Romînia Liberă, iunie 1958 (Anul 16, nr. 4244-4267)

1958-06-03 / nr. 4244

Gospodăriile agricole de stat se pregătesc pentru campania de recoltare Peste puţin timp va porni bă­tălia pentru strîngerea recoltei de păioase. Executarea acestei lu­crări, la timp şi în bune condi­­ţiuni, are o deosebită importanţă pentru realizarea obiectivelor puse în faţa gospodăriilor agricole de stat de Consfătuirea de la Constanţa. De curînd, Direcţia me­canizării din Departamentul Gos­podăriilor Agricole de Stat a luat o seamă de măsuri pentru pregă­tirea campaniei de recoltare. In­­cepînd de azi, în toate regiunile va începe instructajul organizat pentru cunoaşterea şi folosirea combinei C­ 1, presei de paie şi greblei mecanice. Timp de trei zile, la cîte o gospodărie de stat din fiecare regiune vor fi pregă­tiţi lectorii regionali. Potrivit pla­nului întocmit, instruirea tuturor mecanicilor, tractoriştilor şi com­­binierilor de la toate gospodăriile agricole de stat va fi terminată la 11 iunie. Personalul examinat de la trust sau unităţi­­ urmează să primească adeverinţe de instruire. Tractoriştii care nu şi-au însuşit temeinic folosirea combinei C­ 1 şi a presei de paie nu vor fi ad­mişi să lucreze cu aceste maşini. Totodată, s-a atras atenţia con­ducerilor gospodăriilor agricole de stat să urgenteze repararea­­ combinelor, a secerătorilor-legă- t tori, a batozelor, a întregului uti­laj cu care se va lucra în cam­panie. S-a dat indicaţia ca pe fie­care combină şi presă să se scrie cu vopsea numele şi pronumele tractoristului care va lucra cu a­­ceste maşini. De asemenea, ingi­nerii din gospodăriile de stat ur­mează să facă din timp repartiza­rea parcelelor pe care va lucra fiecare tractorist, întocmirea unui plan de parcelare cu drumuri de acces al mijloacelor de transport (la deschiderea de drumuri ur­mează să fie folosite în deosebi combinele S-4). Proletari din toate ţările, uniţi-vă, flminm merit ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Anul XVI nr. 4244 -4 pagini — 20 bani Marţi 3 iunie 1958 Ieri la Teatrul C. C. S. din Capitală Adunare festivă cu prilejul deschiderii decadei culturii republicilor sovietice baltice La Teatrul C.C.S. din Capitală a avut loc luni după-amiază adunarea festivă organizată de Ministerul Invăţămîntului şi Culturii şi Consiliul General ARLUS cu prilejul deschiderii Decadei Culturii Republicilor Sovietice Baltice. In prezidiul Adunării festive au luat loc tovarăşii : acad. Atana­se Joja, A. A. Episev, ambasadorul Uniunii So­vietice la Bucureşti, Ion Pas,­Alexandru Ansberg, ministrul Culturii din R.S.S. Estonă, conducătorul delegaţiei oameni­lor de cultură din Republicile Sovie­tice Baltice, acad. P. Constanti­nescu Iaşi, C. Prisnea, acad. Ştefan Milcu, acad. Mihai Beniuc, Titi Kuuzik, artist al poporului din U.R.S.S. şi V. Peciuna, directorul artelor din Ministerul Cul­turii al R. S. S. Lituaniene, membri ai delegaţiei oamenilor de cultură din Republicile Sovietice Baltice, Eugen Rodan, Iadviga Petraskeviciute, artist emerit al R. S. S. Lituaniene, prof. univ. N. Sălăgeanu, membru corespon­dent al Academiei R. P. Române, Ze­­flaidia Palii, artistă emerită. La adunarea festivă au participat to­varăşii : Leonte Răutu, Constanţa Crăciun, adjunct al ministrului Invă­­ţămîmtului şi Culturii, A. Mălnăşan, adjunct al ministrului Afacerilor Exter­ne, Octav Livezeanu, Ofelia Manole şi acad. Ilie Murgulescu, vicepreşedinţi ai Consiliului General A.R.L.U.S., condu­cători ai organizaţiilor de masă, per­sonalităţi ale vieţii culturale şi artistice, ziarişti romîni şi străini, precum şi un numeros public. In cuvîntul de deschidere tov. Ion Pas, preşedintele Comitetului de radio şi televiziune a salutat călduros dele­gaţia oamenilor de cultură din Repu­blicile Sovietice Baltice care au venit în ţara noastră pentru a participa la manifestările decadei. A luat apoi cuvîntul acad. P. Cons­­tantinescu-Iaş! care a spus printre al­tele : Decada culturii Republicilor Sovie­tice Baltice, organizată de ARLUS, face parte din manifestările consacrate priete­niei romîno-sovietice, manifestări de­venite tradiţionale în ţara noastră şi care se bucură de fiecare dată de par­ticiparea maselor largi ale poporului. Ea constituie o nouă afirmare a dra­gostei şi prieteniei, a legăturilor de nezdruncinat dintre popoarele noastre. După ce a vorbit despre dezvoltarea continuă a culturii, artei şi ştiinţei din Republicile Sovietice Baltice, în cadrul mirii familii a popoarelor sovietice, tov. P. Constantinescu-Iaşi a vorbit despre relaţiile de strînsă prietenie dintre ţara noastră şi ţările baltice, dintre popoarele român şi sovietic. Cu satisfacţie constatăm că devin tot mai strînse legăturile dintre savanţii romîni şi sovietici, dintre academiile noastre, dintre uniunile de creaţie, din­tre institutele ştiinţifice şi culturale. De curînd s-a constituit la Moscova Asociaţia de prietenie şi legături cul­turale romîno-sovietice. Aceasta va duce, fără îndoială la o şi mai bună şi mai directă cunoaştere a realizări­lor reciproce ale popoarelor noastre. Manifestările care se desfăşoară pe tot cuprinsul ţării cu prilejul Decadei republicilor baltice — a spus între al­tele vorbitorul — constituie pentru po­porul nostru un minunat prilej de a cunoaşte mai îndeaproape viaţa şi în­făptuirile a trei din republicile sovie­tice surori. A luat apoi cuvîntul Alexandru Ans­­berg, ministrul Culturii din R.S.S. Es­tonă, conducătorul delegaţiei oameni­lor de cultură din Republicile Sovie­tice Baltice care a spus printre al­tele : „Permiteţi-mi să vă transmit sa­lutul cordial, înflăcărat al oamenilor de cultură şi artă din Republicile So­vietice Socialiste Lituaniană, Letonă şi Estonă şi ,al tuturor oamenilor muncii din Republicile Baltice, precum şi să vă exprim recunoştinţa fierbinte dv., Comitetului Central al Partidului Mun­citoresc Romín, guvernului Republicii Populare Romíne, A.R.L.U.S.-ului şi Ministerului Invăţămîntului şi Culturii din patria dv. pentru organizarea De­cadei Republicilor Sovietice Baltice din Uniunea Sovietică — Lituania, Leto­nia şi Estonia. Cuvîntările au fost viu aplaudate. A urmat apoi un program artistic prezentat de Ansamblu t emerit de stat de cîntece şi dansuri lituaniene, sub conducerea lui I. Sviadas, artist al poporului din U.R.S.S., echipa de dansuri a Ansamblului C.C.S., artis­tul poporului din U.R.S.S. Titi Kuuzik, artista emerită a R.S.S. Lituaniene Iadviga Petraskeviciute, Radu Aldu­­lescu, artist emerit și alții. Delegaţia P. M. R. la cel de al Vll-lea Congres al P. C. Bulgar Duminică dimineaţa a părăsit Ca­pitala, plecind spre Sofia, delegaţia Partidului Muncitoresc Român care va participa la lucrările celui de-al VII- lea Congres al Partidului Comunist Bulgar. Din delegaţie fac parte tovarăşii : Niculae Ceauşescu, membru al Birou­lui Politic al C.C. al P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R., Petre Lupu, mem­bru al C.C. al P.M.R., şef de secţie la C.C. al P.M.R. şi Vasile Vîlcu, prim­­secretar al Comitetului regional Con­stanţa al P.M.R. La plecare, pe aeroportul Băneasa, membrii delegaţiei au fost conduşi de tovarăşii Gheorghe Apostol, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Janoş Fazekaş, secretar al C.C. al P.M.R., Pavel Daju, Florian Dănă­­lache, C. Scarlat, Gizd­a Vass, mem­bri ai C.C. al P.M.R., Virgil Trofin şi Pavel Ţugui, membri supleanţi ai C.C. al P.M.R., activişti ai C.C. al P.M.R. Au fost de faţă Anghel Hubenov, însărcinat cu afaceri ad-interim ai R.P. Bulgaria la Bucureşti şi membri ai Ambasadei.­ ­ Acum 54 de ani pe Dealul Spirei, pe moşia lui Henzig, re­prezentantă so­cietăţii străine Bru­n Kgnigfel­­der Maschinen­­fabrick inspec­tau lucrările unei construcţii ce a­­vea să fie una din sucursalele firmei amintite şi cea dinţii cazange­­rie din Romînia. Trei ani mai tîrziu, mica sucursală cu pretenţie de fabri­că, prin intervenţia firmei Marmorsch Blank & Co. devine societate anonimă pe acţiuni luîndu-şi răsunătorul şi semnificativul nume de „Vulcan“. Două fotografii Nu ştiu şi nu-mi închipui cum ar fi arătat fosta uzină „Vulcan“ dacă ar fi rămas mai departe pe mina patronilor. Evident o schimbare s-ar fi petrecut. Intîi fireşte dacă ar fi fost rentabil şi apoi dacă patronii ar fi ţinut să nu fie înghiţiţi de concurenţi. Dar totul ,s-ar fi oprit aci. Muncitorii fie că ar fi lucrat la maşini modemne fie că nu, ar fi con­tinuat să fie mai departe supţi de vlagă în aceeaşi măsură sau chiar mai mare. Căci din toate patronii n-ar fi urmărit decit profitul şi acesta cit mai mare cu putinţă. Nu se mai ştie prin ce minune s-au păstrat în nişte sertare vechi cîteva fotografii făcute pe vremea vechiului Vulcan. In hale — termenul mi se pare impropriu — acoperişurile erau şubre­de de ploi şi zăpezi, gata să cadă. Doar ele ce mai lăs­au lumina să pă­trundă, căci în locul ferestrelor se a­­flau nişte găuri astupate cu scînduri bătute în cuie. Utilajul „de bază" pen­tru ridicarea şi manevrarea cazanelor erau nişte pari şi capre de lemn. Dintre toate pozele astea vechi mi au rămas în minte două. Una pentru aerul tragic, revoltător de tragic şi acuzator pe care-l transmit. Lingă un cazan de aburi mare, de două ori mai mare de­cit el, stă cu umerii aduşi în faţă, cu pieptul scobit, un muncitor cu panta­lonii flenduroşi, zdrenţuiţi, cu picioa­rele goale pe pămîntul negru, murdar îmbibat pe semne de ulei. Stă aşa ab­sent şi trist şi oarecum stinjenit şi ru­şinat că el, atît de puternic şi priceput incit a modelat fierul, construind caza­nul acesta mare de lingă el, este atît de zdrenţăros şi de flămînd. Cea de a doua fotografie e însă re­velatoare prin semnificaţia ei. In prim plan se văd caprele de lemn şi cîteva vagoane de cale ferată (lipsind , orice intenţie de profilăre, la­­ fostele uzine Vulcan se făceau de toate : şi cazane, şi reparaţii de vagoane, etc. etc.) Un muncitor mai vîrstnic, stă sus pe po­dina vagonului cu capul gol, cu mîne­­cile suflecate, cu cămaşa groasă de in desfăcută la piept. Cum stă aşa dega­jat îl simţi cu picioarele bine proptite sub el, cu ochii plini de ură afundaţi în orbitele mari şi negre. Mă uit la muncitorul de pe podina vagonului. Nu se ştie cine e. Nu-l mai ştie nimeni din uzină. Mă uit la el şi-mi închipui că tot aşa au stat muncitorii de la „Vulcan“ în decembrie 1918, în 30 şi 33 şi după aceea, în anii dinaintea celui de al doilea război mondial şi în anii războiului şi ori de cite ori revolta nu mai avea margini. Aşa au stat probabil şi în ziua aceea memorabilă de acum 10 ani cînd au încheiat socotelile cu patronii, luînd în stăpînire ce era al lor de fapt şi de drept. Sediile noi şi secţiile vechi Mai găsesc , în uzină cîţiva dintre oamenii care au fost prezenţi atunci la ELISABETA PETREANU (Continuare în­ pag. 2+a) Pe la „Vulcan“ l­a uzinele MMao­­ze*dun8t după zece ani • Suprafaţa uzinei este astăzi de trei ori mai mare decit în trecut • Mori de ciment exportate în numeroase ţări • In şapte ani capacitatea de producţie a crescut de cinci ori ■ Oi O O strălucită victorie a „Ştiinţei"-Timişoara in „Cupa Dunării" După ce cu o duminică mai înainte a pierdut cu scorul de 5—3 in faţa reputatei echipe Dinamo Praga, formaţia studenţilor timişoreni „Ştiinţa“ a reuşit­ du­minica aceasta, la Timişoara, să-şi ia o strălucită re­vanşă şi să învingă pe praghezi cu scorul de 3—0, calificîndu-se astfel pentru sferturile de finală ale „Cupei Dunării“. In clişeul nostru, o acţiune a înain­tării studenţeşti în faţa porţii echipei cehe. (Citiţi in corpul ziarului reportajul trimisului nostru). O IN ACESTE ZILE LA BARAJUL MARII HIDROCENTRALE In acest loc unde se înalţă barajul marei hidrocentrale „V. I. Lenin“ de la Bicaz, albia Bistriţei a fost schimbată.In fundul vechii albii, între doi munţi, constructorii toarnă beton pentru a înălţa barajul. In timp ce la 30 de metri sub albia rîului, puternice excavatoare adîncesc fundaţiile, bene încărcate cu beton îşi descarcă încărcătura pentru formarea umerilor puternicei construcţii. Rind pe rînd vagonetele suspendate pe cablurile macaralelor fu­nicular, aduc betonul de la fabrica care îl prepară automat şi-l varsă acolo unde constructorii au nevoie. Aşa arată în aceste zile, şantierul barajului, un sector al marelui şi complexului şantier al hidrocentralei de la Bicaz. Foto : NICU VASILE Îngrijirea culturilor — sarcina de frunte „O praşilă dată la timp face cu­ o ploaie bună". Această zisală, izvorîtă din experienţa ţărmului muncitor, nu este uita­t de cei ce muncesc pe ogoare, mai ales în aceste zile cînd ploile se lasă aş­­teptate în multe regiuni. Astfel, majoritatea gospodăriilor colective din regiunea Constanţa au terminat de mult prima praşilă la porumb şi floarea soarelui, iar acum colectiviştii din această regiune execută presila a doua. In unele raioane (Feteşti, Negru Vodă, Medgidia) şi această praşilă este pe sfîrşite. In afară de regiunea Constanţa, praşilele sunt avansate şi în re­giunile Timişoara, Craiova, Hunedoara şi Regiunea Autonomă Ma­ghiară la porumb, în regiunea Craiova la floarea soarelui, în regiu­nile Timişoara, Craiova şi Oradea la sfecla de zahăr, etc. In ceea ce priveşte culturile de­­cartofi, acestea au fost prăşite odată pe mai bine de jumătate din suprafaţa totală. Paralel cu prâşitul d­in toate regiunile d­in ţară se execută plivitul de buruieni a păioaselor de l­rimăvară, combaterea dăunătorilor din culturile agricole, lucrări menite să asigura o mai bună creștere și dez­­voltare a plantelor cultivate, o recoltă sporită la hectar. Tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej a primit pe ambasadorul R. P. D. Coreene Luni 2 iunie 1958, tovarășul Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej, prim.secretar al C.C­ al P.M.R., a primit la Comitetul Central al P.M.R. pe ambasadorul­ R.P.D. Coreene în Republica Populară Romina, tovarășul Kim Ben. Dik. ^ Pentru prima oară în ţară TURDA (de la corespondentul no­stru). — Căptuşirea interioară a cup­toarelor electrice se face, după cum se ştie, cu cărămizi din magnezită. După studii şi experimentări înde­lungate, inginerul Ion Pleşa, şeful secţiei oţelărie de la „Industria Sîr­­mei" din Cîmpia Turzii, şi Ilie Mar­gin­eanu, maistru principal, au reuşit să înlocuiască cu succes aceste că­rămizi cu un alt produs indigen. Ei au realizat blocuri prefabricate din dolomită arsă amestecată cu bitum. Experienţele au arătat că un bloc refractar prefabricat din dolomită arsă are aceeaşi durabilitate ca şi Cărămizile de magnezită, reduce tim­pul de căptuşire al unui cuptor elec­tric cu circa 30 la sută, iar c­pstul reparaţiei se reduce la jumătate­. In prezent, aici se fac ultim­i­e pre­lătiri pentru aplicarea: acest­ procedeu la toate cuptoarele elec­­trice, ceea ce va aduce însemnate economii şi nu va mai fi necesită importarea cărămizilor din magne­zită. In cadrul laboratorului de cerce­tări în domeniul sudurii , singurul de acest fel din ţara noastră al ace­stei uzine, s-a rezolvat una din pro­blemele ce frămîntă de mult pe cer­cetătorii noştri, obţinîndu-se pentru prima dată în ţară electrozi bazici speciali pentru studierea oţelurilor cu rezistenţă mărită. r p REPORTAJ DE SEZON POPAS LA CITEVA UNITĂŢI DE ALIMENTAŢIE PUBLICĂ Mercurul termometrelor — sensibil şi iritat — urcă... Şi „la umbră — şi la soare“ (conform limbajului me­teorologic) cetăţeanul transpiră, înse­tează şi — fireşte — centrele de răco­ritoare îi oferă mîngîierea unui sirop. Ce-ar fi, pe itinerariul obişnuitului nostru „reportaj de sezon“, să ne oprim la cîteva asemenea sezoniere uni­tăţi ale alimentaţiei noastre publice. Anul trecut, în aceeaşi lună, consta­­tam­­ la centrul de răcoritoare­ de pe strada­­Academiei, colţ, cu stra­­da Aristide Briand, faptul că­­ nu se respectă gramajul la sirop. Iată­­ că şi acum, deşi a trecut ceva vreme, năravul e păstrat cu grijă şi tolerat de cei care ar fi trebuit să-l curme. ■ — Daţi-mi un siron ! S-a înţeles greşit? Se pare. De­oarece în loc de sirop, printr-o ciu­dată metamorfoză, paharul este nu­mai..­. spumă. Său, de pildă, cum se întîmplă"Iar centrul de răcoritoare de pe şoseaua Giurgiului numărul 35 A. Aici remiziera Maria Badea serveşte mai mult sifon decit sirop, dind în fitlul­ acesta lipsă la măsură. ■ Cu alte cuvinte, întrecuse... mă­sura I împotriva speculanţilor de la cen­trele de răcoritoare se impun măsuri în consecinţă. Şi asta neîntîrziat, pen­tru ca morala să fie: Cine specu­lează răcoritoarele, ajunge la... ră­coare ! * Canagiul Gheorghe Albu de la Bu­fetul „Paringul“ (T.A.P.L. 23 August), dintr-o diformare cromatică — ne­­contrazicîndu-şi deci numele — are o simpatie suspectă pentru culoarea... alb. Pe căldurile acestea preferă să servească halbele de bere mai mult in... alb, adică in spumă. Se pare însă că la această „simpatie“ a lui au ade­rat şi cei doi responsabili ai unităţii, Gheorghe Stan şi Cecilia Dumitrescu. Ce ne face să ajungem la această concluzie? In primul rînd faptul că stau impasibili, neluînd măsuri împo­triva canagiului şarlatan. Şi ca ei mai sînt... La fel de drept este însă că marea majoritate a lucrătorilor din unită­ţile de alimentaţie publică înfierează aceste practici dîndu-i pe hoţi pe mina organelor în drept. ★ In Piaţa Amzei se află birtul „eco­­nomic“ al comerciantului particular, Nicolae D. Antonescu. „Economic“ ,se pare pentru comerciant, care­­ — în urma unui control efectuat —s-a constatat că deşi se ocupă cu „comer­ţul cu produse lactate, foi de plăcintă şi păsări tăiate“ în loc să fie găsit cu D. TABACU (Continuare in pag. 3-a) Punctul pe 1 — Sir, nene, că aici nu poți să-l fiî iei locul!... Desen de GH. CHIRIAC

Next