Romînia Liberă, martie 1956 (Anul 14, nr. 3547-3572)

1956-03-02 / nr. 3547

Proletari am toate ţările, uniţi-vol ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Anul XIV Nr. 3547 4 pagini — 20 bani Vineri 2 martie 1956 Probleme ale productivităţii muncii In scrisorile sosite la redacţie De două luni de zile Întregul nostru popor muncitor a început o mare bătălie. Este bătălia muncii paşnice pentru realizarea celui de al doilea plan cincinal, pentru traducerea în viaţă, pas cu pas, a Directivelor Congresului partidului. In acest timp scurt, poşta ne-a a­­dus la redacţie mii de scrisori din toate colţurile patriei. Autorii scrisorilor primite sînt muncitori şi tehnicieni de cele mai diferite specialităţi, conducători de întreprinderi, ţărani muncitori, activişti din aparatul de stat, în­văţători, profesori, medici, etc. Şi nu este uşor să te descurci în bo­găţia de fapte, de crîmpeie de via­ţă, pe care le consemnează. Toate la un loc, aceste scrisori dau o imagine a vieţii tumultoase care se desfăşoară de la un capăt la altul al ţării. Semnificativ este faptul că nenu­mărate scrisori venite în acest răs­timp se opresc asupra unor proble­me centrale ale economiei naţio­nale. Lucrările celui de al doi­lea Congres al P. M. R. au arătat oamenilor muncii din ţara noastră perspectiva măreaţă ce se deschide patriei noastre în anii noului cin­cinal. De aceea nu întîmplător nu­meroase scrisori ale oamenilor muncii ilustrează fapte concrete din lupta pentru îndeplinirea uneia din sarcinile fundamentale ale celui de al doilea plan cincinal cum este creşterea productivităţii muncii fie toate ramurile economiei. Este binecunoscut, de pildă, rolul de seamă pe care îl are în creşterea productivităţii muncii, folosirea din plin a tehnicii existente, introduce­rea cu perseverenţă în producţie a tehnicii noi şi a tehnologiei înain­tate. Să vedem de pildă ce rezulta­te a adus Oficiului de foraj al tres­­tului nr. 1 Cîmpina, extinderea fo­rajului rapid și a forajului dirijat la adîncime mare. Planul de foraj al lunii ianuarie a fost întrecut cu 33,33 la sută. Brigada lui Pavel Bancea de la sonda 201 bunăoară a realizat folosind aceste metode o viteză comercială de 4770 metri­­gram­e pe lună. Strins legate de problema pro­ductivităţii muncii ne apar o serie de scrisori care ne vorbesc despre avîntul creator care se manifestă în cadrul întrecerii socialiste în ce pri­­veşte problema mecanizării unor operaţii. Numai în prima lună a anului muncitorii şi tehni­cienii unităţilor de industrializare a lemnului din cadrul trustului Cîmpu­­lung Suceava, de pildă, au făcut 42 de propuneri pentru mici mecanizări în toate secţiile de fabricaţie. Majo­ritatea acestor propuneri au ca o­­biectiv mecanizarea muncilor grele şi mărirea productivităţii muncii la mecanismele existente. Pentru pu­nerea in aplicare a acestor propuneri conducerea trustului va pune la dispoziţia unităţilor fonduri specia­le, precum şi tehnicieni destoinici care vor sprijini din plin iniţiativa creatoare a muncitorilor. Avîntul mişcării de inovaţii este ilustrat şi în scrisorile care rela­tează despre centrala de sudură au­togenă realizată de maistrul sudor Vasile Nae de la rafinăria nr­ 5 Ploeşti, despre numeroasele propu­neri de Inovaţii făcute la fabrica „Dacia“ din Cisnădie, etc. Demne de remarcat în acest sens sunt şi scrisorile care relatează despre e­­coul pe care l-a găsit în multe în­treprinderi iniţiativa colectivului de la fabrica „Petőfi Sándor“ din Tg. Mureş cu privire la formarea unor brigăzi de productivitate. Constructorii de pe şantierul trus­tului 8 din Tg. Mureş, de pildă, ca şi alţi oameni ai muncii, au văzut în această iniţiativă o cale impor­tantă pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în direcţia creşterii pro­ductivităţii muncii. Brigada lui Şte­fan Orosz, bunăoară, care a introdus metoda tencuielilor mecanizate, a fost prima care a discutat despre posibilităţile aplicării acestei iniţia­tive şi pe şantierul unde lucrează. Practica dovedeşte că mari posi­bilităţi de creştere a productivităţii muncii pot fi puse în valoare prin organizarea raţională a producţiei şi a muncii, prin traducerea în via­ţă a planului de măsuri tehnico­­organizatorice. La fabrica de pos­tav din Buhuşi, de pildă, au fost luate o serie de măsuri tehnico­­organizatorice menite tocmai să pună în valoare o serie de rezerve ale organizării muncii. Este vorba de mecanizarea transporturilor in­terne prin introducerea unor elec­troP p rp rin o ral îr» «i ron ficoln- Fojima. *• — * —) uv Mjynvui vu nyviu] ivuiiu logice pentru toate articolele pe faze de fabricaţie, de verificarea turaţii­lor unor maşini, etc. Legat de acest aspect trebuie a­­mintite o serie de scrisori prin care corespondenţii voluntari ne sezisea­­ză unele deficienţe ce frînează încă lupta pentru creşterea produc­tivităţii muncii. Ştiut este de pildă că acolo unde există deficienţe în domeniul aprovizionării tehnico-ma­­teriale se ajunge inevitabil la între­ruperi în lucru, la munca „în asalt“, neajunsuri care influen­ţează în mod negativ nivelul productivităţii muncii. Iată însă că aceste lipsuri sînt uneori provocate de unele întreprinderi furnizoare. Fabrica „Proletarul Roşu“ din Bîrlad de pildă a întîmpinat greutăţi în acest sens încă din prima lună a anului, pentru că unele întreprinderi furnizoare printre care „7 Noiem­brie“-Bucureşti, „6 Martie“-Sighi­­şoara nu i-au trimis material la timp. Asemenea scrisori au marele me­rit de a atrage atenţia atît asupra lucrurilor bune care se fac în dome­niul respectiv, cît şi asupra unor manifestări de nepăsare care mai dăinuie pe alocuri. De aceea redac­ţia „Romîniei libere“ cheamă pe toţi corespondenţii săi voluntari să scrie cît mai des ziarului despre problemele locului lor de muncă, să arate cum lucrează şi ce rezultate dobîndesc cei vrednici şi plini de iniţiativă, să seziseze cu curaj nea­junsurile. Adresîndu-se ziarului oa­menii muncii îşi vor aduce mai din plin contribuţia lor la îndeplinirea Directivelor partidului cu privire la cel de al doilea plan cincinal al ţă­rii, măreţ program de muncă al poporului nostru liber. (întregul material faptic al artico­lului de mai sus este extras din scri­sorile trimise redacţiei de corespon­denţii voluntari Th. Gherghiceanu, F. Michitovici, Nicolae Andrei, C. Creţu, B. Benczel, S. Stopler, A. Iaromenco). reşedintele Gronchi­­ ♦♦♦♦♦♦♦ S­elwyn . Lloyd, ministrul , Af­a­cerilor Externe al Angliei, a sosit joi la Cairo In drum­­spre Karaci, unde, la 6 martie, se va deschide sesiunea Consiliului S.E.A.T.U. După întrevederea pe care o va avea cu primul ministru al Egiptului, Nasser, ministrul de Externe britanic va mai poposi la Delhi, Bagdad, Teheran, Ankara şi Tel-Aviv pentru a discuta cu conducătorii guvernelor din respec­tivele ţări. Deşi agenţiile de presă occidentale se străduiesc să pre­zinte această vizită ca pe o manifestare firească a interesu­lui pe care Anglia il poartă pac­tului de la Bagdad, ea este in re­alitate o expresie a neliniştii de care , sunt cuprinse cercurile condu­cătoare din occident in faţa luptei crescînde de eliberare naţională a popoarelor. (De asemenea, nu poa­te fi trecut cu vederea nici faptul că in aceste regiuni ale lumii se desfăşoară o bună parte a luptei dintre imperialismul britanic şi cel american). Italiei, Giovanni , îşi continuă vizita, în Statele Unite, înconjurată­­de manifestările de cordialitate ale] [oficialităţilor americane. Observa­,­­­tor­ii însă subliniază că abia ieri ş­i preşedintele Italiei l-a întilnit pen- Itru prima oară pe J. F. Dulles. Deşi i ► oficial se declară că secretarul De-\ î parlamentului de stat este foartej locupat in momentul de faţă, această • fîntîrziere este in general explicată ] •prin cele petrecute cu cîtăva vreme, in urmă, cind ziarul „Christian■ Science Monitor" a publicat o de­claraţie fantezistă a coresponden­tului său din Roma despre un pre­tins interviu al preşedintelui Gron­chi. Atitudinea luată atunci de mi­nistrul american a fost conside­rată in Italia ca jignitoare pen­tru preşedintele republicii şi a stir­­nit indignarea întregii opinii pu­blice italiene. έn timp ce Selwyn Lloyd că­lătoreşte pentru a astupa crăpăturile pactului de la Bagdad, iar cercurile conducătoare din S.U A. încearcă să folosească vizita preşedintelui Gronchi pentru a consolida şubreda construcţie a Europei occidentale, se desfăşoară în lume şi alt fel de luări de con­tact menite să apropie popoarele, să le unească în lupta pentru menţine­rea păcii. Din această categorie face parte vizita pe care vicepre­şedintele Indiei, Dr. I. Radhakrish­­nan o va face în Uniunea Sovietică la invitaţia lui K. E. Voroşilov. O vizită care se înscrie de asemenea pe linia întăririi legăturilor dintre popoare este de asemenea aceea pe care membrii delegaţiei culturale a R. P. Chineze o fac în aceste zile în Egipt. C­riza din coaliţia guvernamen-­ tală de la Bonn care s-a sol- › dat cu ruperea colaborării­­ între Uniunea creştin-democrată › (partidul lui Adenauer), şi partidul › liber-democrat, continuă să se a- ‘­dîncească Populaţia vest-ger­mană care şi-a pierdut încrederea în po-­ litica internă şi externă a guver-* nului, cere promovarea unei noi] politici menite să ducă la unifica­rea ţării şi la colaborarea cu toate] popoarele iubitoare de pace. Sub­­ influenţa acestui puternic curent în­ favoarea unificării se înmulţesc şi] atacurile pe care numeroşi oameni­­ politici burghezi (şi printre ei con-' ducători de partide) le îndreaptă] îm­potriva politicii lui Adenauer.­­ NICOLAE LUPU Maistru­ miner Maistrul Cărcăleanu este cunoscut la minele Lonea pentru dragostea cu care se ocupă de brigăzile de mineri care vor să lucreze după metode a­­vansate de muncă. Cei 37 de ani de cînd lucrează în mină i-au dat posi­bilitatea să cunoască toate tainele mineritului, să biruie uneori roci tari ca oţelul. Cunoştinţele ce le-a acumulat nu le păstrează numai pentru el. Cu dra­goste şi răbdare, el Ie împărtăşeşte şi tinerilor veniţi să lucreze în mină. Numai în ultimul timp el a calificat la locul de muncă 10 mineri care au devenit şefi de brigăzi. Acum îi ajută să-şi organizeze munca în brigăzi după graficul ciclic O altă serie de muncitori pe care i-a calificat au de­venit prim maiştri. Preocuparea permanentă pentru or­ganizarea producţiei în mină s-a con­cretizat în realizarea şi depăşirea cu regularitate a planului lunar la mina nr. 2 de care răspunde. In luna ia­nuarie de pildă, planul minei a fost realizat în proporţie de 112 la sută. Incepînd cu luna trecută i s-a în­credinţat răspunderea şi pentru mina nr. 1. Munca nu va fi uşoară de acum înainte. Dar minerii au încredere în capacitatea lui de organizare şi sunt siguri că împreună cu „gospodarul“ lor, cum îl numesc minerii, vor putea obţine realizări şi mai însemnate. Iată de ce maistrul Nicolae Cărcărea­­nu este iubit de minerii de la Lonea, iată de ce ei l-au propus să candideze în alegerile din 11 martie pentru cir­cumscripţia electorală orășenească nr. 35. A treia oara ram­b­rint O străduță întortochiată urcă către poalele Cutinului. Pe această stradă, într-o casă modestă, locuiește cuno­scutul sculptor Vida Geza din orașul Baia Mare. Cînd am intrat în atelie­rul său de lucru, sculptorul se pregă­tea să plece în documentare, în raio­nul Signet. — Mă pregătesc — mi-a spus el — pentru expoziţia bienală de arte plastice din toamna anului acesta. Vreau să prezint la expoziţie o lu­crare despre lupta partizanilor mara­mureşeni în timpul ocupaţiei fasciste. Paralel cu aceasta mi-am propus şi două compoziţii din viaţa minerilor. Una reprezentînd mineri în timpul lu­crului în abataj şi a doua o întîlnire între un grup de mineri şi ţărani ma­ramureşeni. Vida Geza vorbeşte cu multă plă­cere despre arta sa pe care a îndră­git-o încă din copilărie. Era în cla­sele primare cînd din mîinile sale au ieşit primele nori cioplite din lemn. Pasiunea aceasta nu a părăsit-o nici mai tîrziu cînd a fost nevoit să mun­cească din greu pentru a-şi cîştiga existenţa. După eliberarea patriei noastre, a­­semenea tuturor oamenilor muncii, sculptorul Vida Geza a început o via­ţă nouă putînd în sfîrşit să se consa­cre artei. Astfel, el a creat minunata compoziţie „Pintea Grigore judecind un boier“, pentru care a primit titlul de Laureat al Premiului de Stat, compoziţia „Desţelenire“, basorelieful pentru monumentul eroilor sovietici din oraşul Baia Mare şi multe alte lucrări valoroase. Munca de creaţie îi cere sculpto­rului multă vreme. Vida Geza reuşeşte însă să o îmbine cu rodnica activita­te obştească pe care o desfăşoară în calitate de deputat al sfatului popular regional Baia Mare. Acum, el figu­rează pentru a treia oară pe lista can­didaţilor F.D.P. în alegerile pentru sfatul popular al regiunii Baia Mare. Este expresia încrederii binemeritate pe care i-o acordă oamenii muncii, pentru activitatea lui de artist şi de cetăţean. In mijlocul alegătorilor Discutând cu candidatul CRAIOVA.­­ La căminul cultural din comuna Bălăciţa, ra­ionul Vînju Mare, pe­ste 500 de alegatori s-au intîlnit cu tov. Grigore Preoteasa, membru al C.C. al P.M.R., ministrul Afa­cerilor Externe, can­didat al F.D.P. în cir­­cumscripţia electorală regională nr. 100 Cra­iova. Candidatul a vorbit alegătorilor despre po­litica consecventă de pace a statului nostru democrat-popular sub­liniind că în politica sa externă R.P.R. în­făptuieşte principiile respectării suverani­tăţii naţionale şi ega­lităţii in drepturi în relaţiile între toate statele, ale coexisten­ţei paşnice între ţari cu sisteme sociale di­ferite şi neamestecu­lui în treburile lor in­terne. El a subliniat puterea şi invincibili­tatea lagărului păcii şi socialismului, sco­­ţând în evidenţă reali­zările regimului nos­tru democrat-popular. Republica noastră populară, stat cu ade­vărat independent şi suveran, are azi prie­teni mulţi, puternici şi încercaţi, chezăşie de nădejde a indepen­denţei noastre naţio­­nale şi a securităţii noastre de stat. Alegătorii care au luat cuvîntul, printre care Gh. Gheorghe, Ion Fruntelată, Con­stantin Balure şi me­dicul Nicolae Popi, au arătat realizările din ultimii ani ale sfa­tului popular cu spri­jinul cetăţenilor din comuna Bălăciţa : în­fiinţarea spitalului şi maternităţii, construi­rea de noi clase la şcoala primară, creş­terea permanentă a nivelului de trai al ţă­rănimii muncitoare şi altele. Vorbitorii au a­­rătat necesitatea ca prin contribuţia tutu­ror să se ducă mai departe opera de în­frumuseţare a comu­nei şi munca pentru înfăptuirea de noi con­strucţii comunale ne­cesare bunului trai. (Agerpres) La un club al ceferiştilor In clişeu . La clubul C.F.R.­Ploeşti a avut loc întîlnirea tov. Ionel Diaconescu, ministru al Căilor Ferate, candidat în circumscripţia elec­torală regională nr. 20 din Ploeşti cu alegătorii săi. In aceste zile, pe întreg cuprinsul ţării, au loc întîlniri ale can­didaţilor F.D.P. cu alegătorii. In cadrul acestor întîlniri se fac nume­roase propuneri menite să contribuie la continua îmbunătăţire a con­diţiilor de viaţă ale poporului nostru. Mîndri de transformările realizate Constructorii de va­goane de la uzinele „Gnh­orghi Dimitrov" din Arad, alegători în circumscripţia electo­rală regională nr. 90 s-au întilnit cu can­didatul lor, tovarăşul Avram Bunaciu, mem­bru al C.C. al P.M.R., secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţio­nale. Candidatul şi ale­gătorii au stat de vor­bă mult timp, amin­tind des­pre toate cîte s-au schimbat în ulti­mii ani in Arad. Numeroşi alegători au luat cuvîntul şi­ au vorbit despre succe­sele industriei oraşu­lui lor. Printre ei, tre­zorul Ignatie Şeimu, turnătorul Sim­ion De­­hel, lăcătuşul Constan­­tin Coşa, inginerul Teodor Jercan au ară­tat că vor munci cu şi mai multă însufleţire pentru a contribui la dezvoltarea industriei arădene. Ei au vorbit de asemenea despre aspectul nou al oraşu­lui lor, despre rezulta­tele activităţii rodnice a sfatului popular. Luînd cuvîntul, tov. Avram Bunaciu a ară­tat că îndeplinind vo­inţa alegătorilor şi cu ajutorul lor, sfaturile populare vor putea a­­sigura mai departe îmbunătăţirea conti­nuă a nivelului de trai al celor ce mun­cesc. Pentru înflorirea cartierului Cetăţenii din car­tierul Bereasca, oraşul Ploeşti îl cunosc bine pe tovarăşul Petre Costache, director ge­neral al Direcţiei Ge­nerale a Treburilor Consiliului de Miniş­tri, candidat al F.D.P. în circumscripţia e­­lectorală regională nr. 17 Ploeşti. In ultimii ani, cînd a mai fost tot aici deputat, tova­răşul Petre Costache, împreună cu cetăţenii a realizat multe lu­cruri bune. De aceea, cetăţenii l-au primit cu bucurie în mijlocul lor pe candidat. Luînd cuvîntul mun­citorul petrolist Ilie Stroescu a arătat că deşi a rezistat în nu­meroase rînduri sfa­tului popular orăşe­nesc despre necesita­tea înfăptuirii unor lucrări edilitare In a­­cest cartier, nu s-au luat măsuri nici pen­tru îmbunătăţirea re­ţelei de curent elec­tric, nici pentru ca­nalizare sau pavaj. Vorbitorul a mai ară­tat că se simte ne­voia de a lega acest cartier îndepărtat al oraşului, printr-o re­ţea de autobuze. Criticînd comitetul executiv al oraşului Ploeşti, muncitori şi gospodine ca Dumitru Tiţă, Aurelia Dobre­­scu, Luxandra Ma­nole, Vasile Pătran şi alţii, au cerut candi­datului să se intere­seze de schimbarea proiectului de siste­matizare în sensul de a se include şi cartie­rul Bereasca în lucră­rile ce urmează a fi înfăptuite în viitor în oraşul Ploeşti. Tovarăşul Petre Cos­tache a asigurat ale­gătorii că va discuta cu comitetul executiv al sfatului popular toate problemele ridi­cate. Candidaţi ai F. D. P. din oraşul Cluj Secretarul comitetului executiv orăşenesc, propus candidat în circumscripţia electorală nr. 173, pentru meritele sale ,de bun gospodar al treburilor obşteşti Scriitor de limbă maghiară, preşedintele Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor, propus can­didat în circumscripţia electo­rală nr. 114, ca o expresie a dragostei pe care cetăţenii o poartă operei lui literare. Muncitor curelar la fabrica „Janoş Herbak“, propus candi­dat în circumscripţia electorală nr. 207, datorită meritelor sale deosebite în producţie, unde realizează cite două norme pe zi, cit şi preocupării sale pentru problemele obşteşti Gospodină, propusă a doua oară candidată în circumscrip­ţia electorală nr. 4, în urma sprijinului pe care l-a dat cetă­ţenilor la introducerea gazului metan pe trei străzi, precum şi în alte acţiuni gospodăreşti. Preşedintele comitetului execu­tiv orăşenesc, propus candidat în circumscripţia electorală nr. 150, pentru calităţile sale deo­sebite în conducerea treburilor de stat şi obşteşti, şi grija deo­sebită faţă de nevoile oamenilor muncii. Medic la spitalul clinic anti­­tuberculos, propus candidat în circumscripţia electorală nr. 116, a câştigat încrederea cetăţenilor prin grija şi atenţia lui faţă de bolnavi şi prin sprijinul pe care l-a dat la înfiinţarea unei creşe de cartier. Desene de BECA RIND NASTASIA ILIA Muncitoare la fabrica „Carbo­­chim“, propusă candidată în circumscripţia electorală nr. 203, in urma muncii depuse la fabri­că, unde este fruntaşă în pro­­ducţie, şi a participării ei vo­luntare la toate acţiunile gospodăreşti. VIOREL VLADUŢIU şi atenţia cu care se ocupă de rezolvarea cerinţelor populaţiei. NAGY ISTVÁN JANOS SZEP TEREZIA COCIŞIU PETRE JURCA PETRE CUPARESCU Agitatorii popularizează candidaţii Orăşelul Roşiorii de Vede din regi­­unea Bucureşti trăieşte, alături de toate aşezările patriei, momentele sărbătoreşti ale noilor alegeri pentru deputaţi în sfaturile populare. In oraş există trei Case ale alegătorului. Zii«­nie vin aci alegătorii ,şi discută des­­pre treburile, obşteşti din circumscrip­ţiile lor, despre cei ce i-au propus drept candidaţi. Din casă în casă, a­­gitatorii Tudor Voinescu, Haralam­­bie Petrache, Pavel Bursumac şi alţii stau de vorbă cu cetăţenii despre can­­didaţii propuşi. Intr-una din zilele trecute, cu toate că vîntul sufla cu tărie şi frigul te făcea să stai mai mult acasă, peste 40 de cetăţeni din circumscripţiile a II-a şi a IX-a raională, a I-a şi a II-a orăşenească, s-au adunat la Casa alegătorului nr. 1, unde au discutat despre candidaţii F.D.P. De la agi­­tatorii de aici au aflat ei că tov. Ovi­ diu Mirea, secretarul comitetului orăşenesc de partid, e un fost mun­­citor, un tovarăş energic, apropiat da oameni şi cu multă grijă pentru gos* podărirea oraşului, că tov. Constantin Stancu, directorul Centrului Mecanic din Roşiorii de Vede a fost, pînă nu de mult, mecanic de compresor şi că, prin stăruinţa cu care a muncit şi a învăţat, a fost ridicat într-o muncă de răspundere. Acestea sunt garan­­tiile că în sfatul popular vor fi aleşi oameni ai muncii cu tragere de inimă care-i vor ajuta pe cetăţenii din Ro­şiorii de Vede să-şi rezolve probleme­­le obşteşti. Pregătiri tehnico-organizatorice CLUJ (de la corespondentul nos­­tru). Odată cu apropierea alegerilor de deputaţi în sfaturile populare se fac intense pregătiri tehnico-organi­­zatorice. Prin grija comitetelor e­xe­­cutive ale sfaturilor populare din cu­­prinsul regiunii Cluj, localurile de­semnate pentru secţiile de votare au fost asigurate cu combustibilul nece­sar, iar cele de la sate unde încă nu s-a introdus lumina electrică, cu ma­­terialul lampant.-----------------------------—— Au fost de asemenea pregătite toate cabinele de vot necesare, în număr total pe regiune de 2.700, toate cele 550 de urne, precum şi ştampilele ne­cesare. S-a terminat de asemenea ti­părirea şi expedierea a 3.000.000 de buletine de vot Sediile secţiilor de votare au fost popularizate şi făcute cunoscute cetă­ţenilor printr-un însemnat număr de publicaţii afişate pe străzi, la Casele alegătorului şi în diferite locuri pu­­blice. De asemenea, s-au montat tă­bliţe indicatoare cu precizarea adre­selor secţiilor de votare. ★ La­­ Simeria, în regiunea Hune­f­doara, îşi duc activitatea 153 de agi­tatori care popularizează candidaţii F.D.P. şi duc muncă de lămurire pri­vind alegerile. La depoul de locomo­tive şi în staţia C.F.R. agitatorii au organizat 22 convorbiri cu alegătorii. ★ 3130 agitatori din raionul „N. Bălcescu“ din Capitală au vizitat în ultima săptămînă cetăţenii la casele lor. Ei au popularizat cu acest prilej pe candidaţii F.D.P. şi au discutat cu cetăţenii despre realizările sfaturilor populare. ★ Peste 4000 de agitatori din re­giunea Ploeşti desfăşoară munca de agitaţie din casă în casă. Agitatorii stau de vorbă cu alegătorii despre realizările sfaturilor populare, despre candidaţii F.D.P. şi ascultă propune­rile pe care ei le aduc apoi la cunoş­tinţa sfaturilor populare. ★ La Casele alegătorului din ora­şul şi regiunea Constanţa au loc zil­nic întîlniri ale alegătorilor cu can­didaţii F.D.P., propuşi pentru a fi a­­leşi deputaţi în sfaturile populare. Pînă acum au avut loc peste 2000 întîlniri la care au participat aproape 100.000 de cetăţeni. Cu acest prilej numeroşi candidaţi care au­ fost şi pînă acum deputaţi în sfaturile popu­lare au prezentat dări de seamă asu­pra activităţii lor. Cetăţenii au luat parte apoi la discuţii şi au făcut pro­puneri pentru îmbunătăţirea activi­tăţii obşteşti.

Next