Romînia Liberă, mai 1957 (Anul 15, nr. 3909-3932)

1957-05-04 / nr. 3909

m S. M. T. şi-au îndeplinit sarcinile de plan In primăvara acestui an, staţiunile de maşini şi tractoare au muncit mult mai bine decit altădată. Brigăzile lor au fost organizate mai temeinic, ex­ploatarea maşinilor s-a fă­cut mult mai bine. Drept urmare, pînă la data actuală 109 S.M.T. şi-au îndeplinit­­şi depăşit cu mult sarcinile de plan stabilite pentru campania de primă­vară. ^»0 OO OO OO OO OO OO <50 <50 OO OO OO OO OO O© OC OOOO OO OO OO OO OO ^ Punctul pe i I Unele finiril pentru băuți apă nu au presiunea pusă% la punct. g 8 ■ 8 g 8 8 * ' § ț — ...și acum să mă răcoresc...! g 8 Desen de GH. CHIRIAC 8 OOOO OC OO OÖ OO OO OO OO OOOO OOOO ©O OOOO OOOO OOOO <50 OCt* Premiera baletului Călin La­ Teatrul de Operă și Balet al R.P.R. a avut loc joi seara pre­miera celui de al doilea balet ro­­mînesc prezentat în actuala sta­­aiune, baletul .Călin", după cuno­scutul poem al lui Mihail Eminescu. Muzica aparţine lui Alfred Men­delsohn, maestru emerit al artei, iar libretul, regia şi coregrafia sunt semnate de Tilde Urseanu. Condu­cerea muzicală a fost încredinţată maestrului emerit al artei Egizzio Massini ; decorurile sunt­ create de pictorul scenograf Th. Kiriacoff-Su­­ruceanu, costumele de Paula Brîn­­coveanu şi Ofelia Tutoveanu. Rolurile principale au fost inter­pretate de Gabriel Popescu, Irinel Liciu, laureaţi ai Premiului de Stat şi Oleg Danovschi, artist emerit al R.P.R. (Agerpres) Proletari din toate ţările, tmiflvTf­­ minis lim ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÍNA Anul XV Nr. 3909 4 pagini — 20 bani Sîmbătă 4 mai 1957 Prin aplicarea sistemului de salarizare îmbunătăţit Sporesc cîştigurile mecanizatorilor din agricultură In baza sarcinilor trasate prin Re­zoluţia Plenarei Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român din decembrie 1956 pentru îmbunătăţirea sistemului de salarizare. Ministerul Agriculturii şi Silviculturii a elaborat un sistem îmbunătăţit de salarizare şi premiere a muncitorilor din staţiunile de maşini şi tractoare. Acest sistem se aplică acum în mod experimental în S.M.T., urmînd a fi definitivat pe baza rezultatelor obţinute prin aplica­rea lui şi a propunerilor făcute de lu­crătorii din agricultură. Deşi nu a trecut mult timp de cînd am început experimentarea, putem con­stata de pe acum avantajele însem­nate de care se bucură mecanizatorii din agricultură. Aşa, bunăoară, acum partea cea mai însemnată a cîştigului mecanizatorilor o constituie salariul tarifar. Incepînd de la 1 aprilie salariile tarifare au fost mărite. Dacă pînă în prezent salariul de bază al unui trac­torist era de circa 360 lei, el a ajuns acum pînă la 500—650 lei, iar pentru tractoriști cu calificare superioară pînă la 800 lei lunar. Acest salariu îl primesc tractoriştii atunci cînd nu lu­crează în cîmp, ei avînd însă obligaţia, în perioadele dintre campaniile agri­cole, să execute reparaţii la tractoare şi la maşinile agricole, să efectueze transporturi şi alte lucrări necesare î­n S.M.T. sau în cîmp. Datorită creşterii însemnate a sala­riului tarifar cîştigul mediu al tracto­riştilor sporeşte în anul acesta cu cir­ca 22 la sută. Sporirea simţitoare a cîştigurilor tractoriştilor face ca pre­lucrarea sistemului de salarizare îm­bunătăţit în rîndurile mecanizatorilor să atragă numeroase cadre spre a lu­cra pe tractor. Din primele zile ale a­­plicării sistemului de salarizare îmbu­nătăţit în S.M.T., numeroşi mecanici din ateliere, pontatori alimentatori cu calificare mecanică, ca­ şi alte cadre de mecanizatori cer să fie încadraţi ca tractorişti. Stimularea calificării mecanizatorilor O măsură importantă a sistemului de salarizare îmbunătăţit este diferen­ţierea salariilor tarifare după califica­rea muncitorilor şi după vechimea lor în S.M.T. Acei tractorişti care şi-au însuşit aut conducerea tractoarelor cit şi a combinelor şi a altor utilaje com­plexe, care au cunoştinţe agrotehnice şi sunt în măsură să execute lucrări de reparaţii la tractoare şi maşini a­gricole, pot căpăta calificarea de „me­canic agricol“ care le asigură un sa­lariu tarifar lunar cu 200—300 lei mai ridicat decît ai tractoriştilor. In a­­fară de gradul de calificare, salariul tarifar mai diferă şi după vechimea în muncă. Un tractorist care lucrează în S.M.T. de peste cinci ani primeşte lunar cu 100 lei mai mult decît trac­toristul cu o­ vechime d­e 2—5 ani şi cu 150 lei m­ai mut decît tractoristul cu o vechime sub 2 ani. Plata lucrărilor efectuate în cîmp de muncitorii din brigăzile de tractoare nu se mai face acum pe baza acordu­lui progresiv, ci după două variante care se experimentează în diferite u­­nităţi. Una din aceste variante se a­­plică în cele mai multe staţiuni de maşini şi tractoare, în aceste S.M.T. s-a introdus acordul simplu, fiecare hectar de lucrare plătindu-se după un tarif unic pentru lucrarea respectivă. Tariful la hectar depinde numai de fe­lul lucrării şi de tipul tractorului cu care se lucrează, plătindu-se mai bine lucrările care au un randament zilnic mai redus sau sunt executate cu trac­toare mai puţin puternice. Astfel orice tractorist sau mecanic agricol primeşte pentru fiecare nectar arat şi grăpat 9 lei dacă lucrează cu tractorul D.T.-54 ;1­12,50 lei dacă lucrează cu tractorul KD-35 sau UTOS-2 și 18 lei dacă lucrează cu tractorul IAR-23. Tarifele sunt astfel calculate pentru fiecare lucrare încît stimulează execu­tarea acelor lucrări (prăşitul, desţele­­nitul, etc.), importante din punct de vedere agrotehnic, care impun o califi­care mai mare mecanizatorilor. Un tractorist de pe tractorul UTOS-2 care realizează norma la prăşit cîştigă 55 lei pe zi, în timp ce dacă îndeplineşte norma zilnic la arătură de însămîn­­ţare cîştigă circa 45 iei. In zilele cînd tractoristul nu poate lucra fie din cauza timpului nefavorabil fie din alte cauze independente de voinţa lui el va primi 75 la sută din salariul tarifar cuvenit pentru aceste zile, fiind obligat să îndeplinească în acest.­timp alte sarcini stabilite de conducerea staţiunii. Spre a vedea care sînt posibilităţile de cîştig ale mecanizatorilor, să cal­culăm acum cîştigul lunar ce îl pot realiza tractoriştii care lucrează in cîmp după acordul simplu. Să presu­punem că un mecanic agricol, cu o Ina, CHIRIAC VASILIU director general al direcţiei generale S.M.T. din Ministe­rul Agriculturii şi Silviculturii (Continuare In pag. 2-a) 920.000 tone mărfuri sosite în ţară din U. R. S. S. In cursul lunii aprilie au continuat să sosească în ţară cantităţi masive de mărfuri pe care Uniunea Sovietică le livrează ţării noastre în baza acor­durilor încheiate anul trecut la Mos­cova In primele 4 luni ale anului, din Uniunea Sovietică au intrat în ţară aproape 920.000 tone de mărfuri, din­tre care mai mult de 244.000 tone de cereale. Au fost primite, de asemenea circa 135.000 tone de cocs şi 153.000 tone de minereuri,­­ materii prime de bază necesare industriei noastre si­derurgice. Restul de circa 388.000 to­ne Înglobează laminate, feroaliaje, materiale refractare, îngrăşăminte chi­mice, maşini şi utilaje diferite etc. Decernarea Premiului „Vasile Alecsandri“ pentru cele mai bune piese într-un act Pentru a stimula crearea de noi piesei într-uin act care să contribuie la îmbogăţirea repertoriului echipelor artistice de amatori, Ministerul Invă-,­ţămîntului şi Culturii a institu­t pre­miul „Vasile Alecsandri“ care se va decerna anual autorilor celor mai va­loroase piese. Juriul instituit de Ministerul Invă­­ţămîntului şi Culturii a hotărît decer­narea premiului „Vasile Alecsandri“ pe anul 1956 următorilor scriitori: Ti­­beriu Vornic pentru piesa „Tîrgul ini­milor“, Ştefan Tita pen­ru piesa „Peş­tera“; Mihail Davidoglu pentru piesa „Nemaipomenita furtună“ ; Sütő An­­draş pentru piesa „Fanfara“ ; Ferencz László pentru piesa „Umbra“; Valeriu Luca pentru piesa „Nunta Ioanei“; S. Andreescu şi T. Mănescu pentru piesa „Răsfăţaţii“. începerea tratativelor culturale romîno-franceze PARIS 3 (Agerpres).­­ La 2 mai a. c. au început la Ministerul Afa­cerilor Externe al Franţei convorbi­rile romîno-franceze în vederea dez­voltării relaţiilor culturale, ştiinţifice şi tehnice între R. P. Romînă şi Franţa. Delegaţia romînă este compusă din acad. Mihail Ralea, conducătorul de­legaţiei, Mircea Bălănescu, ministrul R.P.R. la Paris, scriitorul Demostene Botez, deputat în Marea Adunare Naţională, şi Constantin Prisnea, membru în colegiul Ministerului Cul­turii şi Invăţămîntului. Delegaţia franceză este compusă din Roger Seydoux, ambasador, di­rectorul relaţiilor culturale, conducă­torul delegaţiei, Michel Fontaine şi Etienne Manach, consilieri, şi Phi­lippe Rebeyrol, şef al secţiei învă­­ţămînt din Ministerul Afacerilor Ex­terne al Franţei. R. P. Romíne aleasă membră într-o comisie a Consiliului Economic şi Social al O.N­.U. NEW YORK 3 (Agerpres). — In şedinţa din 1 Mai a celei de a 23 a sesiuni a Consiliului Economic şi Social al O.N.U., care are loc la New York, Republica Populară Ro­­mînâ a fost aleasă ca membră în comisia de transporturi şi comuni­caţii. Pentru admiterea R.P.R. în acea­stă Comisie au votat 16 din cele 18 state membre ale Consiliului Econo­mic şi Social. .CU LEGITIMĂ MÎNDRIE PATRIOTICĂ 1 Mai, sărbătoarea internaţio­nală a celor ce muncesc, ziua fră­ţiei muncitorilor din lumea în­treagă. In această zi, scumpă poporului nostru. In oraşe şi sate învestmân­tate în haina de sărbătoare, am sărbătorit 1 Mai ca oameni liberi într-o ţară liberă şi stăpîni pe munca noastră. Păşind pe drumul luminos al socialismului învingător, poporul nostru a trecut în revistă de 1 Mai şi succesele dobîndite în anii vieţii lui noi, libere. Fiecare suc­ces în parte şi toate laolaltă ne­­au făcut să simţim o legitimă mîndrie patriotică. Fiecare succes în parte şi toate laolaltă ne-au întărit încrederea în politica statu­lui nostru popular, în lupta pen­tru o viaţă liberă şi fericită, pen­tru pace. Cald, puternic şi convingător a fost entuziasmul cu care poporul nostru a sărbătorit 1 Mai al aces­tui an, în care au răsunat necon­tenit urale şi ovaţii, în care fie­care gest al demonstranţilor de pe întregul cuprins al patriei afirmă odată în plus unitatea de nezdrun­cinat în jurul partidului şi guver­nului nostru. Foto : NICU VASILE O importanta cucerire a tehnicii romînești Primele dispozitive cu semiconductor! gr****:«*'*:*'**« rr^.ryryrr^**»**«:**^***^ Intr-un articol al revistei .Orizon­turi". Se pomenea de un fapt — so­cotit atunci cu totul neobișnuit — petrecut la un congres al specialiș­tilor in electronică. Un inginer adu­sese la congres un pian. Unul atît de .mare" încît îl putea purta în buzunar. El ceru să se deschidă un aparat de radio obișnuit care se afla in încăpere, puse indicatorul în­tre două staţii, și... începu să cînte la pianul său de dimensiunile unui portțigaret. Spre surprinderea tutu­ror, melodia pe care inginerul o in­terpreta la pian se auzea la radio. Intrigaţi de o asemenea experienţă, cei de faţă cercetară minusculul pian şi descoperiră sub fiecare clapă cite un cristal. Acesta emitea o undă modulată pe care aparatul de radio o transforma prin difuzo­rul său în muzică. Aceasta a fost se pare una din primele demonstraţii ale aplicaţiilor transistorului, impor­tantă utilizare a materialelor semi­conductoare. Noţiunile pomenite, — transistor, semiconductor — nu sunt însă desi­gur cunoscute de toţi cititorii noştri. Iată de ce, înainte de a vorbi despre alte utilizări ale acestui cristal miraculos, sunt necesare cî­­teva cuvinte despre noul drum în tehnică deschis de cercetarea pro­prietăţilor semiconductorilor şi uti­lizarea lor în diverse dispozitive. DRUM NOU IN TEHNICA încă de pe băncile şcolii se în­vaţă că unele materiale sunt bune conducătoare de electricitate—con­ductorii — iar altele — izolatorii — sunt lipsiti de această proprietate fiind rele conducătoare de electrici­tate. In ultima vreme însă fizicienii socotesc această clasificare incom­pletă. Ei situează între conductori şi izolatori o altă categorie de ma­teriale care au proprietăţi elec­trice intermediare, fiind în acelaşi timp conductori de curent destul de slabi şi izolatori destul de proşti. Aceştia sunt SEMICONDUCTORI. Astăzi se cunoaşte un număr foarte mare de semiconductori dintre care cei mai utilizaţi sunt germaniul şi siliciul. Studiul proprietăţilor deosebite pe care le au semiconductori a arătat că aceştia pot fi sediul unor feno­mene caracteristice, cu aplicaţii foarte variate. Cercetarea acestei noi clase de materiale a dus în ultimii ani la realizarea unor prime apli­caţii, la crearea unui avînt în acest domeniu nou al tehnicii. Deşi nimeni nu poate pretinde că proprietăţile fizice ale semiconductorilor sunt azi complet lămurite de ştiinţă, se pot totuşi întrevedea perspective extrem de importante. Academicianul sovie­tic A. F. Jolfe, de pildă, socoteşte că: „Fizica modernă cunoaşte două do­menii, de la care se aşteaptă schim­bări radicale în condiţiile materiale ale vieţii — nucleul atomic şi semi­conductor«". Iată de ce interesul oamenilor de specialitate este actu­almente tot atît de mare pentru pro­blemele semiconductorilor ca şi pen­tru cele ale fizicii şi tehnicii nucle­are. Ba mai mult, unii cercetători pretind că în stadiul actual folosirea energiei atomice nu dă un efect eco­nomic comparabil cu cel care se poate obţine prin introducerea la­rgă în tehnică a dispozitivelor cu semi­conductor­. DE LA DETECTORUL CU GALENA LA DIODA DE ÎNALTA FRECVENTA Revoluţia in tehnică produsă prin descoperirea semiconducto­rilor nu se datorează atît sta­bilirii proprietăţilor lor remarcabile ci­ utilizării lor în numeroase apli­caţii practice. Cui nu-i este cunoscut de pildă, detectorul cu galenă, apa­ratul de început al oricărui radio amator ? Aceasta a fost una din pri­mele aplicaţii ale semiconductorilor, aplicaţie bazată însă doar pe cîteva cunoştinţe foarte vagi asupra aces­tor materiale. In orice caz, detecto­rul cu galenă poate fi socotit stră­moşul nu numai al diodei cu cristal de înaltă frecvenţă de astăzi, ci şi al tuturor celorlalte dispozitive electronice cu semiconductori. Ce este însă o diodă ? Fie că este cu cristal de germaniu, fie cu cristal de siliciu, dioda serveşte la transformarea curenţilor alter­nativi în curenţi continui. Acest dis­pozitiv care are deci ca element esenţial un mic cristal dintr-un mate­rial semiconductor, este foarte po­trivit la redresarea curenţilor de foarte înaltă frecvenţă, care îşi schimbă sensul de miliarde de ori pe secundă, curenţi ce intervin în instalaţiile moderne de radiorelee, de televiziune, de radiolocaţie. Pe lingă alte calităţi remarcabile pe care le au în înlocuirea lămpilor cu doi electrozi, diodele cu cristal sunt de dimensiuni foarte mici, cristalul materialului semiconductor neavînd un volum mai mare de un milime­tru cub, au o stabilitate mecanici foarte ridicată şi o durată de ser­­viciu de cel puţin 100.000 de ore. însemnătatea realizării unor astfel de dispozitive cu semiconductori a determinat şi în ţara noastră o serie de cercetări. Astfel, un colectiv din care nu lipseau chimişti, fizicieni, electronişti, metalurgişti şi electro­­tehnicieni, a început anul trecut în cadrul Institutului de cercetări şi proiectări electrotehnice lucrările pentru studiul materialelor semicon­ductoare, în urma acestor cercetări au putut fi proiectate şi construite instalaţii necesare studiilor. CRISTALELE MIRACULOASE LA LUCRU Studiul proprietăţilor fizice ale ma­terialelor semiconductoare întreprins de numeroşi savanţi ai lumii a dus la descoperiri interesante care la rîndul lor au deschis perspective noi în aplicaţiile lor tehnice. După perfecţionarea diodelor de pildă, a fost inventat transistorul, care poate înlocui complet sau aproape com­plet lămpile de radio obişnuite în receptorii de radio, în telefonie la mare distanţă, în amplificatorii din magnetofoane, cinematografie, în televiziune, în automatizări ş.a.m.d. Nu este vorba însă numai de o sim­plă înlocuire. Transistora sunt supe­riori tuburilor electronice şi datorită unei serii de calităţi, au un volum şi o greutate de cca 100 ori mai mică; consumă o putere de circa 1000 şi 1.000.000 mai mică; nu se încălzesc; au un timp de funcţionare de cca 10 ani faţă de 800 ore la tuburile electronice etc. Datorită acestor calităţi s-au putut construi, utili­­zînd transistori, aparate de radio­­recepţie mari cît un ceas de mină, aparate de radio-emisie de bu­zunar „creiere electronice" mari cu­ o maşină ele scris etc. Proprietăţile deosebite ale semi­conductorilor au permis şi realiza­rea altor dispozitive ale căror do­menii de aplicaţie cuprind aproape toate ramurile tehnicii moderne. Ba­teria atomică cu semiconductori de pildă, transformă direct energia nu­cleară în energie electrică. Frigide­rul termoelectric bazat pe princi­piul semiconductorilor este un apa­rat de mare simplitate şi robusteţe, avînd o durată de funcţionare prac­tic nelimitată. Indiscutabil cea mai de seamă uti­lizare a semiconductorilor o consti­tuie posibilitatea de folosire a căr­­bunelui de aur, adică a energiei so­lare. Astfel de baterii solare trans­formă direct energia solară în energie electrică, dînd de pe o su­prafață mai mică decît 1 m.p. o pu­tere de cca 100 W. Iată clar ce în­seamnă folosirea dispozitivelor cu semiconductori, iată cum pot lucra cristalele miraculoase. TUDOR GHEORGHIU realizate în ţară Iată primele diode cu cristal realizate în ţară, primele dispozitive ro­mîneşti cu semiconductori. Pentru a le putea scoate în evidenţă, foto­ re­porterul nostru a trebuit să le fotografieze alături de o lampă de radio o­­bişnuită şi lîngă o cutie de chibrituri. Foto : mihai popescu Premii trimestriale pentru brigăzile de foraj fruntaşe Pentru a stimula pe participanţii la întrecerea ce se desfăşoară în industria petroliferă în urma chemării lansată de colectivele întreprinderii de foraj şi al schelei de extracţie Valea Caselor, Ministerul Industriei Petrolului şi Chi­miei şi C.C. al Sindicatului muncitori­lor din petrol, chimie şi gaz metan au hotărît instituirea unor însemnate premii trimestriale. Aceste premii urmează să se acorde brigăzilor fruntaşe cu începere din tri­mestrul II pentru toate sondele la care forajul a început în acest an. Astfel, pentru brigăzile de foraj fruntașe care vor termina mai devreme săparea sondelor prevăzute pentru o durată pînă la 3 luni, se acordă un premiu în valoare de 15.000 Iei și un premiu în valoare de 10.000 lei ; bri­găzilor care vor termina mai devreme săparea sondelor prevăzute pentru o durată pînă la 6 luni, li se acordă un premiu de 20.000 lei și un premiu de 15.000 lei; brigăzilor care termină mai devreme săparea sondelor prevă­zute pentru o durată pînă la 9 luni, un premiu de 25.000 lei și un premiu de 20.000 lei; de asemenea se va acorda un premiu de 30.000 lei şi un premiu de 25.000 lei brigăzilor care termină mai devreme săparea sondelor prevă­zute pentru o durată de peste 9 luni. Tot din fondurile ministerului se va acorda trimestrial fiecărui trust de extracţie suma de 10.000 lei din care se va premia cea mai bună brigadă de intervenţie la sonde. (Agerpres) Vasul „Dimitrov" s-a înapoiat în patrie CONSTANŢA (de la corespondentul nostru). După 5 luni de zile, vasul romînesc ..Dimitrov“ care la 2 decem­brie 1956 a plecat spre R. D. Vietnam cu tractoare romîneşti, maşini agrico­le şi medicamente pentru poporul prieten vietnamez, s-a înapoiat joi după amiază în patrie. Prin această călătorie vasul „Dimitrov“ a parcurs cea mai lungă cursă din istoria na­vigaţiei noastre, ocolind Africa pe la Capul Bunei Speranţe, traversind O­­ceanul Indian şi ajungînd pînă la Djakarta (Indonezia), drum care în­trece dus şi întors lungimea Ecuato­­­rului. La înapoiere, vasul „Dimitrov“ a trecut prin Canalul de Suez, fiind al doilea vas românesc care trece du­pă deblocarea Canalului. La Londra şi in alte capitale occidental­ e de şapte săptămtni la Londra , se desfăşoară discuţii despre dezarmare. Ptnă la l august cînd subcomitetul trebuie să-şi pre­zinte raportul asupra activităţii de­puse mai este destul timp. Totuşi, rezultate pozitive ar putea fi în­registrate mai curând dacă s-ar ţine seama de rezonabilele propu­neri făcute de reprezentantul sovie­tic. Experienţa amară a anilor tre­cuţi s-a repetat însă din păcate până în prezent şi la actuala sesiu­ne : practica deve­nită tradiţională a puterilor occiden­tale de a reveni asupra propriilor lor propuneri de îndată ce ele sunt îmbrăţişate de Uniunea Sovietică a împiedicat a­­jungerea la rezultate pozitive. Uniunea Sovietică a prezentat zilele acestea noi propuneri care prevăd măsuri pentru o dezarmare parţială. Deasupra corului occiden­tal care pretinde (cu o logică mai ▼ mult decit îndoielnică) că la ora ■ actuală cursa înarmărilor atomice I ar constitui... un scut al păcii, s-a I ridicat glasul reprezentantului s­­­t­vietic propunînd planul parţial de­­ dezarmare cuprinzînd printre alte­­t­­e prevederea de a se renunţa sau­­ de a se sista măcar temporar ex- I perienţele cu armele de distrugere d in masă precum şi extinderea­­ zonei supusă controlului prin foto­* graţierea din avion atit în Europa , cit şi in vaste întinderi ale Asiei­­ şi Americii de Nord. * Este desigur straniu să auzi de­­t­claraţiile patetice ale unor oameni­­ răspunzători de politica marilor­­ puteri occidentale despre dorinţa­­ lor de dezarmare şi în acelaşi timp 4. la Londra să constaţi că propu­­­­nerilor sovietice care urmăresc , printre altele reducerea forţelor ar- 4 mate (la limitele propuse anterior d­in planul anglo-francez) ti se opun­e propuneri care arată că puterile ac­c­edentate nu au nici­decum intenţia * de a proceda la dezarmare. Este­­ straniu să auzi că in timp ce la * Londra se discută despre dezarma­­t­re, la Washington se alocă şapte zecimi din buget pentru cheltuieli militare. Este drept că noile propuneri prezentate de Uniunea Sovietică la Londra conţin atâtea elemente des­pre care în trecut politicienii occi­dentali spuneau că sunt „indispen­sabile“ unui program de dezarma­re incit aceştia sunt nevoiţi să a­­nunţe că ,,vor studia propunerile sovietice cu toată atenţia" (cum a declarat ministrul Apărării al S.U.A., Charles Wilson). Dar în a­­celaşi timp „sursele informate“ din preajma Departamentului de stat lansează „subi­l" ideea (veche de altfel) a necesităţii ,­instaurării încre­derii înainte de a se trece la dezar­­şi aceasta — printre — o metodă de a se nou tărăgănarea pro­blemei dezarmării. Noile propuneri sovietice conţin insă elemente atit de clare şi simple incit punerea lor in aplicare nu ar necesita nici o aminare. Cît despre întrebarea de ce işi creează americanii baze atomice peste mări şi ţări, răspunsul la ea ni-l dă fără înconjur bine informa­ta ziaristă americană Margaret Higgins atunci cind scria recent în „New York Herald Tribune“ că, datorită bazelor lor din teritoriile de peste mări, Statele Unite vor izbuti „să trimită proiectilele lor teleghidate asupra Moscovei şi Leningradului“. Avem deci de a face cu o politică precis exprimată. I­mobilul in baza căruia acţionează diplomaţia americană apare limpe­de. Ar trebui doar întrebat dacă, din­ moment ce există mijloace care să potolească visurile atomice trans­oceanice, de ce consimt anumiţi oa­meni politici vest-europeni să-şi transforme ţările respective în baze­­ atomice ? „ Greu de înţeles ! ! Un lucru insă este perfect clar ■ ♦ dă că aceşti oameni politici ar gindi * mai mult la dezarmare şi la elabor ţ­rarea unui sistem de securitate co­lectivă general europeană, cauza păcii și se­cur'tatca propriilor lor țări ar avea de ciştigat. 7. FLOREA iL m TERNAjlONMA mare". F.He multe altele pregăti din ► j -»-»A

Next