asalt“, neajunsuri care influenţează în mod negativ nivelul productivităţii muncii. Iată însă că aceste lipsuri sînt uneori provocate de unele întreprinderi furnizoare. Fabrica „Proletarul Roşu“ din Bîrlad de pildă a întîmpinat greutăţi în acest sens încă din prima lună a anului, pentru că unele întreprinderi furnizoare printre care „7 Noiembrie“-Bucureşti, „6 Martie“-Sighişoara nu i-au trimis material la timp. Asemenea scrisori au marele merit de a atrage atenţia atît asupra lucrurilor bune care se fac în domeniul respectiv, cît şi asupra unor manifestări de nepăsare care mai dăinuie pe alocuri. De aceea redacţia „Romîniei libere“ cheamă pe toţi corespondenţii săi voluntari să scrie cît mai des ziarului despre problemele locului lor de muncă, să arate cum lucrează şi ce rezultate dobîndesc cei vrednici şi plini de iniţiativă, să seziseze cu curaj neajunsurile. Adresîndu-se ziarului oamenii muncii îşi vor aduce mai din plin contribuţia lor la îndeplinirea Directivelor partidului cu privire la cel de al doilea plan cincinal al ţării, măreţ program de muncă al poporului nostru liber. (întregul material faptic al articolului de mai sus este extras din scrisorile trimise redacţiei de corespondenţii voluntari Th. Gherghiceanu, F. Michitovici, Nicolae Andrei, C. Creţu, B. Benczel, S. Stopler, A. Iaromenco). reşedintele Gronchi ♦♦♦♦♦♦♦ Selwyn . Lloyd, ministrul , Afacerilor Externe al Angliei, a sosit joi la Cairo In drumspre Karaci, unde, la 6 martie, se va deschide sesiunea Consiliului S.E.A.T.U. După întrevederea pe care o va avea cu primul ministru al Egiptului, Nasser, ministrul de Externe britanic va mai poposi la Delhi, Bagdad, Teheran, Ankara şi Tel-Aviv pentru a discuta cu conducătorii guvernelor din respectivele ţări. Deşi agenţiile de presă occidentale se străduiesc să prezinte această vizită ca pe o manifestare firească a interesului pe care Anglia il poartă pactului de la Bagdad, ea este in realitate o expresie a neliniştii de care , sunt cuprinse cercurile conducătoare din occident in faţa luptei crescînde de eliberare naţională a popoarelor. (De asemenea, nu poate fi trecut cu vederea nici faptul că in aceste regiuni ale lumii se desfăşoară o bună parte a luptei dintre imperialismul britanic şi cel american). Italiei, Giovanni , îşi continuă vizita, în Statele Unite, înconjuratăde manifestările de cordialitate ale] [oficialităţilor americane. Observa,torii însă subliniază că abia ieri şi preşedintele Italiei l-a întilnit pen- Itru prima oară pe J. F. Dulles. Deşi i ► oficial se declară că secretarul De-\ î parlamentului de stat este foartej locupat in momentul de faţă, această • fîntîrziere este in general explicată ] •prin cele petrecute cu cîtăva vreme, in urmă, cind ziarul „Christian■ Science Monitor" a publicat o declaraţie fantezistă a corespondentului său din Roma despre un pretins interviu al preşedintelui Gronchi. Atitudinea luată atunci de ministrul american a fost considerată in Italia ca jignitoare pentru preşedintele republicii şi a stirnit indignarea întregii opinii publice italiene. În timp ce Selwyn Lloyd călătoreşte pentru a astupa crăpăturile pactului de la Bagdad, iar cercurile conducătoare din S.U A. încearcă să folosească vizita preşedintelui Gronchi pentru a consolida şubreda construcţie a Europei occidentale, se desfăşoară în lume şi alt fel de luări de contact menite să apropie popoarele, să le unească în lupta pentru menţinerea păcii. Din această categorie face parte vizita pe care vicepreşedintele Indiei, Dr. I. Radhakrishnan o va face în Uniunea Sovietică la invitaţia lui K. E. Voroşilov. O vizită care se înscrie de asemenea pe linia întăririi legăturilor dintre popoare este de asemenea aceea pe care membrii delegaţiei culturale a R. P. Chineze o fac în aceste zile în Egipt. Criza din coaliţia guvernamen- tală de la Bonn care s-a sol- › dat cu ruperea colaborării între Uniunea creştin-democrată › (partidul lui Adenauer), şi partidul › liber-democrat, continuă să se a- ‘dîncească Populaţia vest-germană care şi-a pierdut încrederea în po- litica internă şi externă a guver-* nului, cere promovarea unei noi] politici menite să ducă la unificarea ţării şi la colaborarea cu toate] popoarele iubitoare de pace. Sub influenţa acestui puternic curent în favoarea unificării se înmulţesc şi] atacurile pe care numeroşi oameni politici burghezi (şi printre ei con-' ducători de partide) le îndreaptă] împotriva politicii lui Adenauer. NICOLAE LUPU Maistru miner Maistrul Cărcăleanu este cunoscut la minele Lonea pentru dragostea cu care se ocupă de brigăzile de mineri care vor să lucreze după metode avansate de muncă. Cei 37 de ani de cînd lucrează în mină i-au dat posibilitatea să cunoască toate tainele mineritului, să biruie uneori roci tari ca oţelul. Cunoştinţele ce le-a acumulat nu le păstrează numai pentru el. Cu dragoste şi răbdare, el Ie împărtăşeşte şi tinerilor veniţi să lucreze în mină. Numai în ultimul timp el a calificat la locul de muncă 10 mineri care au devenit şefi de brigăzi. Acum îi ajută să-şi organizeze munca în brigăzi după graficul ciclic O altă serie de muncitori pe care i-a calificat au devenit prim maiştri. Preocuparea permanentă pentru organizarea producţiei în mină s-a concretizat în realizarea şi depăşirea cu regularitate a planului lunar la mina nr. 2 de care răspunde. In luna ianuarie de pildă, planul minei a fost realizat în proporţie de 112 la sută. Incepînd cu luna trecută i s-a încredinţat răspunderea şi pentru mina nr. 1. Munca nu va fi uşoară de acum înainte. Dar minerii au încredere în capacitatea lui de organizare şi sunt siguri că împreună cu „gospodarul“ lor, cum îl numesc minerii, vor putea obţine realizări şi mai însemnate. Iată de ce maistrul Nicolae Cărcăreanu este iubit de minerii de la Lonea, iată de ce ei l-au propus să candideze în alegerile din 11 martie pentru circumscripţia electorală orășenească nr. 35. A treia oara rambrint O străduță întortochiată urcă către poalele Cutinului. Pe această stradă, într-o casă modestă, locuiește cunoscutul sculptor Vida Geza din orașul Baia Mare. Cînd am intrat în atelierul său de lucru, sculptorul se pregătea să plece în documentare, în raionul Signet. — Mă pregătesc — mi-a spus el — pentru expoziţia bienală de arte plastice din toamna anului acesta. Vreau să prezint la expoziţie o lucrare despre lupta partizanilor maramureşeni în timpul ocupaţiei fasciste. Paralel cu aceasta mi-am propus şi două compoziţii din viaţa minerilor. Una reprezentînd mineri în timpul lucrului în abataj şi a doua o întîlnire între un grup de mineri şi ţărani maramureşeni. Vida Geza vorbeşte cu multă plăcere despre arta sa pe care a îndrăgit-o încă din copilărie. Era în clasele primare cînd din mîinile sale au ieşit primele nori cioplite din lemn. Pasiunea aceasta nu a părăsit-o nici mai tîrziu cînd a fost nevoit să muncească din greu pentru a-şi cîştiga existenţa. După eliberarea patriei noastre, asemenea tuturor oamenilor muncii, sculptorul Vida Geza a început o viaţă nouă putînd în sfîrşit să se consacre artei. Astfel, el a creat minunata compoziţie „Pintea Grigore judecind un boier“, pentru care a primit titlul de Laureat al Premiului de Stat, compoziţia „Desţelenire“, basorelieful pentru monumentul eroilor sovietici din oraşul Baia Mare şi multe alte lucrări valoroase. Munca de creaţie îi cere sculptorului multă vreme. Vida Geza reuşeşte însă să o îmbine cu rodnica activitate obştească pe care o desfăşoară în calitate de deputat al sfatului popular regional Baia Mare. Acum, el figurează pentru a treia oară pe lista candidaţilor F.D.P. în alegerile pentru sfatul popular al regiunii Baia Mare. Este expresia încrederii binemeritate pe care i-o acordă oamenii muncii, pentru activitatea lui de artist şi de cetăţean. In mijlocul alegătorilor Discutând cu candidatul CRAIOVA. La căminul cultural din comuna Bălăciţa, raionul Vînju Mare, peste 500 de alegatori s-au intîlnit cu tov. Grigore Preoteasa, membru al C.C. al P.M.R., ministrul Afacerilor Externe, candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală regională nr. 100 Craiova. Candidatul a vorbit alegătorilor despre politica consecventă de pace a statului nostru democrat-popular subliniind că în politica sa externă R.P.R. înfăptuieşte principiile respectării suveranităţii naţionale şi egalităţii in drepturi în relaţiile între toate statele, ale coexistenţei paşnice între ţari cu sisteme sociale diferite şi neamestecului în treburile lor interne. El a subliniat puterea şi invincibilitatea lagărului păcii şi socialismului, scoţând în evidenţă realizările regimului nostru democrat-popular. Republica noastră populară, stat cu adevărat independent şi suveran, are azi prieteni mulţi, puternici şi încercaţi, chezăşie de nădejde a independenţei noastre naţionale şi a securităţii noastre de stat. Alegătorii care au luat cuvîntul, printre care Gh. Gheorghe, Ion Fruntelată, Constantin Balure şi medicul Nicolae Popi, au arătat realizările din ultimii ani ale sfatului popular cu sprijinul cetăţenilor din comuna Bălăciţa : înfiinţarea spitalului şi maternităţii, construirea de noi clase la şcoala primară, creşterea permanentă a nivelului de trai al ţărănimii muncitoare şi altele. Vorbitorii au arătat necesitatea ca prin contribuţia tuturor să se ducă mai departe opera de înfrumuseţare a comunei şi munca pentru înfăptuirea de noi construcţii comunale necesare bunului trai. (Agerpres) La un club al ceferiştilor In clişeu . La clubul C.F.R.Ploeşti a avut loc întîlnirea tov. Ionel Diaconescu, ministru al Căilor Ferate, candidat în circumscripţia electorală regională nr. 20 din Ploeşti cu alegătorii săi. In aceste zile, pe întreg cuprinsul ţării, au loc întîlniri ale candidaţilor F.D.P. cu alegătorii. In cadrul acestor întîlniri se fac numeroase propuneri menite să contribuie la continua îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale poporului nostru. Mîndri de transformările realizate Constructorii de vagoane de la uzinele „Gnhorghi Dimitrov" din Arad, alegători în circumscripţia electorală regională nr. 90 s-au întilnit cu candidatul lor, tovarăşul Avram Bunaciu, membru al C.C. al P.M.R., secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Candidatul şi alegătorii au stat de vorbă mult timp, amintind despre toate cîte s-au schimbat în ultimii ani in Arad. Numeroşi alegători au luat cuvîntul şi au vorbit despre succesele industriei oraşului lor. Printre ei, trezorul Ignatie Şeimu, turnătorul Simion Dehel, lăcătuşul Constantin Coşa, inginerul Teodor Jercan au arătat că vor munci cu şi mai multă însufleţire pentru a contribui la dezvoltarea industriei arădene. Ei au vorbit de asemenea despre aspectul nou al oraşului lor, despre rezultatele activităţii rodnice a sfatului popular. Luînd cuvîntul, tov. Avram Bunaciu a arătat că îndeplinind voinţa alegătorilor şi cu ajutorul lor, sfaturile populare vor putea asigura mai departe îmbunătăţirea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc. Pentru înflorirea cartierului Cetăţenii din cartierul Bereasca, oraşul Ploeşti îl cunosc bine pe tovarăşul Petre Costache, director general al Direcţiei Generale a Treburilor Consiliului de Miniştri, candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală regională nr. 17 Ploeşti. In ultimii ani, cînd a mai fost tot aici deputat, tovarăşul Petre Costache, împreună cu cetăţenii a realizat multe lucruri bune. De aceea, cetăţenii l-au primit cu bucurie în mijlocul lor pe candidat. Luînd cuvîntul muncitorul petrolist Ilie Stroescu a arătat că deşi a rezistat în numeroase rînduri sfatului popular orăşenesc despre necesitatea înfăptuirii unor lucrări edilitare In acest cartier, nu s-au luat măsuri nici pentru îmbunătăţirea reţelei de curent electric, nici pentru canalizare sau pavaj. Vorbitorul a mai arătat că se simte nevoia de a lega acest cartier îndepărtat al oraşului, printr-o reţea de autobuze. Criticînd comitetul executiv al oraşului Ploeşti, muncitori şi gospodine ca Dumitru Tiţă, Aurelia Dobrescu, Luxandra Manole, Vasile Pătran şi alţii, au cerut candidatului să se intereseze de schimbarea proiectului de sistematizare în sensul de a se include şi cartierul Bereasca în lucrările ce urmează a fi înfăptuite în viitor în oraşul Ploeşti. Tovarăşul Petre Costache a asigurat alegătorii că va discuta cu comitetul executiv al sfatului popular toate problemele ridicate. Candidaţi ai F. D. P. din oraşul Cluj Secretarul comitetului executiv orăşenesc, propus candidat în circumscripţia electorală nr. 173, pentru meritele sale ,de bun gospodar al treburilor obşteşti Scriitor de limbă maghiară, preşedintele Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor, propus candidat în circumscripţia electorală nr. 114, ca o expresie a dragostei pe care cetăţenii o poartă operei lui literare. Muncitor curelar la fabrica „Janoş Herbak“, propus candidat în circumscripţia electorală nr. 207, datorită meritelor sale deosebite în producţie, unde realizează cite două norme pe zi, cit şi preocupării sale pentru problemele obşteşti Gospodină, propusă a doua oară candidată în circumscripţia electorală nr. 4, în urma sprijinului pe care l-a dat cetăţenilor la introducerea gazului metan pe trei străzi, precum şi în alte acţiuni gospodăreşti. Preşedintele comitetului executiv orăşenesc, propus candidat în circumscripţia electorală nr. 150, pentru calităţile sale deosebite în conducerea treburilor de stat şi obşteşti, şi grija deosebită faţă de nevoile oamenilor muncii. Medic la spitalul clinic antituberculos, propus candidat în circumscripţia electorală nr. 116, a câştigat încrederea cetăţenilor prin grija şi atenţia lui faţă de bolnavi şi prin sprijinul pe care l-a dat la înfiinţarea unei creşe de cartier. Desene de BECA RIND NASTASIA ILIA Muncitoare la fabrica „Carbochim“, propusă candidată în circumscripţia electorală nr. 203, in urma muncii depuse la fabrică, unde este fruntaşă în producţie, şi a participării ei voluntare la toate acţiunile gospodăreşti. VIOREL VLADUŢIU şi atenţia cu care se ocupă de rezolvarea cerinţelor populaţiei. NAGY ISTVÁN JANOS SZEP TEREZIA COCIŞIU PETRE JURCA PETRE CUPARESCU Agitatorii popularizează candidaţii Orăşelul Roşiorii de Vede din regiunea Bucureşti trăieşte, alături de toate aşezările patriei, momentele sărbătoreşti ale noilor alegeri pentru deputaţi în sfaturile populare. In oraş există trei Case ale alegătorului. Zii«nie vin aci alegătorii ,şi discută despre treburile, obşteşti din circumscripţiile lor, despre cei ce i-au propus drept candidaţi. Din casă în casă, agitatorii Tudor Voinescu, Haralambie Petrache, Pavel Bursumac şi alţii stau de vorbă cu cetăţenii despre candidaţii propuşi. Intr-una din zilele trecute, cu toate că vîntul sufla cu tărie şi frigul te făcea să stai mai mult acasă, peste 40 de cetăţeni din circumscripţiile a II-a şi a IX-a raională, a I-a şi a II-a orăşenească, s-au adunat la Casa alegătorului nr. 1, unde au discutat despre candidaţii F.D.P. De la agitatorii de aici au aflat ei că tov. Ovi diu Mirea, secretarul comitetului orăşenesc de partid, e un fost muncitor, un tovarăş energic, apropiat da oameni şi cu multă grijă pentru gos* podărirea oraşului, că tov. Constantin Stancu, directorul Centrului Mecanic din Roşiorii de Vede a fost, pînă nu de mult, mecanic de compresor şi că, prin stăruinţa cu care a muncit şi a învăţat, a fost ridicat într-o muncă de răspundere. Acestea sunt garantiile că în sfatul popular vor fi aleşi oameni ai muncii cu tragere de inimă care-i vor ajuta pe cetăţenii din Roşiorii de Vede să-şi rezolve problemele obşteşti. Pregătiri tehnico-organizatorice CLUJ (de la corespondentul nostru). Odată cu apropierea alegerilor de deputaţi în sfaturile populare se fac intense pregătiri tehnico-organizatorice. Prin grija comitetelor executive ale sfaturilor populare din cuprinsul regiunii Cluj, localurile desemnate pentru secţiile de votare au fost asigurate cu combustibilul necesar, iar cele de la sate unde încă nu s-a introdus lumina electrică, cu materialul lampant.-----------------------------—— Au fost de asemenea pregătite toate cabinele de vot necesare, în număr total pe regiune de 2.700, toate cele 550 de urne, precum şi ştampilele necesare. S-a terminat de asemenea tipărirea şi expedierea a 3.000.000 de buletine de vot Sediile secţiilor de votare au fost popularizate şi făcute cunoscute cetăţenilor printr-un însemnat număr de publicaţii afişate pe străzi, la Casele alegătorului şi în diferite locuri publice. De asemenea, s-au montat tăbliţe indicatoare cu precizarea adreselor secţiilor de votare. ★ La Simeria, în regiunea Hunefdoara, îşi duc activitatea 153 de agitatori care popularizează candidaţii F.D.P. şi duc muncă de lămurire privind alegerile. La depoul de locomotive şi în staţia C.F.R. agitatorii au organizat 22 convorbiri cu alegătorii. ★ 3130 agitatori din raionul „N. Bălcescu“ din Capitală au vizitat în ultima săptămînă cetăţenii la casele lor. Ei au popularizat cu acest prilej pe candidaţii F.D.P. şi au discutat cu cetăţenii despre realizările sfaturilor populare. ★ Peste 4000 de agitatori din regiunea Ploeşti desfăşoară munca de agitaţie din casă în casă. Agitatorii stau de vorbă cu alegătorii despre realizările sfaturilor populare, despre candidaţii F.D.P. şi ascultă propunerile pe care ei le aduc apoi la cunoştinţa sfaturilor populare. ★ La Casele alegătorului din oraşul şi regiunea Constanţa au loc zilnic întîlniri ale alegătorilor cu candidaţii F.D.P., propuşi pentru a fi aleşi deputaţi în sfaturile populare. Pînă acum au avut loc peste 2000 întîlniri la care au participat aproape 100.000 de cetăţeni. Cu acest prilej numeroşi candidaţi care au fost şi pînă acum deputaţi în sfaturile populare au prezentat dări de seamă asupra activităţii lor. Cetăţenii au luat parte apoi la discuţii şi au făcut propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii obşteşti.