Romînia Liberă, mai 1957 (Anul 15, nr. 3909-3932)
1957-05-04 / nr. 3909
m S. M. T. şi-au îndeplinit sarcinile de plan In primăvara acestui an, staţiunile de maşini şi tractoare au muncit mult mai bine decit altădată. Brigăzile lor au fost organizate mai temeinic, exploatarea maşinilor s-a făcut mult mai bine. Drept urmare, pînă la data actuală 109 S.M.T. şi-au îndeplinitşi depăşit cu mult sarcinile de plan stabilite pentru campania de primăvară. ^»0 OO OO OO OO OO OO <50 <50 OO OO OO OO OO O© OC OOOO OO OO OO OO OO ^ Punctul pe i I Unele finiril pentru băuți apă nu au presiunea pusă% la punct. g 8 ■ 8 g 8 8 * ' § ț — ...și acum să mă răcoresc...! g 8 Desen de GH. CHIRIAC 8 OOOO OC OO OÖ OO OO OO OO OOOO OOOO ©O OOOO OOOO OOOO <50 OCt* Premiera baletului Călin La Teatrul de Operă și Balet al R.P.R. a avut loc joi seara premiera celui de al doilea balet romînesc prezentat în actuala staaiune, baletul .Călin", după cunoscutul poem al lui Mihail Eminescu. Muzica aparţine lui Alfred Mendelsohn, maestru emerit al artei, iar libretul, regia şi coregrafia sunt semnate de Tilde Urseanu. Conducerea muzicală a fost încredinţată maestrului emerit al artei Egizzio Massini ; decorurile sunt create de pictorul scenograf Th. Kiriacoff-Suruceanu, costumele de Paula Brîncoveanu şi Ofelia Tutoveanu. Rolurile principale au fost interpretate de Gabriel Popescu, Irinel Liciu, laureaţi ai Premiului de Stat şi Oleg Danovschi, artist emerit al R.P.R. (Agerpres) Proletari din toate ţările, tmiflvTf minis lim ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÍNA Anul XV Nr. 3909 4 pagini — 20 bani Sîmbătă 4 mai 1957 Prin aplicarea sistemului de salarizare îmbunătăţit Sporesc cîştigurile mecanizatorilor din agricultură In baza sarcinilor trasate prin Rezoluţia Plenarei Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român din decembrie 1956 pentru îmbunătăţirea sistemului de salarizare. Ministerul Agriculturii şi Silviculturii a elaborat un sistem îmbunătăţit de salarizare şi premiere a muncitorilor din staţiunile de maşini şi tractoare. Acest sistem se aplică acum în mod experimental în S.M.T., urmînd a fi definitivat pe baza rezultatelor obţinute prin aplicarea lui şi a propunerilor făcute de lucrătorii din agricultură. Deşi nu a trecut mult timp de cînd am început experimentarea, putem constata de pe acum avantajele însemnate de care se bucură mecanizatorii din agricultură. Aşa, bunăoară, acum partea cea mai însemnată a cîştigului mecanizatorilor o constituie salariul tarifar. Incepînd de la 1 aprilie salariile tarifare au fost mărite. Dacă pînă în prezent salariul de bază al unui tractorist era de circa 360 lei, el a ajuns acum pînă la 500—650 lei, iar pentru tractoriști cu calificare superioară pînă la 800 lei lunar. Acest salariu îl primesc tractoriştii atunci cînd nu lucrează în cîmp, ei avînd însă obligaţia, în perioadele dintre campaniile agricole, să execute reparaţii la tractoare şi la maşinile agricole, să efectueze transporturi şi alte lucrări necesare în S.M.T. sau în cîmp. Datorită creşterii însemnate a salariului tarifar cîştigul mediu al tractoriştilor sporeşte în anul acesta cu circa 22 la sută. Sporirea simţitoare a cîştigurilor tractoriştilor face ca prelucrarea sistemului de salarizare îmbunătăţit în rîndurile mecanizatorilor să atragă numeroase cadre spre a lucra pe tractor. Din primele zile ale aplicării sistemului de salarizare îmbunătăţit în S.M.T., numeroşi mecanici din ateliere, pontatori alimentatori cu calificare mecanică, ca şi alte cadre de mecanizatori cer să fie încadraţi ca tractorişti. Stimularea calificării mecanizatorilor O măsură importantă a sistemului de salarizare îmbunătăţit este diferenţierea salariilor tarifare după calificarea muncitorilor şi după vechimea lor în S.M.T. Acei tractorişti care şi-au însuşit aut conducerea tractoarelor cit şi a combinelor şi a altor utilaje complexe, care au cunoştinţe agrotehnice şi sunt în măsură să execute lucrări de reparaţii la tractoare şi maşini agricole, pot căpăta calificarea de „mecanic agricol“ care le asigură un salariu tarifar lunar cu 200—300 lei mai ridicat decît ai tractoriştilor. In afară de gradul de calificare, salariul tarifar mai diferă şi după vechimea în muncă. Un tractorist care lucrează în S.M.T. de peste cinci ani primeşte lunar cu 100 lei mai mult decît tractoristul cu o vechime de 2—5 ani şi cu 150 lei mai mut decît tractoristul cu o vechime sub 2 ani. Plata lucrărilor efectuate în cîmp de muncitorii din brigăzile de tractoare nu se mai face acum pe baza acordului progresiv, ci după două variante care se experimentează în diferite unităţi. Una din aceste variante se aplică în cele mai multe staţiuni de maşini şi tractoare, în aceste S.M.T. s-a introdus acordul simplu, fiecare hectar de lucrare plătindu-se după un tarif unic pentru lucrarea respectivă. Tariful la hectar depinde numai de felul lucrării şi de tipul tractorului cu care se lucrează, plătindu-se mai bine lucrările care au un randament zilnic mai redus sau sunt executate cu tractoare mai puţin puternice. Astfel orice tractorist sau mecanic agricol primeşte pentru fiecare nectar arat şi grăpat 9 lei dacă lucrează cu tractorul D.T.-54 ;112,50 lei dacă lucrează cu tractorul KD-35 sau UTOS-2 și 18 lei dacă lucrează cu tractorul IAR-23. Tarifele sunt astfel calculate pentru fiecare lucrare încît stimulează executarea acelor lucrări (prăşitul, desţelenitul, etc.), importante din punct de vedere agrotehnic, care impun o calificare mai mare mecanizatorilor. Un tractorist de pe tractorul UTOS-2 care realizează norma la prăşit cîştigă 55 lei pe zi, în timp ce dacă îndeplineşte norma zilnic la arătură de însămînţare cîştigă circa 45 iei. In zilele cînd tractoristul nu poate lucra fie din cauza timpului nefavorabil fie din alte cauze independente de voinţa lui el va primi 75 la sută din salariul tarifar cuvenit pentru aceste zile, fiind obligat să îndeplinească în acest.timp alte sarcini stabilite de conducerea staţiunii. Spre a vedea care sînt posibilităţile de cîştig ale mecanizatorilor, să calculăm acum cîştigul lunar ce îl pot realiza tractoriştii care lucrează in cîmp după acordul simplu. Să presupunem că un mecanic agricol, cu o Ina, CHIRIAC VASILIU director general al direcţiei generale S.M.T. din Ministerul Agriculturii şi Silviculturii (Continuare In pag. 2-a) 920.000 tone mărfuri sosite în ţară din U. R. S. S. In cursul lunii aprilie au continuat să sosească în ţară cantităţi masive de mărfuri pe care Uniunea Sovietică le livrează ţării noastre în baza acordurilor încheiate anul trecut la Moscova In primele 4 luni ale anului, din Uniunea Sovietică au intrat în ţară aproape 920.000 tone de mărfuri, dintre care mai mult de 244.000 tone de cereale. Au fost primite, de asemenea circa 135.000 tone de cocs şi 153.000 tone de minereuri, materii prime de bază necesare industriei noastre siderurgice. Restul de circa 388.000 tone Înglobează laminate, feroaliaje, materiale refractare, îngrăşăminte chimice, maşini şi utilaje diferite etc. Decernarea Premiului „Vasile Alecsandri“ pentru cele mai bune piese într-un act Pentru a stimula crearea de noi piesei într-uin act care să contribuie la îmbogăţirea repertoriului echipelor artistice de amatori, Ministerul Invă-,ţămîntului şi Culturii a institut premiul „Vasile Alecsandri“ care se va decerna anual autorilor celor mai valoroase piese. Juriul instituit de Ministerul Invăţămîntului şi Culturii a hotărît decernarea premiului „Vasile Alecsandri“ pe anul 1956 următorilor scriitori: Tiberiu Vornic pentru piesa „Tîrgul inimilor“, Ştefan Tita penru piesa „Peştera“; Mihail Davidoglu pentru piesa „Nemaipomenita furtună“ ; Sütő Andraş pentru piesa „Fanfara“ ; Ferencz László pentru piesa „Umbra“; Valeriu Luca pentru piesa „Nunta Ioanei“; S. Andreescu şi T. Mănescu pentru piesa „Răsfăţaţii“. începerea tratativelor culturale romîno-franceze PARIS 3 (Agerpres). La 2 mai a. c. au început la Ministerul Afacerilor Externe al Franţei convorbirile romîno-franceze în vederea dezvoltării relaţiilor culturale, ştiinţifice şi tehnice între R. P. Romînă şi Franţa. Delegaţia romînă este compusă din acad. Mihail Ralea, conducătorul delegaţiei, Mircea Bălănescu, ministrul R.P.R. la Paris, scriitorul Demostene Botez, deputat în Marea Adunare Naţională, şi Constantin Prisnea, membru în colegiul Ministerului Culturii şi Invăţămîntului. Delegaţia franceză este compusă din Roger Seydoux, ambasador, directorul relaţiilor culturale, conducătorul delegaţiei, Michel Fontaine şi Etienne Manach, consilieri, şi Philippe Rebeyrol, şef al secţiei învăţămînt din Ministerul Afacerilor Externe al Franţei. R. P. Romíne aleasă membră într-o comisie a Consiliului Economic şi Social al O.N.U. NEW YORK 3 (Agerpres). — In şedinţa din 1 Mai a celei de a 23 a sesiuni a Consiliului Economic şi Social al O.N.U., care are loc la New York, Republica Populară Romînâ a fost aleasă ca membră în comisia de transporturi şi comunicaţii. Pentru admiterea R.P.R. în această Comisie au votat 16 din cele 18 state membre ale Consiliului Economic şi Social. .CU LEGITIMĂ MÎNDRIE PATRIOTICĂ 1 Mai, sărbătoarea internaţională a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor din lumea întreagă. In această zi, scumpă poporului nostru. In oraşe şi sate învestmântate în haina de sărbătoare, am sărbătorit 1 Mai ca oameni liberi într-o ţară liberă şi stăpîni pe munca noastră. Păşind pe drumul luminos al socialismului învingător, poporul nostru a trecut în revistă de 1 Mai şi succesele dobîndite în anii vieţii lui noi, libere. Fiecare succes în parte şi toate laolaltă neau făcut să simţim o legitimă mîndrie patriotică. Fiecare succes în parte şi toate laolaltă ne-au întărit încrederea în politica statului nostru popular, în lupta pentru o viaţă liberă şi fericită, pentru pace. Cald, puternic şi convingător a fost entuziasmul cu care poporul nostru a sărbătorit 1 Mai al acestui an, în care au răsunat necontenit urale şi ovaţii, în care fiecare gest al demonstranţilor de pe întregul cuprins al patriei afirmă odată în plus unitatea de nezdruncinat în jurul partidului şi guvernului nostru. Foto : NICU VASILE O importanta cucerire a tehnicii romînești Primele dispozitive cu semiconductor! gr****:«*'*:*'**« rr^.ryryrr^**»**«:**^***^ Intr-un articol al revistei .Orizonturi". Se pomenea de un fapt — socotit atunci cu totul neobișnuit — petrecut la un congres al specialiștilor in electronică. Un inginer adusese la congres un pian. Unul atît de .mare" încît îl putea purta în buzunar. El ceru să se deschidă un aparat de radio obișnuit care se afla in încăpere, puse indicatorul între două staţii, și... începu să cînte la pianul său de dimensiunile unui portțigaret. Spre surprinderea tuturor, melodia pe care inginerul o interpreta la pian se auzea la radio. Intrigaţi de o asemenea experienţă, cei de faţă cercetară minusculul pian şi descoperiră sub fiecare clapă cite un cristal. Acesta emitea o undă modulată pe care aparatul de radio o transforma prin difuzorul său în muzică. Aceasta a fost se pare una din primele demonstraţii ale aplicaţiilor transistorului, importantă utilizare a materialelor semiconductoare. Noţiunile pomenite, — transistor, semiconductor — nu sunt însă desigur cunoscute de toţi cititorii noştri. Iată de ce, înainte de a vorbi despre alte utilizări ale acestui cristal miraculos, sunt necesare cîteva cuvinte despre noul drum în tehnică deschis de cercetarea proprietăţilor semiconductorilor şi utilizarea lor în diverse dispozitive. DRUM NOU IN TEHNICA încă de pe băncile şcolii se învaţă că unele materiale sunt bune conducătoare de electricitate—conductorii — iar altele — izolatorii — sunt lipsiti de această proprietate fiind rele conducătoare de electricitate. In ultima vreme însă fizicienii socotesc această clasificare incompletă. Ei situează între conductori şi izolatori o altă categorie de materiale care au proprietăţi electrice intermediare, fiind în acelaşi timp conductori de curent destul de slabi şi izolatori destul de proşti. Aceştia sunt SEMICONDUCTORI. Astăzi se cunoaşte un număr foarte mare de semiconductori dintre care cei mai utilizaţi sunt germaniul şi siliciul. Studiul proprietăţilor deosebite pe care le au semiconductori a arătat că aceştia pot fi sediul unor fenomene caracteristice, cu aplicaţii foarte variate. Cercetarea acestei noi clase de materiale a dus în ultimii ani la realizarea unor prime aplicaţii, la crearea unui avînt în acest domeniu nou al tehnicii. Deşi nimeni nu poate pretinde că proprietăţile fizice ale semiconductorilor sunt azi complet lămurite de ştiinţă, se pot totuşi întrevedea perspective extrem de importante. Academicianul sovietic A. F. Jolfe, de pildă, socoteşte că: „Fizica modernă cunoaşte două domenii, de la care se aşteaptă schimbări radicale în condiţiile materiale ale vieţii — nucleul atomic şi semiconductor«". Iată de ce interesul oamenilor de specialitate este actualmente tot atît de mare pentru problemele semiconductorilor ca şi pentru cele ale fizicii şi tehnicii nucleare. Ba mai mult, unii cercetători pretind că în stadiul actual folosirea energiei atomice nu dă un efect economic comparabil cu cel care se poate obţine prin introducerea largă în tehnică a dispozitivelor cu semiconductor. DE LA DETECTORUL CU GALENA LA DIODA DE ÎNALTA FRECVENTA Revoluţia in tehnică produsă prin descoperirea semiconductorilor nu se datorează atît stabilirii proprietăţilor lor remarcabile ci utilizării lor în numeroase aplicaţii practice. Cui nu-i este cunoscut de pildă, detectorul cu galenă, aparatul de început al oricărui radio amator ? Aceasta a fost una din primele aplicaţii ale semiconductorilor, aplicaţie bazată însă doar pe cîteva cunoştinţe foarte vagi asupra acestor materiale. In orice caz, detectorul cu galenă poate fi socotit strămoşul nu numai al diodei cu cristal de înaltă frecvenţă de astăzi, ci şi al tuturor celorlalte dispozitive electronice cu semiconductori. Ce este însă o diodă ? Fie că este cu cristal de germaniu, fie cu cristal de siliciu, dioda serveşte la transformarea curenţilor alternativi în curenţi continui. Acest dispozitiv care are deci ca element esenţial un mic cristal dintr-un material semiconductor, este foarte potrivit la redresarea curenţilor de foarte înaltă frecvenţă, care îşi schimbă sensul de miliarde de ori pe secundă, curenţi ce intervin în instalaţiile moderne de radiorelee, de televiziune, de radiolocaţie. Pe lingă alte calităţi remarcabile pe care le au în înlocuirea lămpilor cu doi electrozi, diodele cu cristal sunt de dimensiuni foarte mici, cristalul materialului semiconductor neavînd un volum mai mare de un milimetru cub, au o stabilitate mecanici foarte ridicată şi o durată de serviciu de cel puţin 100.000 de ore. însemnătatea realizării unor astfel de dispozitive cu semiconductori a determinat şi în ţara noastră o serie de cercetări. Astfel, un colectiv din care nu lipseau chimişti, fizicieni, electronişti, metalurgişti şi electrotehnicieni, a început anul trecut în cadrul Institutului de cercetări şi proiectări electrotehnice lucrările pentru studiul materialelor semiconductoare, în urma acestor cercetări au putut fi proiectate şi construite instalaţii necesare studiilor. CRISTALELE MIRACULOASE LA LUCRU Studiul proprietăţilor fizice ale materialelor semiconductoare întreprins de numeroşi savanţi ai lumii a dus la descoperiri interesante care la rîndul lor au deschis perspective noi în aplicaţiile lor tehnice. După perfecţionarea diodelor de pildă, a fost inventat transistorul, care poate înlocui complet sau aproape complet lămpile de radio obişnuite în receptorii de radio, în telefonie la mare distanţă, în amplificatorii din magnetofoane, cinematografie, în televiziune, în automatizări ş.a.m.d. Nu este vorba însă numai de o simplă înlocuire. Transistora sunt superiori tuburilor electronice şi datorită unei serii de calităţi, au un volum şi o greutate de cca 100 ori mai mică; consumă o putere de circa 1000 şi 1.000.000 mai mică; nu se încălzesc; au un timp de funcţionare de cca 10 ani faţă de 800 ore la tuburile electronice etc. Datorită acestor calităţi s-au putut construi, utilizînd transistori, aparate de radiorecepţie mari cît un ceas de mină, aparate de radio-emisie de buzunar „creiere electronice" mari cu o maşină ele scris etc. Proprietăţile deosebite ale semiconductorilor au permis şi realizarea altor dispozitive ale căror domenii de aplicaţie cuprind aproape toate ramurile tehnicii moderne. Bateria atomică cu semiconductori de pildă, transformă direct energia nucleară în energie electrică. Frigiderul termoelectric bazat pe principiul semiconductorilor este un aparat de mare simplitate şi robusteţe, avînd o durată de funcţionare practic nelimitată. Indiscutabil cea mai de seamă utilizare a semiconductorilor o constituie posibilitatea de folosire a cărbunelui de aur, adică a energiei solare. Astfel de baterii solare transformă direct energia solară în energie electrică, dînd de pe o suprafață mai mică decît 1 m.p. o putere de cca 100 W. Iată clar ce înseamnă folosirea dispozitivelor cu semiconductori, iată cum pot lucra cristalele miraculoase. TUDOR GHEORGHIU realizate în ţară Iată primele diode cu cristal realizate în ţară, primele dispozitive romîneşti cu semiconductori. Pentru a le putea scoate în evidenţă, foto reporterul nostru a trebuit să le fotografieze alături de o lampă de radio obişnuită şi lîngă o cutie de chibrituri. Foto : mihai popescu Premii trimestriale pentru brigăzile de foraj fruntaşe Pentru a stimula pe participanţii la întrecerea ce se desfăşoară în industria petroliferă în urma chemării lansată de colectivele întreprinderii de foraj şi al schelei de extracţie Valea Caselor, Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei şi C.C. al Sindicatului muncitorilor din petrol, chimie şi gaz metan au hotărît instituirea unor însemnate premii trimestriale. Aceste premii urmează să se acorde brigăzilor fruntaşe cu începere din trimestrul II pentru toate sondele la care forajul a început în acest an. Astfel, pentru brigăzile de foraj fruntașe care vor termina mai devreme săparea sondelor prevăzute pentru o durată pînă la 3 luni, se acordă un premiu în valoare de 15.000 Iei și un premiu în valoare de 10.000 lei ; brigăzilor care vor termina mai devreme săparea sondelor prevăzute pentru o durată pînă la 6 luni, li se acordă un premiu de 20.000 lei și un premiu de 15.000 lei; brigăzilor care termină mai devreme săparea sondelor prevăzute pentru o durată pînă la 9 luni, un premiu de 25.000 lei și un premiu de 20.000 lei; de asemenea se va acorda un premiu de 30.000 lei şi un premiu de 25.000 lei brigăzilor care termină mai devreme săparea sondelor prevăzute pentru o durată de peste 9 luni. Tot din fondurile ministerului se va acorda trimestrial fiecărui trust de extracţie suma de 10.000 lei din care se va premia cea mai bună brigadă de intervenţie la sonde. (Agerpres) Vasul „Dimitrov" s-a înapoiat în patrie CONSTANŢA (de la corespondentul nostru). După 5 luni de zile, vasul romînesc ..Dimitrov“ care la 2 decembrie 1956 a plecat spre R. D. Vietnam cu tractoare romîneşti, maşini agricole şi medicamente pentru poporul prieten vietnamez, s-a înapoiat joi după amiază în patrie. Prin această călătorie vasul „Dimitrov“ a parcurs cea mai lungă cursă din istoria navigaţiei noastre, ocolind Africa pe la Capul Bunei Speranţe, traversind Oceanul Indian şi ajungînd pînă la Djakarta (Indonezia), drum care întrece dus şi întors lungimea Ecuatorului. La înapoiere, vasul „Dimitrov“ a trecut prin Canalul de Suez, fiind al doilea vas românesc care trece după deblocarea Canalului. La Londra şi in alte capitale occidental e de şapte săptămtni la Londra , se desfăşoară discuţii despre dezarmare. Ptnă la l august cînd subcomitetul trebuie să-şi prezinte raportul asupra activităţii depuse mai este destul timp. Totuşi, rezultate pozitive ar putea fi înregistrate mai curând dacă s-ar ţine seama de rezonabilele propuneri făcute de reprezentantul sovietic. Experienţa amară a anilor trecuţi s-a repetat însă din păcate până în prezent şi la actuala sesiune : practica devenită tradiţională a puterilor occidentale de a reveni asupra propriilor lor propuneri de îndată ce ele sunt îmbrăţişate de Uniunea Sovietică a împiedicat ajungerea la rezultate pozitive. Uniunea Sovietică a prezentat zilele acestea noi propuneri care prevăd măsuri pentru o dezarmare parţială. Deasupra corului occidental care pretinde (cu o logică mai ▼ mult decit îndoielnică) că la ora ■ actuală cursa înarmărilor atomice I ar constitui... un scut al păcii, s-a I ridicat glasul reprezentantului stvietic propunînd planul parţial de dezarmare cuprinzînd printre altete prevederea de a se renunţa sau de a se sista măcar temporar ex- I perienţele cu armele de distrugere d in masă precum şi extinderea zonei supusă controlului prin foto* graţierea din avion atit în Europa , cit şi in vaste întinderi ale Asiei şi Americii de Nord. * Este desigur straniu să auzi detclaraţiile patetice ale unor oameni răspunzători de politica marilor puteri occidentale despre dorinţa lor de dezarmare şi în acelaşi timp 4. la Londra să constaţi că propunerilor sovietice care urmăresc , printre altele reducerea forţelor ar- 4 mate (la limitele propuse anterior din planul anglo-francez) ti se opune propuneri care arată că puterile accedentate nu au nicidecum intenţia * de a proceda la dezarmare. Este straniu să auzi că in timp ce la * Londra se discută despre dezarmatre, la Washington se alocă şapte zecimi din buget pentru cheltuieli militare. Este drept că noile propuneri prezentate de Uniunea Sovietică la Londra conţin atâtea elemente despre care în trecut politicienii occidentali spuneau că sunt „indispensabile“ unui program de dezarmare incit aceştia sunt nevoiţi să anunţe că ,,vor studia propunerile sovietice cu toată atenţia" (cum a declarat ministrul Apărării al S.U.A., Charles Wilson). Dar în acelaşi timp „sursele informate“ din preajma Departamentului de stat lansează „subil" ideea (veche de altfel) a necesităţii ,instaurării încrederii înainte de a se trece la dezarşi aceasta — printre — o metodă de a se nou tărăgănarea problemei dezarmării. Noile propuneri sovietice conţin insă elemente atit de clare şi simple incit punerea lor in aplicare nu ar necesita nici o aminare. Cît despre întrebarea de ce işi creează americanii baze atomice peste mări şi ţări, răspunsul la ea ni-l dă fără înconjur bine informata ziaristă americană Margaret Higgins atunci cind scria recent în „New York Herald Tribune“ că, datorită bazelor lor din teritoriile de peste mări, Statele Unite vor izbuti „să trimită proiectilele lor teleghidate asupra Moscovei şi Leningradului“. Avem deci de a face cu o politică precis exprimată. Imobilul in baza căruia acţionează diplomaţia americană apare limpede. Ar trebui doar întrebat dacă, din moment ce există mijloace care să potolească visurile atomice transoceanice, de ce consimt anumiţi oameni politici vest-europeni să-şi transforme ţările respective în baze atomice ? „ Greu de înţeles ! ! Un lucru insă este perfect clar ■ ♦ dă că aceşti oameni politici ar gindi * mai mult la dezarmare şi la elabor ţrarea unui sistem de securitate colectivă general europeană, cauza păcii și secur'tatca propriilor lor țări ar avea de ciştigat. 7. FLOREA iL m TERNAjlONMA mare". F.He multe altele pregăti din ► j -»-»A