Romînia Liberă, martie 1958 (Anul 16, nr. 4165-4190)
1958-03-01 / nr. 4165
Alegerile de deputați | în sfaturile populare| In sala căminului cultural „Nikos Beldiaranis” din Capitală a avut loc vineri după amiază un miting electoral la care alegătorii din circumscripţia orăşenească nr. 291 s-au întîlnit cu candidatul lor pentru alegerile de la 2 martie, tov. ELENA LASCUIORDACHESCU, membru al C.C. al P.M.R., secretar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. In ultimii doi ani, numai în această circumscripţie s-au pavat cu sprijinul cetăţenilor 7 străzi, iar alte 4 străzi au fost electrificate. Copiii de vîrstă şcolară învaţă azi într-o şcoală nouă, iar cei mici au la dispoziţie o grădiniţă de copii, un cartier a fost dat în folosinţă modernul cinematograf „Drumul serii". Despre realizările din cartierul Ro MÎNIE. 2 MARTIE PARTICIPAŢI CU TOŢII LA VOT! In Bucureşti au avut loc 6200 mitinguri electorale hova au vorbit cu mîndrie mulţi alegători, printre care muncitorii Dumitru Sălceanu, Nicolae Nicolae şi Simion Nicuţă, gospodina Maria Gheorghiu, muncitorul Ştefan Lăceanu şi alţii. Luînd apoi cuvîntul tov. Elena Lascu- Iordăchescu a subliniat importanţa alegerilor de deputaţi în sfaturile populare, o expresie a profundului democratism al vieţii noastre de stat. In Bucureşti, — a arătat vorbitoarea — au avut loc peste 6200 de mitinguri electorale şi întilniri între candidaţi şi alegători. La aceste întilniri a participat marea majoritate a alegătorilor. Propunerile făcute cu ocazia acestor întilniri, ca şi semnalarea unor lipsuri, constituie o bază puternică în activitatea de viitor a sfaturilor populare. Bucureştiul va sărbători anul viitor 500 de ani de existenţă. Locuitorii săi întîmpină împlinirea a 5 veacuri de la înfiinţarea Capitalei cu frumoase realizări. Aceste realizări obţinute în anii puterii populare se datoresc în mare măsură sprijinului pe care l-au acordat masele de cetăţeni deputaţilor. In încheiere, tov. Elena Lascu-Iordăchescu a arătat că aceste succese constituie chezăşia pentru noi realizări, pentru o mai strînsă colaborare între deputaţi şi alegători, pentru înflorirea continuă a Capitalei patriei noastre. . (Agerpres) lllllfi. Proletari din toate ţările, uniţî-va! Anul XVI Nr. 4165 DEMOCRAŢIEI POLARE! infim liberă ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ 4 pagini 20 bani Sîmbătă 1 martie 1958 Realizări de seamă in regiunea Oradea ORAŞUL DR. PETRU GROZA, (de la corespondentul nostru). — Clubul tehnico-ingineresc din oraşul Dr. Petru Groza, a găzduit miercuri seara mitingul oamenilor muncii din această localitate. Luînd cuvîntul în cadrul mitingului, tov. IOSIF BANC, membru supleant al C.C. al P.M.R. şi prim-secretar al comitetului regional de partid Oradea, a vorbit alegătorilor care l-au propus drept candidat al lor în alegerile pentru sfatul popular al regiunii, despre marile cuceriri ale poporului nostru, dobîndite în ultimii ani, precum și despre însemnătatea alegerilor de la 2 martie. Cu acest prilej, vorbitorul a trecut în revistă şi marile prefaceri economice, sociale şi culturale înfăptuite în această regiune. Printre altele, vorbitorul a arătat că faţă de anul 1948, producţia globală industrială a regiunii a înregistrat la sfîrşitul anului trecut o creştere de 340 la sută şi tot în acest timp au fost date în producţie numeroase noi obiective industriale. Cele 60 de cinematografe noi, ce au luat fiinţă în diferite colţuri ale regiunii, mărirea numărului de şcoli şi instituţii culturale, au completat în mare măsură cerinţele culturale ale oamenilor muncii din această parte a ţării. Tot în cadrul mitingului au mai luat cuvîntul şi numeroşi alegători care şi-au manifestat încrederea lor în candidaţii F.D.P. Voi da cu drag votul meu candidaţilor F. D. P. Cîteva sute de cetăţeni s-au adunat ieri seară în sala şcolii profesionale speciale nr. 9 de pe Şoseaua „30 Decembrie“ din Capitală. Erau alegătorii din circumscripţia electorală orăşenească nr. 144, care veniseră la mitingul cu candidatul F.D.P. în această circumscripţie, tov. ŞTEFAN CRUCERU, secretar al comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R. Forjatul Ion Marinescu de la uzinele „23 August“ luînd cuvîntul a spus printre altele : „ In cartierul „30 Decembrie“ majoritatea celor care-l locuiesc sînt muncitori. Nu putem uita în ce condiţii am muncit şi am trăit înainte şi de aceea preţuim şi mai mult realizările regimului democrat-popular. Străzile desfundate şi pline de hirtoape, au fost pavate aproape în întregime; au mai rămas doar două străzi mici pe care primăvara le va găsi transformate. Avem azi un liceu model, acum 13 ani, de pildă, n-aveam nici măcar un local pentru şcoală. Miine in cartierul nostru se va deschide un cinematograf, o Casă de cultură se află în construcţie. Voi da cu drag votul meu candidaţilor Frontului Democraţiei Populare, convins că-n viitor cei care vor fi aleşi, se vor dovedi buni gospodari. In aceiaşi termeni plini de încredere şi căldură au vorbit şi Maria Tudose, Constantin Jerca, Spirea Dumitrache Gh. Rîmniceanu, Andrei Blaj şi alţii. A luat apoi cuvîntul tov. Ştefan Cruceru, care a vorbit despre însemnătatea alegerilor de la 2 martie 1958, despre realizările obţinute în Capitală în ultimii ani, printre care şi cele din cartierul „30 Decembrie“. Din Manifestele și Chemările Consiliilor regionale F. D. P. { { IMAGINI ALE ÎNFLORIRII I i PATRIEI NOASTRE I i î • © Transformarea Hunedoarei în anii regimului nostru constituie o • • imagine concludentă a avîntului cu care se dezvoltă azi industria noastră. ? • Orașul Hunedoara care avea înainte 56.000 locuitori, este astăzi un oraş modern cu o populaţie de 50.000 locuitori. Aci s-au ridicat furnalul de 700 î . m.c. care produce în prezent de 1,5 ori mai multă fontă decit se producea în întreaga ţară pe vremea capitaliştilor, furnalul nr. 6, uzina cocso-chi-mică, termocentrala nr. 2, fabrica de aglomerare, etc. Iar curind vor intra din funcţie la minorul Bluming şi noua oţelărie Siemens Martin. Numai Combinatul Siderurgic Hunedoara şi uzina Victoria Calan produc azi , de 4,2 ori mai multă fontă faţă de cit producea întreaga siderurgie a țării în anul 1938. i: © Agricultura regiunii Constanţa a fost înzestrată in anii regimului nostru cu o puternică bază tehnico-materială. Pe ogoarele regiunii Iu. î crează in prezent peste 5.100 tractoare, 5.247 pluguri de tractor, 1.947 semăînători, 1.485 secerători-legători, 1.341 batoze, 813 combine cerealiere, etc. • Circa 100 000 copii învaţă în prezent în cele 780 şcoli elementare şi medii din regiunea Galaţi. In această regiune, în care în urmă cu 200 de ani aproape jumătate din populaţie era analfabetă există azi patru facultăţi ale Politehnicii din Galaţi unde învaţă peste 1.400 studenţi. • •.»•••••••'•••«•'•••«0***»«*«**«********«m».*»*.Mo»**h»*»**««*»**«**»«*«««M**«****«««*«m»m«**«m»m»«. • DEPUTATUL hai să-nfindem hora mare Din hotare in Carpaţi: Azi, în sfaturi populare Vom alege deputaţi I Lumea noastră muncitoare Va zidi, cu ei, minuni ! — Deputaţii, cine-s oare 7 — Cei mai vrednici şi mai buni I La cuptor şi la maşină Cine-a fost fruntaş mereu, Primul cine e în mină — Este şi alesul meu I In oraşul ca o soare El să fie grădinar I — Deputatul, cine-i oare ? — Muncitorul gospodar I Rid cimpiile-n lumină, Muguri noi s-au despicat — Şi, ţîşnind dup-o colină, Intră soarele Tn sat. Satul tot e-n sărbătoare : Sunt alegerile-n toi I — Deputatul, cine-i oare 7 — Cel mai harnic dintre noi I Ha, să-ntindem hora mare Din hotare în Carpaţi: Azi, în sfaturi populare Vom alege deputaţi I Lumea noastră muncitoare Va zidi, cu el, minuni I — Deputaţii, cine-s oare 7 — Cei mai vrednici şi mai buni MIHAI THEODORESCU INTERVIUL acordat de tovarăşul Chivu Stoica corespondentului ziarului american „New York Times“, Elie Abel La 25 februarie, Preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R., tovarăşul Chivu Stoica, a primit pe corespondentul ziarului american ,,New York Times“, Elie Abel, căruia i-a acordat următorul interviu: ÎNTREBARE : Care este situaţia prezentă a propunerii do. din septembrie anul trecut pentru o conferinţă a ţărilor balcanice ? Ce măsuri ar trebui luate, după părerea do., pentru a crea o atmosferă in care o asemenea conferinţă ar putea fi utilă? RĂSPUNS : Propunerile guvernului român pentru înfăptuirea unei largi colaborări a ţărilor din Balcani au primit răspunsuri favorabile din partea guvernelor Iugoslaviei, Bulgariei, Albaniei. In răspunsul său, guvernul grec a arătat că deşi dă o înaltă preţuire spiritului şi obiectivelor generale cuprinse în propunerile României, el nu e în măsură pentru moment să accepte invitaţia ce i-a fost adresată din pricina anumitor probleme încă nerezolvate, ţinînd seamă de relaţiile Greciei cu unele ţări balcanice. Cit priveşte ţara noastră, ea nu are nici un fel de diferend cu vreunul din statele balcanice. La mesajul guvernului român nu a răspuns pînă în prezent guvernul turc. Totuşi, după părerea noastră, Turcia ca şi celelalte state din această regiune nu ar avea decit de ciştigat de pe urma întăririi prieteniei şi a colaborării multilaterale cu toate statele din Balcani. Cum dorinţa guvernului român pentru pace, bună înţelegere şi colaborare în Balcani nu e o chestiune de conjunctură, noi vom continua şi pe viitor să depunem străduinţe pentru convocarea unei conferinţe a ţărilor balcanice, pe care continuăm să o socotim utilă şi actuală. După părerea noastră, nu există nici o piedică intrinsecă pentru ca o astfel de conferinţă să poată avea loc cu succes. Valorificarea tuturor posibilităţilor de colaborare existente în toate domeniile cu toate ţările balcanice, poate contribui la crearea climatului favorabil pentru dezvoltarea colaborării intre ţările acestei regiuni. De aceea, noi acţionăm în direcţia intensificării schimburilor economice şi culturale cu toate ţările din Balcani. Lărgirea contactelor şi a cunoaşterii reciproce intre oamenii care activează în domenii similare, poate ajuta în mod substanţial la crearea unei atmosfere de sinceră şi rodnică colaborare. Putem spune acelaşi lucru şi despre contactele personale între oamenii de stat ai ţărilor din Balcani. In ceea ce ne priveşte, noi suntem gata să ne întîlnim cu reprezentanţii guvernelor grec şi turc şi să discutăm toate problemele care pot contribui la adâncirea colaborării dintre ţările noastre. ÎNTREBARE: Printre alte propuneri, planul Rapacki a fost sugerat ca o bază pentru negocieri est-vest şi de dezangajare posibilă din Europa Centrală. Ce tipuri de control şi înţelegeri cu privire la inspecţie credeţi că ar fi necesare pentru a asigura un echilibru corespunzător in Europa Centrală, dacă zona denuclearizată şi retragerea trupelor ar fi înfăptuite ? RASPUNS : Guvernul român a acordat şi acordă o deosebită atenţie propunerilor guvernului polonez cu privire la crearea unei zone denuclearizate în centrul Europei. Fără îndoială că realizarea acestor propuneri ar reprezenta o etapă însemnată pe drumul întăririi securităţii şi păcii in Europa. Realizarea lor ar putea constitui totodată un punct de plecare pentru noi acţiuni in direcţia destinderii internaţionale şi înlăturării pericolului unui război nuclear, lucru în care ţările occidentale nu pot fi mai puţin interesate decit cele din răsăritul Europei. Pentru oricine examinează cu bună credinţă propunerile guvernului polonez apare evident că la elaborarea prevederilor lor relative la sistemul de control s-a ţinut seama în mod corespunzător de toate punctele de vedere care au fost exprimate în legătură cu această problemă în cadrul discuţiilor asupra unui acord general de dezarmare. Atît prin procedura lui elastică de realizare cit şi prin prevederile lui concrete şi eficace de control, planul Rapacki este astăzi una din măsurile cele mai accesibile tuturor părţilor pentru a se realiza un progres notabil în direcţia întăririi securităţii internaţionale. Ceea ce este esenţial acum este să se realizeze acordul cu privire la zona denuclearizată. Sistemele de control vor putea fi îmbunătăţite ulterior, dacă nevoia o va cere. ÎNTREBARE: Puteţi să ne explicaţi motivele pentru care se pune un accent atit de mare In materialele publicate privind alegerile ce vin, asupra rolului muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor in ce priveşte reducerea preţului de cost şi mărirea simultană a producţiei ? RĂSPUNS : Rezultatele obţinute de muncitori, ingineri şi tehnicieni in ce priveşte reducerea preţului de cost, odată cu mărirea producţiei, constituie o bună recomandare pentru viitorii deputaţi în sfaturile populare. Accentul care se pune pe această problemă nu e ceva nou după cum nu e nou nici faptul că rolul muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor este hotărîtor în toate aspectele procesului de producţie. Asigurarea unei cantităţi sporite de bunuri la preţuri de cost cit mai reduse, este o condiţie indispensabilă pentru ridicarea nivelului de trai al poporului. Ea constituie o sarcină de căpetenie a întregii noastre economii. Aceasta este calea pe care avem de mers mai departe în scopul obţinerii unei abundenţe de produse variate la preţuri ieftine. In condiţiile din ţara noastră, în care întreprinderile industriale sunt proprietate obştească, ceea ce se realizează pe această cale este in avantajul direct sau indirect al oamenilor muncii. Sistemul nostru de salarizare avantajează direct muncitorii, tehnicienii şi inginerii care contribuie la mărirea producţiei şi la reducerea preţului de cost. In acelaşi timp o bună parte din sporul de beneficii pe care Îl realizează întreprinderile pe această cale măreşte fondul întreprinderii. Din o parte a acestui fond se acordă premii celor care aduc contribuţii deosebite la îmbunătăţirea proceselor tehnologice şi la îndeplinirea sarcinilor de producţie. (Continuare in pag. d-a) Fotó : MIHAI POPESCU in fAŢAURNELOR . După doi ani, cetăţenii patriei noastre sunt chemaţi din nou în faţa urnelor pentru a alege dintre ei pe cei mai harnici, mai pricepuţi şi mai inimoşi care să-i reprezinte în organele locale ale puterii de stat, sfaturile populare. In anii regimului de democraţie populară, ziua alegerilor a căpătat tradiţia unei adevărate sărbători populare. IN VESELIE, CINTECE ŞI JOCURI, DIN PRIMELE ORE ALE DIMINEŢII, ŞIRURI LUNGI DE CETĂŢENI SE VOR ÎNDREPTA IAR SPRE SECŢIILE DE VOTARE. ARE O ADINCA SEMNIFICAŢIE ACEASTA ATMOSFERA SĂRBĂTOREASCĂ . EA DOVEDEŞTE ÎNCREDEREA NESTRĂMUTATA A POPORULUI IN POLITICA PARTIDULUI ŞI GUVERNULUI, CONVINGEREA CA FIECARE NOUA ACŢIUNE A SFATURILOR POPULARE ADUCE CU SINE NOI PROGRESE IN DIRECŢIA ÎNFLORIRII REGIUNILOR ŞI RAIOANELOR ŢARII, CREŞTERII NIVELULUI DE TRAI AL CELOR CE MUNCESC. Cit de fundamental se deosebeşte această atmosferă plină de încredere, de cea premergătoare alegerilor din trecut. Cu stringere de inimă, aşteptau atunci cetăţenii ziua în care trebuiau să se prezinte în faţa urnelor. Cite victime nevinovate vor provoca metodele de „convingere" ale agenţilor electorali? Ce va aduce ziua de miine ? Ce noi măsuri pentru împilarea poporului vor născoci proaspeţii „aleşi", dornici să se îmbogăţească cit mai repede şi cit mai mult . Acestea erau întrebările pe care şi le puneau pe atunci cetăţenii. Ei ştiau că pentru cei mulţi, pentru cei obidiţi, alegerile din regimul burghezomoşieresc nu au adus niciodată nimic bun. Astăzi insă, fiecare chemare în faţa urnelor înseamnă pentru cetăţeni noi dorinţe, noi obiective de înfăptuit. Ei văd cum, cu fiecare an ce trece, BILANŢUL REALIZĂRILOR DEVINE TOT MAI BOGAT, VAD CUM SE TRANSFORMA VIAŢA IN SATELE ŞI ORAŞELE LOR. DOAR INTR-UN AN, IN 1957, S-AU CONSTRUIT PENTRU CA *■♦ I t♦ MENII MUNCII 11.103 NOI APARTAMENTE; S-AU CONSTRUIT NUMEROASE ŞCOLI NOI, AŞEZĂMINTE DE CULTURA, CREŞE ŞI CĂMINE, LUMINA ELECTRICA. CANALIZAREA, CA ŞI ALTE BUNURI ALE CIVILIZAŢIEI, PĂTRUNDE TOT MAI MULTE STRĂZI. Fabrici noi se maţă In locuri odinioară pustii, transformind şi innoind viaţa localnicilor, creind noi centre industriale. BORZEŞTI, ONEŞTI, ROZNOV, CA ŞI MULTE ALTE NUME DE LOCALITĂŢI CARE PINA NU DE MULT NU SPUNEAU NIMIC MARII MAJORITAŢI A POPULAŢIEI TARI’. TIND SA DEVINĂ CENTRE INDUSTRIALE CUNOSCUTE, INVIORIND VIAŢA RAIOANELOR RESPECTIVE. Dar pagini întregi de ziar n-ar fI suficiente pentru a ilustra tot ce nou s-a înfăptuit şi se înfăptuieşte In fiecare comună, in fiecare oraş al ţării. Sint lucruri pe care orice cetăţean Ie vede la tot pasul, realităţi pe f care Ie Intilneşte pe strada lui, în comuna Iul, la locul său de ♦ muncă. ♦ La toate aceste realizări, rod 4 al înţelepte! politic! a partidului * şi guvernului, sfaturile populare î au adus o contribuţie de sea- I mă. Acumulînd tot mai multă ♦ experienţă in gospodărirea tre- J burilor obşteşti, bucurindu-se de * sprijinul larg al maselor de ce- * tăţeni şi bazindu-se pe acest t sprijin, ele s-au dovedit capa- 4 bile să conducă tot mai bine, ♦ mai competent multipla acîi- f vitate ce se desfăşoară în re- f giunile şi raioanele ţării. Lărgi- 4 rea atribuţiilor staturilor popule- ? re survenită In ultimul an este î tocmai o dovadă a maturităţii 4 căpătată de organele locale ale puterii de stat, a încrederii de t care ele se bucură din partea 4 poporului. ACEEAŞI ÎNCREDERE AU MANIFESTAT CETĂŢENII FAŢA DE CANDIDAŢII LOR, CANDIDAŢII F.D.P., PE CARE II VOR ALEGE ACUM SA GOSPODĂREASCA REGIUNILE ŞI RAIOANELE, ORAŞELE SI SATELE, IN CALITATE DE DEPUTAŢI IN SFATURILE POPULARE. EI CUNOSC BINE PE ACEŞTI CANDIDAŢI, MUNCI :t*♦ ♦:♦ ♦ (Continuare In pag. d-a) ! i