Romînia Liberă, august 1956 (Anul 14, nr. 3675-3700)
1956-08-01 / nr. 3675
Contabilul şef organizator al unei evidenţe exacte, corecte şi la zi a întreprinderii, păzitor al disciplinei financiare, factor activ în lupta de urmărire sistematică şi de reducere neîntreruptă a preţului de cost, contabilul şef are o sarcină complexă, grea, importantă şi mai ales extrem de folositoare pentru întreprinderea în care lucrează. Intelegînd tot mai mult însemnătatea muncii pe care este chemat să o presteze, răspunderea ce-i revine în cadrul colectivului în care lucrează, contabilul șef poate și trebuie să aducă un aport de seamă la buna gospodărire a întreprinderii, la realizarea sarcinilor de plan de către unitatea economică respectivă. Experienţa pozitivă dobîndită de multe din întreprinderile noastre, bunele rezultate obţinute de acestea în lupta pentru îndeplinirea prevederilor de plan, sînt o urmare directă a modului just în care diversele probleme își capătă rezolvarea din partea cadrelor de specialitate, problemele tehnice de către cadrele tehnice, cele financiare de către cadrele respective printre care un rol de seamă îl are contabilul șef. La I.M.C.C.Sibiu, de pildă, una din cele mai mari întreprinderi producătoare de mezeluri şi conserve de carne, planul este realizat în permanenţă la toţi indicii şi pe sortimente, sarcina de reducere a preţului de cost este mereu îndeplinită. Organele de control care s-au perindat pe aici, nu au avut nimic rău de spus în legătură cu felul cum este respectată disciplina financiară. Bineînţeles la aceste rezultate a contribuit munca asiduă a întregului colectiv de muncitori, ingineri şi tehnicieni, a cadrelor de conducere. Este neîndoios faptul că la buna desfăşurare a producţiei la I.M.C.C.-Sibiu, o contribuţie de seamă a adus-o şi contabilul şef al întreprinderii care a înţeles să-şi desfăşoare munca la nivelul sarcinilor ce-i sunt încredinţate. Cheia succesului muncii contabilului şef o constituie buna desfăşurare a controlului preventiv efectuat permanent şi temeinic. Acest lucru nu este înţeles întotdeauna. In unele întreprinderi se constată existenţa unor cheltuieli inadmisibil de mari pentru o serie de faze ale procesului de producţie sau pentru acţiuni din afara producţiei, abia la încheierea lunilor sau a trimestrelor, cînd descoperirea acestor deficienţe nu mai poate fi de folos nimănui. Astfel de cazuri întîlnite în întreprinderi trădează atitudinea complet greşită pe care o manifestă faţă de muncă unii contabili şefi birocraţi, pasivi, oameni lipsiţi de orizont care se complac în atitudinea de simpli spectatori ai procesului de producţie, de simpli înregistratori mecanici a ceea ce se întîmplă în întreprindere, oameni care-şi închipuie că şi-au făcut datoria numai prin ţinerea la zi a „scriptologiei“. Este limpede, că pentru a fi un factor folositor în întreprindere, un om activ şi dornic de a-şi face datoria, contabilul şef nu trebuie să fie străin procesului de producţie, ci el trebuie să cunoască bine procesul tehnologic, pentru a putea urmări rezultatele activităţii financiare, în lumina desfăşurării producţiei. Numai astfel poate fi eliminată practica dăunătoare a urmăririi preţului de cost la sfîrşitul lunilor, atunci cînd nu mai poate fi eficace o măsură de îndreptare decît pentru perioada următoare. Este o datorie elementară a organelor financiar-contabile din întreprindere în frunte cu contabilul şef, să urmărească felul cum se realizează indicatorii financiari, să intervină la timp cu măsuri eficace în cazurile unor nepotriviri sau nereguli. Pentru aceasta însă, este necesar să existe în permanenţă o colaborare strînsă între tehnicieni, ingineri şi muncitori pe de o parte, şi contabilul şef pe de altă parte, care are datoria să fie în permanenţă un factor activ în lupta pentru reducerea preţului de cost. Realizarea în practică a acestui lucru nu poate fi posibilă decît în cazul în care este combătută atitudinea cu totul nejustă pe care o dovedesc unele cadre de conducere nesocotind munca contabilului şef, reducînd-o şi limitînd-o la simple înregistrări. Din acest motiv, ca şi din cauza proastei gospodăriri, fabrica de brichete furajere din Deva nu şi-a îndeplinit planul de producţie şi nici sarcina de reducere a preţului de cost, ci dimpotrivă l-a mărit considerabil. Atitudinea nejustă faţă de rolul şi munca contabilului şef este atît de pregnantă în unele întreprinderi, încît deşi contabilul şef este socotit un fel de factotum fiind folosit în toate muncile şi în toate împrejurările, el nu este totuşi consultat cînd este necesar să-şi spună cuvîntul, el nu este invitat să-şi arate punctul său de vedere cînd se iau hotărîri importante. Lucrul acesta a mers atît de departe, îneît în unele întreprinderi din cadrul Ministerului Industriei Alimentare, anul trecut cînd s-a pus problema realizării unor importante acumulări bănești peste plan, organele sindicale și cele tehnice au stabilit angajamente în legătură cu aceasta, fără a întreba măcar contabilul șef sau organe financiar-contabile ce părere au îi această privinţă. Rezultatul a fost că la sfîrşitul anului s-a dovedit că unele angajamente au fost pur formale. Ca factor de muncă de mare importanţă şi răspundere în cadrul întreprinderii, contabilul şef are datoria de a se ridica la înălţimea misiunii sale. Fiind totodată atras cu toată încrederea şi curajul la gospodărirea întreprinderii, alături de ceilalţi factori de conducere, contabilul şef va putea aduce un aport din cel mai substanţial la bunul mers al activităţii economice a unităţii în care lucrează. Să stimulăm activitatea contabilului şef, să respectăm opiniile sale, să cerem sfatul său, să aplicăm litera legii care prevede răspunderea contabilului şef ca persoană cu muncă de mare importanță în cadrul întreprinderii socialiste. 1/ Proletari din toate ţările, uniţi-voit ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA ROMINA Anul XIV nr. 3675 4 pagini — 20 bani Miercuri 1 august 1956 în cinstea „Zilei minerului“ Au lichidat rămînerea în urmă COMANEŞTI (de la corespondentul nostru). In întîmpinarea „Zilei minerului“ şi a celei de a 12-a aniversări a eliberării patriei noastre, minerii din Valea Trotuşului s-au angajat să dea peste plan 2.300 tone cărbune, lichidînd astfel tărtînerea în urmă din primele luni ale anului. Pînă la 28 iulie, minerii moldoveni au realizat o bună parte din acest angajament, extrăgînd peste plan 1.300 tone cărbune. In fruntea luptei pentru îndeplinirea angajamentului sînt minerii, de la minele Leorda și Galion. Aplicînd cu succes iniţiativa lui Gheorghe Sviştea, minerii de la Leorda au reuşit în cursul lunii iulie să nu aibă nici o grupă de mineri sub normă. Grupele conduse de Dragomir Cazan şi Nicolae Mutu au înregistrat în 28 de zile din luna iulie depăşiri de 43 şi respectiv 48 la sută. Pînă acum colectivul minei Leorda a extras peste plan 495 tone cărbune, depăşindu-şi angajamentul luat cu 168 tone. Minerii de la Galion au depăşit angajamentul luat cu 77 tone cărbune, extrăgînd peste sarcina de plan 327 tone cărbune. Sectorul fruntaş al minei Petrila PETROŞANI (de la corespondentul nostru). Colectivul sectorului 3 al minei Petrila va sărbători ,,Ziua minerului“ cu importante realizări. In intervalul care a trecut de la începutul acestui an, colectivul sectorului 3 a extras peste sarcina de plan 7000 tone de cărbune. O realizare atît de importantă n-ar fi fost posibilă fără sporirea simţitoare a productivităţii muncii. Faţă de realizările anului trecut, în prima jumătate a acestui an, productivitatea muncii în sectorul 3 Petrila a fost cu 18 la sută mai mare. Drapelul de brigadă fruntaşă pe sector în lupta pentru creşterea productivităţii muncii e deţinut de mai multe luni de brigada junerului comunist Ion Fila. Dar anu este singura brigadă care -i5^^eşte cu o productivitate înaltă. ..bataiele conduse d° brigadierii fruntaşi Cornel Cenuşe, Ion Marian, Carol Szabó ş.a. minerii au extras în acest an cite un tren întreg de cărbune peste sarcinile lor de plan. 104 tone cărbune peste plan ŞORECANI (de la corespondentul nostru). „Ziua minerului“ este întîmpinată de către harnicii mineri din bazinul carbonifer Şorecani cu succese în muncă. Datorită mai bunei organizări a lucrului cît şi folosirii pe scară largă a mijloacelor mecanizate, minerii de la mina nr. 2 din acest bazin au extras peste plan în primele 2 decade ale lunii iulie 104 tone cărbune, iar cei de la mina nr. 3, 70 tone cărbune. Pe echipe locul fruntaş la mina nr. 2 l-au obţinut echipele conduse de minerii Anton Gasparik şi Nicolae Drăgan. La mina nr. 3 s-au dovedit fruntaşe echipele tov. Andrei Fekete şi Gheorghe Ungvári. Folosind din plin timpul de lucru şi aplicînd metode înaintate, aceste echipe au reuşit să extragă zilnic 40—50 la sută mai mult cărbune decît prevederile planului. 1 MINERI FRUNTAŞI Se apropie „Ziua minerului“ şi Ion Mătăsărean şef de brigadă, fruntaş la mina Lupeni vrea să dovedească că poate realiza şi mai mult decît pină acum. Iată-l împreună cu minerul Gheorghe Tonei montînd burghiul pentru dat găuri. Realizările brigăzii în luna iulie, 25 la sută în medie peste plan, trebuie neapărat întrecute în august ! Foto : R. SCHILDERMAN Ritmul treierişului trebuie grăbit! După strînsul recoltei După strînsul recoltei, ţăranii muncitori aşteaptă cu emoţie clipa în care-şi socotesc rodul cules. In clişeu : Pe arta comunei Frumuşani din raionul Vidra, se cîntăresc cerealele. Recolta a fost bună. Munca depusă de ţăranii muncitori n-a fost în zadar. Foto : A. CONSTANTINESCU Batoze reformate sau bune de treieriș ? HUEDIN (de la corespondentul nostru): — Cu toate că muncile de stringere a recoltei sînt înaintate In raionul Huedin, mai sînt batoze și mașini agricole încă nereparate. Astfel, din cele 41 de batoze existente în sectorul particular, o parte nu sînt reparate, iar din cele 26 de motoare din acelaşi sector, 9 încă nu au fost reparate. De asemenea, un număr de 10 batoze se află in aceeaşi situaţie şi la S.M.T. Huedin. In ceea ce priveşte batozele din sectorul particular, tov. ing. Ulpiu Marele, care răspunde de secţia agricolă a sfatului popular raional Huedin, afirmă că batozele nereparate din sectorul particular sînt date la reformă. O cercetare mai atentă insă duce la concluzia că aceste batoze — care aparţin proprietarilor Gh. Sfătaru din Văleni, Ştefan Kati din Fildu de Jos etc. — sînt repartizate să treiere in diferite comune din raion. Relativ la motoare, situaţia este aceeaşi. De pildă, motorul proprietatea lui Vasile Mustan din comuna Cuzăplac, satul Bozolnic, aşa zis trecut la „reformă", în realitate a fost repartizat tot de secţia agricolă a sfatului popular raional Huedin în satul Dolu din comuna Zimbor. In ceea ce priveşte cele 10 batoze de la S.M.T.-Huedin, ele provin din sectorul particular şi au fost încredinţate pentru reparare acestei staţiuni. Conducerea S.M.T. însă, nu s-a achitat de această sarcină, astfel că şi azi vreo patru batoze dintre acestea zac nereparate în curtea staţiunii, iar altele au fost „pasate" pentru reparaţie întreprinderii „Rapid" şi uzinei electrice din Aghireşti, la întreprinderea Vlădeasa din Huedin, etc. Se impun măsuri imediate din partea comitetului executiv al sfatului popular raional Huedin pentru îndreptarea situației. Colectiviştii şi întovărăşiţii în frunte DEVA — Colectiviştii, întovărăşiţii şi ţăranii muncitori cu gospodării individuale din regiunea Hunedoara folosesc din plin fiecare oră bună de lucru pentru strîngerea recoltei. Astfel întovărăşiţii din colonia Viile Noi, oraşul Deva au terminat deja recoltarea şi treierişul. In raioanele Orăştie şi Alba, s-au recoltat pînă acum păi oasele de pe aproape 65 la sută din suprafaţa cultivată, iar in raionul Hunedoara de pe aproape 64 la sută. In fruntea muncilor de recoltare se situează gospodăriile agricole colective şi întovărășirile agricole. Multe din ele au terminat această lucrare și au început treierişul. Mai multă preocupare Recoltarea cerealelor păioase în regiunea Ploeşti a început să se desfăşoare din plin în jurul datei de 11 iulie. După aproximativ 10 zile, cu excepţia raioanelor deluroase şi a suprafeţelor cultivate cu ovăz, secerişul în această regiune a luat sfîrşit. Ca şi în alte părţi, în regiunea Ploeşti avîntul pentru stringerea recoltei s-a menţinut însă pină cînd holda s-a văzut strînsă în clăi. Apoi, oamenii şi-au văzut şi de alte treburi, lăsînd treierişul pentru mai tîrziu. Cît priveşte executarea treierişului concomitent cu secerişul, nici nu poate fi vorba, afară de cîteva cazuri sporadice, întîlnite mai ales pe la gospodăriile agricole de stat şi colective. ★ Să vedem însă cum se desfăşoară lucrările de treieriş. Pentru mai multă înţelegere am ales raionul Ploeşti, care alături de alte raioane ca Mizil, Cricov, Pogoanele etc. au început recoltarea devreme. Analizînd situaţia de pe teren constaţi că luni şi marţi, din cele 50 de batoze existente în acest raion, au lucrat numai 34. Restul s-au odihnit. De ce ? Fiindcă în unele comune ca Plopeni, Ploeştiori, Bărcăneşti, Negoeşti, Dărmăneşti şi altele, comitetele executive ale sfaturilor populare au aşteptat să fie împinse de la spate de către activiştii de la raion pentru ca să înceapă organizarea ariilor de treier. In alte cazuri însă, batozele n-au lucrat din lipsa tractoarelor de la S.M.T. Buda sau fiindcă s-au defectat imediat ce au început lucrul (cazul multor batoze de la S.M.T. Bărcăneşti). Aşa se explică faptul că pînă la 25 iulie, în acest raion s-a treierat abia 10,3 la sută din recolta de orz, grîu şi secară. Dacă ar fi existat mai multă preocupare pentru buna funcţionare a batozelor, chiar cu cele 34 care au lucrat în aceste două zile, se putea realiza mai mult. Astfel, batoza care treieră ţăranilor muncitori cu gospodării individuale din comuna Tîrgşoru Vechi de pildă, în zilele de luni şi marţi a treierat recolta de păioase de pe circa 11 hectare, ceea ce putea fi treierată uşor într-o singură zi. Dar nu se poate realiza mai mult cînd lucrul la arie nu încape de dimineaţă, cînd batoza este slab alimentată şi se scutură de boabe după fiecare ţăran muncitor care şi-a terminat treierişul. Din aceleaşi motive, batozele au funcţionat slab şi în comunele Strejnicu, Negoeşti (satul Popeşti), Tîrgşoru Nou, Stoeneşti, etc. La ultimele două comune se mai poate adăuga faptul că mersul treierişului a In legătură cu desfăşurarea treierişului în regiunea Ploeşti fost stingherit şi de organizarea formală a cotelor de către comitetele executive, care n-au ţinut seama de nevoile şi cerinţele ţăranilor muncitori. In ceea ce priveşte felul în care s-a desfăşurat treierişul in zilele următoare, putem spune că deşi au intrat în funcţiune majoritatea batozelor planificate în producţie, lucrul a mers tot slab. Pe data de 25 iulie, în raionul Ploeşti, cu 45 de batoze s-a treierat recolta de grîu de pe mai bine de 400 ha. Cît priveşte celelalte raioane, trebuie spus că situaţia treierişului este asemănătoare sau chiar mai proastă (căzut raioanelor Rm. Sărat, Cricov, Pogoanele). Analizînd felul în care au funcţionat batozele săptămîna trecută în raioanele de cîmp din regiunea Ploeşti, constatăm că dacă în raionul Mizil batozele au lucrat satisfăcător, în restul raioanelor ele au avut multe goluri. In timp ce batozele existente în raionul Mizil, începînd de miercuri 25 iulie au treierat cîte 14 tone zilnic, în alte raioane ca Rm. Sărat, Buzău, Pogoanele, nu s-a atins în medie pe zi nici 10 tone pentru fiecare batoză. Pentru ca treierişul în regiunea Ploeşti să se desfăşoare într-un rum mai rapid, este necesar ca toate comitetele executive ale sfaturilor populare, în frunte cu cel regional, să ia masurile menite să asigure o mai bună funcţionare a batozelor. In primul rînd, se cere ca lucrul să înceapă cît mai de dimineaţă, folosindu-se din plin primele ore din zi, care sînt şi mai prielnice pentru muncă. Acolo unde ariile sînt electrificate, comitetele executive trebuie să organizeze munca cotelor în aşa fel încît batozele să funcţioneze din plin şi noaptea. In multe părţi se obişnuieşte alimentarea batozelor cu un singur coşar, ceea ce nu e de loc bine, fiindcă astfel capacitatea de lucru a batozelor este folosită numai în parte. De aceea, comitetele executive comunale împreună cu conducătorii de cete trebuie să asigure alimentarea batozelor cu doi coşari. Grăbirea treierişului în regiunea Ploeşti trebuie să constituie o preocupare mai activă şi pentru S.M.T. care, în special în această campanie, au un rol foarte important. Conducerile S.M.T. din cuprinsul acestei regiuni trebuie să asigure echipe de mecanici pentru remedierea operativă a tuturor defecţiunilor care se ivesc, astfel ca batozele să lucreze din plin. Ing. agr. V. CEAUȘU L ★ Execută araturi de vară CLUJ (de la corespondentul nostru). Anii trecuţi, în numeroase locuri din regiunea Cluj, fruntaşii recoltelor bogate au obţinut recolte mai mari în urma înlocuirii desmiriştitului cu arături de vară. Apreciind , importanţa acestor lucrări, în numeroase unităţi agricole socialiste s-a început executarea arăturilor de vară direct după recoltare. Astfel de arături au efectuat cu mijloace mecanizate, imediat după recoltarea orzului, muncitorii de la gospodăria agricolă de stat Bădeni, raionul Turda, 36 ha. arături de vară au executat şi mecanizatorii de la S.M.T. Cîmpia Turzii, la fel au trecut la efectuarea unor asemenea arături pe ogoarele colectiviştilor şi întovărăşiţilor, tractoriştii de la S.M.T. Luduş. Treiera din plin ORADEA (de la corespondentul nostru). — Comitetul executiv al comunei Diosig, raionul Săcueni, dovedeşte în aceste zile o preocupare deosebită pentru organizarea bunei desfăşurări a muncilor pe ariile de treier. Din cele 8 batoze ce funcţionează în raza comunei, 6 lucrează ziua şi noaptea, ariile fiind luminate special pentru lucru In timpul nopţii. Echipele de muncitori care lucrează aici se străduiesc să termine in cel mai scurt timp treierişul. Drept urmare a unei munci stăruitoare, in primele 3 zile de la începerea treierişului s-a treierat recolta de pe o suprafață de aproape 80 ha. IX | Tot în legătură cu naţionalizarea companiei Canalului de Suez Va citeva zile de la naţionali/izarea de către Egipt a Companiei Canalului de Suez, nervozitatea cercurilor conducătoare occidentale e departe de a se fi potolit. Ameninţările caută însă acum să se acopere cu „argumente“ juridice, tehnice, etc. „Guvernul majestăţii sale — a declarat primul ministru Eden in Camera Comunelor — nu va accepta nici un aranjament pentru viitor care ar lăsa această mare cale maritimă internaţională sub controlul nestăvilit al unei singure puteri, care ar putea, după cum au arătat evenimentele recente, să o exploateze exclusiv în scopuri naţionale“ Aşadar, puterile occidentale sînt de părere că o cale maritimă de importanţa internaţională a Canalului de Suez nu se cuvine să fie sub administraţia unei singure ţări.. Dar discuţia în jurul Suezului a făcut oamenii să se uite mai cu atenţie pe hartă. Privind Suezul, ei şi-au amintit că mai există în lume şi alte canale. Canalul de Panama, de pildă Scurtind enorm drumul vaselor ce trec din Oceanul Atlantic în cel Pacific, Canalul de Panama prezintă ca şi Canalul de Suez o excepţională însemnătate internaţională. Pe aici au trecut şi trec aproape toate pavilioanele lumii. Totuşi, de peste o jumătate de veac controlul este efectuat in întregime de Statele Unite (deşi canalul nu trece pe teritoriul acestora). In acest răstimp, nici un guvern occidental nu s-a gîndit să pună la îndoială oportunitatea acestui sistem. Tot aşa, cercetind harta lumii, privirea se poate opri şi asupra unuil alt punct de tranzit maritim — Gibraltarul. Cine nu ştie că stăpinind locul dimprejurul celebrei şi disputatei stînci, Marea Britanie controlează intrarea şi ieşirea din Mediterana. Guvernul englez se simte totuşi foarte bine stăpinind in exclusivitate Gibraltarul. El a sărit ca ars cînd ori de ctte ori s-a făcut fie chiar şi o simplă aluzie la posibilitatea împărţirii răspunderii in zona Gibraltarului. Un alt „argument" se referă la întreţinerea Canalului: ,Acum, după naţionalizarea Companiei de Suez, Egiptul nu va fi in stare să asigure normala funcţionare a Canalului, a instalaţiilor sale". Cine spune asta? Oameni pe care istoria i-a dezminţit complet. Noi ne aducem bine aminte de vremea cînd, conform statutului internaţional al Dunării, apele bătrînului fluviu erau controlate de mari cercuri comerciale şi financiare ale apusului. „Statele dunărene — se snnt cer, la Londra, la Paris, la Washington—sînt in general state mici.. Ele nu pot asigura întreţinerea Dunării". N-a trecut nici un deceniu de cînd, statele dunărene asigură singure buna funcţionare a „drumului fără pulbere" care leagă Europa centrală cu Marea Neagră. Şi nu numai că s-au dovedit capabile să facă faţă răspunderilor curente, dar iată s-a născut şi posibilitatea practică de a construi o uriaşă hidrocentrală la Porţile de Fier. Cine ne poate convinge, că stăpinind Compania de Suez cu toate instalaţiile sale, poporul egiptean se va dovedi un stăpin mai rău al Canalului decît foştii, acţionari, din care mulţi poate nici n-au apucat să-i vadă vreodată apele? Chiar şi numai enunţate, „argumentele" guvernelor occidentale se dovedesc inconsistente, ca orice punct de vedere izvorît din furie şi nesigurantă. Furia şi nesiguranţa aceasta se manifestă dealtfel intr-un mod izbitor şi in felul in care este aşteptată in cercurile conducătoare orice ştire din Egipt. Şi nu numai din Egipt... La Londră ca şi la Washington se ştie prea bine că orice act deschis împotriva imperialismului, orice act de întărire a suveranităţii naţionale are in zilele noastre un nestăvilit caracter molipsitor. Or, cercurile de afaceri occidentale în Orientul Mijlociu sunt interesate nu numai în Canalul de Suez. Ele sunt interesate şi în pipe liniile ce străbat Libanul, şi nu zăcămintele de petrol din Ior-dania, şi nu rafinăriile din Irak... Pe drept cuvint se întreabă ziariştii şi Cercurile politice occidentale : Oare Egiptul nu va deschide ochii Irakului ? Oare, ceea ce se intimplă la ieşirea Suezului in Mediterana nu va avea vreo influenta asupra celor ce se intimplă in golful Persic ? Fără îndoială că neliniştea cercurilor conducătoare din occident nu e lipsită de temei. Numai „argumentele“ de care se folosesc sunt cu desăvârșire neîntemeiate RADU TIULESCU Decada literaturii şi artei ucrainene Intre 27 august şi 5 septembrie ,* va desfăşura decada literaturii şi artei ucrainene. Cu acest prilej, Consiliul General A.R.L.U.S. în colaborare cu Ministerul Culturii şi alte instituţii de cultură şi artă din ţara noastră şi cu organizaţii de masă va organiza, în Bucureşti şi în ţară, numeroase manifestări închinate literaturii şi artei poporului ucrainean. Astfel, vor fi editate noi culegeri de lucrări ale scriitorilor ucraineni. Vor fi deschise expoziţii, se vor organiza cicluri de filme şi de conferinţe, seri literare închinate scriitorilor clasici şi contemporani ucraineni, concerte de muzică vocală şi instrumentală, seri ale dramaturgiei, etc. O seamă de manifestări organizate în cadrul decadei literaturii şi artei ucrainene vor fi consacrate vieţii şi operei marelui scriitor clasic ucrainean Ivan Franko de la a cărui naștere se împlinesc, în acele zile, 190 de ani. Un parc pentru cerbi în pădurea Băneasa Prin grija sfatului popular a! Capitalei, este în curs de amenajare, in pădurea Băneasă, un parc pentru cerbi. In acest scop, s-a delimitat o suprafaţă de 40 ha. de teren cu pădure, care s-a şi împrejmuit , in mare măsură cu mari panouri metalice. In interiorul parcului vor fi construite instalaţii moderne de aprovizionare cu apă cît şi construcţii din lemn pentru adăposturi şi hrană, necesare întreţinerii şi îngrijirii cerbilor. In acest parc, care va fi gata in cursul lunii august, se vor introduce familii de cerbi carpatini, cerbi lopătari și căprioare. „Concert distractiv“ La începutul lunii august, Oficiul de spectacole şi turnee artistice din R.P.R. (O.S.T.A.) anunţă plecarea în turneu prin ţară a unui spectacol-premieră, intitulat: „Concert distractiv". Ansamblul orchestral se află sub conducerea dirijorului de muzică uşoară Edmond Deda. Merită a fi subliniate din cuprinsul programului cîntecele : „Mambo italiana“ a lui Lamarque, „Bukarest“ de Tabacinikov, „Tine Marie“ de Müller, compozitor din R.D.G., „Mama negra“ de Leucona, „Azi noapte-n vis“ de Trasman, selecţiuni din filmul „Serenada străzii" de Eberhardt în aranjamentul orchestral al lui Ed. Deda, „Lingă tine“ de Marius Mihail (în prima audiţie) şi lucrări inedite de Ion Vasilescu, G. Dendrino, H. Mălineanu, Elly Roman, Mişu Iancu, N. Kirculescu, V. Veselovschi, Ed. Deda etc. Interpretarea textului muzical este asigurată de soliștii: Nicu Stoenescu, Simona Cassian, Lavinia Silveanu, Willy Donea, Cîoni Dupitriu, etc. O duminică plăcută TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru). — In cadrul întrecerii Socialiste ce se desfăşoară intre sectoarele fabricii textile „Industria linei“, împletitoria s-a situat pină în prezent pe primul Ioc. Conducerea întreprinderii, în colaborare cu organele sindicale şi de partid, au organizat pentru colectivul împletitorie o duminică plăcută. Peste 20 de oameni, printre care fruntaşele Maria Szabó şi Maria Vintilă cu familiile lor s-au îmbarcat duminică la două vapoare şi s-au deplasat pe canalul Bega pînă la prima ecluză, în dreptul comunei Sînmihaiu Roman. Aici, pe malurile Begăi, muncitorii au petrecut făcind plajă, baie, lucind şah, ori luîndu-se la întrecere cu bărcile. Tot la prima ecluză s-au oprit şi cele două vase care transportau pe fruntaşii fabricii „Electro-Banat“ Intr-o atmosferă tovărăşească, de voie bună s-a petrecut pînă seara. A fost Intr-adevăr o Zi de odihnă plăcută !