Romînia Liberă, iulie 1956 (Anul 14, nr. 3649-3674)

1956-07-22 / nr. 3667

6 Tribuna deputatului Cu ajutorul comitetului de stradă! De la Început vreau să menţio­nez că fără sprijinul comitetului de stradă din circumscripţia mea* nu aş fi reuşit să realizez mare lucru in munca de deputat. Şi voi arăta, de ce. Comitetul de stradă a fost totdeauna în frun­tea acţiunilor cu caracter gospo­dăresc întreprinse de către comi­tetul executiv al sfertului popular orăşenesc Vaslui în circumscrip­ţia noastră. In fiecare acţiune la­­sia­lonină, Elena Sorlescu, Elena Nourescu, Gheorghe Roşu şi Cons­tantin Şopron, membri ai comite­tului de stradă, prin muncă de lămurire de la om la om şi prin exemplul lor personal, au antre­nat alegătorii din circumscripţie, la­ diferite acţiuni de folos obştesc prin care s-a schimbat faţa cartie­rului. Străzile Costache Negri şi Ghe­orghe Racoviţă care alcătuiesc circumscripţia în care sunt depu­ta­­at, deşi situate in apropiere de V centrul oraşului, erau cât se poate­­ de rău întreţinute. In timpul ploi­­­lor, deveneau aproape complet in- K accesibile circularei. Multe aveau­­ de pătimit cetăţenii şi din cauza­­ lipsei de apă potabilă, fiind ne­­­­voiţi să-şi aducă apa necesară a­ gospodăriei lor de la mari distan­ţe. De aceea repararea străzilor şi aprovizionarea cu apă de băut au constituit in adunările ţinute cu cetăţenii din circumscripţie, prilej de multe discuţii. Pe baza propunerilor cetăţenilor, încă din primăvara, în cartierul nostru a început o acţiune susţi­nută pentru înlăturarea acestor neajunsuri. In această acţiune co­mitetul de stradă indeplineşte un rol de seamă. Astfel, incepmndu-se pietruirea străzii Gheorghe Raco- 17 vită, membrii comitetului de stra-­­a­dă au mobilizat alegătorii la mun-­­ că voluntară. Aceştia au contri­­ţ­­buit mai ales la transportul şi descărcatul materialului pietros, evidentiindu-se in mod deosebit cetăţenii Petre Zgîrban, Gheorghe Moraru, Gheorghe Vădănescu, Con­stantin Plugaru, Toader Arsene, Constantin Gheorghiu, Nicolae Tănase, Constantin Arsene şi al­ţii. Tot cu sprijinul comitetului de stradă, în ultimul timp, s-a reu­şit să se instaleze două cişmele pe strada Gheorghe Racoviţă, rezol­­vîndu se astfel o veche doleanţă a cetăţenilor. De asemenea, se poate aminti că cele două străzi din circumscripţie sunt astăzi mai curate ca înainte : au fost cu­răţate de buruieni, cetăţenii şi-au reparat şi văruit gardurile, etc. Din experienţa de pînă­­acum nu am putut convinge de rolul im­portant pe care-l au comitetele de stradă, o formă directă de le­gătură a deputatului cu masele de cetăţeni-Pe viitor, voi căuta să colabo­rez cit mai strîns cu comitetul de stradă din circumscripţia mea, ştiind că în acest fel mă voi putea bucura de sprijinul larg al alegă­torilor şi voi reuşi să-mi îndepli­nesc Îndatoririle ce-mi revin faţă de acei care m-au ales deputat. S. CONSTANTIN lăcătuş mecanic, deputat în circumscripţia electorală orăşenească nr. 23 Vaslui a­a mm Proletari din toate ţâr­le, urlaţi-văl ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Toate forţele pentru grăbirea recoltării păioaselor! Duduie batozele SATU MARE (de la co­respondentul nostru).— Soa­rele de-abia se ridicase de o prăjină pe cer, cînd la secţia agricolă a raionului zbîrnîi telefonul. — Alo, da, secţia agrico­­­lă. — Aici, colectiva din A­­griş. Dăm situaţia. Pe ogoa­rele noastre s-a terminat se­cerişul.­— Bine. Şi noi vă anun­ţăm că sînteţi primii pe ra­ion. In ziua aceea, prin firul telefonic s-au transmis veşti îmbucurătoare. Ţăranii cu gospodării individuale din Calciu Mic au terminat şi ei secerişul. La Vit­a-Satu Mare au rămas doar cîteva lanuri de secerat. Pînă în seara zilei de 18 iulie în raionul Satu Mare s-au sece­­­rat peste 62 la sută din cul­turile planificate. Cei mai harnici colectivişti şi ţărani muncitori au trecut imediat la treieri.­ In aceeaşi zi, 23 batoze şi-au început activi­tatea pe ariile din raion. Colectiviştii din Culciu Mare au treierat pînă acum recolta de pe 20 ha., la Mă­­dăraş s-au treierat 11 tone orz, iar la Răteşti recolta de pe 27 ha. Au început treie­­rişuil şi ţăranii muncitori din comunele Potău, Apa şi al­tele. In 12 gospodării agri­cole colective, patru comune şi cîteva întovărăşiri treie­­rişul este în toi. * în regiunea Bucureşti secerişul orzului şi griului a luat sfîrşit Ţăranii muncitori, colectivişti, întovărăşiţi şi cei cu gospodărie individual din regiunea Bucureşti au ob­ţinut un deosebit succes in munca de recoltare a fă­ioaselor. In ziua de 21 iunie ei au terminat secerişul orzului şi griului de pe întreaga suprafaţă de 427.000 ha, cucerind astfel titlul de fruntaşi pe ţară in această muncă. Comparativ cu anul trecut recoltarea acestor păioase în regiunea Bucureşti s-a făcut într-o perioadă cu 5 zile mai scurtă. In 6 raioane, printre care Zimnicea, Giurgiu şi Alexandria, recoltarea griului şi orzului s-a terminat într-un timp cu 8—10 zile mai scurt. Anul acesta munca de strîngere a păioaselor a fost mai bine organizată odată cu începerea secerişu­ri toate maşinile destinate acestor lucrări erau pregătite. Inginerii şi tehnicienii agronomi, deputaţii sfaturilor populare, in permanenţă in mijlocul ţăranilor munci­tori, au dat ajutor la organizarea mai bună a muncii, la folosirea din plin a întregii capacităţi de producţie a maşinilor. Astfel din primele zile de muncă viteza zilnică la recoltare a fost considerabil depăşită, iar in perioada de vîrf a recoltării, viteza zilnică a fost de­păşită cu peste sută la sută. Succesul obţinut anul acesta de ţăranii muncitori din regiunea Bucureşti se datoreşte mai ales faptului că faţă de anul trecut numărul familiilor de ţărani muncitori care au lucrat în comun este cu aproape 38.000 mai mare, iar numărul gospodăriilor colective şi întovărăşirilor agricole a crescut din iulie 1955 şi pînă acum cu 678.­­ Acum in întreaga regiune oamenii muncii de pe ogoare muncesc cu toate forţele străduîndu-se ca în cinstea zilei de 23 August să termine şi treierişul. Şi la gospodăria de stat Oradea După cum aflăm din telegrama trimisă de tov. A Ciupea, corespondent voluntar, şi la gospodăria agri­colă de stat Oradea s-a terminat recoltarea cerealelor păioase. Intr-un timp scurt, lucrătorii acestei unităţi au recoltat 833 ha. cu griu, 242 ha. cu orz şi 30 ha. cu secară. In ultimele zile ei au recoltat şi mazărea de pe o suprafaţă de 90 ha. A crescut viteza zilnică la seceriş IAŞI.­­ In cuprinsul ra­ionului Murgeni funcţionea­ză aproape 200 grupe de într-ajutorare. Ca urmare a acestui fapt, în ultimele trei zile viteza zilnică la seceriş a crescut de la 1093 ha, la 2820 ha. Pînă acum s-a re­coltat peste 68 la sută din suprafaţa cu păioase. Secerişul păioaselor s-a terminat pe cele 1110 ha, ale gospodăriei agricole de stat Murgeni, care anul acesta a avut de recoltat păioasele de pe o suprafaţă care depă­şeşte cu 500 ha. pe cea din anul trecut. Secerişul păioa­selor este pe sfîrşite şi în gospodăria agricolă de stat Bogdana, care recoltează o suprafaţă dublă faţă de a­­nul trecut. Pînă acum, în raionul Murgeni 50 la sută din numărul gospodăriilor agricole colective, prin­re care cele din Berezeni, Ve­­trişoaia şi Fălciu, au termi­nat recoltarea păioaselor, folosind secerătorile-legători de la S.M-T. Bogdăneşti şi S.M.T. Huşi. Urmînd exemplul colecti­viştilor, ţăranii muncitori din aceste comune, precum şi ţăranii muncitori din alte 6 comune, au terminat şi ei secerişul. La gospodăriile colective Berezeni, Cîrja, Fălciu, Ve­­trişoaia se treieră din plin. De asemenea se treieră şi în numeroase întovărăşiri­ a­­gri­cole. La circa. 30 la sută din ariile organizate în ra­ion s-a început treierişul. întovărăşirea din Vetri­­şoaia a transportat la baza de recepţie 3000 kg. griu pri­mind chitanţa nr. 1 pe raion. De ce în raionul Aiud se aşteaptă inaugurarea festivă a treierişului? Raionul Aiud este unul din raioa­nele regiunii Cluj unde grînele au con­diţii mai timpurii de coacere. Pe ogoa­rele colectiviştilor din Decea şi Mi­­răslău, la Rădeşti şi în multe alte lo­curi, griul a dat în pîrgă, aşteptînd numai să fie recoltat. Dovedindu-şi hărnicia, colectiviştii din comuna Mirăslău au fost primii care au ieşit la muncile de recoltare. Ei au secerat griul de pe o mare su­prafaţă, iar orzul recoltat de pe 12 hectare l-au şi treierat. Rezultate bune au obţinut şi întovărăşiţii din satul Meşeresc, comuna Rădeşti, care din cele 56 hectare însămînţate cu griu au recoltat pînă la 17 iulie 25 ha. De altfel, recoltatul merge bine în întreaga comună Rădeşti întrucît or­zul a fost recoltat în Întregime, iar griul de pe cele 550 ha. însămînţate a fost recoltat mai bine de jumătate. Oare tot aşa de bine se prezintă si­tuaţia in întregul raion Aiud ? Din păcate, nu. Recoltatul şi mai cu seamă treierişul păioaselor n-au ţinut pasul cu timpul, cu condiţiile de climă şi cu posibilităţile existente. In multe locuri, griul se scutură înregistrîndu-se pier­deri de recoltă. Dacă în comuna Ră­deşti, de pildă, orzul a fost recoltat în Întregime, iar griul mai bine de jumă­tate, în comuna Ciumbrud — care are aceleaşi condiţii ca şi comuna Ră­deşti — nu s-au recoltat decir 76 hec­tare de griu din cele 479 ha. însămîn­­ţate. In comuna Unirea, rezultatele sînt şi mai proaste. Deşi grînele au dat în pîrgă, pînă la 17 iulie abia s-a recoltat 1 ha. de orz din cele 19 ha. însămînţate şi 16 ha. de grîu din cele 609 însămînţate. La fel stau lucrurile şi la întovără­şirea din comuna Decea unde recolta­tul merge greu In loc să recolteze în comun grîul, acolo unde el s-a copt. întovărăşiţii din satul Decea şi-au­ îm­­părţit grîul pe suprafeţe, secerînd fie­care pe parcela de lucru repartizată. Această metodă de lucru este dăună­toare, întrucît echipele de pe unele parcele unde grîul nu s-a copt încă stau degeaba un loc să ajute pe par­celele unde grîul dat în pîrgă amenin­ţă cu scuturarea şi unde­ braţele re­partizate de conducerea întovărăşirii nu se dovedesc suficiente. Deficienţe mai mari se petrec şi în sectorul indi­vidual. Dată fiind situaţia, este explicabil că pînă la 17 iulie în raionul Aiud nu se recoltase decit 6 la sută din supra­faţa planificată şi nu se dezmiriştise decit 53 hectare din totalul de 837 hectare recoltate pe raion. In ce priveşte treierişul pînă la data susamintită nu s-au treierat decît 92 tone de păioase de pe o suprafaţă de 41 hectare recoltate. O astfel de situaţie ar îngrijora pe oricine. Ce fac Insă organele raio­nale ? In şedinţa colectivului agricol raio­nal diin 16 iulie, de pildă, accentul principal a fost pus pe... alegerea zilei festive de deschidere a treierişului. Cei 22 membri ai acestui colectiv aveau părerile împărţite: unii spuneau că treierişul trebuie inaugurat în cadru festiv, in toate comunele din raion, sîmbătă 21 iulie; alţii erau de părere că condiţiile nu sunt create pentru a­­ceastă dată şi că festivitatea trebuie amînată pe luni 23 iulie. Putin s-a vorbit însă în cadrul aces­tei şedinţe despre întîrzierea seceri­şului şi treierişului; puţin s-a vorbit despre ariile care n-au fost încă ame­najate, de batozele nereparate. Tovarăşul Vasile Făgădaru, vice­preşedinte al comitetului executiv al sfatului popular raional, care girează în prezent munca de preşedinte al sfa­tului popular raional Aiud, împreună cu ceilalţi 21 de membri ai colectivu­lui agricol raional Aiud, ar face mai bine dacă ar alerga mai puţin după „festivităţi“ şi s-ar deplasa la sate unde ar putea da un ajutor mai temei­nic la impulsionarea muncilor agricole de vară. MIRCEA SCRIPCA Corespondentul­­,României libere d­in regiunea Cluj Comunică fraţilor tăi să nu se risi­pească. Hotărim noi o zi festivă pen­tru treieriş !Desen de­­ GH. CHIRIAC Sărbătoarea naţională a R. P. Polone Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone Com­i­tetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez VARŞOVIA Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Populare Polone, Prezidiul Marii Adunări Naţionale, Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Ro­mine şi Comitetui Central al Partidului Muncitoresc Romin vă transmit dumneavoastră şi întregului popor polonez sincere şi călduroase felicitări. In cei 12 ani care au trecut de la eliberarea Poloniei, poporul polonez, preţuind puterea in­nimnile sale şi dobîndindu-şi adevărata independenţă naţională, a parcurs o cale glorioasă, obţinînd victorii istorice în dezvol­tarea economiei şi culturii nationale. Aceste măreţe succese au fost repurtate sub conducerea Partidului Mun­citoresc Unit Polonez, luptător credincios pentru apărarea intereselor celor ce muncesc, pentru întărirea continuă a unităţii de nezdruncinat a marii familii a ţărilor socialiste, pentru consolidarea prieteniei şi colaborării d­intre popoare. Poporul român nutreşte pentru poporul frate polonez sentimente de profundă prietenie şi-i urează noi succese in lupta pentru consolidarea cuceririlor sale şi construirea societăţii noi, socialiste. Prezidiul Consiliul de Miniştri Comitetul Central Marii Adunări al Republicii al Partidului Naționale a R.P R. Populare Romíne Muncitoresc Romín­ e Recepţie oferită de ambasadorul R. P. Polone la Bucureşti Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Populare Polone — Ziua eliberării — Jan Izydore­­ik, ambasa­dor extraordinar şi ministru pierit polenţiar al R.P. Polone la Bucureşti a oferit sîmbătă seara o recepţie la restaurantul Pescăruş. La recepţie au luat parte tovarăşii: Chivu Stoica, N. Ceauşescu, I Chişi­­nevsch­i, Al. Drăghici, C. Pîrvulescu, Ştefan Voitec, Al. Birlădeanu, S. Bu­­ghici, Gr. Preoteasa, acad. prof. dr. C.I. Parhon, M. Mujic, Constanţa Crăciun, M. Fiorescu, acad. I. Mur­gulescu, ing. Popa Gherasim, Ion Dumitru, U Gheitz, C. Loncear, Mar­cel Popescu, acad. M. Radea, G. D. Safer, D. Simulescu, C. Teodoru, con­ducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, reprezentanţi ai presei române şi străine. Au luat parte şefii unor misiuni di­plomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. Recepţia s-a desfăşurat intr-o at­mosferă de caldă prietenie. (Agerpres) Recepţia de la legaţia Belgiei din Bucureşti Dr. Joseph de Bruyn, însărcinatul cu­ afăceri al Belgiei la Bucureşti, a oferit sîmbătă seara o recepţie îrn sa­loanele legaţiei cu prilejul sărbătorii naţionale a Belgiei. La recepţie au participat : Chivu Stoica, Al. Drăghici, Şt. Voitec, Al. Bîrlădeanu, S. Bughici, Gr. Preoteasa, M. Mujic, ing. Popa Gherasim, acad. P. Constantinescu Iaşi, C. Loncear, Marcel Popescu, acad. M. Ralea, Gin D. Şafer, D. Simulescu, C. Teodoru, C. Paraschivescu Bălăceanu, Th. Ru­­denco, N. Anghel, M. Novac şi alţii. Au luat parte şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpulu­i diplomatic. Recepţia s-a desfăşurat intr-o at­mosferă cordială. (Agerpres) Anul XIV nr. 3667 4 pagini 20 bani Duminică 22 iulie 1956 Asbocimentul Ce se poate face cu asboci­mentul . Răsfoiesc notițele.­ E greu să mă hotărăsc cu ce să încep : să arăt ce este asbocimentul, care sunt foloasele sale, să vorbesc despre caracteristicile noii fabrici, despre constructori, să insist mai mult pe pregătirea cadre­lor necesare întreprinderii... Este greu să te hotărăşti. Sînt atît de multe de spus despre fabrica de asbociment de la Bicaz­­. In ţara noastră exista un fel de a­telier de asboci­ment, de pr­oporţii reduse, la Oradea. Cum necesităţile erau mult mai mari, la Bicaz s-a construit prima fabrică din ţară de acest gen. in Uniunea Sovietica in­dustria de asbociment a luat o uriaşă amploare, aducînd foloase de nepre­ţuit, iar în­­Cehoslovacia se fac circa 150 feluri de produse din asbociment. Pentru necesităţile construcţiilor, noi am importat şi importăm încă însem­nate cantităţi de asbociment. O idee sumară asupra foloaselor în­trebuinţării asbocimentul­ui ne of­eră cunoaşterea faptului că plăcile de asbociment la tensiune ating cam 30.000 kg. pe cm.p., ceea ce înseamnă o rezistenţă la tensiune de aproape 4 ori mai mare ca a oţelului. Asboci­mentul sub formă de plăci sau tuburi se poate folosi în joc de marmoră, ebonită, fontă, ţiglă, ca tablouri pen­tru contoare electrice etc. Chiar de­­şeurile de asbociment, amestecate cu ciment, pot da minunaţi înlocuitori de cărămidă. După unele calcule sumare, produc­ţia de plăci de asbociment va putea înlocui jumătate din producţia tutu­­ror fabricilor de ţiglă existente în ţară. Interesant este că, deşi asbestul in acest momer­t se importă, s-au gă­sit zăcăminte şi în ţară şi este în stu­­diu problema exploatării lui­­. coslum pe metru pătrat este cu mult mai ieftin prin folosirea asbocimentului decît prin folosirea ţiglei. Sînt bine cunos­cute bogăţiile na­turale imense­ din jurul Cheilor Bica­­zului. Marna şi calcarul de aci, ca şi energia elec­trică ce va fi fur­nizată de către hi­­drocentrala­­,V. I. Lenin“ oferă posi­bilitatea construirii aci a unui uriaş combinat cu nume­roase unităţi :producătoare de ciment, asbociment, înlocuitor de cărămidă, una din cele mai moderne fabrici de asbociment, dimaine va­, stîlpi centrifugaţi etc. Pînă in prezent, în anii regimului nostru, a şi luat fiinţă aci cea mai mare fa­brică de ciment din ţară, „Congresul al XIX-lea“ cu şase linii tehnologice şi prinde viaţă sub ochii noştri, fa­brica de asbociment cu două linii teh­nologice : de plăci şi de tuburi. Putem afirma fără pic de îndoială că aceasta este una din cele mai mo­derne fabrici de asbociment din lume. In primul rând act au fost aduse ma­şini sovietice dintre cele mai moder­ne, ultimul tip realizat în acest do­meniu. Totodată, inginerul sovietic Alexandru Iac­ovici Baskakov, care a supravegheat îndeaproape şi a ajutat cu deosebit sîrg şi devotament mon­tarea maşinilor, a făcut în prealabil o vizită celor mai mari şi mai mo­derne fabrici de acest gen din Bul­garia, Italia, Cehoslovacia şi din alte ţări în care această industrie este dezvoltată. Observînd cu atenţie pro­cesele de fabricaţie respective, el ne a împărtăşit nouă toate „tainele“ de fa­bricaţie şi­­a introdus la maşinile mon­tate, neîntrerupte modificări, menite a mări productivitatea, a da un asbo­ciment de cît mai bună calitate. Linia tehnologică de tuburi va fi un conveier de 200 m, lungime care, sub forma a trei etaje, va constitui circu­itul pe care se va efectua transportul tuburilor pe bandă, de la maşinile de fasonat pînă la bazinul de întărire definitivă. Doar doi oameni care vor întreţine conveierul vor fi aci. Aceasta nu înseamnă că aci nu vor lucra mai mulţi oameni, şi încă din cei cu cea mai înaltă calificare pro­fesională. Numărul lor va fi însă mic faţă de volumul uriaş de producţie. Totuşi, numeroşi tineri, au şi urmat trei cursuri, care au durat cîte 5 luni la atelierul de asbociment din Oradea, alţii au urmat un curs la Piatra Neamţ la fabrica de carton şi muca­va „Comuna din Paris“ — fabrici a căror maşini sunt asemănătoare cu cele de aci. Din Bulgaria unde au fost pentru specializare şi practică se vor întoarce în curînd o serie de mun­citori. 60 muncitori bine calificaţi, împre-­­ună cu cîţiva ingineri şi tehnicieni, alcătuiesc deja nucleul colectivului fa­bricii de asbociment, iar 30 de tineri termină cursurile acum. Aşa că tînăra noastră industrie de asbociment are de pe acum cadre pregătite­­pentru ca lucrul să decurgă de la început in bune condiţii. Nu de mult am pătruns în interio­rul­ fabricii. Am privit îndelung, fără să îndrăznesc să-i deranjez, cum inginerul Ioan Coman, şef al pro­ducţiei la viitoarea fabrică, (spun vii­toare deoarece în acel,moment nu în­cepuse încă să funcţioneze), lua în primire cu straşnică exigenţă fiecare piesă montată. De nenumărate ori, urcînd şi coborînd scările a urmărit inginerul şi şeful lotului de montori, tehnicianul Mihail Sălceanu, skipul care urca în mod automat cu o închi­puită încărcătură de aub-sst pe care îl răsturna în malaxor şi care tot în mod automat, urmărit doar cu privi­rea, îşi relua poziţia şi cobora încet la locul de încărcare. Nu-i vorbă, m­ontorii de aci au deja experienţă. Chiose, de pildă, a lucrat şi la lami­norul din Roman, şi la o fabrică de biciclete, şi la staţiile de egrenat go­goşi de mătase din Piteşti şi Roşiorii de Vede. Cu toată străşnicia ingine­­rului Coman, Chiose face faţă exigen­ţelor şi fara îndoială că pînă la urmă cei care vor lua în primire în mod definitiv maşiniie nu vor avea de ce să fie nemulţumiţi. In forfota halei, ca'­mî, zîmbitori şi neîncetat înconjuraţi de cîte un grup de oameni care le ascultă cu deose­bită atenţie explicaţiile, îndrumările, inginerii şi tehnicienii sovietici, îm­brăcaţi în salopete albastre şi cu şepci albe pe cap, privesc mulţumiţi uria­şele agregate, hala, care curînd vor da patriei asbociment. ION MARIN cel mai nou produc al industriei noastre Se montează n­aşinile Fabrica de asbociment de la Bicaz Foto : AGERPRE­S ----------------poo----------------­ Un nou şantier de locuinţe PITEŞTI (de la corespondentul nos­tru). — In oraşul Piteşti a luat­ fiinţă un nou şantier. Din iniţiativa comite­tului executiv regional se construiesc noi blocuri pentru oamenii muncii, fie­care bloc avînd 18 apartamente. Majoritatea materialelor se procură pe plan local. In acest scop, au luat fiinţă două fabrici de cărămidă, la Vaţa şi Mărăcineni, iar lingă Piteşti un atelier de prefabricate. Tîmplăria necesară se execută în unităţile între­prinderii regionale forestiere. Multe din aceste apartamente vor fi date în folosinţă chiar în cursul aces­tui an, datorită muncii stăruitoare des­făşurată de echipele conduse de Marin Ghiţu, Ion Păun, Gheorghe Stan, Apos­tol Stoenescu şi alţii. Teatrul Evreesc de Stat îşi deschide stagiunea de vară Teatrul Evreesc de Stat din Capi­tală îşi deschide stagiunea de vară, duminică 22 iulie a.c. orele 20,15, în grădina din strada Mircea Vodă nr. 5 Cu acest prilej se prezintă în pre­mieră spectacolul muzical de satiră şi umor „Hai sa ridem“, de I. Flavius şi I. Berg, iar r­uzica de H.Schwia­rtz­­man şi­ E. Săculeţ. Noul spectacol al Teatrului Evreesc de Stat este­ regizat ■ . • de M. Sekîer, artist emerit al R.P.R., Trenuri suplimentare între R. P. R. şi R. P. Ungară In vederea asigurării traficului sporit de călători şi turişti din această pe­rioadă, între R.P.R. şi R.P. Ungară, începînd de la 24 iulie, se vor pune în circulaţie două trenuri accelerate suplimentare, care vor circula pe dis­tanţa Teiuş — Budapesta. Călătoria cu aceste trenuri se face fără rezervarea locurilor, după următ­­orul orar: trenul accelerat nr- 351 pleacă din Teiuş la ora 22,55 şi soseş­te la Budapesta la ora 12,10; ia îna­poiere trenul accelerat nr. 352 pleacă din Budapesta la ora 17,50 şi soseşte la Teiuş la ora 8:38. (Agerpres) « Importante succese pe şantierul laminorului , din Galaţi GALAŢI. Pe şantierul laminorului de tablă subţire de la uzina „Cristea Nicolae“ din Galaţi au fost terminate lucrările de fundaţii ale laminorului şi cuptoarelor, iar în curînd va înce­pe montajul primelor care trimise de uzinele „23 August“ din Bucureşti. S-a terminat de asemenea construcţia magaziei de produse finite, iar la sec­ţia de gazogene s-au executat insta­laţiile staţiei de epurare a gazelor şi s-au montat plăcile de bază la o ba­terie de 4 gazogene. In halele mari s-au montat 6 poduri rulante cu o capacitate de 5—15 tone și alte uti­laje care vor contribui la mecanizarea muncii. Spectacolele Ansamblului de cîntece şi dansuri al Armatei Populare Mongole în Capitală Ansamblul de cî­ntece şi dansuri al Armatei Populare Mongole, după un turneu întreprins în Uniunea So­vietică, va­­sosi în Capitala ţării noa­stre marţi 24 iulie a.c. Acest ansam­blu, format din 130 de persoane sub conducerea locotenent-colonelului Iat­­ma, va prezenta o serie de spectacole de cîntece și dansuri populare mon­gole în Capitală, precum urmează : 26 iulie la Teatrul de Vară „I. V. Stalin“, 27 iulie la grădina Boema, la 28 iulie la Teatrul de vară „23 Au­gust“, la 29 iulie la Arenele Libertă­ţii, la 31 iulie la Teatrul de vară „Ni­colae Bălcescu“. După 1 august Ansamblul de cîn­­tece şi dansuri al Armatei Populare Mongole va pleca într-un turneu de 18 zile în diferite oraşe din ţară. O - a­ r—Convorbirile de pe insula Brioni ♦ ♦ I ♦ r­upă tratativele iugoslavo-egip­­tei­­ene, pe insula Brioni au a­­vut loc întrevederile dintre Tito, Nehru şi Nasser. Propunân­­du-şi încă din capul locului să exa­mineze împreună problemele de in­teres comun şi să facă un tur de orizont al situaţiei internaţionale, in căutarea unor soluţii pentru chestiunile litigioase, cei trei oa­meni de stat au făcut o operă utilă, salutată cu satisfacţie de opinia pu­blică internaţională. Conversaţiile tripartite de la Bri­­oni au fost urmărite cu interes de cercur­ile cele mai variate. Interesul este justificat de faptul că se în­truneau reprezentanti a trei state situate l.i, mare distantă unul de celălalt, fiecare in alt continent, cu structuri interne deoseb­tt,dar care colaborează intens intre eie datorită unei atitudi­ni a­­semânatoare față de problemele in­ternaţionale. Inte­resul se datoreşte şi fap­tului că, în diferite ocazii, cele trei state au arătat că promovează o politică de pace, preconizează metode şi căi care să ducă la slăbirea încordă­rii internaţionale. S-ar mai putea adăuga de asemenea şi faptul că opinia publică internaţională a sa­lutat încă de mult, cu simpatie i­­deea contactelor personale intre, şefii de state, metodă care şi-a ve­rificat in practică utilitatea. Comunicatul care a fost dat pu­blicităţii arată că la Brioni a fost îmbrăţişat un mare număr de pro­bleme şi că cei trei interlocutori au încercat, din nou, să găsească po­sibilităţi pen­tru reglementarea unor chestiuni litigioase Semnificativ este faptul că încă din canul Incu­lui, s-a exprimat ataşamentul faţă de principiile enunţate la criferin­a de la Bandung, principii însoţite de un mare număr de state. Cei ti ii conducători de state s-au pronunţat d'rt nou impot'­va blocurilor şi a scindării, lumii. Prin aceasta s a dat un răspuns prompt şi proorocilor de profesie care trîmbițau pe toate că­rările că la Brioni se va constitui un aşa numit „bloc al neutralişti­­lor". I ! I I I I ( I I I I ) • I Fiecare dintre cele trei părţi a subliniat dealtfel in repetate rin­­duri, pe de o parte că­ atitudinea comună şi promovarea unor initia­tive internationale comune nu este­ o încercare de a avea un.­.„blo­c ne­utru“, pe de altă­ parte că fată de problemele internationale impor­tante nu­­poate exista­­neutralitate. Aceasta reiese chiar din comunica­tul care cere realizarea unui pro­gres pe calea dezarmării, suspenda■* rea experiențelor cu arme termonu­cleare, intensificarea efortului de accelerare a dezvoltării regiunilor slab dezvoltate, necesitatea înlătu­rării emba­­gerurilor, reprezentarea R. P. Chineze la O.N.U., reglemen­tarea p­roblemei germane in confor­mitate cu dorinţele poporului ger­man. Comunicatul vorbeşte de ase­menea despre făptui că ,interesele contradictorii ale marilor, puteri au îngreunat situa­ţia d­in Orientul Mijlociu. Un alt pasaj exprimă o caldă simpatie faţă de dorinţa de libertate a poporului algerian. lată aşadar puncte de vedere pre- C's exprimate, soluţii convenable pentru aplanarea confacteior. înş­ir,­şit, o atitudine consecventă in fa­voarea micşorării încordării inter­naţionale. Desigur că aceasta nu poate conveni acelor cercuri care încă se cramponează de politica „pe marginea prăpastiei". Această nemulţumire se exprimă în unele comentarii din presa occidentală. Ea pare să se oglindească şi in unele coincidente ; de pildă, faptul că tocmai acum Statele Unite şi Anglia au anunţat că nu mai în­ţeleg să dea Egiptului, ajutor pen­tru construirea barajului de la Assuan ! Fără îndoială că întrevederile de la Brioni vor exercita o influenţă pozitivă in viaţa internaţională. Ele vor determina, fără îndoială, o mai bună cunoaştere a realită­rii o mai chibzuită analiză a situaţiilor şi­, prin aceasta, vor putea deter­mina o atitudine mai realistă din partea anumitor puteri in vederea soluţionării unor probleme impor­tante. EUGEN PHOEBUS

Next