Romînia Liberă, martie 1958 (Anul 16, nr. 4165-4190)

1958-03-01 / nr. 4165

Alegerile­­ de deputați | în sfaturile­­ populare| In sala căminului cultural „Nikos Beldiaranis” din Capitală a avut loc vineri după amiază un miting electo­ral la care alegătorii din circumscrip­ţia orăşenească nr. 291 s-au întîlnit cu candidatul lor pentru alegerile de la 2 martie, tov. ELENA LASCU­­IORDACHESCU, membru al C.C. al P.M.R., secretar al Comitetului Oră­şenesc Bucureşti al P.M.R. In ultimii doi ani, numai în aceas­tă circumscripţie s-au pavat cu spri­jinul cetăţenilor 7 străzi, iar alte 4 străzi au fost electrificate. Copiii de vîrstă şcolară învaţă azi într-o şcoa­lă nouă, iar cei mici au la dispoziţie o grădiniţă de copii, un cartier a fost dat în folosinţă modernul cinemato­graf „Drumul serii". Despre realizările din cartierul Ro­­ MÎNIE. 2 MARTIE PARTICIPAŢI CU TOŢII LA VOT! In Bucureşti au avut loc 6200 mitinguri electorale hova au vorbit cu mîndrie mulţi ale­gători, printre care muncitorii Dumi­tru Sălceanu, Nicolae Nicolae şi Si­­mion Nicuţă, gospodina Maria Gheor­­ghiu, muncitorul Ştefan Lăceanu şi alţii. Luînd apoi cuvîntul tov. Elena Lascu- Iordăchescu a subliniat importanţa a­­legerilor de deputaţi în sfaturile popu­lare, o expresie a profundului demo­cratism al vieţii noastre de stat. In Bucureşti, — a arătat vorbitoarea — au avut loc peste 6200 de mitinguri electorale şi întilniri între candidaţi şi alegători. La aceste întilniri a par­ticipat marea majoritate a alegători­lor. Propunerile făcute cu ocazia a­­cestor întilniri, ca şi semnalarea u­­nor lipsuri, constituie o bază puter­nică în activitatea de viitor a sfatu­rilor populare. Bucureştiul va sărbători anul viitor 500 de ani de existenţă. Locuitorii săi întîmpină împlinirea a 5 veacuri de la înfiinţarea Capitalei cu frumoa­se realizări. Aceste realizări obţinute în anii puterii populare se datoresc în mare măsură sprijinului pe care l-au acordat masele de cetăţeni depu­taţilor. In încheiere, tov. Elena Lascu-Ior­­dăchescu a arătat că aceste succese constituie chezăşia pentru noi reali­zări, pentru o mai strînsă colaborare între deputaţi şi alegători, pentru în­florirea continuă a Capitalei patriei noastre. . (Agerpres) lllllfi. Proletari din toate ţările, uniţî-va! Anul XVI Nr. 4165 DEMOCRAŢIEI PO­LARE! infim liberă ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ 4 pagini 20 bani Sîmbătă 1 martie 1958 Realizări de seamă in regiunea Oradea ORAŞUL DR. PETRU GROZA, (de la corespondentul nostru). — Clubul tehnico-ingineresc din oraşul Dr. Petru Groza, a găzduit miercuri seara mitin­gul oamenilor muncii din această lo­calitate. Luînd cuvîntul în cadrul mitingului, tov. IOSIF BANC, membru supleant al C.C. al P.M.R. şi prim-secretar al comitetului regional de partid Oradea, a vorbit alegătorilor care l-au propus drept candidat al lor în alegerile pen­tru sfatul popular al regiunii, despre marile cuceriri ale poporului nostru, dobîndite în ultimii ani, precum și despre însemnătatea alegerilor de la 2 martie. Cu acest prilej, vorbitorul a trecut în revistă şi marile prefaceri economi­ce, sociale şi culturale înfăptuite în a­­ceastă regiune. Printre altele, vorbitorul a arătat că faţă de anul 1948, produc­ţia globală industrială a regiunii a în­registrat la sfîrşitul anului trecut o creştere de 340 la sută şi tot în acest timp au fost date în producţie nume­roase noi obiective industriale. Cele 60 de cinematografe noi, ce au luat fiinţă în diferite colţuri ale regiunii, mărirea numărului de şcoli şi instituţii culturale, au completat în mare măsu­ră cerinţele culturale ale oamenilor muncii din această parte a ţării. Tot în cadrul mitingului au mai luat cuvîntul şi numeroşi alegători care şi-au manifestat încrederea lor în can­didaţii F.D.P. Voi da cu drag votul meu candidaţilor F. D. P. Cîteva sute de cetăţeni s-au adunat ieri seară în sala şcolii profesionale speciale nr. 9 de pe Şoseaua „30 De­cembrie“ din Capitală. Erau alegătorii din circumscripţia electorală orăşenea­scă nr. 144, care veniseră la mitingul cu candidatul F.D.P. în această cir­cumscripţie, tov. ŞTEFAN CRUCERU, secretar al comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R. Forjatul Ion Marinescu de la uzi­nele „23 August“ luînd cuvîntul a spus printre altele : „ In cartierul „30 Decembrie“ ma­joritatea celor care-l locuiesc sînt mun­citori. Nu putem uita în ce condiţii am muncit şi am trăit înainte şi de aceea preţuim şi mai mult realizările regimului democrat-popular. Străzile desfundate şi pline de hirtoape, au fost pavate aproape în întregime; au mai rămas doar două străzi mici pe care primăvara le va găsi transformate. A­­vem azi un liceu model, acum 13 ani, de pildă, n-aveam nici măcar un local pentru şcoală. Miine in cartierul nos­tru se va deschide un cinematograf, o Casă de cultură se află în construcţie. Voi da cu drag votul meu candidaţilor Frontului Democraţiei Populare, con­vins că-n viitor cei care vor fi aleşi, se vor dovedi buni gospodari. In aceiaşi termeni plini de încredere şi căldură au vorbit şi Maria Tudose, Constantin Jerca, Spirea Dumitrache Gh. Rîmniceanu, Andrei Blaj şi alţii. A luat apoi cuvîntul tov. Ştefan Cruceru, care a vorbit despre însem­nătatea alegerilor de la 2 martie 1958, despre realizările obţinute în Capitală în ultimii ani, printre care şi cele din cartierul „30 Decembrie“. Din Manifestele și Chemările Consiliilor­­ regionale F. D. P. { { IMAGINI ALE ÎNFLORIRII I i PATRIEI NOASTRE I i î • © Transformarea Hunedoarei în anii regimului nostru constituie o • • imagine concludentă a avîntului cu care se dezvoltă azi industria noastră. ? • Orașul Hunedoara care avea înainte 5­6.000 locuitori, este astăzi un oraş­­­­ modern cu o populaţie de 50.000 locuitori. Aci s-au ridicat furnalul de 700 î . m.c. care produce în prezent de 1,5 ori mai multă fontă decit se producea î­­n întreaga ţară pe vremea capitaliştilor, furnalul nr. 6, uzina cocso-chi-­­­mică, termocentrala nr. 2, fabrica de aglomerare, etc. Iar curind vor intra d­in funcţie la minorul Bluming şi noua oţelărie Siemens Martin. Numai­­ Combinatul Siderurgic Hunedoara şi uzina Victoria­ Calan produc azi , de 4,2 ori mai multă fontă faţă de cit producea întreaga siderurgie a țării­­ în anul 1938. i: © Agricultura regiunii Constanţa a fost înzestrată in anii regimului­­ nostru cu o puternică bază tehnico-materială. Pe ogoarele regiunii Iu. î crează in prezent peste 5.100 tractoare, 5.247 pluguri de tractor, 1.947 semă­­î­nători, 1.485 secerători-legători, 1.341 batoze, 813 combine cerealiere, etc. •­­ Circa 100 000 copii învaţă în prezent în cele 780 şcoli elementare­­ şi medii din regiunea Galaţi. In această regiune, în care în urmă cu 20­0 de ani aproape jumătate din populaţie era analfabetă există azi patru­­ facultăţi ale Politehnicii din Galaţi unde învaţă peste 1.400 studenţi.­­ • •.»•••••••'•••«•'•••«0***»«*­«**«********«m».*»*.Mo»*­*h»­*»**««*»**«**»«*«««M**«****«««*«m»m«**«m»m»«. • DEPUTATUL­ hai să-nfindem hora mare Din hotare in Carpaţi: Azi, în sfaturi populare Vom alege deputaţi I Lumea noastră muncitoare Va zidi, cu ei, minuni ! — Deputaţii, cine-s oare 7 — Cei mai vrednici şi mai buni I La cuptor şi la maşină Cine-a fost fruntaş mereu, Primul cine e în mină — Este şi alesul meu I In oraşul ca o soare El să fie grădinar I — Deputatul, cine-i oare ? — Muncitorul gospodar I Rid cimpiile-n lumină, Muguri noi s-au despicat — Şi, ţîşnind dup-o colină, Intră soarele Tn sat. Satul tot e-n sărbătoare : Sunt alegerile-n toi I — Deputatul, cine-i oare 7 — Cel mai harnic dintre noi I Ha, să-ntin­dem hora mare Din hotare în Carpaţi: Azi, în sfaturi populare Vom alege deputaţi I Lumea noastră muncitoare Va zidi, cu el, minuni I — Deputaţii, cine-s oare 7 — Cei mai vrednici şi mai buni MIHAI THEODORESCU INTERVIUL acordat de tovarăşul Chivu Stoica corespondentului ziarului american „New York Times“, Elie Abel La 25 februarie, Preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R., tovarăşul Chivu Stoica, a primit pe corespondentul ziarului american ,,New York Times“, Elie Abel, căruia i-a acordat următorul interviu: ÎNTREBARE : Care este situaţia prezentă a propunerii do. din septembrie anul trecut pentru o conferinţă a ţărilor balcanice ? Ce măsuri ar trebui luate, după pă­rerea do., pentru a crea o atmos­feră in care o asemenea confe­rinţă ar putea fi utilă? RĂSPUNS : Propunerile guvernului român pentru înfăptuirea unei largi colaborări a ţărilor din Balcani au primit răspunsuri favorabile din partea guvernelor Iugoslaviei, Bulgariei, Al­baniei. In răspunsul său, guvernul grec a arătat că deşi dă o înaltă pre­ţuire spiritului şi obiectivelor generale cuprinse în propunerile României, el nu e în măsură pentru moment să accep­te invitaţia ce i-a fost adresată din pricina anumitor probleme încă nere­zolvate, ţinînd seamă de relaţiile Gre­ciei cu unele ţări balcanice. Cit pri­veşte ţara noastră, ea nu are nici un fel de diferend cu vreunul din statele balcanice. La mesajul guvernului român nu a răspuns pînă în prezent guvernul turc. Totuşi, după părerea noastră, Turcia ca şi celelalte state din această regiune nu ar avea decit de ciştigat de pe urma întăririi prieteniei şi a colaborării multilaterale cu toate statele din Bal­cani. Cum dorinţa guvernului român pen­tru pace, bună înţelegere şi colabo­rare în Balcani nu e o chestiune de conjunctură, noi vom continua şi pe viitor să depunem străduinţe pentru convocarea unei conferinţe a ţărilor balcanice, pe care continuăm să o so­cotim utilă şi actuală. După părerea noastră, nu există nici o piedică in­trinsecă pentru ca o astfel de confe­rinţă să poată avea loc cu succes. Valorificarea tuturor posibilităţilor de colaborare existente în toate dome­niile cu toate ţările balcanice, poate contribui la crearea climatului favo­rabil pentru dezvoltarea colaborării intre ţările acestei regiuni. De aceea, noi acţionăm în direcţia intensificării schimburilor economice şi culturale cu toate ţările din Balcani. Lărgirea con­tactelor şi a cunoaşterii reciproce intre oamenii care activează în domenii si­milare, poate ajuta în mod substanţial la crearea unei atmosfere de sinceră şi rodnică colaborare. Putem spune acelaşi lucru şi despre contactele personale între oamenii de stat ai ţărilor din Balcani. In ceea ce ne priveşte, noi suntem­ gata să ne în­­tîlnim cu reprezentanţii guvernelor grec şi turc şi să discutăm toate pro­blemele care pot contribui la adân­­cirea colaborării dintre ţările noastre. ÎNTREBARE: Printre alte propu­neri, planul Rapacki a fost su­gerat ca o bază pentru negocieri est-vest şi de dezangajare posi­­bilă din Europa Centrală. Ce ti­puri de control şi înţelegeri cu privire la inspecţie credeţi că ar fi necesare pentru a asigura un echilibru corespunzător in Europa Centrală, dacă zona denucleari­­zată şi retragerea trupelor ar fi înfăptuite ? RASPUNS : Guvernul român a acor­dat şi acordă o deosebită atenţie pro­punerilor guvernului polonez cu pri­vire la crearea unei zone denucleari­­zate în centrul Europei. Fără îndoială că realizarea acestor propuneri ar re­prezenta o etapă însemnată pe drumul întăririi securităţii şi păcii in Europa. Realizarea lor ar putea constitui tot­odată un punct de plecare pentru noi acţiuni in direcţia destinderii interna­ţionale şi înlăturării pericolului unui război nuclear, lucru în care ţările occidentale nu pot fi mai puţin intere­sate decit cele din răsăritul Europei. Pentru oricine examinează cu bună credinţă propunerile guvernului polo­nez apare evident că la elaborarea prevederilor lor relative la sistemul de control s-a ţinut seama în mod co­respunzător de toate punctele de ve­dere care au fost exprimate în legă­tură cu această problemă în cadrul discuţiilor asupra unui acord general de dezarmare. Atît prin procedura lui elastică de realizare cit şi prin prevederile lui concrete şi eficace de control, planul Rapacki este astăzi una din măsurile cele mai accesibile tuturor părţilor pentru a se realiza un progres notabil în direcţia întăririi securităţii inter­naţionale. Ceea ce este esenţial acum este să se realizeze acordul cu privire la zona denuclearizată. Sistemele de control vor putea fi îmbunătăţite ulterior, da­că nevoia o va cere. ÎNTREBARE: Puteţi să ne explicaţi motivele pentru care se pune un accent atit de mare In materiale­le publicate privind alegerile ce vin, asupra rolului muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor in ce priveşte reducerea preţului de cost şi mărirea simultană a produc­ţiei ? RĂSPUNS : Rezultatele obţinute de muncitori, ingineri şi tehnicieni in ce priveşte reducerea preţului de cost, odată cu mărirea producţiei, constituie o bună recomandare pentru viitorii de­putaţi în sfaturile populare. Accentul care se pune pe această problemă nu e ceva nou după cum nu e nou nici faptul că rolul muncitorilor, ingineri­lor şi tehnicienilor este hotărîtor în toate aspectele procesului de produc­ţie. Asigurarea unei cantităţi sporite de bunuri la preţuri de cost cit mai re­duse, este o condiţie indispensabilă pentru ridicarea nivelului de trai al poporului. Ea constituie o sarcină de căpetenie a întregii noastre economii. Aceasta este calea pe care avem de mers mai departe în scopul obţinerii unei abundenţe de produse variate la preţuri ieftine. In condiţiile din ţara noastră, în care întreprinderile industriale sunt proprietate obştească, ceea ce se rea­lizează pe această cale este in avanta­jul direct sau indirect al oamenilor muncii. Sistemul nostru de salarizare avan­tajează direct muncitorii, tehnicienii şi inginerii care contribuie la mărirea producţiei şi la reducerea preţului de cost. In acelaşi timp o bună parte din sporul de beneficii pe care Îl realizea­ză întreprinderile pe această cale mă­reşte fondul întreprinderii. Din o parte a acestui fond se acordă premii celor care aduc contribuţii deosebite la îm­bunătăţirea proceselor tehnologice şi la îndeplinirea sarcinilor de producţie. (Continuare in pag. d-a) Fotó : MIHAI POPESCU in f­AŢA­­URNELOR . D­upă doi ani, cetăţenii pa­triei noastre sunt che­maţi din nou în faţa urnelor pentru a alege dintre ei pe cei mai harnici, mai price­puţi şi mai inimoşi care să-i reprezinte în organele locale ale puterii de stat, sfaturile populare. In anii regimului de democra­ţie populară, ziua alegerilor a căpătat tradiţia unei adevărate sărbători populare. IN VESELIE, CINTECE ŞI JOCURI, DIN PRI­MELE ORE ALE DIMINEŢII, ŞI­RURI LUNGI DE CETĂŢENI SE VOR ÎNDREPTA IAR SPRE SECŢIILE DE VOTARE. ARE O ADINCA SEMNIFICAŢIE A­­CEASTA ATMOSFERA SĂR­BĂTOREASCĂ . EA DOVEDEŞ­TE ÎNCREDEREA NESTRĂMU­TATA A POPORULUI IN PO­LITICA PARTIDULUI ŞI GU­VERNULUI, CONVINGEREA CA FIECARE NOUA ACŢIUNE A SFATURILOR POPULARE ADU­CE CU SINE NOI PROGRESE IN DIRECŢIA ÎNFLORIRII RE­GIUNILOR ŞI RAIOANELOR ŢA­RII, CREŞTERII NIVELULUI DE TRAI AL CELOR CE MUN­CESC. Cit de fundamental se deo­sebeşte această atmosferă plină de încredere, de cea premer­gătoare alegerilor din trecut. Cu stringere de inimă, aşteptau a­­tunci cetăţenii ziua în care tre­buiau să se prezinte în faţa ur­nelor. Cite victime nevinovate vor provoca metodele de „con­vingere" ale agenţilor electorali? Ce va aduce ziua de miine ? Ce noi măsuri pentru împilarea po­porului vor născoci proaspeţii „aleşi", dornici să se îmbogă­ţească cit mai repede şi cit mai mult . Acestea erau între­bările pe care şi le puneau pe atunci cetăţenii. Ei ştiau că pen­tru cei mulţi, pentru cei obidiţi, alegerile din regimul burghezo­­moşieresc nu au adus niciodată nimic bun. Astăzi insă, fiecare chemare în faţa urnelor înseamnă pen­tru cetăţeni noi dorinţe, noi o­­biective de înfăptuit. Ei văd cum, cu fiecare an ce trece, BILANŢUL REALIZĂRILOR DE­VINE TOT MAI BOGAT, VAD CUM SE TRANSFORMA VIAŢA IN SATELE ŞI ORAŞELE LOR. DOAR INTR-UN AN, IN 1957, S-AU CONSTRUIT PENTRU CA­ *■♦ I t♦ MENII MUNCII 11.103 NOI A­­PARTAMENTE; S-AU CONSTRU­IT NUMEROASE ŞCOLI NOI, AŞEZĂMINTE DE CULTURA, CREŞE ŞI CĂMINE, LUMINA ELECTRICA. CANALIZAREA, CA ŞI ALTE BUNURI ALE CI­VILIZAŢIEI, PĂTRUND­­E TOT MAI MULTE STRĂZI. Fabrici noi se m­a­ţă In locuri odi­nioară pustii, transformind şi innoind viaţa localnicilor, creind noi centre industriale. BORZEŞTI, ONEŞTI, ROZNOV, CA ŞI MULTE ALTE NUME DE LOCALITĂŢI CARE PINA NU DE MULT NU SPUNEAU NIMIC MARII MAJO­­RITAŢI A POPULAŢIEI TARI’. TIND SA DEVINĂ CENTRE IN­DUSTRIALE CUNOSCUTE, INVIO­­RIND VIAŢA RAIOANELOR RES­PECTIVE. Dar pagini întregi de ziar n-ar fI suficiente pentru a ilus­tra tot ce nou s-a înfăptuit şi se înfăptuieşte In fiecare comu­nă, in fiecare oraş al ţării. Sint lucruri pe care orice cetăţean Ie vede la tot pasul, realităţi pe f care Ie Intilneşte pe strada lui, î­­n comuna Iul, la locul său de ♦ muncă. ♦ La toate aceste realizări, rod 4 al înţelepte! politic! a partidului * şi guvernului, sfaturile populare î au adus o contribuţie de sea- I mă. Acumulînd tot mai multă ♦ experienţă in gospodărirea tre- J burilor obşteşti, bucurindu-se de * sprijinul larg al maselor de ce- * tăţeni şi bazindu-se pe acest t sprijin, ele s-au dovedit capa- 4 bile să conducă tot mai bine, ♦ mai competent multipla acîi- f vitate ce se desfăşoară în re- f giunile şi raioanele ţării. Lărgi- 4 rea atribuţiilor staturilor popule- ? re survenită In ultimul an este î tocmai o dovadă a maturităţii 4 căpătată de organele locale ale­­ puterii de stat, a încrederii de t care ele se bucură din partea 4 poporului. ACEEAŞI ÎNCREDERE AU MA­NIFESTAT CETĂŢENII FAŢA DE CANDIDAŢII LOR, CANDIDAŢII F.D.P., PE CARE II VOR ALEGE ACUM SA GOSPODĂREASCA REGIUNILE ŞI RAIOANELE, ORA­ŞELE SI SATELE, IN CALITATE DE DEPUTAŢI IN SFATURILE POPULARE. EI CUNOSC BINE PE ACEŞTI CANDIDAŢI, MUNCI­ :t*♦ ♦:♦ ♦ (Continuare In pag. d-a) ! i

Next