Romînia Liberă, mai 1958 (Anul 16, nr. 4218-4242)

1958-05-03 / nr. 4218

D­ imineaţa de 1 Mai 1958. Deşi ziua bună se cunoaşte de di­mineaţă, totuşi la orele 6 nu ne puteam da seama cum va fi vre­mea, nici măcar peste cîteva ceasuri, cind urma să înceapă marea de­monstraţie din Piaţa Stalin. Prevăză­tori, oamenii şi-au luat pardesie şi trenduri, plecind grăbiţi spre locu­rile de adunare, l-am urmărit cu privirile şi simţeam că vremea neho­­tărită nu-i poate determina să râmi­­nă pe lingă casă. Fiecare dorea să fie alături de tovarăşii lui, să rapor­teze alături de ei, partidului şi gu­vernului, succesele obţinute în între­cerea socialistă închinată zilei de 1 Mai. Trecem cheiul Dîmboviţei la aceas­tă oră matinală şi ne afundăm în cartierele vechiului Bucureşti, acolo unde de multe decenii au existat fa­brici şi muncitori. In cartierul tăbă­­carilor, cizmarilor, textiliştilor din cartierul Lunăriei, Cuza Vodă, pînă dincolo de dealul Bellului. Intîlnim aici oameni cu fete luminate de bucuria trăirii vremurilor noi, de as­tăzi, oameni care nu seamănă nici pe departe cu acea umilită „oaste pro­letară" despre care scria cu tristete poetul Păun-Pincio. Muncitorii de la ,,Kirov", „Flamura roșie" și din alte întreprinderi, se încolonează într-o mare coloană de oameni ai muncii, tumultuoşi şi plini de voie bună. Ea s-a alăturat altor coloane, vărsîn­­du-se în albia uriaşului şuvoi al mul­ţimii de toate profesiile, de toate vîrstele, care se îndreaptă spre acel colţ înverzit de Bucureşti, unde va avea loc demonstrata. Acest imens fluviu viu de oameni, sărbătorea, lu­minoasa sa zi cu mindrie, demnitate şi bucuria ce i-o oferea gîndul că în­treaga putere se află acum în m­îini­­le sale. In Piaţa Stalin­ ă­e arterele oraşului — ca un torent uriaş — demonstranţii se îndreaptă acum spre pia­ţa Stalin. In ceasul acesta de dimi­neaţă, piaţa Stalin îţi apare ca o inimă, în care pulsează viaţa între­gului oraş. Deasupra pieţii, sub mîn­­gîierea vîntului zburdalnic, străjuite de fluturarea steagurilor roşii şi tri­colore, se află portretele genialilor învăţători ai proletariatului mondial : Marx, Engels, Lenin. Pe înaltul tri­bunelor sunt înscrise chemări, în cinstea acestei sărbători: „Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţio­nale a celor ce muncesc !“, „Sub stea­gul biruitor al marxism-leninismului, sub conducerea Partidului Amuncito­resc Român, înainte spre victoria so­cialismului în scumpa noastră pa­trie !“, „Trăiască bastionul de neclin­tit al păcii şi socialismului, puterni­cul lagăr socialist, în frunte cu Uniu­nea Sovietică !“, „Trăiască partidele comuniste şi muncitoreşti din toate ţările forţa conducătoare şi organiza­toare a luptei pentru pace, democra­ţie şi socialism !“ In incinta pieţii se află oameni ai muncii care vor participa la mitingul în cinstea zilei de 1 Mai. începe mitingul , tribune iau loc numeroşi in­vitaţi , membri­ ai C.C. al P.M.R. şi membri ai guvernu­lui, conducători ai organizaţiilor de masă, înalţi funcţionari de stat, aca­demicieni, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, fruntaşi în muncă din întreprinderi şi instituţii, reprezentanţii cultelor din ţara noastră, ziarişti români şi stră­ini. In tribuna rezervată corpului di­plomatic iau loc şefi ai misiunilor di­plomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. In tribune se află de asemenea membrii delegaţiei parlamentare a R. Cehoslovace, care ne vizitează ţara, precum şi numeroşi oaspeţi ve­niţi să sărbătorească, alături de po­porul nostru, ziua de 1 Mai, reprezen­tanţi ai sindicatelor din U.R.S.S., Ar­gentina, Marea Britanie, reprezentan­tul Confederaţiei Internaţionale­­ a Sindicatelor arabe, R. P. Bulgaria, R. Cehoslovacă, R. D. Germană, Iran, Italia, Maroc, R. P. Polonă, Sudanul Francez, R. P. Ungară. Este ora 9, îşi fac apariţia în via­­ţa Stalin conducătorii partidului şi guvernului. Ei sunt salutaţi de puter­nice ovaţii. In tribuna centrală au luat loc to­varăşii : Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ch­ivu Stoica, Gheorghe Apostol, E­­mil Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Alexandru Draghici, A­­lexandru Mogh­ioroş, Constantin Pîr­­vulescu, Josef Vaio, vicepreşedinte al Adunării Naţionale a R. Cehoslovace, conducătorul delegaţiei parlamentare a R. Cehoslovace, care se află în ţara noastră, Dumitru Coliu, I.eonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, Ja­nos Fazekas, Vladimir Gheorghiu, Mihail Ralea, Anton Moisescu, A­­lexandru Bîrlădeanu, acad. C. I. Parhon, Gheorghe Stoica, Florian Dă­­nălache, Virgil Trofin, începe mitingul. Fanfara militară intonează Imnul de Stat al R. P. Ro. mine. Mitingul este deschis de tov. Flo­rian Dănălache, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R. Ia apoi cuvîntul tovarăşul Gheor­ghe Apostol, membru în Biroul Poli­tic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor, care a felicitat călduros cu ocazia zi­lei de 1 Mai , pe oamenii muncii şi pe oaspeţii de peste hotare, în numele C.C. al Partidului , Muncitoresc Ro­mín, al guvernului­­Republicii Popu­lare Romíne şi al Consiliului Cen­tral al Sindicatelor. Cuvîntarea a fost subliniată de urale şi ovaţii puternice pentru Parti­dul Muncitoresc Român, pentru pu­ternicul lagăr socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, pentru pace şi prietenie între popoare. Trec gărzile muncitoreşti înarmate D­eodată, parcă tot albastrul ceru­lui a fost decupat de pe boltă şi se revarsă aici în piaţă. Se aud acordurile marşului partizanilor. Emoţia acestor clipe este­­ mereu proaspătă în fiecare an. Privirile ce­lor prezenţi în piaţă învăluie cu adîn­­că dragoste apariţia gărzilor munci­toreşti înarmate. In pas cadenţat, cu mîinile lipite pe arme, simbolizînd eroicele tradiţii de luptă ale forma­ţiunilor patriotice organizate de par­tid în memorabilele zile din august 1944... Ropotele de aplauze nu mai contenesc... Coloanele acestea perfect aliniate exprimă forţa de neînvins a clasei muncitoare hotărîtă să zdro­bească pe toţi acei care ar încerca să lovească în puterea noastră populară. Sentimentul acesta,de mîndrie şi for­ţă este copleşitor... Ultimele rînduri trec prin faţa tribunelor în aceeaşi puternică manifestaţie de dragoste. Iată că pentru o clipă piaţa a rămas goală. Ce se întîmplă acum ? Sosesc pionierii, primăvara patriei , fie un fluturaş, care parcă zboară prin fata tribunelor ? Nu ! Este o fetiţă d­in imen­sitatea pielii. Minusculă ca o libelu­lă şi fluturînd din cele două stegu­­leţe, ca două aripioare, anunța so­lemn, începerea defilării pionierilor. Şi apoi, în sunete de trompete, în piaţa Stalin s-a revărsat însăşi pri­măvara patriei. Nu este deloc uşor să redăm ineditul acestei originale ,pa­­răzi , decorată cu sute de cravate ro­şii, ornamentată cu simbolul de car­ton al celor mai felurite îndeletniciri tinereşti intr-o revărsare multicoloră. Desigur, paleta unui pictor ar cuprin­de cea mai ardentă risipă de culori. Ne uimeşte f fantezia micilor natura­­lişti, a şahiştilor şi a „drumeţilor ve­seli“ , a dansatorilor. Baloane colora­te li însoţesc pe pionieri intr-o defi­lare aeriană, iar stolurile de porum­bei duc spre înaltul boltei mesajul de pace al copilăriei fericite din ţara noastră, lată o altă imagine origina­lă. Un grup de pionieri îşi fac drum prin coloane purtînd în mlini cîteva cifre: 10, 9... Sunt notele obţinute la invăţătură, purtate de mîini delica­te, ca un răspuns al tinerelor vlăsta­re faţă de grija ce le-o poartă parti­dul şi guvernul nostru. Deodată, un grup de pionieri se desprinde din co­loanele fremătind de optimism şi voie bună şi cu braţele încărcate de flori se îndreaptă spre tribuna centra­lă pentru a le oferi conducătorilor partidului şi guvernului. ...In piaţă zburdă încă, proaspătă, o adiere dragă... A trecut pe aici pri­măvara patriei ! Oameni, machete, realizări ncepe demonstraţia oamenilor muncii. La ce să priveşti mai întîi ? Tabloul e prea complex căci aceşti oameni poartă grafice ce arată creşterea producţiei şi produc­tivităţii muncii, poartă portretele con­ducătorilor partidului nostru, portrete ale conducătorilor partidelor frăţeşti, portretele fruntaşilor în producţie. In mijlocul coloanelor compacte, cu mer­sul lin, trec frumoase care alegorice. Fiecare din ele înfăţişează noile pro­duse ale întreprinderilor respective. CONST- SIRBU şi D. TABACU (Continuare în pag. 2-a) In Capitala patriei noastre In­tr-o atmosferă de puternic entuziasm s-a desfăşurat în întreaga ţară ./V MĂREAŢA SĂRBĂTORIRE A ZILEI DE 1 MAI .Un aspect al tribunei centrale din Piața „I. V- Stalin“ în timpul demonstrației oamenilor muncii. Fotó: M. CIOC (Continuare în pag. 2-a) Cuvîntarea tovarăşului Gh. Apostol Oameni al muncii din Capitala patriei noastre, Dragi tovarăşi şi tovarăşe, Dragi oaspeţi de peste hotare, Urmînd vechea noastră tradiţie mun­citorească ne-am adunat azi, în pri­ma zi a lunii mai, să sărbătorim ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua unităţii de acţiune a oamenilor muncii de pretutindeni în lupta pentru pace şi progres social. Cu ocazia acestei măreţe sărbători a omenirii muncitoare, în numele Co­mitetului Central al Partidului Mun­citoresc Român, al Guvernului Repu­­blicii Populare Române şi al Consiliu-­­lui Central al Sindicatelor, vă trans­mit, dragi tovarăşi, un fierbinte sa­lut­ şi vă felicit călduros pentru rea­lizările de seamă obţinute în lupta pentru construirea socialismului în patria noastră. Adresez salutul nostru călduros de­legaţilor din alte ţări veniţi să săr­bătorească împreună cu noi ziua de 1 Mai. Prezenţa lor în mijlocul nos­tru este un simbol viu al legăturilor frăţeşti internaţionaliste pe care po­porul nostru muncitor Ie întăreşte necontenit, credincios măreţei chemări care de la Marx şi Engels încoace străbate deceniile şi continentele: „Proletari din toate ţările, uniţi-vă !“ Anul acesta sărbătoarea de 1 Mai se desfăşoară sub semnul unor noi succese istorice repurtate de siste­mul mondial socialist, şi de mişca­rea de eliberare socială şi naţională a popoarelor, sub semnul unirii tot mai strînse a oamenilor muncii din toate ţările în lupta împotriva pericolului unui război atomic, pentru pace, inde­pendenţă naţională şi socialism. Popoarele ţărilor lagărului socia­list sărbătoresc ziua de 1 Mai în condiţiile unui avînt continuu al e­­conomiei, ştiinţei şi culturii, al creş­terii bunăstării celor ce muncesc. In admiraţia întregii omeniri pro­gresiste poporul sovietic face în a­­ceastă zi gloriosul bilanţ al înfăp­tuirilor sale epocale care-l apropie sistematic de ţelul său : crearea ba­zei tehnico-materiale a comunismului, ajungerea din urmă şi întrecerea ce­lor mai înaintate ţâri capitaliste în ce priveşte producţia industrială şi agricolă pe cap de locuitor. Uniunea Sovietică a şi întrecut cea mai dez­voltată putere imperialistă — Statele Unite ale Americii — în multe dome­nii ale ştiinţei şi tehnicii. Mari succese au obţinut în con­struirea socialismului Republica Populară Chineză şi celelalte ţări de­­mocrat-populare din Europa şi Asia. Intr-ajutorarea frăţească a ţărilor lagărului socialist, ajutorul interna­ţionalist acordat acestora de către U.R.S.S., face posibilă dezvoltarea forţelor de producţie în fiecare din­tre ţările socialiste într-un ritm ne­­intîlnit în istorie. De la această tribună trimitem sa­lutul nostru fierbinte marelui popor sovietic, eroic constructor al comunis­mului, salutul nostru frăţesc poporu­lui chinez şi tuturor popoarelor care odată cu noi sărbătoresc în această zi, ca oameni liberi, stăpîni pe soarta lor, victoriile repurtate în construirea socialismului. În ţările capitaliste ziua de 1 Mai este ziua solidarităţii de luptă a cla­sei muncitoare şi a tuturor oameni­lor muncii, împotriva exploatării ca­pitaliste, a mizeriei, scumpirii vieţii şi şomajului, consecinţă a politicii de război a cercurilor imperialiste, zi de luptă pentru pace şi prietenie între popoare. In Statele Unite­­ale Ameri­cii şi în alte state capitaliste criza economică îşi arată colţii. înseşi sta­tisticile burgheze sunt nevoite să recu­noască reducerea producţiei industria­le şi creşterea armatei de şomeri, care în Statele Unite ale Americii a ajuns la peste 6.000.000, in Germa­nia occidentală la 1.400.000, în Ita­lia la 2.000.000. Tuturor celor care în ţările capita­liste, coloniale şi dependente luptă împotriva exploatării şi asupririi, pen­tru democraţie şi progres social, po­poarelor care luptă pentru consolida­rea sau cucerirea independenţei na­ţionale, clasa noastră muncitoare, toţi cei ce muncesc în patria noas­tră liberă, Ie trimit un salut fră­ţesc. Tovarăşi şi tovarăşe, In acest an ziua de 1 Mai consti­tuie o viguroasă demonstraţie a uni­tăţii şi luptei oamenilor muncii de pretutindeni împotriva războiului, pentru coexistenţă paşnică. In calea planurilor agresive impe­rialiste se ridică forţa uriaşă a la­gărului socialist în frunte cu U.R.S.S., mişcarea comunistă şi muncitorească internaţională, clasa muncitoare din toate ţările, mişcarea populară tot mai largă de luptă pentru pace care se dezvoltă în statele capitaliste şi lupta de eliberare naţională a popoa­relor din colonii. Iniţiativele neobosite ale U.R.S.S. pentru înlăturarea pericolului unui război atomic oglindesc interesele vi­tale ale întregii omeniri. Hotărîrea Sovietului Suprem al U.R.S.S. de a înceta unilateral experienţele cu toa­te tipurile de arme atomice şi cu hi­drogen constituie o nouă şi măreaţă acţiune de pace. Ea creează condi­ţii pentru încetarea de către toate statele a experienţelor cu armele nu­cleare şi întăreşte speranţa omenirii că ea va fi eliberată de ameninţarea războiului atomic. Ţările imperialiste, continuing cu încăpăţînare politica lor falimentară de pe poziţii de forţă, n-au dat pînă acum răspunsul aştep­tat la iniţiativa Uniunii Sovietice. Dar forţele păcii sînt mai puternii­ce decit forţele războiului. Politica dusă de statele socialiste pentru sal­varea omenirii de grozăviile unui nou război se bucură de simpatia şi sprii­jinul maselor populare tot mai largi. In toate ţările se dezvoltă tot mai mult unitatea clasei muncitoare şi a organizaţiilor sale sindicale în lupta pentru zădărnicirea planurilor negre ale imperialismului generator de răz­boaie, pentru pace şi colaborare in­ternaţională. In fruntea mişcării popoarelor pen­tru pace şi progres din fiecare ţară stau partidele comuniste şi muncito­reşti care şi-au reafirmat în consfă­tuirile de la Moscova unitatea lor ideologică de nezdruncinat şi hotă­rîrea de a întări această unitate, care constituie o condiţie principală pen­tru victoria ideilor păcii şi socialis­mului în întreaga lume. De 1 Mai 1958 oamenii muncii din ţările socialiste şi din ţările capita­liste, din ţările coloniale şi din ţăr­­rile care s-au eliberat de acum de robia­­ colonială, cer împreună cu toate forţele progresului, cu toţi cei cărora le este scumpă pacea şi viito­rul omenirii: să înceteze experienţe­le cu armele nucleare, să fie oprită înarmarea cu arme atomice a Germa­niei occidentale, să se pună capăt cursei înarmărilor, să înceteze jocul cu focul atomic al aţîţătorilor la răz­boi. Tovarăşi, In ziua de 1 Alai poporul munci­tor din ţara noastră trece în revistă cu îndreptăţită mîndrie patriotică succesele dobindite în construirea o­­rînduirii socialiste. In 1957 producţia industriei side­rurgice a depăşit de 3,4 ori nivelul din 1938, cea a industriei construc­toare de maşini de 7 ori, a indus­triei petrolifere aproape de 2 ori, a industriei bunurilor de consum de 3 ori. Clasa noastră muncitoare întîmpi­­nă ziua de 1 Mai prin noi realizări de seamă în mărirea producţiei de bunuri materiale şi în dezvoltarea forţelor de producţie ale patriei noas­­tre, în industria socialistă planul de stat pe primul trimestru al acestui an a fost îndeplinit în proporţie de 104,4°/o, productivitatea muncii a cres­­cut cu 10,25/o. Salariul mediu lunar

Next