Romînia Liberă, iulie 1957 (Anul 15, nr. 3960-3984)

1957-07-03 / nr. 3960

­­ t Oglinda unei stări de spirit R­ ăzboiul din Algeria costă Franţa 2 miliarde de franci pe zi. La sudoarea celor care procură aceşti bani se adaugă sine­r­gele celor care cad, departe, peste 1 mare. La toate, se adaugă un sf­­r­­ţ­şit faptul că războiul din Algeria­­ sapă prestigiul Franţei pe plan­­ extern iar pe plan intern nu Ingă­­l­duie stabilizarea vieţii politice. ‘ Soluţia ? Există desigur o solu­ţie. Ea a fost formulată Intre alţii chiar şi de liderul partidului socia­list francez, Guy Mollet, In timpul campaniei electorale din iarna anu­lui 1955-1956. Dar n-a trecut mult şi guvernul Mollet, — al 22-lea guvern francez de la proclama­rea celei de-a 4-a republici — a fost răsturnat. Motivul: guvernul nu numai că n-a pus capăt „războ­iului stupid şi fără ieşire", dar a adus in faţa Adunării Na­ţionale un proiect de lege cerind introducerea unor noi impozite de 150 miliarde franci, din care o bună parte destinate tocmai continuării campaniei din Algeria... Sunt în Franţa forţe care-şi dau­­ seama că rezolvarea problemei al­­­­­geriene poate şi trebuie să redea­­• ţării stabilitatea politică, să deschi­­­­dă perspectivele unei îmbunătăţiri­­ a situaţiei economice. Aceste forţe ♦ nu pot fi desigur de acord cu pro- 7 gramul noului guvern francez, con­­dus de Bourges-Maunaury (membru al partidului republican al radicali­­­ lor şi radical socialiştilor) care nu ,­ se deosebeşte de politica guvernu­­­­lui predecesor. A strrnit profundă d• nemulţumire faptul că noul preşe­­dinte al Consiliului a anunţat că ]' va menţine cererea de introduce­­■ • re a noi impozite, că nu-l va re-­­ chema pe rezidentul general al AU .. geriet, Robert Lacoste. La acestea , se adaugă graba cu care actualul " guvern încearcă să obţină ratifica­­­­rea tratatelor „piefii comune“ şi a „Euratomului“, efectuarea unei re-­­ forme constituţionale care să asi­gure victoria dreptei în viitoarele alegeri. Aşa fiind lucrurile nu e de mira­re că în înseşi rândurile celor două " partide de guvernămlnt (socialist şi radical — radical socialist) răbufnesc divergenţe Astfel la Congresul lui Socialist Francez care işi desfăşoară grave. Part­id­ul­­(S.F.I.O.) lucrările in aceste zile la Toulouse un membru de frunte al partidului fostul ministru Edouard Depreux, a depus o rezoluţie care condam­­nind politica guvernului în Algeria (politică urmind acelaşi fir ca şi politica fostului guvern Mollet) cere tratative cu reprezentanţii algeri­eni. Această rezoluţie se bucură de sprijinul altor membri marcanţi al partidului, cum ar fi Daniel Mayer şi Robert Verdier. Consecvent cu sine însuşi, Guy Mollet, a sprijinit însă in cadrul aceluiaşi congres altă rezoluţie cea a lui Robert La­coste, care justifică politica actualu­lui guvern in Algeria. Şi cu toate că grupul Mollet-Lacoste şi-a impus rezoluţia, cu prilejul votului s-a vă­zut că numărul celor ce se pronun­ţă împotriva războ­iului din Algeria a crescut simţitor. In acelaşi timp se anunţă că şi la con­ferinţa Comitetului Executiv al partidului radical şi ra­dical socialist au răbufnit adine ne­mulţumirile faţă de politica actua­lului guvern. Lucrurile au mers pînă acolo incit, din 85 de federaţii, 13 — cele care sprijină politica lui Bourges-Maunoury — nici n-au în­drăznit să participe la confruntarea punctelor de vedere, reprezentanţii lor preferind să lipsească de la şe­dinţa Comitetului Executiv. Lucru­rile au ajuns şi aici la o acuitate extremă, încă mai de mult se a­­nunţase demisia lui Mendés-France (care a atacat vehement politica faţă de Algeria) din funcţia de prim vicepreşedinte al partidului. Mendés-France a reafirmat acum poziţia sa. Ceea ce, nu numai că n-a adus vreo contribuţie la atenuarea divergenţelor, ci dimpotrivă... E limpede că discuţiile contradic­torii din rindurile celor două parti­de, reflectă o stare de spirit care frămîntă milioane de francezi. Este vorba în ultima instanţă de dorinţa acestor milioane de oameni de a vedea rezolvată problema algeria­nă nu în spiritul forţei ci în spiri­tul democraţiei şi al convieţuirii paşnice a celor două popoare. In principal, de atitudinea in această problemă este legată azi in Franţa stabilitatea sau instabilitatea inter­nă a fiecărui partid, stabilitatea sau instabilitatea fiecărui guvern. RADU ŢIULESCU Se treieră grînele din noua recoltă In timp ce ochiul urmăreşte atent înclinarea braţu­lui balanţei, mintea socoteşte cu repeziciune: producţia medie la hectar este de aproximativ 3.500 kg. orz. Cu asemenea producţie muncitorii şi inginerii de la secţia Chiselet a gospodăriei agricole de stat Minăstirea din raionul Olteniţa dovedesc că au muncit bine anul aces­ta. Pentru ca nici un bob să nu se piardă la recoltare au folosit pe lingă combine şi secerătorii a­ legători. Acum la treieriş, silind batoza să funcţioneze nn cit mai bune condiţiuni, colectivul acestei secţii face să intre în magaziile statului zilnic zeci de tone de urine. Foto ! NICU VASILE Monede de aur de acum 2200 ani descoperite la Galaţi De curind s-a descoperit la Galati un tezaur ce cuprinde cca. 60—70 monede de aur. In urma cercetărilor s-a constatat că monezile sunt de pe vremea lui Lysimah, datind de la sfîrşitul secolului al IV-lea şi începu­tul secolului al IlI-Iea i.e.n. Tezaurul monetar găsit aduce o dovadă In plus asupra circulaţiei in­tense monetare efectuate Intre cetăţile greceşti şi cele de pe teritoriul ţării noastre. . Proletari din toate ţările, uniţî-vă! ’kininia lim ORBANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA­ POPULARĂ ROMÎNĂ Anul XV Nr. 5960 $ pagini — 20 bani Miercuri 3 iulie 1957 îmbunătăţirea asistenţei medicale a populaţiei In vederea îmbunătăţirii sistemului de acordare a asistenţei medicale a populaţiei, Ministerul Sănătăţii şi Pre­vederilor Sociale întreprinde o largă acţiune cu cadrele din centrala sa şi activele de lucru ale Direcţiei generale a asistenţei medicale curativo-profi­­lactice. IIn cadrul acestei acţiuni, brigăzi de medici se vor deplasa la începutul lu­nii iulie în regiunile Iaşi, Bacău, Ga­laţi, Constanţa, Piteşti, Craiova, Baia Mare, unde împreună cu cadrele me­dicale de conducere din aceste regiuni vor analiza starea de sănătate a popu­laţiei din regiuni şi vor lua măsurile necesare. In prima etapă a acestei acţiuni se va da o atenţie deosebită următoarelor probleme : — îmbunătăţirea asistenţei medicale în policlinici prin:­­ ÎNTĂRIREA BAZEI MATERIA­LE A ACESTORA ; FOLOSIREA CA­DRELOR MEDICALE VALOROASE IN MUNCA DE POLICLINICA; ÎN­FIINŢAREA DE PUNCTE MEDICALE AVANSATE (DISPENSARE) IN CAR­TIERELE ÎNDEPĂRTATE DE SE­DIUL POLICLINICII CENTRALE PENTRU DESERVIREA POPULAŢI­­EI DIN CARTIERELE­­MĂRGINAŞE; ÎNFIINŢAREA SERVICIILOR PER­MANENTE DE GARDA IN POLICLI­NICI. Se va urmări, de asemenea, îmbună­tăţirea asistenţei medicale în staţio­nare prin crearea, acolo unde este po­sibil şi necesar, de servicii speciale de cardiologie, reumatologie, boli profe­sionale, traumatologie, etc. O deosebi­tă atenţie se va acorda introducerii regimului curativ de protecţie în spi­tale, creîndu-se astfel condiţii mai bune de spitalizare şi îngrijirea bol­navilor, un nou climat de asistenţă medicală pe baza experienţei spitale­lor în care acest regim este aplicat AFinseaza lucrările noilor construcţii industriale din Hunedoara Pe şantierul din Hunedoara unde se construiesc laminorul bluming şi la­minorul de profile mijlocii se desfăşoa­ră intens lucrările în vederea captării şi folosirii apelor necesare procesului de producţie al acestor mari agregate siderurgice, in prezent se execută să­pături şi lucrări de escavare a unei noi albii a rîulu­i Cerna. Zilele acestea, constructorii de pe şantierul laminorului bluming au ter­minat lucrările de zidărie la turnul de răcire şi au trecut la construcţia cas­telului de apă şi a staţiei de pompare. Pentru a face legătura cu staţiile principale s-au executat pînă acum tunete subterane din beton armat în care vor fi instalate conducte de apă şi aer, precum şi cablurile electrice care fac legătura între agregate şi sur­sa de alimentare cu energie electrică. (Agerpres). NOI LINII pentru transportul energiei electrice In Regiunea Autonomă Maghiară a intrat în funcţiune duminică o nouă linie pentru transportul energiei elec­trice, linia de 35 kv Sîngeorgiu de Pădure—Sovata. Această linie execu­tată pe stîlpi din beton măsoa­ră 38 de km. Ea asigură alimen­tarea cu energie electrică a staţiunii balneo-climaterice Sovata direct de la termocentrala „Steaua Roşie“ din Sîn­­giorgiu de Pădure, îmbunătăţind ast­fel alimentarea cu energie electrică a acestei staţiuni. Prin execuţia acestei linii se creează de asemenea posibilita­tea electrificării a noi sate din vecină­tatea traseului liniei. Lucrarea a fost executată de un colectiv de muncitori și tehnicieni al întreprinderii „Electro­­montaj“ nr. 5. Tot în Regiunea Autonomă Maghia­ră au început recent lucrările de or­ganizare pentru începerea construirii unei noi linii electrice de 35 kv de la Tg. Mureş la Reghin. (Agerpres) Azi pe stadionul Dinamo O măreaţă demonstraţie a tinereţii Manifestările cultural-sportive or­ganizate în Capitală cu prilejul În­chiderii anului universitar şi in cin­stea Festivalului de la Moscova, cul­minează azi cu măreaţa demonstraţie de pe stadionul Dinamo care va marca sfîrşitul acestor întreceri ale tinereţii. Programul începe la orele 16 cu defilarea participanţilor după care, pe gazonul verde al stadionului, peste o mie de studenţi vor face demonstraţii de gimnastică de ansamblu. In con­tinuarea programului, publicul spec­tator va avea prilejul să urmărească două partide internaţionale de fotbal: Ştiinţa Bucureşti —...Akademik Sofia Ştiinţa Timişoara-V­elek Kralove. ro—­ .Sparnik Anul geofizic „FURTUNA MAGNETICĂ“ ÎNREGISTRATĂ LA SURLARI „Intervalul special mondial“ decla­rat imediat după ce Observatorul din Moscova a semnalat erupţia solară, a continuat şi în cursul zilei de ieri. „Furtuna magnetică“ care durează de trei zile a fost înregistrată în exce­lente condiţii de către Observatorul Geofizic de la Surlari. In acelaşi timp centrul Moscovai a comunicat ieri Observatorului Bucu­reşti, că în S.U.A. s-a mai observat o erupţie solară. Pentru a se măsurai radiaţia produsă de această erupţie s-a lansat o rachetă. A început experimentarea sistemului de salarizare îmbunătăţit şi în sectorul silvic Departamentul Sil­viculturii, în cola­borare cu C.C. al Sindicatului Mun­citorilor din Agri­cultură şi Silvicul­tură a elaborat sis­temul îmbunătăţit de salarizare a muncitorilor din ex­ploatări, transpor­turi forestiere şi lucrări silvice. Mă­surile de orga­nizare, salarizare şi premiere s-au introdus experimental în 10 întreprin­deri de exploatări şi transport şi în 8 Ocoale Silvice începînd cu data de 1 iulie a.c. Pentru a informa cititorii în legătură cu această acţiune, ne-am a­­dresat tov. C. I. Popescu, adjunctul ministrului Agriculturii şi Silviculturii cu rugămintea să ne răspundă la cîte­­va întrebări. Publicăm mai jos conţi­nutul interviului nostru. ÎNTREBARE: Ce pregătiri s-au făcut in vederea introducerii ex­perimentale a sistemului de sa­larizare îmbunătăţit în sectorul silvic ? RĂSPUNS: Introducerea experi­mentală a sistemului îmbunătăţit de salarizare a fost precedată de o largă acţiune de consultare a muncitorilor. Consultarea s-a desfăşurat în perioada 12 martie—1 iulie a.c. şi a avut ca obiectiv pe de o parte discutarea siste­mului de salarizare existent în vede­rea scoaterii în evidenţă a lipsurilor şi remedierii­ acestora, iar pe de altă parte îmbunătăţirea procesului de pro­ducţie. In acest scop au fost organi­zate consfătuiri pe parchete, sectoare şi întreprinderi, cu care prilej s-au elaborat şi planuri tehnico-organiza­­torice a căror aplicare va duce la creşterea productivităţii muncii. Este cazul să arăt că rezultatele consul­tării — şi acest lucru se datoreşte în bună parte felului în care au lucrat comisiile de coordonare — au avut bune urmări în perfecţionarea proce­sului de producţie. ÎNTREBARE: V-am ruga să amin­tiţi cîteva din rezultatele acestei acţiuni. Am dori să ştim ce a în­treprins Departamentul Silvicul­turii în raport tate­ cu aceste rezul-RASPUNS. Să luăm un exemplu concret. La I.F.E.T. Reghin, bunăoară, muncitorii au făcut propuneri valo­roase privind creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. S-a propus să se­ construiască la par­chetul Tireu un decovil în lungime de km, iar la par­chetul Fîncel o rampă de încărca­re pentru evitarea trasului paralel cu linia C.F.F. Propu­nerile făcute aduc ntreprinderii res­­ective o economie n­ecalculată de aproape 2 milioane lei anual. Aseme­nea propuneri valo­roase — unele din acestea au şi fost traduse în viaţă — s-au făcut şi în cadrul I.F.E.T. Ora­şul Stalin, Nehoiu, Ocoalelor Silvice Turda, Stalin şi altele. Nu este în­tîmplător faptul că unităţile de ex­­ploatare şi transport au îndeplinit la 10 iunie planul producţiei globale şi de marfă pe semestru I. Pînă în pre­zent s-a obţinut o producţie marfă care întrece cu peste 100.000.000 lei pe cea realizată în aceeaşi perioadă a anului trecut. La rîndul său Departa­mentul Silviculturii prin organizarea consultării muncitorilor a avut posi­bilitatea să elaboreze mai corespun­zător sistemul de salarizare îmbună­tăţit. S-a cerut, bunăoară, introduce­rea acordului global la exploatarea parchetelor, anularea sporurilor şi pri­melor sezoniere şi includerea ace­stora în salariul tarifar, acordarea de premii pentru depăşirea planului la sortimente superioare, diferenţie­rea normelor în funcţie de condiţiile de lucru etc. ÎNTREBARE: Care sunt caracteri­sticile sistemului de salarizare Îm­bunătăţit care a început să fie experimentat ? RĂSPUNS : Potrivit sistemului de salarizare îmbunătăţit, salariul tari­far reprezintă peste 80 la sută din cîştigul mediu. Aceasta înseamnă că salariul tarifar a crescut cu peste 24 la sută. Totodată cîştigurile medii ale muncitorilor din sectorul exploa­tări şi transporturi forestiere cresc cu 12 la sută, iar în sectorul lucrărilor silvice cu 17 la sută. Dau cîteva ci­fre : tractoriştii urmează să cîştige lunar 900 lei, iar muncitorii de la plutărie chiar 1.300 lei. Am pomenit mai înainte de o propu­nere venită din partea muncitorilor în legătură cu acordul global. Această formă de plată care a fost prevăzută în sistemul îmbunătăţit se aplică la muncitorii care lucrează în cadrul bri­găzilor complexe. Retribuirea în acest caz nu se face pentru fiecare opera­ţie în parte, ci după cantităţile de material lemnos recepţionate la rampă sau încărcate în mijloacele de tran­ (Continuare in pag. 2-a) cu tov. C. I. POPESCU adjunctul ministrului Agriculturii şi Silviculturii, şeful Departamentului Silviculturii Un sistem nou de izolare utilizat în construcţii Construirea teraselor pentru acope­rişurile blocurilor de locuinţe, după metodele cunoscute fă­nă în prezent, necesita o tehni­aă relativ complica­tă, utilizîndu-se plăci de plută şi pîn­­ze asfaltate pentru asigurarea izola­ţiei. Specialiştii Institutului de cerce­tări şi încercări a materialelor de construcţie au realizat un material denumit „praf hidrofob“ şi o nouă metodă de izolare a teraselor cu acest produs. Praful hidrofob se obţine printr-un procedeu simplu din cenuşa deşeu a termocentralelor. Acest material are aspectul unui praf fin cu înalte pro­prietăţi de izolare termică, împiedică pătrunderea apei fiind totodată nein­flamabil. In ceea ce priveşte noua metodă de izolare a teraselor, ea constă în aplicarea — peste planşeul de beton — a unui strat de praf hidrofob de cîţiva centimetri grosime, care con­stituie stratul izolator, peste care se pun apoi dale de beton. Terasele ex­perimentale executate pînă în prezent pe blocurile de locuinţe cu ajutorul acestei noi metode au dovedit, in comparaţie cu metodele clasice, nu­meroase avantaje tehnice şi economi­ce ca : posibilitatea executării lucrări­lor de izolare pe timp friguros, eli­minarea consumului de materiale de­ficitare, micşorarea greutăţii proprii a sistemului izolator şi reducerea pre­ţului de cost, etc. BISTRIȚA SPRE NOUA EI ALBIE sunt imortalizînd pe peliculă înaintarea lentă a apei de-a lungul noii albii betonate. După cum se vede, apa încă nu a ajuns la căpătui canalului betonat cind a fost luată fotografia. O Duminică a avut loc solemnitatea festivă în cadrul căreia constructorii hidrocentralei V. I. Lenin de la Bicaz au aruncat în aer obstacolul ce stăvilea apele Bistriţei, deviind cursul rîului. Re­porterul nostru fo­tograf Mihai Popescu a surprins un moment intere­ Ce se construieşte la Tg. Mureş • In cartierul Gara Mare se desfă­şoară intens lucrările de construcţii la 11 blocuri de locuinţe. Pe şantierul des­­chis în primăvara acestui an s-au şi ridicat 6 blocuri cu zidăria pînă la par­ter, alte trei cu zidurile pină la etajul I. La restul blocurilor se toarnă betonul de la fundaţii. Aici vor fi date în folo­sinţă peste 300 de apartamente. In apropierea fabricii de mobilă ,,Si­­mo­neza“ se înalţă un alt bloc munci­toresc, care va adăposti un număr de 30 de familii, salariaţi ai fabricii. • Se apropie de sfîrşit şi lucrările de construcţii la noul stadion sportiv. Sunt terminate tribunele înalte de be­­ton, care vor asigura amatorilor de sport peste 5.000 de locuri (vechiul sta­dion avea 450 de locuri). Este demnă de remarcat grija cu care agronomii sfatului popular regional au pregătit gazonul terenului sportiv, care va fi unul din cele mai bune terenuri din ţară. Se lucrează intens şi la baza sportivă de nataţie din apropierea hidrocentralei. Aici se construieşte un bazin de înot avînd în jur 300 de cabine din beton şi o tribună pentru amatorii de polo pe apă şi ai concursurilor de înot, cu pes­te 1.000 de locuri. Bazinul şi cabinele sînt astfel amplasate. Incit să poată fi acoperite şi folosite în tot cursul ar­ului. Apa bazinului se poate încălzi. • In centrul oraşului şi în cartierele muncitoreşti sunt în construcţie 10 loca­luri comerciale noi, printre care o be­rărie, o cafenea „Expres“, un magazin de confecţii şi altele. In cartierul Remetea se construieşte un complex alimentar cu magazine de coloniale, delicatese, pîine, carne. Lu­crarea se face din fondurile de Inves­tiţii ale O.C.L. Alimentara şi ale sfa­tului popular. • In cartierul Mureşeni se înalţă con­strucţiile halelor noi de caroserii ale atelierelor de reparaţii auto nr. 2. La fabrica „Simo Geza" se termină în curînd lucrările la hala nouă a secţiei de finisaj. Acum se finisează clădirea noii fabrici de oxigen din cadrul Combi­natului de industrie locală „Lazar Ödön“. Fabrica va aproviziona cu bu­telii de oxigen toate întreprinderile de pe Valea Mureşului. • In curînd va fi dată în folosință noua clinică de ginecologie din oraș. Clădirea impunătoare este dotată cu a­­paratura medicală cea mai modernă. V. KONYA corespondentul „Romîniei libere" in Regiunea Autonomă Maghiară Punctul pe 8 — De ce nu servești clienții a-1 ceia ?... — Nu­­ s rentabili. Au comandat 1j 8 doar înghețate. Desen d» GH. CHIRTAC &8 Jcx ooocouooecooooooaoooooccooooocooooooacoocci«i OOOOOOOOOOOOOOOOCI w I» . Cine sa faca toate acestea?­ n ultimii doi ani cooperativele meşteşugăreşti din regiunea Stalin au produs pentru consumul populaţiei 150.000 perechi încălţăminte de piele şi 137.000 perechi încălţăminte uşoară, peste jumătate milion bucăţi confecţii, 200.000 m.p. ţesături lină, 1700 garnituri camere combinate, cantităţi apreciabile de articole de sticlărie şi menaj, etc. Foarte frumoşi... vor spune unii dintre cititori. Iată o regiune unde Uniunea regională a cooperativelor meşteşugăreşti se preocupă de nevoile populaţiei. N-aţi greşit! (Aceasta bineînţeles făcind ab­stracţie de unele lipsuri de care nu vom pomeni in acest articol). Există insă unele aspecte, de care cooperativele meşteşugăreşti nu ţin seama. Ce se intimplă cu încălţămintea căreia i se toceşte tocurile sau i se rup pingelele?... Dar cu îmbrăcămintea care tre­buie şi ea întreţinută (călcată şi reparată) din cind in cind? Lista ar putea continua cu mobilele şi termina cu un simplu articol de menaj care din cauza unei defecţiuni trebuie — din lipsa unui ate­lier de reparaţii — pur şi simplu aruncat. Cine să facă toate acestea ? întreprinderile republicane care pro­duc şi ele asemenea bunuri ? Ar fi imposibil. Şi apoi nici nu cade în sarcina lor. Iată-ne nevoiţi să apelăm tot la cooperativele meşteşugăreşti, care au sarcini precise în această direcţie. Atunci de ce nu există preocupare pentru îndeplinirea acestor sar­cini ? Întrebarea ne-am pus-o nu o singură dată şi, cu părere de rău, trebuie să spunem că am ajuns la concluzia că Uniunea regio­nală a cooperativelor meşteşugăreşti, preocupindu-se mai mult de ramura productivă, a neglijat in mare măsură problema prestaţiilo­r către populaţie. S-o dovedim cu fapte ? Să începem uniii cu atelierele de încăl­ţăminte. Deşi in ■ oraşele regiunii există asemenea unităţi, ele sunt cu totul insuficiente şi amplasate mai mult In cartierele centrale. Tovarăşii din conducerea Uniunii regionale a cooperativelor meşte­şugăreşti se mîndresc mereu cu înfiinţarea a noi centre de comandă (unde se confecţionează încălţăminte), ceea ce este un lucru bun. Dar aceasta nu trebuie făcut în detrimentul creării unei reţele înde­stulătoare de ateliere de reparaţii. Din lipsa materialelor necesare in acest scop, precum şi din lipsa unei reţele suficiente de ateliere de reparat, există cazuri cind clienţii aşteaptă săptămini şi (să nu vă mire) chiar luni de zile pînă li se repară încălţămintea. Acelaşi lucru se intimplă şi în ce priveşte atelierele de croitorie. In cazul că vi s-a defectat ceasornicul, sau doriţi să vă căl­caţi costumul, să vă faceţi o fotografie, să vă lustruiţi pantofii sau să vă remaiaţi ciorapii, situaţia este mai complicată: cooperativele meşteşugăreşti de pe raza regiunii Stalin nu dispun de asemenea secţii „neînsemnate". Cine să facă toate acestea ? : Aşteptăm un răspuns competent din partea Uniunii regionale Stalin, a cooperativelor meşteşugăreşti. CORNELIU BUDA­ I

Next