Romînia Liberă, august 1956 (Anul 14, nr. 3675-3700)

1956-08-01 / nr. 3675

Contabilul şef organizator al unei evidenţe e­­xacte, corecte şi la zi a întreprinde­rii, păzitor al disciplinei financia­re, factor activ în lupta de urmări­re sistematică şi de reducere neîn­treruptă a preţului de cost, conta­bilul şef are o sarcină complexă, grea, importantă şi mai ales extrem de folositoare pentru întreprinderea în care lucrează. Intelegînd tot mai mult însemnă­tatea muncii pe care este chemat să o presteze, răspunderea ce-i revi­ne în cadrul colectivului în care lu­crează, contabilul șef poate și trebuie să aducă un aport de seamă la buna gospodărire a întreprinderii, la realizarea sarcinilor de plan de către unitatea economică respecti­vă. Experienţa pozitivă dobîndită de multe din întreprinderile noastre, bunele rezultate obţinute de a­­cestea în lupta pentru îndeplinirea prevederilor de plan, sînt o urmare directă a modului just în care di­versele probleme își capătă rezol­varea din partea cadrelor de spe­cialitate, problemele tehnice de că­tre cadrele tehnice, cele financiare de către cadrele respective printre care un rol de seamă îl are con­tabilul șef. La I.M.C.C.­Sibiu, de pildă, una din cele mai mari între­prinderi producătoare de mezeluri şi conserve de carne, planul este re­alizat în permanenţă la toţi indicii şi pe sortimente, sarcina de reducere a preţului de cost este mereu înde­plinită. Organele de control care s-au perindat pe aici, nu au avut nimic rău de spus în legătură cu felul cum este respectată disciplina financiară. Bineînţeles la aceste rezultate a contribuit munca asiduă a întregului colectiv de muncitori, ingineri şi tehnicieni, a cadrelor de conducere. Este neîndoios faptul că la buna desfăşurare a producţiei la I.M.C.C.-Sibiu, o contribuţie de sea­mă a adus-o şi contabilul şef al în­treprinderii care a înţeles să-şi des­făşoare munca la nivelul sarcinilor ce-i sunt încredinţate. Cheia succesului muncii contabi­lului şef o constituie buna desfăşu­rare a controlului preventiv efectu­at permanent şi temeinic. Acest lu­cru nu este înţeles întotdeauna. In unele întreprinderi se constată exis­tenţa unor cheltuieli inadmisibil de mari pentru o serie de faze ale pro­cesului de producţie sau pentru ac­ţiuni din afara producţiei, abia la încheie­rea lunilor sau a trimestrelor, cînd descoperirea acestor deficienţe nu mai poate fi de folos nimănui. Astfel de cazuri întîlnite în între­prinderi trădează atitudinea complet greşită pe care o manifestă faţă de muncă unii contabili şefi birocraţi, pasivi, oameni lipsiţi de orizont care se complac în atitudinea de simpli spectatori ai procesului de produc­ţie, de simpli înregistratori meca­nici a ceea ce se întîmplă în între­prindere, oameni care-şi închipuie că şi-au făcut datoria numai prin ţinerea la zi a „scriptologiei“. Este limpede, că pentru a fi un factor folositor în întreprindere, un om activ şi dornic de a-şi face da­toria, contabilul şef nu trebuie să fie străin procesului de producţie, ci el trebuie să cunoască bine proce­sul tehnologic, pentru a putea urmă­ri rezultatele activităţii financiare, în lumina desfăşurării producţiei. Numai astfel poate fi eliminată practica dăunătoare a urmăririi pre­ţului de cost la sfîrşitul lunilor, a­­tunci cînd nu mai poate fi eficace o măsură de îndreptare decît pen­tru perioada următoare. Este o da­torie elementară a organelor finan­­ciar-contabile din întreprindere în frunte cu contabilul şef, să­ urmă­rească felul cum se realizează indi­catorii financiari, să intervină la timp cu măsuri eficace în cazurile unor nepotriviri sau nereguli. Pen­tru aceasta însă, este necesar să e­­xiste în permanenţă o colaborare strînsă între tehnicieni, ingineri şi muncitori pe de o parte, şi contabi­lul şef pe de altă parte, care are datoria să fie în permanenţă un fac­tor activ în lupta pentru reducerea preţului de cost. Realizarea în prac­tică a acestui lucru nu poate fi po­sibilă decît în cazul în care este combătută atitudinea cu totul nejus­­tă pe care o dovedesc unele cadre de conducere nesocotind munca con­tabilului şef, reducînd-o şi limitîn­­d-o la simple înregistrări. Din a­­cest motiv, ca şi din cauza proastei gospodăriri, fabrica de brichete fu­rajere din Deva nu şi-a îndeplinit planul de producţie şi nici sarcina de reducere a preţului de cost, ci dimpotrivă l-a mărit considerabil. Atitudinea nejustă faţă de rolul şi munca contabilului şef este atît de pregnantă în unele întreprinderi, încît deşi contabilul şef este soco­tit un fel de factotum fiind folosit în toate muncile şi în toate împreju­ră­­rile, el nu este totuşi consultat cînd este necesar să-şi spună cuvîntul, el nu este invitat să-şi arate punctul său de vedere cînd se iau hotărîri importante. Lucrul acesta a mers a­­tît de departe, îneît în unele între­prinderi din cadrul Ministerului In­dustriei Alimentare, anul trecut cînd s-a pus problema realizării unor im­portante acumulări bănești peste plan, organele sindicale și cele teh­nice au stabilit angajamente în le­gătură cu aceasta,­­ fără a întreba măcar contabilul ș­ef sau organe­ financiar-contabile ce părere au îi­ această privinţă. R­ezultatul a fost că la sfîrşitul anulu­i s-a dovedit că unele angajamente au fost pur for­male. Ca factor de muncă de mare im­portanţă şi răspundere în cadrul în­treprinderii, contabilul şef are da­toria de a se ridica la înălţimea misiunii sale. Fiind totodată atras cu toată încrederea şi curajul la gospodărirea întreprinderii, alături de ceilalţi factori de conducere, contabilul şef va putea aduce un a­­port din cel mai substanţial la bu­nul mers al activităţii economice a unităţii în care lucrează. Să stimulăm activitatea contabi­lului şef, să respectăm opiniile sale, să cerem sfatul său, să aplicăm li­tera legii care prevede răspunderea contabilului şef ca persoană cu muncă de mare importanță în ca­drul întreprinderii socialiste. 1/ Proletari din toate ţările, uniţi-voit ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA ROMINA Anul XIV nr. 3675 4 pagini — 20 bani Miercuri 1 august 1956 în cinstea „Zilei minerului“ Au lichidat rămînerea în urmă COMANEŞTI (de la coresponden­tul nostru). In întîmpinarea „Zilei minerului“ şi a celei de a 12-a aniver­sări a eliberării patriei noastre, minerii din Valea Trotuşului s-au angajat să dea peste plan 2.300 tone cărbune, lichidînd astfel tărt­înerea în urmă din primele luni ale anului. Pînă la 28 iulie, minerii moldo­veni au realizat o bună parte din a­­cest angajament, extrăgînd peste plan 1.300 tone cărbune. In fruntea luptei pentru îndeplinirea angajamentului sînt minerii, de la minele Leorda și Galion. Aplicînd cu succes iniţiativa lui Gheorghe Sviştea, minerii de la Leorda au reuşit în cursul lunii iulie să nu aibă nici o grupă de mineri­ sub normă. Grupele conduse de Dragomir Cazan şi Nicolae Mutu au înregistrat în 28 de zile din luna iulie depăşiri de 43 şi respectiv 48 la sută. Pînă acum colectivul minei Leorda a extras peste plan 495 tone cărbune, depăşindu-şi angajamentul luat cu 168 tone. Minerii de la Galion au depăşit angajamentul luat cu 77 tone cărbune, extrăgînd peste sarcina de plan 327 tone cărbune. Sectorul fruntaş al minei Petrila PETROŞANI (de la corespondentul nostru). Colectivul sectorului 3 al mi­nei Petrila va sărbători ,,Ziua mine­rului“ cu importante realizări. In in­tervalul care a trecut de la începutul acestui an, colectivul sectorului 3 a extras peste sarci­na de plan 7000 tone de cărbune. O realizare atît de importantă n-ar fi fost posibilă fără sporirea simţitoa­re a productivităţii muncii. Faţă de realizările anului trecut, în prima ju­mătate a acestui an, productivitatea muncii în sectorul 3 Petrila a fost cu 18 la sută mai mare. Drapelul de bri­gadă fruntaşă pe sector în lupta pen­tru creşterea productivităţii muncii e deţinut de mai multe luni de brigada junerului comunist Ion Fila. Dar a­­nu este singura brigadă care -i5^^eşte cu o productivitate înaltă. ..bataiele conduse d° brigadierii fruntaşi Cornel Cenuşe, Ion Marian, Carol Szabó ş.a. minerii au extras în acest an cite un tren întreg de cărbu­ne­ peste sarcinile lor de plan. 104 tone cărbune peste plan ŞORECANI (de la corespondentul nostru). „Ziua minerului“ este întîm­­pinată de către harnicii mineri din bazinul carbonifer Şorecani cu suc­cese în muncă. Datorită mai bunei organizări a lu­crului cît şi folosirii pe scară largă a mijloacelor mecanizate, minerii de la mina nr. 2 din acest bazin au ex­tras peste plan în primele 2 decade ale lunii iulie 104 tone cărbune, iar cei de la mina nr. 3, 70 tone cărbune. Pe echipe locul fruntaş la mina nr. 2 l-au obţinut echipele conduse de minerii Anton Gasparik şi Nicolae Drăgan. La mina nr. 3 s-au dovedit fruntaşe echipele tov. Andrei Fekete şi Gheorghe Ungvári. Folosind din plin timpul de lucru şi aplicînd metode înaintate, aceste echipe au reuşit să extragă zilnic 40—50 la sută mai mult cărbune decît prevederile pla­nului. 1 MINERI FRUNTAŞI Se apropie „Ziua minerului“ şi Ion Mătăsărean şef de brigadă, fruntaş la mina Lupeni vrea să dovedească că poate realiza şi mai mult decît pină acum. Iată-l împreună cu minerul Gheorghe Tonei montînd burghiul pentru dat găuri. Realizările brigăzii în luna iulie, 25 la sută în medie peste plan, trebuie neapărat întrecute în august ! Foto : R. SCHILDERMAN Ritmul treierişului trebuie grăbit! După strînsul recoltei După strînsul re­coltei, ţăranii mun­citori aşteaptă cu emoţie clipa în ca­re-şi socotesc ro­dul cules. In clişeu : Pe a­­rta comunei Fru­­muşani din raionul Vidra, se cîntăresc cerealele. Recolta a fost bună. Mun­ca depusă de ţăra­nii muncitori n-a fost în zadar. Foto : A. CONSTANTINESCU Batoze reformate sau bune de treieriș ? HUEDIN (de la cores­pondentul nostru): — Cu toate că muncile de strin­­gere a recoltei sînt îna­intate In raionul Huedin, mai sînt batoze și mașini agricole încă nereparate. Astfel, din cele 41 de ba­toze existente în sectorul particular, o parte nu sînt reparate, iar din cele 26 de motoare din acelaşi sector, 9 încă nu au fost reparate. De asemenea, un nu­măr de 10 batoze se află in aceeaşi situaţie şi la S.M.T. Huedin. In ceea ce priveşte ba­tozele din sectorul parti­cular, tov. ing. Ulpiu Marele, care răspunde de secţia agricolă a sfa­tului popular raional Hu­edin, afirmă că batozele nereparate din sectorul particular sînt date la reformă. O cercetare mai atentă insă duce la con­­cluzia că aceste batoze — care aparţin proprietari­lor Gh. Sfătaru din Vă­leni, Ştefan Kati din Fildu de Jos etc. — sînt repartizate să treiere in diferite comune din ra­ion. Relativ la motoare, si­tuaţia este aceeaşi. De pildă, motorul proprieta­tea lui Vasile Mustan din comuna Cuzăplac, satul Bozolnic, aşa zis trecut la „reformă", în realitate a fost repartizat tot de secţia agricolă a sfa­tului popular raional Hu­edin în satul Dolu din comuna Zimbor. In ceea ce priveşte cele 10 bato­ze de la S.M.T.-Huedin, ele provin din sectorul particular şi au fost în­credinţate pentru repara­re acestei staţiuni. Con­ducerea S.M.T. însă, nu s-a achitat de această sarcină, astfel că şi azi vreo patru batoze dintre acestea zac nereparate în curtea staţiunii, iar altele au fost „pasate" pentru reparaţie întreprinderii „Rapid" şi uzinei elec­trice din Aghireşti, la în­treprinderea Vlădeasa din Huedin, etc. Se impun măsuri ime­diate din partea comite­tului executiv al sfatului popular raional Huedin pentru îndreptarea situa­ției. Colectiviştii şi întovărăşiţii în frunte DEVA — Colectiviştii, întovărăşiţii şi ţăranii muncitori cu gospodării individuale din regiunea Hunedoara folosesc din plin fiecare oră bună de lucru pentru strîngerea recoltei. Astfel întovărăşiţii din colonia Viile Noi, ora­şul Deva au terminat deja recoltarea şi treie­­rişul. In raioanele Orăştie şi Alba, s-au recoltat pînă acum păi oasele de pe a­­proape 65 la sută din suprafaţa cultivată, iar in raionul Hunedoara de pe aproape 64 la sută. In fruntea muncilor de recoltare se situează gospodăriile agricole co­lective şi întovărășirile agricole. Multe din ele au terminat această lu­crare și au început treie­­rişul. Mai multă preocupare Recoltarea cerealelor păioase în re­giunea Ploeşti a început să se desfă­şoare din plin în jurul datei de 11 iulie. După aproximativ 10 zile, cu excepţia raioanelor deluroase şi a su­prafeţelor cultivate cu ovăz, secerişul în această regiune a luat sfîrşit. Ca şi în alte părţi, în regiunea Ploeşti avîntul pentru stringerea re­coltei s-a menţinut însă pină cînd holda s-a văzut strînsă în clăi. Apoi, oamenii şi-au văzut şi de alte tre­buri, lăsînd treierişul pentru mai tîr­­ziu. Cît priveşte executarea treierişu­lui concomitent cu secerişul, nici nu poate fi vorba, afară de cîteva ca­zuri sporadice, întîlnite mai ales pe la gospodăriile agricole de stat şi co­lective. ★ Să vedem însă cum se desfăşoară lucrările de treieriş. Pentru mai multă înţelegere am ales raionul Ploeşti, care alături de alte raioane ca Mizil, Cricov, Pogoanele etc. au început re­coltarea devreme. Analizînd situaţia de pe teren constaţi că luni şi marţi, din cele 50 de batoze existente în acest raion, au lucrat numai 34. Res­tul s-au odihnit. De ce ? Fiindcă în unele comune ca Plopeni, Ploeştiori, Bărcăneşti, Negoeşti, Dărmăneşti şi altele, comitetele executive ale sfatu­rilor populare au aşteptat să fie îm­pinse de la spate de către activiştii de la raion pentru ca să înceapă or­ganizarea ariilor de treier. In alte cazuri însă, batozele n-au lucrat din lipsa tractoarelor de la S.M.T. Buda sau fiindcă s-au defectat imediat ce au început lucrul (cazul multor ba­toze de la S.M.T. Bărcăneşti). Aşa se explică faptul că pînă la 25 iulie, în acest raion s-a treierat abia 10,3 la sută din recolta de orz, grîu şi secară. Dacă ar fi existat mai multă preocupare pentru buna func­ţionare a batozelor, chiar cu cele 34 care au lucrat în aceste două zile, se putea realiza mai mult. Astfel, batoza care treieră ţăranilor munci­tori cu gospodării individuale din co­muna Tîrgşoru Vechi de pildă, în zi­lele de luni şi marţi a treierat recol­ta de păioase de pe circa 11 hectare, ceea ce putea fi treierată uşor într-o singură zi. Dar nu se poate realiza mai mult cînd lucrul la arie nu încape de dimi­neaţă, cînd batoza este slab alimen­tată şi se scutură de boabe după fie­care ţăran muncitor care şi-a terminat treierişul. Din aceleaşi motive, bato­zele au funcţionat slab şi în comune­le Strejnicu, Negoeşti (satul Popeşti), Tîrgşoru Nou, Stoeneşti, etc. La ulti­mele două comun­e se mai poate a­­dăuga faptul că mersul treierişului a In legătură cu desfăşurarea treierişului în regiunea Ploeşti fost stingherit şi de organizarea for­mală a cotelor de către comitetele e­­xecutive, care n-au ţinut seama de nevoile şi cerinţele ţăranilor munci­tori. In ceea ce priveşte felul în care s-a desfăşurat treierişul in zilele urmă­toare, putem spune că deşi au intrat în funcţiune majoritatea batozelor planificate în producţie, lucrul a mers tot slab. Pe data de 25 iulie, în raio­nul Ploeşti, cu 45 de batoze s-a tre­ierat recolta de grîu de pe mai bine de 400 ha. Cît priveşte celelalte raioane, tre­buie spus că situaţia treierişului este asemănătoare sau chiar mai proastă (căzut raioanelor Rm. Sărat, Cricov, Pogoanele). Analizînd felul în care au funcţionat batozele săptămîna trecută în raioanele de cîmp din regiunea Ploeşti, constatăm că dacă în raionul Mizil batozele au lucrat satisfăcător, în restul raioanelor ele au avut multe goluri. In timp ce batozele existente în raionul Mizil, începînd de miercuri 25 iulie au treierat cîte 14 tone zilnic, în alte raioane ca Rm. Sărat, Buzău, Pogoanele, nu s-a atins în medie pe zi nici 10 tone pentru fiecare batoză. Pentru ca treierişul în regiunea Plo­­eşti să se desfăşoare într-un­ ru­m mai rapid, este necesar ca toate comitetele executive ale sfat­uri­lor populare, în frunte cu cel regional, să ia masu­rile menite să asigure o mai bună funcţionare a batozelor. In primul rînd, se cere ca lucrul să înceapă cît mai de dimineaţă, folosindu-se din plin primele ore din zi, care sînt şi mai prielnice pentru muncă. Acolo unde ariile sînt electrificate, comite­tele executive trebuie să organizeze munca cotelor în aşa fel încît bato­zele să funcţioneze din plin şi noap­tea. In multe părţi se obişnuieşte ali­mentarea batozelor cu un singur co­şar, ceea ce nu e de loc bine, fiindcă astfel capacitatea de lucru a batozelor este folosită numai în parte. De aceea, comitetele executive comunale îm­preună cu conducătorii de cete tre­buie să asigure alimentarea batozelor cu doi coşari. Grăbirea treierişului în regiunea Ploeşti trebuie să constituie o preo­cupare mai activă şi pentru S.M.T. care,­­ în special în această campanie, au un rol foarte important. Conduce­rile S.M.T. din cuprinsul acestei re­giuni trebuie să asigure echipe de mecanici pentru remedierea operativă a tuturor defecţiunilor care se ivesc, astfel ca batozele să lucreze din plin. Ing. agr. V. CEAUȘU­ L ★ Execută araturi de vară CLUJ (de la corespondentul nostru).­­ Anii trecuţi, în numeroase locuri din regiunea Cluj, fruntaşii recoltelor bogate au obţinut recolte mai mari în urma înlocuirii desmiriştitului cu arături de vară. Apreciind , importanţa acestor lucrări, în numeroase unităţi agricole socialiste s-a început executa­rea arăturilor de vară direct după re­coltare. Astfel de arături au efectuat cu mijloace mecanizate, imediat după recoltarea orzului, muncitorii de la gospodăria agricolă de stat Bădeni, raionul Turda, 36 ha. arături de vară au executat şi mecanizatorii de la S.M.T. Cîmpia Turzii, la fel au trecut la efectuarea unor asemenea arături pe ogoarele colectiviştilor şi întovărăşiţilor, trac­toriştii de la S.M.T. Luduş. Treiera din plin ORADEA (de la cores­pondentul nostru). — Co­mitetul executiv al comu­nei Diosig, raionul Săcu­­eni, dovedeşte în aceste zile o preocupare deosebi­tă pentru organizarea bu­nei desfăşurări a munci­lor pe ariile de treier. Din cele 8 batoze ce funcţio­nează în raza comunei, 6 lucrează ziua şi noaptea, ariile fiind luminate spe­cial pentru lucru In tim­pul nopţii. Echipele de muncitori care lucrează aici se stră­­duiesc să termine in cel mai scurt timp treierişul. Drept urmare a unei munci stăruitoare, in pri­mele 3 zile de la începe­rea treierişului s-a treie­rat recolta de pe o su­­prafață de aproape 80 ha. IX |­­ Tot în legătură cu naţionalizarea­­ companiei Canalului de Suez V­a citeva zile de la naţionali­­/­i­zarea de către Egipt a Com­paniei Canalului de Suez, nervozitatea cercurilor conducătoa­re occidentale e departe de a se fi potolit. Ameninţările caută însă a­­cum să se acopere cu „argumente“ juridice, tehnice, etc. „Guvernul majestăţii sale — a declarat primul ministru Eden in Camera Comunelor — nu va accep­ta nici un aranjament pentru vii­tor care ar lăsa această mare cale maritimă internaţională sub contro­lul nestăvilit al unei singure puteri, care ar putea, după cum au arătat evenimentele recente, să o exploa­teze exclusiv în scopuri naţionale“ Aşa­dar, puterile occidentale sînt de părere că o cale maritimă de importanţa internaţională a Cana­lului de Suez nu se cuvine să fie sub administraţia unei singure ţări­.. Dar discuţia în jurul Suezului a făcut oamenii să se uite mai cu a­­tenţie pe hartă. Privind Suezul, ei şi-au amintit că mai există în lume şi alte canale. Canalul de Panama, de pildă Scurtind enorm drumul vaselor ce trec­ din Oceanul Atlantic în cel Pacific, Canalul de Panama pre­zintă ca şi Canalul de Suez o ex­cepţională însemnătate internaţio­­­nală. Pe aici au trecut şi trec a­­proape toate pavilioanele lumii. To­tuşi, de peste o jumătate de veac controlul este efectuat in întregime de Statele Unite (deşi canalul nu trece pe teritoriul acestora). In a­­cest răstimp, nici un guvern occi­dental nu s-a gîndit să pună la în­doială oportunitatea acestui sistem. Tot aşa, cer­cetind harta lumii, privirea se poate opri şi asupra unuil alt punct de tranzit mari­tim — Gibraltarul. Cine nu ştie că stăpinind locul dimprejurul celebrei şi disputatei stînci, Marea Britanie controlează intrarea şi ie­şirea din Mediterana. Guvernul en­glez se simte totuşi foarte bine stă­pinind in exclusivitate Gibraltarul. El a sărit ca ars cînd ori de ctte ori s-a făcut fie chiar şi o simplă alu­zie la posibilitatea împărţirii răs­punderii in zona Gibraltar­ului. Un alt „argument" se referă la întreţinerea Canalului: ,Acum, după naţionalizarea Com­paniei de Suez, Egiptul nu va fi in stare să asigure normala func­ţionare a Canalului, a instalaţiilor sale". Cine spune asta? Oameni pe care istoria i-a dezminţit complet. Noi ne aducem bine aminte de vre­mea cînd, conform statutului inter­naţional al Dunării, apele bătrînu­­­lui fluviu erau controlate de mari cercuri comerciale­ şi financiare ale apusului. „Statele dunărene — se snnt cer, la Londra, la Paris, la Washington—sînt in general state mici.. Ele nu pot asigura întreţine­rea Dunării". N-a trecut nici un deceniu de cînd, statele dunărene asigură singure buna funcţionare a „drumului fără pulbere" care lea­gă Europa centrală cu Marea Nea­gră. Şi nu numai că s-au dovedit capabile să facă faţă răspunderilor curente, dar iată s-a născut şi posi­­bilitatea practică de a construi o uriaşă hidrocentrală la Porţile de Fier. Cine ne poate convinge, că stăpinind Compania de Suez cu toate instalaţiile sale, poporul egip­tean se va dovedi un stăpin mai rău al Canalului decît foştii, acţio­nari, din care mulţi poate nici n-au apucat să-i vadă vreodată apele? Chiar şi numai enunţate, „argu­mentele" guvernelor occidentale se dovedesc inconsistente,­ ca orice punct de vedere izvorît din furie şi nesigurantă. Furia şi nesiguranţa aceasta se manifestă­ dealtfel in­tr-un mod izbitor şi in felul in care este aşteptată in cercurile c­on­ducă­­toare orice ştire din Egipt. Şi nu numai din Egipt... La Lon­dră ca şi la Washington se ştie prea bine că orice act deschis îm­potriva imperialismului, orice act de întărire a suveranităţii naţionale are in zilele noastre un nestăvilit caracter molipsitor. Or, cercurile de afaceri occidentale în Orientul Mij­lociu sunt interesate nu numai în Canalul de Suez. Ele sunt interesate şi în pipe liniile ce străbat Libanul, şi nu zăcămintele de petrol din Ior-­­­dania, şi nu rafinăriile din Irak... Pe drept cuvint se întreabă zia­riştii şi Cercurile politice occiden­tale : Oare Egiptul nu­­ va deschi­de ochii Irakului ? Oare, ceea ce se intimplă la ieşirea Suezului in Mediterana nu va avea vreo in­­fluenta asupra celor ce se intimplă in golful Persic ? Fără îndoială că neliniştea cercu­rilor conducătoare din occident nu e lipsită de temei.­ Numai „argu­mentele“ de care se folosesc sunt cu desăvârșire neîntemeiate RADU TIULESCU Decada literaturii şi artei ucrainene Intre 27 august şi 5 septembrie ,* va desfăşura decada literaturii şi ar­tei ucrainene. Cu acest prilej, Consi­liul General A.R.L.U.S. în colaborare cu Ministerul Culturii şi alte institu­ţii de cultură şi artă din ţara noas­­tră şi cu organizaţii de masă va or­ganiza, în Bucureşti şi în ţară, nu­meroase manifestări închinate litera­turii şi artei poporului ucrainean. Astfel, vor fi editate noi culegeri de lucrări ale scriitorilor ucraineni. Vor fi deschise expoziţii, se vor organiza cicluri de filme şi de conferinţe, seri literare închinate scriitorilor clasici şi contemporani ucraineni, concerte de muzică vocală şi instrumentală, seri ale dramaturgiei, etc. O seamă de manifestări organizate în cadrul decadei literaturii şi artei ucrainene vor fi consacrate vieţii şi operei marelui scriitor clasic ucrai­nean Ivan Franko de la a cărui naș­tere se împlinesc, în acele zile, 190 de ani. Un parc pentru cerbi în pădurea Băneasa Prin grija sfatului popular a! Capitalei, este în curs de amenajare, in pădurea Băneasă, un parc pentru cerbi. In acest scop, s-a delimitat o suprafaţă de 40 ha. de teren cu pădure, care s-a şi împrejmuit , in mare măsură cu mari panouri meta­lice. In interiorul parcului vor fi construite instalaţii moderne de aprovizionare cu apă cît şi construcţii din lemn pentru adăposturi şi hrană, necesare întreţinerii şi îngrijirii cerbilor. In acest parc, care va fi gata in cursul lunii august, se vor introduce familii de cerbi carpatini, cerbi lopă­ta­ri și căprioare. „Concert distractiv“ La începutul lunii august, Oficiul de spectacole şi turnee artistice din R.P.R. (O.S.T.A.) anunţă plecarea în turneu prin ţară a unui spectacol-pre­­mieră, intitulat: „Concert distractiv". Ansamblul orchestral se află sub con­ducerea dirijorului de muzică uşoară Edmond Deda. Merită a fi subliniate din cuprinsul programului cîntecele : „Mambo ita­liana“ a lui Lamarque, „Bukarest“ de Tabacinikov, „Tine Marie“ de Müller, compozitor din R.D.G., „Mama negra“ de Leucona, „Azi noapte-n vis“ de Trasman, selecţiuni din filmul „Sere­nada străzii" de Eberhardt în aranja­mentul orchestral al lui Ed. Deda, „Lingă tine“ de Marius Mihail (în prima audiţie) şi lucrări inedite de Ion Vasilescu, G. Dendrino, H. Măli­­neanu, Elly Roman, Mişu Iancu, N. Kirculescu, V. Veselovschi, Ed. Deda etc. Interpretarea textului muzical este asigurată de soliștii: Nicu Stoenescu, Simona Cassian, Lavinia Silveanu, Willy Donea,­ Cîoni Du­pitriu, etc. O duminică plăcută TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru). — In cadrul întrecerii Socia­liste ce se desfăşoară intre sectoarele fabricii textile „Industria linei“, împle­­titoria s-a situat pină în prezent pe primul Ioc. Conducerea întreprinderii, în cola­borare cu organele sindicale şi de par­tid, au organizat pentru colectivul îm­­pletitorie o duminică plăcută. Peste 20 de oameni, printre care fruntaşele Maria Szabó şi Maria Vintilă cu fa­miliile lor s-au îmbarcat duminică la două vapoare şi s-au deplasat pe ca­nalul Bega pînă la prima ecluză, în dreptul comunei Sînmihaiu Roman. Aici, pe malurile Begăi, muncitorii au petrecut făcind plajă, baie, lucind şah, ori luîndu-se la întrecere cu băr­cile. Tot la prima ecluză s-au oprit şi cele două vase care transportau pe fruntaşii fabricii „Electro-Banat“ Intr-o atmosferă tovărăşească, de voie bună s-a petrecut pînă seara. A fost Intr-adevăr o Zi de odihnă plăcută !

Next