Romînia Liberă, noiembrie 1956 (Anul 14, nr. 3753-3778)

1956-11-13 / nr. 3763

Marți 13 noiembrie 1956 — nr. 3763 ............................. "—"-I — A 90-a aniversare a lui Sun Iat-sen PEKIN 12 (Agerpres). — China Nouă transmite: La 11 noiembrie a avut loc la Pekin o adunare festivă consacrată celei de a 90-a aniversări a naşterii marelui fiu al poporului chinez Sun Iat-sen. In sala de şedinţe a Consiliului Popular Politic Consul­tativ s-au adunat peste 1600 de repre­zentanţi ai vieţii publice din China şi oaspeţi străini. In prezidiul adunării au luat loc tovarăşii Mao Tze-dun, Liu Sao-ti, Ciu En lai şi alţii. Adunarea a fost deschisă de Ciu En-lai, preşedintele Comitetului pe în­treaga Chină al Consiliului Popular Politic Consultativ. In cuvîntarea sa Ciu En-lai a rele­vat rolul lui Sun Iat-sen ca un emi­nent promotor al revoluţiei democrate din China. Sun Iat-sen, a spus el, este un luptător eroic care a stat în fruntea luptei pentru răsturnarea o­­rinduirii feudale imperiale şi pentru crearea unei republici democrate. El este un patriot care a luptat împo­triva agresiunii imperialiste pentru independenţa şi libertatea patriei. Poporul chinez de 600.000.000, care vreme îndelungată a dus o luptă grea şi a obţinut victoria în revoluţie, săr­bătorind astăzi cea de a 90-a aniver­sare a naşterii lui Sun Iat-sen, a de­clarat Ciu En-lai, întinde o mină de sprijin călduros marelui popor egip­tean care luptă cu bărbăţie pe malurile Canalului de Suez, întinde o mînă de sprijin călduros ţărilor şi popoarelor Asiei şi Africii şi întregii lumi care luptă curajos împotriva colonialismu­lui. Sun Iat-sen, a subliniat Ciu En-lai, a fost un bun prieten al Uniunii So­vietice. In 1925, în preajma morţii, el a lăsat un apel adresat Uniunii So­vietice, apel pătruns de spiritul unei mari prietenii. Poporul chinez preţu­ieşte mult acest document istoric. In cei 7 ani care s-au scurs de la victoria revoluţiei chineze s-a întărit şi mai mult prietenia dintre popoarele chinez şi sovietic. Orice comploturi ale­ im­perialiştilor menite să submineze prie­tenia chino-sovietică sînt sortite eşe­cului. A luat apoi cuvîntul Lin Bo-tiui, membru al Biroului Politic al C.C al P.C. Chinez. Vorbind despre influenţa pe care a avut-o Revoluţia din Octombrie asu­pra lui Sun Iat-sen, Lin Bo-tiui a declarat: Marea victorie a Revoluţiei din Octombrie l-a ajutat pe Sun Iat-sen să înţeleagă că revoluţia chi­neză poate învinge numai urmînd exemplul Rusiei. In ultimii ani ai vieţii sale el repe­ta adesea: „Ruşii sunt dascălii noş­tri“. In acea perioadă Sun Iat-sen a văzut clar că pentru dezvoltarea re­voluţiei chineze este necesar ca spri­jinul să-l constituie masele largi popu­lare şi să creeze o alianţă revoluţio­nară. Pornind de la aceasta, Sun lat­­sen a hotărît să adopte trei teze po­litice : alianţa cu Rusia Sovietică, a­lianţa cu Partidul Comunist, spri­jinul ţăranilor şi muncitorilor. In încheiere Lin Bo-ţiui a spus : Poporul chinez luptă pentru construi­rea ţării sale, luptă pentru pacea în întreaga lume. Şi dacă agresorii vor cuteza cumva să ne atace şi vor în­drăzni să tulbure pacea mondială, poporul chinez, împreună cu popoare­le iubitoare de pace din întreaga lu­me, vor da o lovitură nimicitoare a­gresorilor. Recent imperialiştii au în­cercat să pună la cale in Ungaria o lovitură de stat politică şi să distrugă roadele revoluţiei populare ungare. Ei au suferit însă un eşec ruşinos. Noi chemăm pe toţi patrioţii din ţară, inclusiv prietenii care se află în insula Taiwan, care ţin minte po­runcile lui Sun Iat-sen, să se uneas­că strîns şi să construiască împreună marea noastră patrie, să lupte împre­ună pentru pacea în întreaga lume. A urmat apoi la cuvînt Li Tai-sen, preşedintele Comitetului revoluţionar al Qomindanului. Astăzi, a spus el, cînd cinstim me­moria marelui conducător al revolu­ţiei — Sun Iat-sen, putem spune că a fost tradusă în viaţă cauza lui. Asistenţa a aplaudat cu căldură cu­vîntarea lui He Sian-nin, vicepreşe­dinte al Comitetului revoluţionar al Qomindanului, în vîrstă de 80 de ani şi care cunoştea personal pe Sun Iat­­sen. In numele delegaţiei sovietice a luat cuvîntul P. O. Moskatov, care a fost primit cu căldură de asistenţă. El a spus că numele marelui fiu al poporului chinez Sun Iat-sen este bi­ne cunoscut peste hotarele Chinei Arătînd că Sun Iat-sen a fost un prieten credincios şi consecvent al Uniunii Sovietice, P. G Moskatov a subliniat că oamenilor sovietici le face plăcere şi bucurie să ştie şi să vadă cum creşte şi se întăreşte prie­tenia indestructibilă dintre popoarele sovietic şi chinez. Au rostit cuvîntări de asemenea re­prezentanţii din Egipt, India, Indone­zia, Birmania, Japonia, R.P.D. Core­eană, R.P Mongolă, R.D. Vietnam, Pakistan și Siria. Să ne amintim de Sun Iat-sen Un articol al preşedintelui Mao Tze-dun — PEKMN 12 (Agerpres). — China Nouă transmite un articol al preşedin­telui Republicii Populare Chineze, Mao Tze-dun, consacrat celei de a 90-a aniversări a naşterii marelui fiu al poporului chinez, eminentului revo­luţionar democrat Sun Iat-sen. in articolul întitulat „Să ne amintim de Sun Iat-sen“ se spune : Amintiti-vă de marele iniţiator al revoluţiei, Sun Iat-sen ! Amintiti-vă cum in timpul perioa­dei de pregătire a revoluţiei democrate chineze, el a dus de pe poziţiile clare ale democraţilor revoluţionari chinezi o luptă îndîrjită împotriva reformişti­lor chinezi, in această luptă el a fost stegarul democraţilor revoluţionari chinezi. Amintiţi-vă de nenumăratele sale merite şi mari succese obţinute în timpul revoluţiei sinhaiste (revolu­ţia din 1911 — n.t) cind a condus poporul la lupta pentru răsturnarea monarhiei şi întemeierea republicii. Amintiţi-vă de numeroasele sale me­rite şi marile succese obţinute în timpul primei perioade a colaborării între Gomindan şi Partidul Comunist, cind a dezvoltat vechile trei principii populare în cele trei noi principii populare. El ne-a lăsat multe lucruri utile în domeniul politicii şi al ideologiei. In zilele noastre, toţi chinezii, cu excepţia unui număr infim de reacţio­nari sînt continuatorii operei revolu­ţionare a lui Sun Iat-sen. Am desăvîrşit revoluţia democrată pe care nu a putut s-o realizeze pe deplin Sun lat-sen şi am transformat această revoluţie în revoluţie socia­listă. In prezent desăvîrşim această revoluţie. Toate lucrurile şi fenome­nele se dezvoltă întotdeauna. De la revoluţia din 1911 au trecut doar 45 de ani, dar aspectul Chinei s-a schim­bat complet. Peste alţi 45 de ani, în anul 2001 va începe secolul al 21-lea, iar aspectul Chinei se va schimba şi mai mult. China se va transforma intr-un puternic stat socialist indus­trial. Aşa se va întîmpla cu China. China are un teritoriu de 9.600.000 km pătraţi şi o populaţie de 600.000.000 oameni, şi de aceea China trebuie să aducă o contribuţie relativ mai mare la dezvoltarea omenirii. Or, în trecut, în decursul unei perioade îndelungate această contribuţie a fost prea neîn­semnată. Aceasta ne provoacă un sen­timent de ruşine. Trebuie să fim însă modeşti. Tre­buie să fim modeşti nu numai acum, dar şi peste 45 de ani, întotdeauna. In relaţiile lor internaţionale chinezii vor trebui­ să înlăture cu hotărîre, radical şi deplin îngîmfarea de mare putere. Sun lat-sen a fost un om modest. L-am auzit de m­ulte ori vorbind şi am simţit măreţia spiritului său După atenţia pe care a acordat-o studierii istoriei Chinei şi situaţiei în societa­tea contemporană, şi după atenţia pe care a acordat-o studierii situaţiei din alte ţări, inclusiv din Uniunea Sovie­tică, ştim că a fost un om foarte mo­dest. In timpul întregii sale vieţi el şi-a consacrat întreaga energie trans­formării Chinei, a slujit intr-adevăr patria cu­ toate forţele şi pînă în ulti­ma zi a vieţii sate. Ca şi multe alte mari personalităţi istorice care s-au situat pe poziţii juste în conducerea evenimentelor epocii, San lat-sen a avut şi el lip­suri. Oamenii trebuie să înţeleagă că acestea se explică prin condiţii isto­rice şi nu trebuie să fie prea exigenţi faţă de predecesorii lor. S-a deschis conferinţa ţărilor semnatare ale pactului de la Colombo DELHI 12 (Agerpres). Agenţia A­­SSOCIATED PRESS anunţă că la 12 noiembrie s-a deschis la Delhi con­ferinţa ţărilor semnatare ale pac­tului de la Colombo. La conferinţă participă prim miniştrii Indiei, Bir­­maniei, Ceylonului şi Indoneziei. Pakistanul, a 5-a ţară semnatară a pactului de la Colombo, nu şi-a trimis reprezentant la conferinţă. După şe­dinţa din 12 noiembrie s-a dat publi­cităţii un comunicat in care se arată că prim miniştrii Birmaniei, Cey­lonului, Indiei şi Indoneziei s-au în­trunit pentru a examina situaţia in­ternaţională şi in special situaţia din Orientul Mijlociu. Comunicatul adau­gă că şedinţa următoare va avea loc la 13 noiembrie. Un purtător de cu­­mnt al guvernului indian a spus că conferinţa ţărilor de la Colombo va adopta o serie de rezoluţii dar nu va lua iniţiativa convocării unei noi conferinţe a ţârilor asiatice şi africa­ne. Premierul pakistanez va întreprinde o călătorie prin Irak, Turcia şi Arabia Saudită CARAC- 12 (Agerpres). — China Nouă transmite : La 16 noiembrie, primul ministru al Pakistanului, Su­­nrawardi, va pleca intr o călătorie prin Irak, Turcia şi Arabia Saudită. El va discuta situaţia din Orientul Mijlociu cu guvernele acestor ţari. Prima etapa a călătoriei premierului paksistanez va fi orașul Bagdad. Gravă Infringere suferită da partidul lui Adenauer in alegerile comutaie din landul denania-palatinat BM­N 12 (Agerpres). La 11 noiem­brie au avut loc In laenderele vest­­getinane, Baderl VVuerternberg şi Re­name Palatinat alegeri comunale. A­­gen­ţia FkAm­­. i. t’i\E8SE transmite rezultatele provizorii ale scrutinului de duminică din landul Renania Pa­latinat. Social democraţii, care au desfăşurat campania electorală sub semnul luptei împotriva rem­ilitarizarii Germaniei oce­dentale, au înregistrat un mare succes. Ei au f­­i trudii, po­trivit prițindut rezultate 655.445 de voturi, reprezen­tînd 89,6 la sută față di­ 27,2 la sută in alegerile legislati­ve din 1953, i­n­urteă creștin demo­crată I partidul lui Adenauer) a su­ferit o gravă infringere, numărul voturilor întrunite scăzind la 41,1 la sută fată de 52 la sută în 1953. Ziarul „Trybuna Ludu“ răspunde cancelarului Adenauer VARŞOVIA 12 (Agerpres).­­ Sub semnătura lui Boleslaw Bulczicki, ziarul „T TRYBUNA LUDU“ a publicat la 12 noiembrie un articol care com­bate anumite puncte de vedere expri­mate de unii politicieni şi de presa burgheză occidentală în legătură cu situaţia politică din Polonia. Articolul arată că o parte însem­nată a presei burgheze care vede lu­crurile in mod real constată, pe drept cuvînt, că schimbările importante care s-au petrecut în Polonia descin­d per­spective reale de întărire a socialis­mului şi de consolidare a alianţei po­­lono-sovietice in baza principiilor de egalitate şi suveranitate. O altă parte însă continuă să susţină că ceea ce s-a petrecut in Polonia are un carac­ter temporar şi nestabil, care ar putea în cele din urmă restaura capitalis­mul şi pune capăt alianţei polono-so­­vietice Ziarul aminteşte că încă în primele zile ale schimbărilor survenite, cance­larul Adenauer n-a putut rezista ispi­tei şi şi-a repetat în gura mare preten­ţiile pe care le are asupra teritoriilor „rămase sub administraţie poloneză“. In urmă cu cîteva zile, la 8 noiem­brie, în cadrul şedinţei extraordinare a Bundestag-ului, cancelarul Ade­nauer a făcut o declaraţie în care, in fond, şi-a expus din nou interesele tenace In cazul de faţă el a făcut aceasta cu mai multă precauţie. Mai mult încă, el a binevoit chiar să facă rezerva că, chipurile, pentru el nu-i cîtuşi de puţin important ca în Polo­nia să existe aceeaşi orînduire socială ca în.. Germania occidentală Cu toate acestea insă, o analiză atentă a afir­maţiilor lui Adenauer, completată cu glasul lui „DEUTSCHE EINHEIT“ organul Blocului german, nu lasă nici un fel de iluzii în politica externă suverană a Po­loniei, declară ziarul, nu intră nici un fel de concesii în ceea ce priveşte pro­blema frontierelor pe Oder şi Neisse, pe care cancelarul Adenauer scontează încă cu perseverenţă, deşi, probabil, tocmai aceste concesii pe care poporul polonez le-a respins şi le respinge, ar fi socotite de cancelarul Adenauer ca o dovadă a... suveranităţii noastre, spune autorul articolului. Alianţa polono-sovietică, necesară pentru asigurarea integrităţii Poloniei şi pentru apărarea ei de expansiunea imperialismului german, intră fără Îndoială in politica de apărare a su­veranităţii Poloniei. Fireşte — se spune în articol —­ că noi nu avem nimic împotriva regle­mentării relaţiilor cu Republica Fede­rală Germană pe baza egalităţii şi a­­vantajelor reciproce şi cu condiţia menţinerii relaţiilor noastre de prie­tenie şi de alianţă cu Republica De­mocrată Germană. Subliniind încă odată că „Polonia doreşte sincer întărirea alianţei cu Uniunea Sovietică, care îi este nece­sară“, articolul scrie în încheiere: „Polonia va coinstrui socialismul cu mai multă energie şi încredere decît oricînd, potrivit condiţiilor ţării noastre, experienţei şi tradiţiilor sale". ,,Ceea ce s-a petrecut în ultimul timp, scrie autorul, nu este un fe­nomen trecător“, un „prim pas“ spre democraţia burgheză. Dimpotrivă, a­­cesta este un pas înainte spre demo­craţia socialistă, spre adevăratul inter­naţionalism proletar, precum şi spre coexistenţa paşnică activă cu toate statele, indiferent de orînduirea lor“. Rezoluţia in problemele internaţionale adoptată de Comitetul naţional al Partidului Congresul Naţional Indian — DELHI 12 (Agerpres). — TASS transmite . La 11 noiembrie s-a încheiat la Calcutta Sesiunea comi­tetului naţional al partidului Con­gresul Naţional Indian. Sesiunea a adoptat programul economic al par­tidului, care prevede sporirea produc­ţiei in scopul îndeplinirii cu succes a celui de al doilea plan cincinal. In şedinţa de încheiere a luat cuvîntul primul ministru Nehru.­ k DELHI 12 (Agerpres). — După cum anunţă BIROUL INDIAN DE INFORMAŢII, Comitetul naţional al partidului. Congresul Naţional In­dian a adoptat în cadrul sesiunii sale de la Calcutta o rezoluţie cu privire la situaţia internaţională. In legătură cu atacul împotriva Egiptului în re­zoluţie se spune printre altele: „O deosebită nelinişte stîrneşte felul în care a fost încălcată voinţa O.N.U. După o discuţie îndelungată între părţile interesate în problema Canalului de Suez, s-au realizat cî­teva acorduri fundamentale şi se putea spera că în scurt timp va fi obţinut un progres continuu pe calea tratativelor. Dar, în locul tratativelor s-a în­treprins un atac armat împotriva E­giptului sub pretextul că Israelul a invadat Egiptul. In loc să înfrîneze ţara agresoare, două mari puteri au atacat Egiptul — victima agresiunii. Comitetul naţional al Partidului Congresul Naţional Indian îşi expri­mă indignarea şi condamnă atacul săvîrşit de Israel împotriva Egiptului şi operaţiunile militare întreprinse de Regatul Unit şi Franţa împotriva Egiptului pentru a impune voinţa lor. Comitetul naţional dă o înaltă pre­ţuire acţiunilor întreprinse de Adu­narea Generală a O.N.U pentru în­cetarea focului şi retragerea forţelor armate ale ţărilor agresoare de pe teritoriul Egiptului. El speră că a­­ceste indicaţii vor fi îndeplinite în­tr-un viitor apropiat. Nu se poate realiza pacea şi vreo reglementare pînă cînd toate forţele agresorilor nu vor fi retrase de pe teritoriul E­­giptului şi pînă cînd nu va fi resta­bilită pe deplin suveranitatea Egip­tul­ui. Comitetul naţional al Partidului Congresul Naţional Indian, se spune în rezoluţie, salută modificările care s-au produs pe calea democratizării continue în ţările Europei răsăritene. „In Ungaria însă s-a ivit o situa­ţie care stîrneşte o mare nelinişte Co­mitetului naţional". Român­ia liberă A fost zdrobit atacul armat împotriva Republicii Populare Ungare Siguranţa şi munca paşnică îşi fac din ce în ce mai mult loc în viaţa Ungariei BUDAPESTA 12 (Agerpres). — Ziarele din Budapesta care au început să apară regulat oglindesc activitatea pe care o desfăşoară guvernul mun­­citoresc-ţărănesc pentru normalizarea vieţii publice şi obşteşti, eforturile oa­menilor muncii pent­ru restabilirea procesului de producţie. Ziarul „NEPSZABADSAG" din 11 noiembrie a. c., organul Partidului Muncitoresc Socialist Ungar îşi con­sacră articolul de fond problemelor arzătoare ale reorganizării muncii de partid. Ziarul publică hotărîrile guvernului Revoluţionar muncitoresc-ţărănesc­­ cu privire la mărirea salariilor muncito­rilor din industria carboniferă, de construcţii, locală şi din alte ramuri ale industriei cu 8—15 la sută. Mi­nisterul Finanţelor a anunţat felul în care vor fi plătite salariile muncito­rilor. Ziarul publică ordonanţa ministru­lui Forţelor Armate şi Securităţii Pu­blice, Ferenc Münnich, în care se cere ca reprezentanţii puterii, luptînd îm­potriva contrarevoluţionarilor, să nu admită nici o încălcare a legalităţii. Se publică de asemenea o convorbire cu Münnich despre organizarea forţe­lor armate ale Republicii Populare Ungare. Intr-o notă intitulată „Au sosit pri­mele încărcături sovietice“ se anunţă că la gara de frontieră Zahon sosesc zilnic sute de vagoane cu alimente din Uniunea Sovietică. Sîmbătă au sosit la gara de vest din Budapesta 37 vagoane de zahăr şi zece vagoane conserve din U.R.S.S. Sub titlul „Ştiri din provincie“, „Nép Szabadság", descrie cum se restabileşte în ţară viaţa publică normală. La Miskolc, scrie ziarul, a fost creat un comitet orășenesc pro­vizoriu al Partidului muncitoresc­­socialist ungar. Comitete ale partidu­lui muncitoresc socialist au fost create de asemenea la numeroase întreprin­deri din Miskolc , la combinatul metalurgic „Lenin“, la uzin­a „Diva­mag“ etc Sîmbătă, aproximativ 85 la sută dintre muncitorii combinatului „Le­nin“ s-au prezentat la lucru. In oraş ordinea este menţinută de gărzile muncitoreşti Populaţia oraşului a primit numeroase alimente de la oa­menii muncii. In regiunea Gyor şi în alte re­giuni au început să funcţioneze şco­lile. Oamenii muncii din regiunea Gyor au primit de la vecinii lor ceho­slovaci cîteva vagoane de combustibil şi şase vagoane de alimente. Au în­ceput să funcţioneze căile ferate Gyor-Sopron, Gyor-Komarom şi al­tele. Cuvîntarea primului ministru Ianos Kadar BUDAPESTA 12 (Agerpres). — La 11 noiembrie, primul ministru Ia­nos Kadar a rostit o cuvîntare la postul de radio Budapesta. Adresîndu-se muncitorilor, ţăranilor, oamenilor muncii, tuturor com­patrioţilor, Ianos Kadar a spus printre altele: tot că la aceste evenimente au luat „Pot să vă comunic că pe întreg te­ritoriul ţării, atît în Capitală cit şi în provincie, a fost zdrobit atacul armat făţiş, îndreptat împotriva Republicii Populare Ungare. Marea majoritate a celor care au luat parte la răscoala ar­mată au aruncat armele. Cantităţi mari de arme aruncate sînt acum strînse de organele noastre militare şi civile. În Budapesta şi pe drumurile care duc din Budapesta spre nord-vest se mai ascund şi rătăcesc unele persoane înarmate sau grupuri mai mici înar­mate. Prin împuşcături izolate şi pe furiş, acestea tulbură viaţa paşnică, li­niştea şi securitatea maselor, dar sunt făcute inofensive într-un ritm accelerat. In provincie, munca paşnică este­­ peste tot reluată în ordine. Căile fe­rate, minele, uzinele şi instituţiile pu­blice şi-au început în bună parte mun­ca. In şcoli au fost reluate cursurile. Situaţia din Budapesta este mai pu­ţin favorabilă. Deşi şi aici a început munca în birouri, instituţii, la căile ferate, în uzinele din capitală şi mii de oameni au pornit la muncă în uzi­ne importante ca „Ganz“, „Beloian­­nis“, „Mavag“ şi altele, situaţia din Budapesta a rămas totuşi în urmă faţă de cea din provincie“. Guvernul, a arătat Kadar în conti­nuare, consideră că în cîteva zile şi la Budapesta vor putea fi complet lichi­date grupurile care trag pe furiş, je­fuitorii şi incendiatorii, restabilindu-se astfel în întreaga ţară ordinea legală, condiţie primă şi indispensabilă a muncii paşnice constructive. In continuare, Ianos Kadar a arătat că în faţa guvernului şi a populaţiei stau trei sarcini principale. El a ară­tat că trebuie asigurată în primul rînd aprovizionarea Budapestei cu impor­tantele cantităţi de alimente şi medi­camente trimise de ţările socialiste frăţeşti pentru ajutorarea poporului ungar, precum şi cu cantităţile de ali­mente trimise din provincie spre ca­pitală. In al doilea rînd, trebuie rezolvată problema familiile­ rămase fără adă­post în pragul iernii, în urma distru­gerii unui mare număr de locuinţe în cursul luptelor care s-au desfăşurat la Budapesta. De asemenea, trebuie rezolvate problemele legate de între­ruperea producţiei în uzine, în mine, în transporturile publice, pe care­­ o creează acum lipsa de materie primă şi combustibil. Pentru rezolvarea tu­turor acestor sarcini, trebuie ca toţi să-şi reia cu avînt munca lor de zi cu zi. Trecînd la analiza tragicelor eve­nimente care au avut loc la sfîrşitul lunii octombrie şi la începutul a­­cestei luni în Ungaria, Kadar a ară­ ca la aceste evenimente au parte oameni bine intenţionaţi dar că totodată în rîndurile mişcării de mase erau prezente de la început, şi mai tîrziu au trecut din ce in ce mai mult pe primul plan, forţele contrarevo­luţionare al căror ţel era nu îndrep­tarea greşelilor ci răsturnarea Repu­blicii Populare Ungare, răsturnarea puterii poporului muncitor. Contrarevoluţia acţiona pe mai multe linii împotriva democraţiei noastre populare. Pe de o parte îm­pingea zi de zi guvernul spre dreap­ta dindu-i un colorit net de dreapta prin schimbările continui de persoa­ne. Nu exista nici o îndoială că con­trarevoluţia l-ar fi aruncat în scurt timp din guvern pe însuşi Imre Nagy ca pe un obiect de prisos, învechit. Adevărata faţă a contrarevoluţiei a fost insă demascată în faţa întregu­lui popor de către teroarea albă. Sus, comuniştii erau scoşi din gu­vern prin tratative şi, în general, mai exista democraţie formală. Jos, pe străzi, în case, era deja în toi teroarea contrarevoluţionară. Puterea poporului muncitor, Repu­blica Populară Ungară, toate cuceririle oamenilor muncii au ajuns în pericol de moarte. Trebuie să se­ ştie, a sub­liniat Kadar, şi faptul că guvernul Imre Nagy devenind complet nepu­tincios în faţa presiunii de dreapta, a deschis în fapt drumul forţelor con­trarevoluţionare. Este fără îndoială, a spus Janos Kadar, că guvernul Nagy sub presiunea forţei contrarevo­luţionare a săvîrşit şi din punct de vedere politic o mare crimă împotriva poporului prin faptul că, văzînd situ­aţia creată, nu a venit cu curaj şi sinceritate să o arate poporului, ci dimpotrivă, s-a lăsat dus de valul şo­­vinist, a cedat poziţiile clasei munci­toare şi a îndemnat la împotrivire faţă de trupele sovietice, chemate în ajutor, care veniseră cu intenţia să apere poporul şi regimul nostru împo­triva contrarevoluţiei. In mijlocul săptâmînii trecute a de­venit limpede că sînt numai două căi de ieşire din situaţia gravă. Una, de a urma drumul guvernului lui Imre Nagy, care ducea spre prăbuşire, care punea pe primul plan problema retra­gerii trupelor sovietice şi deci de a privi neputincioşi cum teroarea albă contrarevoluţionară masacrează intîi la Budapesta, apoi în provincie, masa activă a muncitorilor, ţăranilor şi in­telectualilor comunişti, apoi pe simpa­tizanţi şi pe toţi „rt­mi­ali democraţi, ca în cele din urmă contrarevoluţia să arunce peste bord guvernul Imre Nagy şi orice guvern bazat pe colabo­rare democratică pentru a institui un guvern pur contrarevoluţionar. Acest guvern contrarevoluţionar ar fi nimi­cit şi ultimele rămăşiţe ale puterii populare, dînd înapoi uzinele, minele, băncile, pămîntul vechilor proprietari, punînd pe grumazul poporului jugul moşierilor, aristocraţilor şi jandarmi­­lor şi restabilind în ţară regimul capi­­talist-moşieresc. In sfîrşit, după distru­gerea forţei poporului, contrarevoluţia ar fi vîndut independenţa patriei noastre imperialiştilor colonialişti. A­­ceasta a fost una din caile posibile-Cealaltă cale era de a pune frîu cu toate forţele valului contrarevoluţiei — sprijinindu-ne pe ajutorul trupelor sovie­tice — să apărăm clasa noastră munci­toare, ţărănimea şi întregul nostru po­por, să salvăm de nimicire orînduirea noastră democratică, realizările noas­tre socialiste şi viitorul nostru, să restabilim orînduirea noastră legală şi constituţională, viaţa paşnică normală, ordinea legală şi să pornim la rezol­varea problemelor urgente şi impor­tante, la tămăduirea rănilor şi la con­struirea vieţii noastre noi, mai fru­moase. Una din problemele care îşi aş­teaptă rezolvarea este ca după resta­bilirea ordinei să ducem tratative cu guvernele ţărilor care au semnat tra­tatul de la Varşovia, în legătură cu retragerea trupelor sovietice de pe te­ritoriul Ungariei. Trebuie să spun în mod deschis că cei care sunt de păre­re că trupele sovietice trebuie să fie retrase din ţară mai înainte, votează în mod voit sau nu pentru contrare­voluţie, pentru jugul imperialist şi pentru pierderea independenţei naţio­nale. Astăzi, numai acela stă într-ade­­văr alături de cauza puterii populare şi a independenţei naţionale, care sus­ţine cu convingere că, folosindu-ne de toată puterea şi tot ajutorul posibil, a­­pelînd şi la ajutorul trupelor sovietice, trebuie să zdrobim contrarevoluţia, să întărim Republica noastră Populară şi pe urmă să stăm şi să discutăm pro­blema retragerii trupelor sovietice de pe teritoriul Ungariei. Janos Kadar a trecut apoi la expu­nerea punctului de vedere al guver­nului revoluţionar muncitoresc-ţărănesc ungar cu privire la o serie de proble­me politice şi economice, care trebu­iesc rezolvate. Kadar a arătat că gu­vernul va analiza toate cerinţele juste ale oamenilor muncii, rezolvîndu-le pe acelea care pot fi rezolvate fără a prejudicia interesele obşteşti. La 10 noiembrie, a spus Kadar, gu­vernul a hotărît ca cel mai tîrziu pînă la 1 ianuarie să sporească cu­ 10 la sută fondul de salarii, ridicînd cu 8-15 la suta salariile anumitor categorii de muncitori. S-a hotărît de asemenea, să se anuleze impozitul stabilit pentru a­­cei ce nu au copii. Guvernul a con­firmat şi hotărîrea luată anterior de a se desfiinţa colectările. In condiţiile de astăzi, a subliniat Kadar, nu se pot lua şi alte măsuri fără a provoca de­valorizarea monedei şi inflaţia, ceea ce nu ar sluji interesel oamenilor muncii, ci ar adinei suferinţele lor. In lupta noastră nu sîntem singur. Atît în ţările socialiste, cît şi în ţârile capitaliste, milioane şi milioane de oa­meni privesc cu îngrijorare dacă vom învinge sau nu hidra contra revolu­ţiei. Eu sînt convins că da şi că am trecut deja greul. Kadar a menţionat apoi faptul că poporul ungar, ca răs­puns la apelul guvernului, primeşte un ajutor preţios din partea ţărilor socialiste ca Albania, Bulgaria, Ceho­slovacia, China, R. D. Germană, R.P. Mongolă, Polonia, Romînia şi U.R.S.S. De asemenea, poporul ungar a primit ajutorul transmis prin Crucea Roşie. Guvernul ungar revoluţionar mun­­citoresc-ţărănesc , a spus în înche­iere Ianos Kadar, are încredere ne­clintită în forţa creatoare a poporului nostru şi este ferm convins că vom­ învinge cu succes şi de astă dată greutăţile noastre de astăzi şi vom duce la victorie cauza poporului nostru muncitor. Masuri pentru normalizarea vieţii la Budapesta BUDAPESTA 12 (Agerpres).­­ Guvernul revoluţionar muncitoresc­­ţărănesc ia măsuri pentru continua îmbunătăţire a condiţiilor de aprovi­zionare şi de trai ale populaţiei capi­talei şi pentru crearea posibilităţilor de reluare a lucrului în toate întreprin­derile industriale ale Budapestei. Forţele sănătoase şi progresiste din Ungaria se string în jurul guvernului revoluţionar muncitoresc-ţărănesc. Pe întreg teritoriul Ungariei viaţa îşi recapătă aspectul obişnuit. Şi la Budapesta situaţia se normalizează. Străzile sunt acum pline de oameni, circulă maşini. Aproape toate fabricile de pline şi brutăriile funcţionează din plin şi sunt aprovizionate cu cantităţi suficiente de făină. Ele au atins deja producţia zilnică obişnuită. Marile întreprinderi din Budapesta şi-au reluat activitatea La 12 noiem­brie au început să fumege coşurile gigantului industrial al Budapestei— combinatul metalurgic Csepel. La Budapesta se munceşte acum la curăţirea străzilor iar brigăzi­i de muncitori rutieri efectuiează lucrările de refacere pentru a se repune cit mai rapid în funcţiune tramvaiele şi troleibuzele. In­cepînd de luni circulă 250 de autobuze. A fost înfiinţat un comisariat guvernamental pentru reconstrucţie. Luni au început în mod organizat lucrările de reconstrucţie. Sîmbătă dimineaţa a început orga­nizarea primelor unităţi revoluţionare „R“ (fond este egal cu ordine). Sar­cina acestor unităţi este asigurarea securităţii locuitorilor, menţinerea or­­dinei şi liniştei, împiedicarea jafurilor, devastărilor şi atacurilor banditeşti. Cetăţenii Budapestei colaborează activ cu armata şi organele de ordine la combaterea bandelor de jefuitori şi răufăcători. Populaţia a adunat de pe străzile oraşului cîteva vagoane de arme şi muniţii pe care le-a predat autorităţilor. Presa continuă să relateze ştiri despre groaznicele crime săvirşite de contrarevoluţionari BUDAPESTA 12 (Agerpres).— Co­respondenţii din Ungaria ai ziarelor străine continuă să publice numeroase reportaje însoţite de fotografii în care înfăţişează atrocităţile şi crimele besti­ale săvîrşite de bandele de contrare­voluţionari în zilele teroarei albe la Budapesta şi în alte localităţi din R. P. Ungară. Reluînd descrieri ale martorilor, co­respondentul ziarului burghez vest­­german „DIE WELT“, Rambuseck, descrie cum au fost schingiuiţi la Bu­dapesta partizanii orînduirii democrat­­populare. Patruzeci de patrioţi cinstiţi — relatează corespondentul — au fost zidiţi de vii într-o galerie subterană de unde au răsunat mult timp ciocăni­­turile acestor oameni sortiţi unei morţi groaznice. Sute de patrioţi un­guri — arată mai departe coresponden­tul — au fost împuşcaţi, spînzuraţi, înecaţi. Ziarul „RUDE PRAVO“ publică de asemenea la 12 noiembrie relatările ofiţerului ungar de grăniceri István Gabulin, care arată că fasciştii contra­revoluţionari i-au masacrat pe tovară­şii săi. La începutul putschului contra­revoluţionar în Ungaria — se relatea­ză în reportajul ziarului — el fusese trimis împreună cu tovarăşii săi în lo­calitatea Moson-Magyarovar pentru a face ordine. Acolo însă fasciştii dezlănţuiseră te­roarea- Ofiţerul relatează cum bande de fascişti pătrundeau în spitale şi-i împuşcau pe bolnavi. Pe un ofiţer in­ternat acolo ei l-au legat cu frînghii şi l-au tîrît pe scările clădirii pînă ce a murit. Autorul acestor relatări, îm­preună cu 900 de ostaşi unguri şi per­soane civile au fost prinşi şi aşteptau să fie omorîţi. Ei au fost salvaţi însă de trupele sovietice care au restabilit ordinea. Partidul liber-democrat cere guvernului de la Bonn interzicerea postului de radio „Europa Libera“ BERLIN 12 (Agerpres).­­ După cum s-a anunţat, partidul liber-demo­­crat din Germania occidentală a ce­rut guvernului de la Bonn să retragă postului de radio „Europa Liberă“ autorizaţia de funcţionare. Suntem­ convinşi, declară Serviciul de presă al partidului liber democrat, că propaganda agresivă a postului „Europa Liberă“ poartă răspunderea principală pentru masacrele care au avut loc în ultimele două săptămîni în Ungaria. Cereri pentru încetarea activităţii postului „Europa Liberă“ s-au putut auzi zilele acestea şi în cadrul Bun­­destagului de la Bonn. Preşedintele grupului de deputaţi al Blocului pe întreaga Germanie, referindu-se, în cuvîntarea sa la evenimentele din Ungaria, a arătat că o pace trainică nu poate fi dobîndită atîta timp cît e­­misiunile iresponsabile ale postului de radio „Europa Liberă“ nu vor fi limitate. In primul moment guvernul de la Bonn a refuzat să ţină seama de a­­ceastă cerere şi să ia măsuri împotri­va postului de radio „Europa Libe­ră“. Guvernul vest-german a anun­ţat că nu ia în considerare propune­rile partidului liber-democrat de a re­trage acestui post de radio autoriza­ţia de funcţionare. In cele din urmă, guvernul de la Bonn a fost silit să anunţe că va lua măsuri pentru „controlarea emisiunilor postului de radio aşa-numit „Europa Liberă". Pag. 3-a Nimic nu poate justifica încercarea de a organiza o intervenţie în treburile interne ale Ungariei scrie Jacques Duclos în ziarul „L’Humanité" PARIS 12 (Agerpres). — Ziarul „L’HUMANITE“ publică un articol al lui Jacques Duclos consacrat eveni­mentelor din Ungaria. Duclos averti­zează că reacţiunea încearcă să folo­sească evenimentele din Ungaria în scopuri proprii care nu au nimic co­mun cu interesele poporului ungar. „Reprezentanţii reacţiunii şi fascismu­lui — scrie Duclos — fac o zarvă ini­maginabilă în jurul evenimentelor din Ungaria. Bucurîndu-se de sprijinul li­derilor socialişti, ei încearcă să dove­dească şi astăzi cu ajutorul presei lor şi cu ajutorul radiodifuziunii de stat că contrarevoluţia din Ungaria mai deţine poziţii militare considerabile. Scopul lor este de a crea o situaţie fa­vorabilă intervenţiei străine în trebu­rile interne ale Ungariei“. „In evenimentele din Ungaria—sub­liniază Duclos — nimic nu poate jus­­tifica încercarea aţîţătorilor la război de a organiza o intervenţie în trebu­rile acestei ţări, intervenţie pe care popoarele trebuie să o împiedice în in­teresul păcii”. Ajutorul ţărilor surori CIOP 11. (Ucraina subcarpatică).— (Agerpres). — TASS transmite: Zil­nic creşte afluxul de mărfuri trimise din R.S.F.S.R. şi R.S.S. Ucraineană oamenilor muncii din Republica Popu­lară Ungară. Prin staţia de frontieră trec din Moscova, Leningrad, Kiev, Lvov şi din alte oraşe numeroase garnituri cu alimente, materiale de construcţii, cărbune, materii prime pentru uzinele metalurgice etc. ★ PEKMN 12 (Agerpres).­­ După cum transmite agenţia „CHINA NOUA“, peste 12.000 de tone de dife­rite produse alimentare şi materii prime au fost trimise zilele acestea din R. P. Chineză în R. P. Ungară. Pînă la sfîrșitul anului se vor tran­sporta în Ungaria încă 44.000 de tone de materii prime și produse alimen­tare din China. Toate aceste mărfuri sînt prevăzute în acordul comercial chino-ungar dar ele vor fi livrate Un­gariei înainte de termenul stabilit iniţial. — VARŞOVIA 12 (Agerpres). — A­­genţia P.A.P. transmite: La 10 no­iembrie a plecat din Varşovia spre Ungaria un al doilea transport cu a­­limente şi medicamente avînd o greu­tate de 24 tone. Acestea sînt daruri ale poporului polonez către poporul ungar. Un al treilea transport se pre­găteşte acum, format din darurile tri­mise Comitetului Central al Crucii Roşii poloneze, transport care va cîn­­tări 52 tone şi care va fi trimis în Ungaria la începutul săptămînii vii­toare. Sumele de bani donate pentru aju­torarea poporului ungar sporesc con­tinuu. 13.500.000 de zloţi au fost deja remişi Comitetului Central al Crucii Roşii poloneze pentru a fi expediaţi în Ungaria.­ ­ SOFIA 12 (Agerpres). U­ATS transmite : _ Presa bulgară a publicat un comunicat al Consiliului de Mi­niştri al Republicii Populare Bulga­ria, în care se spune între altele : Ca răspuns la apelul guvernului re­voluţionar muncitoresc-ţărănesc un­gar şi exprimînd sentimentele fier­binţi de solidaritate ale poporului nostru faţă de poporul ungar, guver­nul R. P. Bulgaria a hotărît să acor­de un ajutor frăţesc gratuit oameni­lor muncii ungari şi să trimită ime­diat în Ungaria cantităţi de zahăr, orez, fasole, biscuiţi, ciment, lemn de construcţie, lemne, cărbune de piatră, petrol. Pentru a acorda mai departe oamenilor muncii ungari ajutor în medicamente şi produse industriale şi alimentare, pe lingă Consiliul Cen­tral al Crucii Roşii bulgare a fost constituit un „Fond pentru ajutorarea poporului frate ungar“.­­ BERLIN 11 (Agerpres). — Postul de radio Berlin anunţă că la 10 no­iembrie a fost constituit la Berlin un comitet de ajutorare a Ungariei so­cialiste. Ca preşedinte al acestui co­mitet a fost ales Adolf Hennicke, laureat al Premiului naţional. Comi­tetul a cerut tuturor cetăţenilor să ajute poporul ungar să-şi vindece ră­nile provocate de contrarevoluţie.

Next