Romînia Liberă, iulie 1957 (Anul 15, nr. 3960-3984)
1957-07-03 / nr. 3960
t Oglinda unei stări de spirit R ăzboiul din Algeria costă Franţa 2 miliarde de franci pe zi. La sudoarea celor care procură aceşti bani se adaugă sinergele celor care cad, departe, peste 1 mare. La toate, se adaugă un sfrţşit faptul că războiul din Algeria sapă prestigiul Franţei pe plan extern iar pe plan intern nu Ingălduie stabilizarea vieţii politice. ‘ Soluţia ? Există desigur o soluţie. Ea a fost formulată Intre alţii chiar şi de liderul partidului socialist francez, Guy Mollet, In timpul campaniei electorale din iarna anului 1955-1956. Dar n-a trecut mult şi guvernul Mollet, — al 22-lea guvern francez de la proclamarea celei de-a 4-a republici — a fost răsturnat. Motivul: guvernul nu numai că n-a pus capăt „războiului stupid şi fără ieşire", dar a adus in faţa Adunării Naţionale un proiect de lege cerind introducerea unor noi impozite de 150 miliarde franci, din care o bună parte destinate tocmai continuării campaniei din Algeria... Sunt în Franţa forţe care-şi dau seama că rezolvarea problemei algeriene poate şi trebuie să redea• ţării stabilitatea politică, să deschidă perspectivele unei îmbunătăţiri a situaţiei economice. Aceste forţe ♦ nu pot fi desigur de acord cu pro- 7 gramul noului guvern francez, condus de Bourges-Maunaury (membru al partidului republican al radicali lor şi radical socialiştilor) care nu , se deosebeşte de politica guvernului predecesor. A strrnit profundă d• nemulţumire faptul că noul preşedinte al Consiliului a anunţat că ]' va menţine cererea de introduce■ • re a noi impozite, că nu-l va re- chema pe rezidentul general al AU .. geriet, Robert Lacoste. La acestea , se adaugă graba cu care actualul " guvern încearcă să obţină ratificarea tratatelor „piefii comune“ şi a „Euratomului“, efectuarea unei re- forme constituţionale care să asigure victoria dreptei în viitoarele alegeri. Aşa fiind lucrurile nu e de mirare că în înseşi rândurile celor două " partide de guvernămlnt (socialist şi radical — radical socialist) răbufnesc divergenţe Astfel la Congresul lui Socialist Francez care işi desfăşoară grave. Partidul(S.F.I.O.) lucrările in aceste zile la Toulouse un membru de frunte al partidului fostul ministru Edouard Depreux, a depus o rezoluţie care condamnind politica guvernului în Algeria (politică urmind acelaşi fir ca şi politica fostului guvern Mollet) cere tratative cu reprezentanţii algerieni. Această rezoluţie se bucură de sprijinul altor membri marcanţi al partidului, cum ar fi Daniel Mayer şi Robert Verdier. Consecvent cu sine însuşi, Guy Mollet, a sprijinit însă in cadrul aceluiaşi congres altă rezoluţie cea a lui Robert Lacoste, care justifică politica actualului guvern in Algeria. Şi cu toate că grupul Mollet-Lacoste şi-a impus rezoluţia, cu prilejul votului s-a văzut că numărul celor ce se pronunţă împotriva războiului din Algeria a crescut simţitor. In acelaşi timp se anunţă că şi la conferinţa Comitetului Executiv al partidului radical şi radical socialist au răbufnit adine nemulţumirile faţă de politica actualului guvern. Lucrurile au mers pînă acolo incit, din 85 de federaţii, 13 — cele care sprijină politica lui Bourges-Maunoury — nici n-au îndrăznit să participe la confruntarea punctelor de vedere, reprezentanţii lor preferind să lipsească de la şedinţa Comitetului Executiv. Lucrurile au ajuns şi aici la o acuitate extremă, încă mai de mult se anunţase demisia lui Mendés-France (care a atacat vehement politica faţă de Algeria) din funcţia de prim vicepreşedinte al partidului. Mendés-France a reafirmat acum poziţia sa. Ceea ce, nu numai că n-a adus vreo contribuţie la atenuarea divergenţelor, ci dimpotrivă... E limpede că discuţiile contradictorii din rindurile celor două partide, reflectă o stare de spirit care frămîntă milioane de francezi. Este vorba în ultima instanţă de dorinţa acestor milioane de oameni de a vedea rezolvată problema algeriană nu în spiritul forţei ci în spiritul democraţiei şi al convieţuirii paşnice a celor două popoare. In principal, de atitudinea in această problemă este legată azi in Franţa stabilitatea sau instabilitatea internă a fiecărui partid, stabilitatea sau instabilitatea fiecărui guvern. RADU ŢIULESCU Se treieră grînele din noua recoltă In timp ce ochiul urmăreşte atent înclinarea braţului balanţei, mintea socoteşte cu repeziciune: producţia medie la hectar este de aproximativ 3.500 kg. orz. Cu asemenea producţie muncitorii şi inginerii de la secţia Chiselet a gospodăriei agricole de stat Minăstirea din raionul Olteniţa dovedesc că au muncit bine anul acesta. Pentru ca nici un bob să nu se piardă la recoltare au folosit pe lingă combine şi secerătorii a legători. Acum la treieriş, silind batoza să funcţioneze nn cit mai bune condiţiuni, colectivul acestei secţii face să intre în magaziile statului zilnic zeci de tone de urine. Foto ! NICU VASILE Monede de aur de acum 2200 ani descoperite la Galaţi De curind s-a descoperit la Galati un tezaur ce cuprinde cca. 60—70 monede de aur. In urma cercetărilor s-a constatat că monezile sunt de pe vremea lui Lysimah, datind de la sfîrşitul secolului al IV-lea şi începutul secolului al IlI-Iea i.e.n. Tezaurul monetar găsit aduce o dovadă In plus asupra circulaţiei intense monetare efectuate Intre cetăţile greceşti şi cele de pe teritoriul ţării noastre. . Proletari din toate ţările, uniţî-vă! ’kininia lim ORBANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Anul XV Nr. 5960 $ pagini — 20 bani Miercuri 3 iulie 1957 îmbunătăţirea asistenţei medicale a populaţiei In vederea îmbunătăţirii sistemului de acordare a asistenţei medicale a populaţiei, Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale întreprinde o largă acţiune cu cadrele din centrala sa şi activele de lucru ale Direcţiei generale a asistenţei medicale curativo-profilactice. IIn cadrul acestei acţiuni, brigăzi de medici se vor deplasa la începutul lunii iulie în regiunile Iaşi, Bacău, Galaţi, Constanţa, Piteşti, Craiova, Baia Mare, unde împreună cu cadrele medicale de conducere din aceste regiuni vor analiza starea de sănătate a populaţiei din regiuni şi vor lua măsurile necesare. In prima etapă a acestei acţiuni se va da o atenţie deosebită următoarelor probleme : — îmbunătăţirea asistenţei medicale în policlinici prin: ÎNTĂRIREA BAZEI MATERIALE A ACESTORA ; FOLOSIREA CADRELOR MEDICALE VALOROASE IN MUNCA DE POLICLINICA; ÎNFIINŢAREA DE PUNCTE MEDICALE AVANSATE (DISPENSARE) IN CARTIERELE ÎNDEPĂRTATE DE SEDIUL POLICLINICII CENTRALE PENTRU DESERVIREA POPULAŢIEI DIN CARTIERELEMĂRGINAŞE; ÎNFIINŢAREA SERVICIILOR PERMANENTE DE GARDA IN POLICLINICI. Se va urmări, de asemenea, îmbunătăţirea asistenţei medicale în staţionare prin crearea, acolo unde este posibil şi necesar, de servicii speciale de cardiologie, reumatologie, boli profesionale, traumatologie, etc. O deosebită atenţie se va acorda introducerii regimului curativ de protecţie în spitale, creîndu-se astfel condiţii mai bune de spitalizare şi îngrijirea bolnavilor, un nou climat de asistenţă medicală pe baza experienţei spitalelor în care acest regim este aplicat AFinseaza lucrările noilor construcţii industriale din Hunedoara Pe şantierul din Hunedoara unde se construiesc laminorul bluming şi laminorul de profile mijlocii se desfăşoară intens lucrările în vederea captării şi folosirii apelor necesare procesului de producţie al acestor mari agregate siderurgice, in prezent se execută săpături şi lucrări de escavare a unei noi albii a rîului Cerna. Zilele acestea, constructorii de pe şantierul laminorului bluming au terminat lucrările de zidărie la turnul de răcire şi au trecut la construcţia castelului de apă şi a staţiei de pompare. Pentru a face legătura cu staţiile principale s-au executat pînă acum tunete subterane din beton armat în care vor fi instalate conducte de apă şi aer, precum şi cablurile electrice care fac legătura între agregate şi sursa de alimentare cu energie electrică. (Agerpres). NOI LINII pentru transportul energiei electrice In Regiunea Autonomă Maghiară a intrat în funcţiune duminică o nouă linie pentru transportul energiei electrice, linia de 35 kv Sîngeorgiu de Pădure—Sovata. Această linie executată pe stîlpi din beton măsoară 38 de km. Ea asigură alimentarea cu energie electrică a staţiunii balneo-climaterice Sovata direct de la termocentrala „Steaua Roşie“ din Sîngiorgiu de Pădure, îmbunătăţind astfel alimentarea cu energie electrică a acestei staţiuni. Prin execuţia acestei linii se creează de asemenea posibilitatea electrificării a noi sate din vecinătatea traseului liniei. Lucrarea a fost executată de un colectiv de muncitori și tehnicieni al întreprinderii „Electromontaj“ nr. 5. Tot în Regiunea Autonomă Maghiară au început recent lucrările de organizare pentru începerea construirii unei noi linii electrice de 35 kv de la Tg. Mureş la Reghin. (Agerpres) Azi pe stadionul Dinamo O măreaţă demonstraţie a tinereţii Manifestările cultural-sportive organizate în Capitală cu prilejul Închiderii anului universitar şi in cinstea Festivalului de la Moscova, culminează azi cu măreaţa demonstraţie de pe stadionul Dinamo care va marca sfîrşitul acestor întreceri ale tinereţii. Programul începe la orele 16 cu defilarea participanţilor după care, pe gazonul verde al stadionului, peste o mie de studenţi vor face demonstraţii de gimnastică de ansamblu. In continuarea programului, publicul spectator va avea prilejul să urmărească două partide internaţionale de fotbal: Ştiinţa Bucureşti —...Akademik Sofia Ştiinţa Timişoara-Velek Kralove. ro— .Sparnik Anul geofizic „FURTUNA MAGNETICĂ“ ÎNREGISTRATĂ LA SURLARI „Intervalul special mondial“ declarat imediat după ce Observatorul din Moscova a semnalat erupţia solară, a continuat şi în cursul zilei de ieri. „Furtuna magnetică“ care durează de trei zile a fost înregistrată în excelente condiţii de către Observatorul Geofizic de la Surlari. In acelaşi timp centrul Moscovai a comunicat ieri Observatorului Bucureşti, că în S.U.A. s-a mai observat o erupţie solară. Pentru a se măsurai radiaţia produsă de această erupţie s-a lansat o rachetă. A început experimentarea sistemului de salarizare îmbunătăţit şi în sectorul silvic Departamentul Silviculturii, în colaborare cu C.C. al Sindicatului Muncitorilor din Agricultură şi Silvicultură a elaborat sistemul îmbunătăţit de salarizare a muncitorilor din exploatări, transporturi forestiere şi lucrări silvice. Măsurile de organizare, salarizare şi premiere s-au introdus experimental în 10 întreprinderi de exploatări şi transport şi în 8 Ocoale Silvice începînd cu data de 1 iulie a.c. Pentru a informa cititorii în legătură cu această acţiune, ne-am adresat tov. C. I. Popescu, adjunctul ministrului Agriculturii şi Silviculturii cu rugămintea să ne răspundă la cîteva întrebări. Publicăm mai jos conţinutul interviului nostru. ÎNTREBARE: Ce pregătiri s-au făcut in vederea introducerii experimentale a sistemului de salarizare îmbunătăţit în sectorul silvic ? RĂSPUNS: Introducerea experimentală a sistemului îmbunătăţit de salarizare a fost precedată de o largă acţiune de consultare a muncitorilor. Consultarea s-a desfăşurat în perioada 12 martie—1 iulie a.c. şi a avut ca obiectiv pe de o parte discutarea sistemului de salarizare existent în vederea scoaterii în evidenţă a lipsurilor şi remedierii acestora, iar pe de altă parte îmbunătăţirea procesului de producţie. In acest scop au fost organizate consfătuiri pe parchete, sectoare şi întreprinderi, cu care prilej s-au elaborat şi planuri tehnico-organizatorice a căror aplicare va duce la creşterea productivităţii muncii. Este cazul să arăt că rezultatele consultării — şi acest lucru se datoreşte în bună parte felului în care au lucrat comisiile de coordonare — au avut bune urmări în perfecţionarea procesului de producţie. ÎNTREBARE: V-am ruga să amintiţi cîteva din rezultatele acestei acţiuni. Am dori să ştim ce a întreprins Departamentul Silviculturii în raport tate cu aceste rezul-RASPUNS. Să luăm un exemplu concret. La I.F.E.T. Reghin, bunăoară, muncitorii au făcut propuneri valoroase privind creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. S-a propus să se construiască la parchetul Tireu un decovil în lungime de km, iar la parchetul Fîncel o rampă de încărcare pentru evitarea trasului paralel cu linia C.F.F. Propunerile făcute aduc ntreprinderii resective o economie necalculată de aproape 2 milioane lei anual. Asemenea propuneri valoroase — unele din acestea au şi fost traduse în viaţă — s-au făcut şi în cadrul I.F.E.T. Oraşul Stalin, Nehoiu, Ocoalelor Silvice Turda, Stalin şi altele. Nu este întîmplător faptul că unităţile de exploatare şi transport au îndeplinit la 10 iunie planul producţiei globale şi de marfă pe semestru I. Pînă în prezent s-a obţinut o producţie marfă care întrece cu peste 100.000.000 lei pe cea realizată în aceeaşi perioadă a anului trecut. La rîndul său Departamentul Silviculturii prin organizarea consultării muncitorilor a avut posibilitatea să elaboreze mai corespunzător sistemul de salarizare îmbunătăţit. S-a cerut, bunăoară, introducerea acordului global la exploatarea parchetelor, anularea sporurilor şi primelor sezoniere şi includerea acestora în salariul tarifar, acordarea de premii pentru depăşirea planului la sortimente superioare, diferenţierea normelor în funcţie de condiţiile de lucru etc. ÎNTREBARE: Care sunt caracteristicile sistemului de salarizare Îmbunătăţit care a început să fie experimentat ? RĂSPUNS : Potrivit sistemului de salarizare îmbunătăţit, salariul tarifar reprezintă peste 80 la sută din cîştigul mediu. Aceasta înseamnă că salariul tarifar a crescut cu peste 24 la sută. Totodată cîştigurile medii ale muncitorilor din sectorul exploatări şi transporturi forestiere cresc cu 12 la sută, iar în sectorul lucrărilor silvice cu 17 la sută. Dau cîteva cifre : tractoriştii urmează să cîştige lunar 900 lei, iar muncitorii de la plutărie chiar 1.300 lei. Am pomenit mai înainte de o propunere venită din partea muncitorilor în legătură cu acordul global. Această formă de plată care a fost prevăzută în sistemul îmbunătăţit se aplică la muncitorii care lucrează în cadrul brigăzilor complexe. Retribuirea în acest caz nu se face pentru fiecare operaţie în parte, ci după cantităţile de material lemnos recepţionate la rampă sau încărcate în mijloacele de tran (Continuare in pag. 2-a) cu tov. C. I. POPESCU adjunctul ministrului Agriculturii şi Silviculturii, şeful Departamentului Silviculturii Un sistem nou de izolare utilizat în construcţii Construirea teraselor pentru acoperişurile blocurilor de locuinţe, după metodele cunoscute fănă în prezent, necesita o tehniaă relativ complicată, utilizîndu-se plăci de plută şi pînze asfaltate pentru asigurarea izolaţiei. Specialiştii Institutului de cercetări şi încercări a materialelor de construcţie au realizat un material denumit „praf hidrofob“ şi o nouă metodă de izolare a teraselor cu acest produs. Praful hidrofob se obţine printr-un procedeu simplu din cenuşa deşeu a termocentralelor. Acest material are aspectul unui praf fin cu înalte proprietăţi de izolare termică, împiedică pătrunderea apei fiind totodată neinflamabil. In ceea ce priveşte noua metodă de izolare a teraselor, ea constă în aplicarea — peste planşeul de beton — a unui strat de praf hidrofob de cîţiva centimetri grosime, care constituie stratul izolator, peste care se pun apoi dale de beton. Terasele experimentale executate pînă în prezent pe blocurile de locuinţe cu ajutorul acestei noi metode au dovedit, in comparaţie cu metodele clasice, numeroase avantaje tehnice şi economice ca : posibilitatea executării lucrărilor de izolare pe timp friguros, eliminarea consumului de materiale deficitare, micşorarea greutăţii proprii a sistemului izolator şi reducerea preţului de cost, etc. BISTRIȚA SPRE NOUA EI ALBIE sunt imortalizînd pe peliculă înaintarea lentă a apei de-a lungul noii albii betonate. După cum se vede, apa încă nu a ajuns la căpătui canalului betonat cind a fost luată fotografia. O Duminică a avut loc solemnitatea festivă în cadrul căreia constructorii hidrocentralei V. I. Lenin de la Bicaz au aruncat în aer obstacolul ce stăvilea apele Bistriţei, deviind cursul rîului. Reporterul nostru fotograf Mihai Popescu a surprins un moment intere Ce se construieşte la Tg. Mureş • In cartierul Gara Mare se desfăşoară intens lucrările de construcţii la 11 blocuri de locuinţe. Pe şantierul deschis în primăvara acestui an s-au şi ridicat 6 blocuri cu zidăria pînă la parter, alte trei cu zidurile pină la etajul I. La restul blocurilor se toarnă betonul de la fundaţii. Aici vor fi date în folosinţă peste 300 de apartamente. In apropierea fabricii de mobilă ,,Simoneza“ se înalţă un alt bloc muncitoresc, care va adăposti un număr de 30 de familii, salariaţi ai fabricii. • Se apropie de sfîrşit şi lucrările de construcţii la noul stadion sportiv. Sunt terminate tribunele înalte de beton, care vor asigura amatorilor de sport peste 5.000 de locuri (vechiul stadion avea 450 de locuri). Este demnă de remarcat grija cu care agronomii sfatului popular regional au pregătit gazonul terenului sportiv, care va fi unul din cele mai bune terenuri din ţară. Se lucrează intens şi la baza sportivă de nataţie din apropierea hidrocentralei. Aici se construieşte un bazin de înot avînd în jur 300 de cabine din beton şi o tribună pentru amatorii de polo pe apă şi ai concursurilor de înot, cu peste 1.000 de locuri. Bazinul şi cabinele sînt astfel amplasate. Incit să poată fi acoperite şi folosite în tot cursul arului. Apa bazinului se poate încălzi. • In centrul oraşului şi în cartierele muncitoreşti sunt în construcţie 10 localuri comerciale noi, printre care o berărie, o cafenea „Expres“, un magazin de confecţii şi altele. In cartierul Remetea se construieşte un complex alimentar cu magazine de coloniale, delicatese, pîine, carne. Lucrarea se face din fondurile de Investiţii ale O.C.L. Alimentara şi ale sfatului popular. • In cartierul Mureşeni se înalţă construcţiile halelor noi de caroserii ale atelierelor de reparaţii auto nr. 2. La fabrica „Simo Geza" se termină în curînd lucrările la hala nouă a secţiei de finisaj. Acum se finisează clădirea noii fabrici de oxigen din cadrul Combinatului de industrie locală „Lazar Ödön“. Fabrica va aproviziona cu butelii de oxigen toate întreprinderile de pe Valea Mureşului. • In curînd va fi dată în folosință noua clinică de ginecologie din oraș. Clădirea impunătoare este dotată cu aparatura medicală cea mai modernă. V. KONYA corespondentul „Romîniei libere" in Regiunea Autonomă Maghiară Punctul pe 8 — De ce nu servești clienții a-1 ceia ?... — Nu s rentabili. Au comandat 1j 8 doar înghețate. Desen d» GH. CHIRTAC &8 Jcx ooocouooecooooooaoooooccooooocooooooacoocci«i OOOOOOOOOOOOOOOOCI w I» . Cine sa faca toate acestea? n ultimii doi ani cooperativele meşteşugăreşti din regiunea Stalin au produs pentru consumul populaţiei 150.000 perechi încălţăminte de piele şi 137.000 perechi încălţăminte uşoară, peste jumătate milion bucăţi confecţii, 200.000 m.p. ţesături lină, 1700 garnituri camere combinate, cantităţi apreciabile de articole de sticlărie şi menaj, etc. Foarte frumoşi... vor spune unii dintre cititori. Iată o regiune unde Uniunea regională a cooperativelor meşteşugăreşti se preocupă de nevoile populaţiei. N-aţi greşit! (Aceasta bineînţeles făcind abstracţie de unele lipsuri de care nu vom pomeni in acest articol). Există insă unele aspecte, de care cooperativele meşteşugăreşti nu ţin seama. Ce se intimplă cu încălţămintea căreia i se toceşte tocurile sau i se rup pingelele?... Dar cu îmbrăcămintea care trebuie şi ea întreţinută (călcată şi reparată) din cind in cind? Lista ar putea continua cu mobilele şi termina cu un simplu articol de menaj care din cauza unei defecţiuni trebuie — din lipsa unui atelier de reparaţii — pur şi simplu aruncat. Cine să facă toate acestea ? întreprinderile republicane care produc şi ele asemenea bunuri ? Ar fi imposibil. Şi apoi nici nu cade în sarcina lor. Iată-ne nevoiţi să apelăm tot la cooperativele meşteşugăreşti, care au sarcini precise în această direcţie. Atunci de ce nu există preocupare pentru îndeplinirea acestor sarcini ? Întrebarea ne-am pus-o nu o singură dată şi, cu părere de rău, trebuie să spunem că am ajuns la concluzia că Uniunea regională a cooperativelor meşteşugăreşti, preocupindu-se mai mult de ramura productivă, a neglijat in mare măsură problema prestaţiilor către populaţie. S-o dovedim cu fapte ? Să începem uniii cu atelierele de încălţăminte. Deşi in ■ oraşele regiunii există asemenea unităţi, ele sunt cu totul insuficiente şi amplasate mai mult In cartierele centrale. Tovarăşii din conducerea Uniunii regionale a cooperativelor meşteşugăreşti se mîndresc mereu cu înfiinţarea a noi centre de comandă (unde se confecţionează încălţăminte), ceea ce este un lucru bun. Dar aceasta nu trebuie făcut în detrimentul creării unei reţele îndestulătoare de ateliere de reparaţii. Din lipsa materialelor necesare in acest scop, precum şi din lipsa unei reţele suficiente de ateliere de reparat, există cazuri cind clienţii aşteaptă săptămini şi (să nu vă mire) chiar luni de zile pînă li se repară încălţămintea. Acelaşi lucru se intimplă şi în ce priveşte atelierele de croitorie. In cazul că vi s-a defectat ceasornicul, sau doriţi să vă călcaţi costumul, să vă faceţi o fotografie, să vă lustruiţi pantofii sau să vă remaiaţi ciorapii, situaţia este mai complicată: cooperativele meşteşugăreşti de pe raza regiunii Stalin nu dispun de asemenea secţii „neînsemnate". Cine să facă toate acestea ? : Aşteptăm un răspuns competent din partea Uniunii regionale Stalin, a cooperativelor meşteşugăreşti. CORNELIU BUDA I